Bariere de comunicare

Barierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot intervenii de-a lungul procesului de comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta mesajului transmis. Important este insa impactul pe care aceste bariere le au asupra mesajului transmis care, in unele situatii, poate fi perturbat atat de puternic incat informatia ajunsa la destinatar sa fie cu totul diferita fata de cea transmisa de emitent. In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii:
1. Bariere de limbaj - apar dificultati de exprimare care duc

la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat.

O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute.
2. Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin

de climatul de munca necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise.
3. Bariere determinate de pozitia emitatorului si

receptorului - de cele mai multe ori acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii.
4. Bariere de conceptie - presupunerile, banuielile, concluziile

pripite dar si rutina in procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta.

Eficientizarea comunicarii

omunicarea inseamna un proces de transmitere a mesajului de la emitator la receptor printr-un canal. !iecare din aceste trei elemente trebuie sa-si indeplineasca rolul eficient pentru ca procesul de comunicare sa-si atinga scopul si sa aduca plus valoare. Prin coac"ing ne formam acele abilitati si aptitudini de a folosi cuvantul, imaginea, prezenta, atitudinea ca resurse in perfectionarea artei de a comunica. #n via$a de zi cu zi, acas% sau la serviciu, fiecare dintre noi trebuie s% transmit% mesaje &i s% ob$in% anumite informa$ii, a&a 'nc(t comunicarea devine esen$ial%. De fapt, comunicarea este at(t de legat% de problemele cotidiene 'nc(t este aproape imposibil s% o separ%m de acestea. (nd nu primim o informa$ie 'ndeajuns de repede ne confrunt%m cu o problem% de comunicare. (nd nu folosim te"nologia 'n mod corespunz%tor, ne confrunt%m cu o problem% de comunicare. (nd nu 'n$elegem noile structuri organiza$ionale, ne confrunt%m cu o problem% de comunicare. (nd nu 'n$elegem cultura unui client str%in, ne confrunt%m cu o problem% de comunicare. )i exemplele pot continua. Deoarece adesea e&u%m 'n identificarea problemelor de comunicare, suport%m costul ascuns de a nu le fi tratat.

*iscarea astrelor influenteaza viata pe +erra ,

#ntre +erra i restul -niversului exist% o permanent% interaciune. .stfel, /una este cauza mareelor. #n afar% de asta, ea a infuenat continuu viteza mic%rii de rotaie a +errei. +oate corpurile din jurul globului terestru sunt atrase spre +erra, for a de atracie numindu-se gravitaie, iar acceleraia cu care aceste corpuri cad 'n c(mpul gravitaional se numete acceleraie gravitaional%. 0e crede c% motivul apariiei oceanelor a fost o 1ploaie1 de comete din perioada timpurie a P%m(ntului. Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat i ele mediul 'nconjur%tor 'ntr-o manier% decisiv%. 0c"imb%rile de orbit% ale planetei pot fi considerate r%spunz%toare pentru glaciaiunile produse de-a lungul istoriei, care au acoperit suprafaa terestr% cu un strat de g"ea %. +erra nu are ali satelii naturali 'n afar% de /un%. orpul ceresc ruit"ne a fost calificat 'n mod greit drept satelit al lui +erra, fiind 'n realitate un asteroid. ruit"ne a fost descoperit 'n 23456 el urmeaz% o orbit% eliptic% in jurul 0oarelui, asem%n%toare cu orbita +errei, i care nu se apropie prea mult de ea. De pe P%m(nt orbita lui se vede 'n form% de potcoav%.