Impactul investitiilor straine asupra mediului inconjurator

Despre investitiile straine directe

Am ales aceasta tema, deoarece consider ca subiectul are o importanta foarte mare in societatea zilelor noastre si totodata este foarte interesat de urmarit ceea ce inseamana investitiile straine directe, care sunt efectele lor asupra economiei si mai ales asupra mediului inconjurator. Am ales sa ma bazez pe prezentarea efectelor investitiilor straine directe asupra Rosiei Montane, un capitol foarte controversat pentru tara noastra. Doresc sa prezint succint mai intai ce sunt investitiile straine directe si care sunt efectele lor, urmand ca mai apoi sa le aplic in cadrul studiului de caz. In primul rand, sub aspect conceptual, investiia strin direct presupune

internalizarea unor active tangibile i intangibile n urmtoarele condiii: agenii economici implicai s fie situai n spaii naionale diferite; interesul investitorului s se manifeste pe termen lung; investitorul s exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investiia. Prin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai mare ctig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare, acestea internalizeaz pieele externe, genernd fluxuri interne (n cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri, servicii, cunotine etc.. Aadar, firmele realizeaz ISD atunci cnd dispun de avantaje ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare n afara granielor naionale, ceea ce implic, n opinia noastr, faptul c s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economic al rilor surs. Nivelul de dezvoltare economic influeneaz att volumul ct i structura fluxurilor de ISD generate i receptate de o ar. n acest sens, analizele efectuate au demonstrat c exist o relaie bidirecional ntre nivelul de dezvoltare economic al rilor central i est europene i volumul fluxurilor de investiii strine directe receptate de ctre acestea. Astfel, decalajele iniiale existente sub raportul volumului ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului de dezvoltare al rilor din CEE care a influenat, la rndul lui, volumul intrrilor de capital strin. Decizia de a investi ntr-o anumit ar se bazeaz pe o analiz amnunit a factorilor locali (avantajele rii gazd), corelai cu necesitile de rentabilitate ale agenilor economici i mrimea (intensitatea) riscului aferent operrii ntr-un mediu strin. Ponderea fiecrui factor n stabilirea deciziei de a investi depinde de motivaia investitorului strin. n contextul actual, al economiei de pia globale, n care orice avantaj propriu se poate eroda foarte rapid, aceste motivaii capt o semnificaie deosebit.
2

Dei mrimea pieei i costul factorilor de producie sunt principalele motivaii ale companiilor multinaionale de a investii n Europa Centrala i de Est, o importan din ce n ce mai mare este acordat mediului economic i politic (stabil), calitii instituiilor guvernamentale, sistemului juridic (stabil i transparent), nivelului de acces la informaii i gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de comunicaii etc). 1 In zilele noastre, investitiile straine directe au devenit cea mai importanta surs de finanare extern pentru toate rile lumii indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Acest gen de investiii s-a dovedit a fi o surs de finanare mult mai stabil i mai utilizat dect investiiile de portofoliu i dect mprumuturile bancare pentru c sunt mult mai puin afectate de crizele financiare.Romnia este implicat n prezent n diferite procese economice, dintre care cele mai importante sunt globalizarea, integrarea economic european i tranziia la economia de pia. Integrarea economic european presupune creterea productivitii prin competiie sporit, specializare i alocarea eficient a resurselor prin piee. Tranziia la economia de pia a nsenat restructurarea i privatizarea firmelor de stat i transformarea lor n societi comerciale competitive, creterea permanent a exporturilor romneti, dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii iatragerea de investiii strine. Investiia strin constituie motorul esenial al strategiei dezvoltrii Romniei.2 Ea face parte din ctegoria fluxurilor financiare care nu genereaz datorie extern i reprezint, n prezent, principala surs de finanare internaional a rilor n dezvoltare i n tranziie. De asemenea, este perceput ca un indicator al creterii ncrederii internaionale n susinerea ntregului proces al tranziiei. n Romnia, investiiile strine directe ajut la schimbarea comportamentului firmei, promoveaz un nou standard de calitate al produselor, contribuie la mobilizarea i alocarea eficienta resurselor. Prin aceasta, ele particip la formarea sistemului economiei de pia i stimuleaz creterea economiei.

