Capitolul I

Municipiul Sighisoara

Sighisoara a fost fundata de emigranti germani in a doua jumatate a sec. al XII -lea. Cea mai veche mentionare oficiala provine din anul 1280 si se numeste Castrum Se! .In 12"8 e!ista denumirea orasului Schaespurch . In 1#$$ a urmat prima numire a scaunului sighisorean %Segu&'ar(.In 1#)$ Sighisoara este numita prima data ca oras %civitas(. *mplasarea cetatii a urmat pe coama dealului de 8+0 m lungime situat in partea sudica a riului ,irnava Mare si care era formata din -ealul Cetatii situat la #0 m inaltime deasupra vaii %terasa infe- rioara( si -ealul Scolii de ."m inaltime %terasa superioara(./e -ealul Cetatii s-a de&voltat spre sfirsitul sec. al XIII-lea in jurul primei 0iserici situata in nord-vestul actualei casei parohiale1 Colonia Cetatii. 2inga aceasta 0iserica se afla si cea mai veche scoala din Sighisoara1 mentionata pentru prima data oficial in anul 1+22. In jurul anului 1#+0 s-a inceput constructia &idului inconjurator al cetatii1 &id lung de "#0 m1 in forma ovala 1 e!istent in cea mai mare parte si asta&i.Constructia &idului s-a facut in jurul -ealului Cetatii si -ealului Scolii. Inaltimea &idului care initial era de . m s-a ridicat in sec. al X3-lea pina la )-$m. Inainte de a trata istoria orasului medieval Sighisoara se cuvine sa trecem in revista stadiul actual al cercetarii privind istoria anterioara intemeierii Cetatii. -ealul Cetatii1 datorita amplasarii sale in punctul cel mai ingust al defileului Sighisoarei1 a pre&entat importanta strategica inca din preistorie. Cea mai 0una dovada in acest sens o constituie descoperirea unor morminte foarte vechi pe versantul de est al dealului1 linga ,urnul cu Ceas1 cu prilejul saparii unui canal de evacuare1 in jurul anu "."42.#j lui 1"00. Inventarul mormintelor1 constind din trei cercei cu 0ucla1 din aur1 datea&a descoperirea in jurul anului 1100 id5r.1 in prima epoca a fierului %5allstatt *-6(. /lecind de la aceste descoperiri si pe 0a&a unor o0servatii de teren1 s-a emis ipote&a e!istentei din vechime a unei ase&ari dacice fortificate din perioada hallasttiana1 care ar fi ocupat apro!imativ spatiul dintre strada ce uneste cele doua turnuri de poarta %,urnul cu Ceas si ,urnul Croitorilor( si locul unde se afla asta&i 6iserica Catolica1 deci intregul 0ot de deal .

7!istenta unei ase&ari din prima epoca a fierului a fost confirmata suplimentar cu oca&ia unui mic sondaj arheologic efectuat in 1""0 in su0solul Casei cu Cer0 . *u fost scoase la iveala fragmente de vase de lut1 intre care se remarca un frumos platou fragmentar din ceramica neagra cu caneluri1 data0il in aceasi perioada cu mormintele. /e de alta parte1 in 1"$)1 cu oca&ia lucrarilor de amenajare a termocentralei restaurantului 3lad -racul au fost descoperite fragmente ceramice data0ile in cea de a doua epoca a fierului %2atene geto-dacic(.

*ceste descoperiri luate impreuna ingaduie afirmatia ca platoul inferior al -ealului Cetatii a fost locuit si amenajat defensiv pe tot parcursul epocii fierului. In ceea ce priveste platoul superior1 virful dealului1 un sondaj arhelologic efectuat in 1"$) pe partea de nord a promontoriului a produs fragmente ceramice apartinind preistoriei %5allstatt *-6( si secolelor 3III-IX si XII-XIII. 80servatii asupra terenului permit ipote&a e!istentei unei cetati de pamint in forma ovala1 cu val si sant interior1 care si-a avut inceputurile tot in preistorie. 8 mica portiune din vechiul val pare sa se fi pastrat pina asta&i pe latura sudica a actualului platou. *ceasta amenajare defensiva a fost anterioara constructiilor de &id introduse de colonistii germani in prima jumatate a secolului al XIII-lea1 imediat dupa inva&ia mongola din 12.1. /utinatatea datelor e!istente la ora actuala fac dificila o reconstituire integrala e perioadei anterioare intemeierii orasului. 9ara indoiala ca -ealul Cetatii este mult mai 0ogat in &acaminte culturale si ascunde inca multe taine. In acest conte!t credem ca cercetarea arheologica se impune ca principala conditie preliminara a0ordarii oricarui efort de consolidare si restaurare monumentelor actualei Cetati.