1 Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004. 2 Site-ul UNCTAD:www.unctad.org

In acest context, as dori sa urmaresc si ce efecte au investitiile straine directe, nu numai asupra economiei, dar si asupra mediului. Efectele Investitiilor straine directe Din punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se refer, n principal, la urmtoarele aspecte:3 Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma pe care o mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol (greenfield), creterea economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii privatizate. Stimuleaz investiiile interne, ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face fa concurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n creterea produciei i a calitii bunurilor realizate. Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei.4 Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent. Dimensiunea cantitativ a aportului de
3 Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995, p. 5-24, 33-56. 4 Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition, Editura Thomson SouthWestern 2006. Pag. 15-16.

capital al influxurilor de investiii strine directe este exprimat de raportul procentual dintre fluxurile de ISD5 primite i formarea brut a capitalului fix (FBCF). Investiiile strine suplimenteaz capitalul intern fie atunci cnd se realizeaz pe loc gol conducnd la dezvoltarea unei noi activiti, fie n cazul schimbrii formei de proprietate (privatizri sau preluri de firme) dac firma astfel achiziionat ar fi fost nchis sau dac, prin realizarea investiiei strine, sunt mbuntite performanele acesteia. Evident c, din acest punct de vedere, impactul intrrilor de capital strin este mai puternic n cazul investiiilor de tip greenfield. Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul directproduce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituieimporturile. Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii. Sustin imbunatatirea standardului de viata Este unul din cele mai importante efecte pozitive ale ISD, resimit direct de ctre consumatorii locali fiind reprezentat de reducerea preurilor bunurilor i serviciilor cu impact pozitiv asupra standardului de via al populaiei. Desigur, n situaia n care investitorul strin reuete s acapareze piaa i s dein o poziie de monopol, efectele sociale i economice sunt negative datorit creterii preului bunului sau serviciului respectiv n vederea obinerii unor ctiguri suplimentare.6 Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ att la nivel macroeconomic, cat i la nivel sectorial. In rile aflate in tranziie,investiiile strine se dezvolta diferit de la o ar la alta,interesul investitorilor fiind in funcie de avantajele pe care le creeaz resursele economice,de conditiile sociale interne i de cadrul legislative att intern,ct i extern. Privit din punct de vedere al resurselor economice,Romnia dispune de avantaje pentru investiii strine. Astfel se poate spune c exploatarea resurselor existente(de baz i generale)
5 Ibidem. 6 ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE, p. 76-82, 82-90.

reprezint cea mai important surs a avantajului competitiv al produselor romneti.Se au in vedere conditiile si resursele naturale,infrastructura,resursele umane,resursele de cunotiine i de capital. 7 Printre avantajele determinate de resursele economice care prezint interes pentru investitorii straini se pot aminti:8 Romnia are o gam variata de materii prime si resurse naturale,ea dispunnd de itei,gaze natural,carbuni,minerale diverse,metalifere si nemetalifere(fier,cupru,plumb,sare etc).Diversitatea i armonia bogaiilor naturale permit mentinerea activ economice internaionale intervin anumite sincope; Clima, solul fertil,suprafee impdurite intinse,reteaua hidrografic,potenialul turistic constituie surse deosebit de atractive pentru investitorii straini; Reteaua cilor de transport(rutiere,feroviare,fluviale,maritime si aeriene),de comunicaie,precum si oportunitaile pentru noi ci de transport(autostrada transeuropean,magistrala fluvial RinMain-Dunre),amenajrile portuare din Constana,etc.; Potenialul valoros al resurselor umane cu grad de pregatire ridicat i cost scazut,mult sub media european; Structurile industriale diversificate fac posibil o cooperare inter si intraramuri i pot da nastere unor oportuniti pentru investiii strine pe fondul unor restructurri care s contribuie la cresterea produciei,productivitaii i calitatii produselor pentru a face fa concurenei pe piaa intern si extern. Romnia are o pia intern care priveste circa 23 mil.de consumatori,a doua ca marime in Europa Central; a productiei i atunci cand in relaii

7 Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiia Zahiu, Teza de doctorat -Investitii straine, Bucuresti 2005. 8 Ioan Denuta, Investitiile straine directe in tarile est si central-europene, Editura Economica- 1998, p. 135-173.

Pe lng avantajele ce decurg din inzestrarea cu resursele economice menionate, interesul investiional este alimentat indirect i de alti factori care nu sunt de natur economic,ca de exemplu:stabilitatea politic,caracterul unitar al statului,cultura si civilizaia romneasc si originea latin a limbii,aceiasi cu cea a patru ri importante din Europa(Frana, Italia, Spania, Portugalia), membre fondatoare ale Uniunii Europene.9 Toate aceste efecte, fie ele negative sau pozitive, sunt de o deosebita importanta pentru tara noastra, si de aceea as dori sa abordez efectele asupra mediului inconjurator, asupra celui mai mediatizat subiect actual, Rosia Montana, si pentru asta o sa prezint mai intai care sunt reglementarile si politicile pe care le are Romania in ceea ce priveste mediul. Politica de mediu a Romaniei Programul guvernamental al Romaniei respecta principalele obiective si prioritati din programul national de actiune pentru protectia mediului, asigurand urmatoarele:10
1.

apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, precum si sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informational eficient, care sa poata raspunde in timp real unor situatii de urgenta. In acelasi timp, un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agentii economici a caror activitate creeaza un impact deosebit asupra mediului si care prezinta un grad sporit de risc la poluari accidentale;

2.

protectia ecosistemului complex Dunare - Delta - Marea Neagra, incluzand masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii pe baza promovarii unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare;

3.

ecologizarea agriculturii, folosirea rationala a potentialului agricol, dezvoltarea rurala durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de mediu in tara noastra;

4.

aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;

9 Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat: Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005. 10 Strategia Naional pentru dezvoltare Durabil a Romniei, la adresa http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf

5.

descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

6.

protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze stiintifice, acordandu-se atentie sporita speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia, precum si celor cu valoare economica ridicata. Se va urmari ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate sa contribuie la asigurarea unei stari favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicata;

7.

dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);

Alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, in concordanta cu 'Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu', se va desfasura prin:11
1.

constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul realizarii obiectivelor prioritare din Planul national de aderare la Uniunea Europeana;

2.

formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului intre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a tarii;

3.

conservarea si dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ, promovarea cercetarii stiintifice si promovarea unor lucrari specifice. Crearea de noi locuri de munca in domeniul mediului si reducerea somajului prin reconversia fortei de munca12;

4.

un obiectiv important in vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, in care siguranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, il constituie realizarea unui cadru legislativ si institutional modern in domeniul controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare

11 Ibidem. 12 Baza de date Consiliul Investitorilor Strini (CIS), Romnia: www.fic.ro

dezafectate. Si in aceasta directie, un rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de control nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si a conventiilor internationale.
5.

evaluarea Capitalului Natural al Romaniei in acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei Nationale de Arii Protejate;

6. 7.

initierea masurilor de refacere a Capitalului Natural in zonele deteriorate; dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summit-ului de la Rio de Janeiro (1992);13

8.

realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de combatere a eroziunii solurilor;

9.

realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor;

10.

construirea instrumentelor financiare necesare referitoare la mediu, pentru preluarea acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul exploatarii apei, protectiei mediului in industrie, agricultura, protectia solului si a terenurilor degradate, protectia organica si certificarea produselor organice.

Gospodarirea rationala a apelor Actiunile prevazute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populatie si a necesarului pentru activitatea economica, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare si avertizare a populatiei pentru situatii de risc, declansarea unui proces investitional pentru executarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase. Principalele masuri ale programului de guvernare vizeaza:14

13 Baza de date Agenia Romn pentru Investiii Stri ne (ARIS), Raport de activitate 2004, Romnia: www.arisinvest.ro

14 Ibidem.

gospodarirea rationala, cantitativa si calitativa a apelor de suprafata si subterane,

in vederea asigurarii surselor de apa pentru diverse folosinte prin lucrari hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului;

ameliorarea calitatii apelor raurilor prin punerea in functiune a statiilor de epurare

a apelor uzate orasenesti in Bucuresti (Glina), Braila, Galati, Tulcea; realizarea de lucrari de canalizare si statii de epurare a apelor uzate in localitati urbane si rurale, potrivit programului de actiuni pe perioada 2001 - 2004;

realizarea lucrarilor de alimentare cu apa a localitatilor urbane si rurale, inclusiv

prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru orasele Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj, Oradea, Baia Mare si Bacau;

continuarea lucrarilor de regularizare, acumulare si amenajare a bazinelor

hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea - Dumbraveni Medias - Copsa Mica, Valea Prahovei - Azuga - Busteni - Sinaia - Comarnic - Breaza, ecologizarea si regularizarea raului Sasar in Baia Mare);

reabilitarea si protejarea litoralului romanesc al Marii Negre si a zonei maritime

aferente tarii noastre, avand in vedere prioritatile Planului strategic national pentru reabilitarea si protejarea Marii Negre;

refacerea si conservarea litoralului si a lacurilor cu calitati terapeutice

(Techirghiol - Amara s. a.), protejarea litoralului romanesc al Marii Negre impotriva eroziunii;

apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase prin

lucrari de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunare), prin modernizarea sistemului informational pentru avertizarea si alarmarea populatiei;

armonizarea legislatiei in domeniul apelor cu prevederile noii directive a

Parlamentului European si Consiliului Europei privind cadrul de actiune comunitar in domeniul politicilor de ape.