1.*se&area geografica

2a intemeierea si de&voltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe elemente1 dintre care doua ni se par definitorii: primul este po&itia lui la intersectia celor doua drumuri comerciale importante1 o artera est-vest care leaga *l0a-Iulia de rasaritul ,ransilvaniei1 de-a lungul ,irnavei Mari si o artera sud-nord1 pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga 6ranul de Cluj.

Cel de-al doilea element1 despre care am mai amintit1 este po&itia strategica in cadrul defileului sighisorean1 acest defileu fiind un punct o0ligatoriu de trecere spre &ona de rasarit a ,ransilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul ca in afara de cetatea de pamint de pe virful dealului de la Sighisoara1 toate celelalte cetati medievale timpurii din imprejurimile orasului1 similare ca forma1 dar situate in puncte mai putin avantajate strategic si comercial1 si-au pierdut rostul si au fost a0andonate in secolele X3I-X3II. 7ste vor0a de cetatile de pe 3alea *l0estiului %Cetatuia(1 din pasunea -aii %Cetatuia(1 pentru a nu cita decit trei e!emple.

*sadar1 inceputurile locuirii medievale pe -ealul Cetatii tre0uie legate de e!istenta acelui punct fortificat de pe virf1 cetate de pamint si lemn ce e!ista acolo inca din preistorie si a fost reamenajata in secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. /ro0a0il era o cetate regala de granita1 intrucit granita regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul riului ,irnava Mare %sec. XII(.

2. /o&itie geografica

Municipiul Sighisoara este situat la e!tremitatea sudica a judetului Mures1 ;n /odisul ,<rnavelor %&ona r<ului ,<rnava Mare( si se ;ntinde de o parte si de alta a ,<rnavei Mari1 situat la 12# de =m de la i&voarele r<ului ;n &ona de varsare a p<r<ului Saes.

-in punct de vedere matematic1 Sighisoara este situata ;ntre urmatoarele coordonate: 2.>.)?.0 1 longitudine estica si .)>12?#8 1 latitudine nordica.

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta %istorica1 economica1 politica1 geografica( din judetul Mures1 fiind ridicat la rangul de municipiu la 1) fe0ruarie 1")8 si av<nd ;n su0ordine administrativa sase localitati componente %*ngofa1 *urel 3laicu1 @ora1 Soromiclea1 3enchi1 Catunul 3iilor( si un sat 5etiur.

#.Cai de acces

Municipiul 0eneficia&a de o avantajoasa po&itie geografica1 ;n partea centrala a tarii1 pe traseul unor ;nsemnate artere de comunicatii feroviare %magistrala 6ucuresti - 6rasov ,eius1 cu derivatii spre *rad si Cluj - 8radea( si rutiere %-A 6rasov - ,<rgu Mures1 care este ;n acelasi timp un tronson din drumul european 7)01 -A Si0iu - Sighisoara(. -atorita acestei po&itii1 distantele p<na la principalele localitati de interes economic1 administrativ1 cultural si turistic nu sunt prea mari: 2"$ =m p<na la 6ucuresti1 120 =m la

6rasov1 1+) =m p<na la Cluj Aapoca1 "0 =m - Si0iu1 +. =m -,<rgu Mures.

Su0 raport topografic1 Sighisoara este ase&at ;ntr-un punct al 3aii ,<rnavei Mari unde aceasta pre&inta o ;ngustare cu aspect de defileu taiat ;ntr-un sistem de terase1 de diferite nivele1 modelate ;n su0straturi dure de gresii pontiene. *ceasta micro-morfologie ;i confera orasului Sighisoara un rol de po&itie cheie ;n culoarul raului ,<rnava Mare1 rol manifestat si ;n trecutul istoric al localitatii . Municipiul co0oara din -ealul Cetatii %.2+ m(1 deal ;ncoronat de cetatea medievala si ;ntins dinspre A3 spre S71 ;n mijlocul unei imens amfiteatru natural1 marginit la A de -ealul stejaris %+2. m( si 5ula -anesului1 la S de 2unca /ostei care urca spre -ealul de Mijloc %+11 - )0# m(1 iar spre 7 de -ealul 6radet %+2. m(. -iferenta de ;naltime este de 110 m1 astfel ca -ealul Cetatii domina ;ntreaga vale din amonte a ,<rnavei Mari1 altitudinea ma!ima fiind de .#0 de m la S1 iar cea minima de #+0 m ;n 3