Efectele investitiilor straine asupra Rosiei Montane

10

Rosia Montana (germana Goldbach, maghiara Verespatak, latina Alburnus Maior) este o localitate miniera din Muntii Apuseni, judetul Alba, Transilvania, Romania. Este situata in Valea Rosiei, strabatuta de raul Rosia. Raul Rosia este bogat in minerale, in special fier care ii da o culoare rosiatica, de unde si denumirea comunei in romana si maghiara. Culoarea rosiatica a apei se datoreaza mineritului excesiv ce dureaza de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea panzei freatice; continutul apei depaseste de 110 ori limita legala la zinc, de 64 de ori la fier si de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabila. Localitatea are o existenta milenara, fiind cunoscuta inca dinaintea cuceririi Daciei, amintita de Herodot, Pliniu, Titus Liviu si este una din cele mai vechi localitati cu traditie in exploatarea metalelor pretioase din Europa. A fost infiintata de catre romani in timpul domniei lui Traian ca oras minier cu colonisti din Iliria. Era cunoscuta sub numele de Alburnus Maior. Primul document in care s-a specificat acest nume este o tabla din ceara ce dateaza din 6 februarie 131. In ruinele fostului oras, arheologii au descoperit locuinte, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscriptii in limba greaca si latina si 25 de table de ceara. Multe din descoperirile arheologice pot fi vazute in Muzeul Mineritului din Rosia Montana. Din istoria mineritului se mai poate aminti ca pe valea Rosiei erau steampuri care functionau asemanator morilor de apa, fiind folosite pentru macinarea minereului, in perioada anului cand pe valea Rosiei era debitul apei insuficient pentru steampuri, se deschidea stavilarul unui lac (tau) artificial.15 Rosia Montana a cunoscut si trait toate evenimentele istoriei romanilor: In anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de catre revolutionarii lui Closca, nascut in satul Carpinis ce apartine de Rosia, iar in timpul revolutiei din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotati revolutionari.

15 www.rosiamontana.ro

11

Rosia Montana este o localitate raspandita pe versantii vaii Rosiei, nume capatat datorita culorii rosiatice a apei din cauza continutului ridicat in oxizi de fier. Situata la o altitudine de aproximativ 800 m, in valea Rosiei se imbina culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase inalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatarii indelungate.16 Muntii sunt acoperiti de paduri, pasuni sau fanete dand aspectul specific Muntilor Apuseni. O caracteristica unica a peisajului este prezenta nenumaratelor lacuri artificiale numite 'tauri'. Aceste lacuri au fost creeate initial pentru a folosi activitatii miniere iar astazi folosesc in scopuri de agrement. Exista in aceasta localitate peste 105 tauri, lacuri sau stavilare (Tarina, Taul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activitatii miniere. In apropierea Rosiei Montane se afla doua formatiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului si Piatra Despicata. Piatra Corbului este situata pe Dealul Carnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicata se afla intre Dealul Carnic si Dealul Cetatii. Proiectul minier Locul a devenit celebru dupa ce o firma Canadiana, Gabriel Resources, a dorit sa extraga aur din mina folosind tehnica separarii aurului prin cianura, proces ce presupune distrugerea a unei suprafete totale de 16 km care include cinci munti, patru biserici si cimitire, ruinele cetatii romane Alburnus Maior,17 precum si poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani (in comparatie cu durata maxima de productie a minei ce se estimeaza la 15 ani). In total, compania va folosi o suprafata de of 42.82 km si estimeaza ca va extrage 300 de tone de aur si 1600 de tone de argint. Compania nu a primit inca autorizatiile necesare inceperii proiectului.

Impactul asupra mediului Proiectul consta in construirea celei mai mari mine aurifere deschise din Europa iar pentru ca proiectul sa fie rentabil din punct de vedere economic, Valea Rosia va trebui impartita
16 Mihai, Goiu, Afacerea Roia Montan, Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2013, pp. 65-66. 17 Idem.

12

in patru mine deschise, in timp ce alta vale, Corna, va trebui sa fie transformata intr-un iaz de depozitare a ceanurii cu o suprafata de 6 km, cu un dig inalt de 180 m. In total, proiectul se estimeaza ca va genera 196 de milioane de tone de cianura. A existat deja un dezastru ecologic creat de o companie miniera ce folosete cianura in Romania, in Baia Mare, unde o scapare de ceanura din anul 2000 a poluat apele raului Tisa si a Dunarii care au dus la moartea a 1200 tone de peste si contaminarea resurselor de apa a 2 milioane de oameni. Din anul 1990 au existat peste 30 de astfel de incidente in toata lumea, fiecare avand urmari grave asupra mediului.18 Un raport lansat de Academia Romana declara ca metoda folosita pentru separarea aurului de cianura este impotriva reglementarilor de mediu ale UE deoarece orice folosire a cianurii la scara larga in minerit este interzisa.

18 Business24, rubrica economie, accesat in noiembrie la adresa http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/documentarul-pe-care-investitorii-de-la-rosia-montana-n-arvrea-sa-l-vada-vreodata-romanii-1535144

13

Impactul asupra economiei locale Gabriel Resources a cumparat deja aproximativ jumatate din comuna de la proprietarii locali. Inaintea inceperii constructiei, compania va trebui sa cumpere toate proprietatile. Legea Romaniei interzice exproprierea.19 Proiectul va avea un personal de aproximativ 250 de oameni (inclusiv personal strain) pe o perioada de aproximativ 15 ani, dupa estimarileInternational Finance Corporation. Dupa estimarile Gabriel Ressources, proiectul va crea peste 1.200 de locuri de munca pe timpul fazei de constructie a minei si 600 de locuri de munca permanente dupa ce proiectul ca deveni operational. Studiul companiei mai estimeaza ca 2 miliarde USD vor intra in trezoreria statului roman (reprezentand aproximativ 4% din profitul companiei). Deoarece Rosia Montana este considerata zona defavorizata, compania va fi taxata sub ratele normale romanesti de impozitare. In contradictie, Academia Romana sustine ca mine va distruge zona considerabil, ceea ce va determina alte companii sa nu investeasca in zona si va anula valoarea turistica a zonei. Impactul asupra sitului arheologic Ruinele cetatii romane, Alburnus Maior, vor fi si ele distruse pentru completarea proiectului. Ruinele Alburnus Maior sunt ale unui oras roman minier si include de la galerii si unelte miniere la ruine ale unor locuinte, temple, morminte etc. fiind descris de UNESCO ca un patrimoniu national unic in lume. Compania a investit timp de trei ani intr-o exploatare arheologica, dar este cert ca nu este timp pentru exploatarea completa pana la demolare. Reactia publicului

19 Business24,rubrica economie, accesat in ianuarie la adresa http://www.business24.ro/rosia-montana/stiri-rosiamontana/unde-se-afla-romania-pe-harta-tarilor-ingenuncheate-de-marile-corporatii-miniere-1535432

14

Academia Romana, Biserica Ortodoxa, Biserica Catolica si Biserica Unitara si-au exprimat opozitia fata de proiectul minier. La fel de opun si multe companii non-guvernamentale din intreaga lume ca Greenpeace si organizatii politice ca Federatia Europeana a Partidelor Verzi. International Finance Corporation, parte a Bancii Mondiale, si-a exprimat rezerva in ceea ce priveste proiectul.20 In anul 2005 guvernul canadian a anuntat ca sustine proiectul Gabriel Ressources in timp ce ministrul mediului din Ungaria, Mikls Persnyi, a anuntat ca guvernul ungar se opune proiectului. In Ungaria populatia se opune proiectului deoarece deversarea de ceanura in raul Tisa in timpul accidentului din anul 2000 a creat cele mai mari daune in zonele din apropierea Tisei din Ungaria. Populatia este ingrijorata si de distrugerea monumentelor si bisericilor, parte a istoriei si culturii Ungariei.21 In anul 2005, Gabriel Ressources a inceput o noua campanie media pentru proiect. Publicatii ca Academia Catavencu si editia in limba romana a National Geographic a refuzat sa mai publice reclame ale Gabriel Ressources in urma protestelor organizatiilor ecologice. Aceste organizatii s-au plans si Consiliului National al Audiovizualului spunand ca aceste reclame sunt menite sa induca publicul in eroare, dar Consiliul a respins aceste plangeri. Desi investitia care urmeaza sa fie realizata la Rosia Montana a fost proiectata sa functioneze 17 ani, exploatarea zacamantului aurifer ar putea dura chiar si 50 de ani, intrucat exista posibilitatea extinderii minei, cercetarile nefiind inca finalizate. Pe perioada functionarii investitiei, a spus el, vor fi create noi locuri de munca, atat in minerit, cat si in activitati colaterale, cum ar fi serviciile, stiut fiind faptul ca la un post de miner se pot crea cel putin cinci locuri de munca in sectoare adiacente. Astfel, mai mult de jumatate din suma investita, adica aproximativ 1,5 miliarde de dolari, ar putea reveni statului, din taxe si impozite de tot felul, daca autoritatile vor sti sa valorifice banii proveniti din activitatile economice, a spus Hutuleac.