..-e&voltarea economica

Bn comparatie cu alte centre ur0ane medievale1 centrul istorical Sighisoarei detine caracteristici planimetrice si arhitecturale proprii si o e!traordinara valoare istorica si artistica. -e&voltarea economica lenta a localitatii1 comparativ cu a altor centre1 e!plica numarul sca&ut de modificari ur0anistice recente1 motiv pentru care centrul istoric a fost conservat ;n conditii foarte 0une. Structura retelei de stra&i si te!tura pavajului reflecta cu fidelitate evolutia istorica. Incastratiile din secolul al XIX-lea sunt i&olate si integrate ;n aspectul arhitectonic si stilistic al cladirilor orasului1 cu o singura e!ceptie: cladirea actuala a primariei. Bn &ona propusa1 interventiile din secolul al XX-lea sunt minore1 e!cept<nd strada Morii din 8rasul de Cos 1 a carei fatada sudica a fost demolata ;n ;ntregime ;n favoarea unor constructii noi1 partial ridicate1 preva&ute pentru viitorul apropiat %;n &ona-tampon(. *proape toate orasele medievale ale ,ransilvaniei s-au de&voltat ;n &onele joase1 de relief - c<mpii si al0ii ale r<urilor - care au permis o crestere radiala. *daptarea Sighisoarei la configuratia specifica a reliefului a dus la o varietate de planuri1 de structuri ale spatiilor ur0ane si de constructii %/iata 5ermann 80erth(.

Specificitatea structurala consta ;n marcarea limpede a a!elor principale si ;n echili0rul proportiilor. 7!presivitatea aparte a structurii ur0anistice deriva din com0inarea a doua caracteristici. Cu e!ceptia structurii originare %trama stradala1 parcelarea(1 constructiile medievale s-au pastrat intacte ;n centrul istoric al Sighisoarei: comple!ele de locuinte1 datorate perioadelor istorice ale secolelor X3-XIX1 cladirile pu0lice repre&entative si incinta - &iduri si turnuri. 9ortificatiile s-au pastrat ;n proportie de "0D1 comparativ cu alte centre ur0ane transilvanene: Si0iu1 6rasov1 Cluj - care pastrea&a doar ;n parte structura fortificatiilor medievale originale %Si0iu aproape #0D1 6rasov .+D1 Cluj 1+D(. ,oate aceste caracteristici definesc valoarea particulara intrinseca a centrului istoric al Sighisoarei1 fapt care transforma Sighisoara ;n primul centru istoric al @om<niei caruia i-au fost dedicate studiile necesare ;ntocmirii planului ur0anistic al &onei istorice re&ervate. Bn pre&ent1 acesta 0eneficia&a de un regulament de interventie diferentiat dupa elementele distinctive ale su0&onelor din aria protejata - componenta a patrimoniului arhitectural si ur0an al Sighisoarei.

+. Clima

Media anuala a temperaturii aerului este de 812E C1 valoare ce indica un potential termic relativ redus si care scoate ;n evidenta climatul destul de racoros. 3alorile temperaturii primaverii %"11E C( si toamnei %8.$ EC( sunt apropiate1 amplitudinea termica medie ;ntre luna ianuarie %-..#E C( si luna iulie %181)E C( fiind de 221E " C.

,emperatura ma!ima a0soluta a aerului la Sighisoara s-a ;nregistrat ;n conditii de timp anticiclonic la $ septem0rie 1".)1 fiind de #811E C1 iar minima a0soluta de -#212E C1 ;n iarna anului 1".21 e!ist<nd conditii locale favora0ile acumularii si stagnarii timp ;ndelungat a aerului rece. Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest1 fiind canali&ati pe culoarul ,<rnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic1 care protejea&a aceasta &ona de curentii reci din est si nord-est1 mai ales ;n timpul iernii. Inva&iile frecvente ale maselor de aer din vest1 asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. /recipitatiile sunt neuniforme1 mai 0ogate ;n intervalul aprilie-octom0rie1 c<nd cad $0 D din precipitatii. 2unile cele mai ploioase sunt mai-iunie %;n medie "0-100 mmF m2(. /recipitatiile medii anuale se ;nscriu ;ntre )+0 - $00 mmF m2. Cantitatea

anuala de precipitatii este influentata de factorul orografic1 astfel ;n culoarul ,<rnavei Mari se ;nregistrea&a )00 - $00 mm1 iar ;n &ona dealurilor ;nalte1 la nord de Sighisoara1 -ealul 6isericii1 /adurea -um0rava1 iar la sud1 -ealul din Mijloc si -ealul Ciuhii1 se pot ;nregistra precipitatii de $00 - 800mm

).@elief

@elieful din &ona Sighisoarei1 parte din vechea platforma a Marii /anonice1 e!istenta cu sute de milenii ;n urma1 este taiat ;n terase de curgerea apelor ,<rnavei Mari si ale afluentilor sai. Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice1 pune ;n evidenta pre&enta unor suprafete de ero&iune putin e!tinse ;n suprafata si a numeroase unitati interfluviale1 iar de a lungul vaii ,<rnavei Mari si a unor afluenti1 este de&voltata lunca.

@acordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse ;ntr-un adevarat la0irint de culmi1 a dus la reconstituirea platformelor de ero&iuneG /rostea Mare1 +00 ++0 m %pontian(1 identificata ;n micile platouri ale dealurilor din ;mprejurimile Sighisoarei1 respectiv spre Aord1 -ealul Harii %+28 m(1 spre -ealul Stejaris %+2. m(1 spre Sud1 -ealul din Mijloc %+11-)0# m(1 iar spre 7st1 -ealul 6radet cu +2. m.

7ro&iunea intensa1 generata de colectarea apelor de catre ,<rnava Mare1 a far<mitat vechea suprafata de ero&iune1 reduc<nd-o la interfluvii ;nguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta1 a caror panta lina se grefea&a apro!imativ pe un strat dur %gresie(1 ;nclin<nd la fel cu el1 iar versantul a0rupt retea&a ;n cap un numar de cel putin doua strate %argila1 marne nisipoase(. 9recventa mare a cuestelor dispuse ;n siruri paralele care ;nsotesc ,<rnava Mare repre&inta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri si 0ranhianticlinale.

Interfluviile dispuse la sud de ,<rnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe a!a ,<rnavei Mari. -ealul Stejaris1 limitat de vaile Stejareni si Saesului1 -ealul din Mijloc1 limitat de vaile Saesului si C<inelui1 -ealul Ciuhii %)"2 m( limitat de vaile C<inelui si -racului1 iar la est de vale este situat -ealul Sapartocului %)28 m(.

2a nord de ,<rnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta pre&inta o orientare A3-S7 fata de a!a ,<rnavei MariG -ealul Harii si -ealul 6isericii %+)0 m(1 limitate de vaile Cetatii si Cloasterfului1 -ealul 3iilor %+11 m(1 limitat de vaile Cloasterfului si @usului1 -ealul 9ata ,<rnavei %+2# m(1 limitat de vaile @usului si Satului1 iar spre 71 -ealul /ri0or %+1+ m(1 limitat de vaile Satului si Iilacului1 vai afluente ale ,<rnavei Mari.

$.9lora

Bn str<nsa dependenta de relief1 clima si sol1 ;n aceasta &ona1 s-a format o vegetatie apartin<nd ca si tip padurilor de foioase. *flata la punctul de tran&itie dinspre &ona stejarului cu cea a fagului1 &ona Sighisoara se ;ncadrea&a ;n etajul alternantei padurilor de gorun %Juercus petraea(1 cu cele de fag %9agus silvatica(.

3egetatia etajului de deal este grupata ;n su0etaje1 al gorunetelor si al stejaretelor. Su0etajul gorunetelor este locali&at1 de regula1 pe terenuri mai ;nsorite si mai uscate1 ocupa versantii cu e!punere sudica.

Horunetele ocupa suprafete e!tinse ;n -ealul Ciuhii1 uneori ;n amestec cu carpenul %Carpinus 0etulus( si fagul. 9agetele sunt locali&ate mai ales pe culmile ;nalte si pe versantii cu e!punere nordica si nord-vestica. *cest su0etaj mai cuprinde frasin1 tei1 mesteacan.

Su0etajul stejaretelor este locali&at pe suprafete restr<nse ;n regiunea dealurilor cu altitudini de .00-+00 m %-ealul Stejaris(1 repre&entat prin stejar %Juercus ro0ur(1 tei1 artar %*cer platanoides(1 frasin1 ulm %Ilmus procera(1 jugastru %*cer compestre(1 salc<m %@o0inis pseudacacia(.

Bn lunci cresc salcia %Sali! al0a(1 rachita %Sali! fragilis(1 plopul %/oulus al0a(1 arinul %*luus glutinosa(.

8 orhidee1 C4pripedium calceolus1 numita de localnici /apucul -oamnei1 creste ;n padurile din valea ,<rnavei Mari. ,ot ;n &ona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic1 o specie de conifere cu frun&e ca&atoare1 lorice 1 care creste o0isnuit la altitudini de peste 1000 de m1 dar se de&volta 0ine si pe 5ula -anesului1 la o altitudine de +00 m.