20 Business24, rubrica economie, accesat in noiembrie la adresa http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/documentarul-pe-care-investitorii-de-la-rosia-montana-n-arvrea-sa-l-vada-vreodata-romanii-1535144 21 Roia Montana Gold Corporation, accesat n noiembrie la adresa http://www.rmgc.ro/rmgc/despre -rosiamontana-gold-corporation.html

15

Mai mult, el crede ca in cazul in care va fi demarata si investitia de la Rosia Poieni, Muntii Apuseni vor deveni 'un nou El Dorado',22 iar Romania nu va mai fi considerata 'saraca tara bogata', fiind creata bunastarea oamenilor si, implicit, dezvoltarea durabila despre care se vorbeste. La randul ei, bunastarea duce la consum, a spus Hutuleac, oferind ca exemplu Statele Unite, unde 65% din Produsul Intern Brut al tarii provine din servicii. In incheiere, Viorel Hutuleac a sublinat necesitatea realizarii investitiilor straine in mineritul din Apuseni, in general, si la Rosia Montana, in special, care vor duce la imbunatatirea semnificativa a vietii locuitorilor din zona. Despre Proiectul Gabriel Resources Proiectul de exploatare miniera intensiva cu cianuri de la Rosia Montana pune in pericol VIATA in Tara Motilor, deschizand calea producerii celui mai mare dezastru ecologic din Europa de est. Se vor distruge: 5 munti, un patrimoniu national unic in lume, 10 biserici, 12 cimitire, 958 de gospodarii. Oamenii care nu vor sa se mute sunt amenintati cu exproprierea Ruinele cetatii romane, Alburnus Maior, vor fi si ele distruse pentru completarea proiectului. Ruinele Alburnus Maior sunt ale unui oras roman minier si include de la galerii si unelte miniere la ruine ale unor locuinte, temple, morminte etc. fiind descris de UNESCO ca un patrimoniu national unic in lume.23 Compania a investit timp de trei ani intr-o exploatare arheologica, dar este cert ca nu este timp pentru exploatarea completa pana la demolare. Pe data de 24 august 2006, Alburnus Maior a facut publica o analiza experta independenta a Raportului EIM Rosia Montana. Aceasta a fost si depusa in aceeasi zi la Ministerul Mediului ca reprezentand contestatia oficiala a Alburnus Maior. Evaluarea contine sase studii principale. Autorii acesor studii au efectuat vizite in teren la Rosia Montana incepand din mai 2006, desi o buna parte dintre acestia au vizitat constant Rosia Montana inca din 2003.Multe dintre contributiile expertilor au fost facute pro-bono, iar o parte dintre ele au fost

22 http://www.realitatea.net/unda-verde-pentru-rosia-montana-legea-minelor-votata-azi-protestatarii-la-avocatulpoporului_1336246.html 23 Mihai, Goiu, Afacerea Roia Montan, Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2013, pp. 32-34.

16

sprijinite financiar prin granturi acordate de catre Staples Trust/ UK si Fundatia pentru o Societate Deschisa (www.fsd.ro). Recent, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria a facut publica analiza Raportului EIM pentru Rosia Montana pe care a realizat-o si a transmis-o partii romane. Acesta a solicitat autoritatilor romane sa nu emita acordul de mediu pentru proiectul minei de aur si argint propuse la Rosia Montana date fiind deficientele majore si concuziile de baza false prezente in Raportul EIM. Din punctul de vedere al investitiilor, reprezentantii companiei vor investi circa 800 milioane dolari pentru lucrarile de constructie ale exploatarii aurifere de la Rosia Montana si se asteapta ca profitul net total sa atinga circa 1,2 miliarde dolari. Initial, planul de investitii in proiect viza investitii totale de 600 milioane dolari, din care 437 de milioane dolari in faza de constructie si 123 milioane dolari in faza operationala.24 Investitiile de mediu se vor situa in jurul cifrei de 250 milioane dolari. Profitul va fi mai mare decat cel calculat initial in 2003, de circa 869 milioane dolari, in urma cresterii pretului aurului la peste 500 dolari uncia, fata de 315 dolari in estimarile initiale. Daca am calcula la valoarea actuala a aurului, am ajunge la o rata mai mare a profitului pe uncia de aur, care ar urma sa se situeze la circa 150 de dolari pe uncie', a precizat Young. La sfarsitul anului 2005, investitiile la Rosia Montana vor depasi 150 milioane dolari, in conditiile in care faza de constructie a exploatarii miniere va debuta in 2007. 'RMGC va prezenta raport.25 Romania va beneficia, incepand cu anul 2006, de cel mai mare proiect de investitii in domeniul protectiei mediului, a afirmat vineri ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu. Acest proiect de investitii major este rezultatul imputernicirii primite de Ministerul Finantelor pentru identificarea si atragerea de resurse financiare in valoare de 1,441 miliarde euro, esalonate pe perioada 2006-2009 (cu care vor fi finantate alte zece proiecte prioritare de

24 Ibidem. 25 Mirela Matei, Ana Cojol, Relatii valutar-financiare internationale, Ed UPG, Ploiesti, 2006, p. 170.

17

mediu si gospodarire a apelor), iar BIRD va acorda un credit de 191 milioane euro, pentru finantarea unor proiecte prioritare de gospodarire a apelor.26 Proiectele ce urmeaza a fi finantate dintr-un imprumut de la BIRD (191milioane euro) vor fi destinate implementarii a trei proiecte. Astfel, pentru servicii municipale va fi un proiect care presupune realizarea de investitii in infrastructura de apa si apa uzata pentru municipalitatile Arad si Bucuresti, la o valoare de 130 milioane euro (pentru Bucuresti - 70 milioane euro si Arad - 60 milioane euro). Un alt proiect presupune finantarea pregatirii de proiecte si intarirea capacitatii institutionale la nivel regional pentru gestionarea si absorbtia instrumentelor structurale - 11 milioane euro.27 Cel de-al treilea proiect are in vedere sprijinul pentru MMGA in vederea alinierii la prevederile Directivelor privind continutul de nutrienti in apele subterane si de suprafata - 50 milioane euro - prima faza de extindere a proiectului pilot. Prima componenta a creditului, respectiv cele 1,441 miliarde euro se va imparti in zece subproiecte. Inchiderea si ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera (iazuri de decantare si halde), vor beneficia de 400 milioane euro, proiectul fiind dezvoltat in comun cu Ministerul Economiei si Comertului. Suma de 63 milioane euro va fi alocata Programului pilot privind reabilitarea zonelor intens poluate Zlatna si Copsa Mica, iar modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in bazinul Cris, in judetul Vaslui si in municipiul Ploiesti va beneficia de 162 milioane euro. Pentru realizarea sistemului integrat de management al deseurilor in Timis, Iasi si Satu Mare vor fi alocati 83 milioane euro, iar sistemului informatic integrat de mediu cu 29 milioane euro. Celelalte cinci proiecte deriva din Strategia nationala de aparare impotriva inundatiilor, aprobata in decembrie 2005 si au ca scop marirea gradului de siguranta a barajelor - 220 milioane euro, finalizarea lucrarilor de asigurare a surselor de apa si de aparare impotriva inundatiilor - 250 milioane euro, lucrari noi de aparare impotriva inundatiilor - 165 milioane euro. Zona costiera va beneficia de lucrari de reabilitare in valoare de 41 milioane euro, iar pentru dezvoltarea durabila a rezervatiei biosferei Delta Dunarii vor fi alocati 28 milioane euro.
26 http://www.cdep.ro/informatii_publice/forum.dispSub?catid=2 27 http://www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-AnalizaAR.pdf

18

In sedinta de Guvern, a fost aprobata imputernicirea Ministerului Finantelor pentru a contracta aceste doua credite pentru programe de mediu. Studiile de fezabilitate pentru cele 13 proiecte sunt incheiate si trebuie demonstrat ca suntem capabili nu numai sa transpunem legislatia ci si sa punem proiectele in paractica, a precizat ministru Sulfina Barbu.28

28 http://www.rfi.ro/articol-stiri-politica-44581-sulfina-barbu-rosia-montana-ponta-sova-se-comporta-avocati-airmgc

19

Concluzii si recomandari In concluzie, as dori sa mentionez ca efectele investitiilor straine directe pot sa fie cateodata naucitoare si pot sa cauzeze enumerate reactii negative din partea popoulatiei. Incompetenta unora si naivitatea au facut ca una din cea mai mare zona aurifera a Europei sa cada in mainile unor criminali. Ceea ce se intampla de fapt e ceva foarte grav: incercam sa ne depasim statutul prin dezvoltare economica si nu avem timp sa realizam ca in acelasi timp suntem in declin si distrugem alte domenii aici de exemplu mediul. Desi acest proiect se pare unul bun din punct de vedere economic, iar investitiile masive realizate de firma canadiana la Rosia Montana si profiturile pe care le va obtine statul in urma acestei lucrari par destul de convingatoare si mai mult destul de tentante, trebuie sa vedem, din nefericire, si partea negativa: asteptam ca altii sa ne dezvolte tara distrugand-o; mediul inconjurator, un factor important in existenta noastra si a viitoarelor generatii este pus in pericol, mai mult viata nostra e pusa in pericol. Este esential ca in aceasta mare goanna dupa aur, sa nu ne pierdem valorile, sa nu profitam de proprile resurse naturale, pentru ca acelea care sunt neregenrabile, o sa se piarda cu timpul. Din punctul meu de vedere, exploatarea minei de la Roia Montan sau a oricarei alte mine aflate pe pmnt romnesc ar trebui s se fac de ctre romni. Acest aur ar trebui privit ca o siguran a statului, n caz de calamitate, foamete, sau orice alt fenomen care ar pune n pericol nsi existena poporului. Acestea sunt momentele n care ROMNII ar trebui s exploateze i s beneficieze n totalitate de motenirea pe care au primit-o: AURUL STRMOESC!

20

Bibliografie 1. Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat: Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005; 2. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE; 3. Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiia Zahiu, Teza de doctorat-Investitii straine, Bucuresti 2005; 4. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995; 5. Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition, Editura Thomson South-Western 2006; 6. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004; 7. Site-ul UNCTAD:www.unctad.org; 8. Ioan Denuta, Investitiile straine directe in tarile est si central-europene, Editura Economica- 1998; 9. Mihai, Goiu, Afacerea Roia Montan, Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2013; 10. Strategia Naional pentru dezvoltare Durabil a Romniei, la adresa http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf; 11. Baza de date Consiliul Investitorilor Strini (CIS), Romnia: www.fic.ro; 12. Baza de date Agenia Romn pentru Investiii Strine (ARIS), Raport de activitate 2004, Romnia: www.arisinvest.ro; 13. www.rosiamontana.ro; 14. Business24, rubrica economie, accesat in noiembrie la adresa http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/documentarul-pe-care-investitoriide-la-rosia-montana-n-ar-vrea-sa-l-vada-vreodata-romanii-1535144; 15. Business24,rubrica economie, accesat in ianuarie la adresa http://www.business24.ro/rosia-montana/stiri-rosia-montana/unde-se-afla-romania-peharta-tarilor-ingenuncheate-de-marile-corporatii-miniere-1535432; 16. Business24, rubrica economie, accesat in noiembrie la adresa http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/documentarul-pe-care-investitoriide-la-rosia-montana-n-ar-vrea-sa-l-vada-vreodata-romanii-1535144; 17. Roia Montana Gold Corporation, accesat n noiembrie la adresa http://www.rmgc.ro/rmgc/despre-rosia-montana-gold-corporation.html; 18. http://www.realitatea.net/unda-verde-pentru-rosia-montana-legea-minelor-votata-aziprotestatarii-la-avocatul-poporului_1336246.html; 19. http://www.cdep.ro/informatii_publice/forum.dispSub?catid=2; 20. http://www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-AnalizaAR.pdf; 21. http://www.rfi.ro/articol-stiri-politica-44581-sulfina-barbu-rosia-montana-ponta-sova-secomporta-avocati-ai-rmgc.

21