David compozilii foarte simple, angulare, fixate bine in cadre dreptunghiulare gi in opozilie totald cu acea < vioiciuner, <<c

dldurd>>g, i cu acele< <m embre indoite cu gralie >> pe care i le recomanda maestrul sdu. Sabinele, tablou care are rigoarea geometricd a unei epure: prin rabaterea laturilor mici pe cele mari rezultd doud verticale de o parte gi de alta a secliunii mediane, pinza divizindu-se astfel in patru dreptunghiuri; pe de altd parte indllimea frizei (egald cu jumdtatea laturii mari) derivd la rindul ei din rabatere. Toate migcdrile personajelor gi detaliile fundalului sint stabilite pe diagonalele dreptunghiurilor sau pe diagonalele jumdtdlilor tabloului. Abuzul de diagonale din aceastd compozi{ie are ceva monoton. Incoronarea este compusd pe aceeagi scheml, dar aici domind verticalele, a cdror rigiditate conferd acestui portret colectiv o grandoare austerd. Leonida, cel mai slab gi mai lucrat dintre aceste tablouri izvorite dintr-o erudi{ie pulin penibili, demonstreazi cd, la capdtul unei perioade de 15 ani, David rdmine credincios procedeelor

sale.

Dealtfel, opera sa se intilnegte cu Sabinele mai cu seamd sub raportul compozi; iei. $i din nou pltratele: Ingres a ales aici o proporfie de ansamblu de doud pdtrate. impdrlirile in jumata{i gi sferturi stabilesc, prin jocul diagonalelor, un punct pe linia rnediand unde se intretaie axele simeirice ale lui Romulus si lancie cunoscut). Modeleul, iucisiv, ca in metal, te face sa te gindegti la cuvintele lui Baudelaire, atit de clarvdzdtor ca intotdeauna r ( Vigurosul gi pdtrunzdtorul talent al d-lui Ingres Apoteoza lui Honrer gi Sfintul Sintforian sint compuse tot pe pAtrate; in legdturd cu plicticosul tablou Isus printre int'd!ali, pictat la sfirgitul viefii sale, operd ingrat5, in care aplicarea unei metode line loc de inspiralie, Ingres ne invedereazd insugi felul sdu de a proceda. El ne explicd de ce tabloul ne pare aga de bine construit: < Am ince pert cu fundalul, cu arhitectura. Liniile odatd trasate, am chemat una dr.rpd alta toate ligurile mele gi, docile, ele au veni t s5-gii a locul in perspect ivd.. . > 3 Ciu-

3 Charles BLANC, Ingres, sa vie et ses ouvrage.\, Paris, 1870, p. 200. da15n reiodi i .A lhi tectLr las i perspect ivisr "in t foarte riguros ordonate pe pdtrate gi pe diagonalele lor, iar personajele vin sd se aleze cuminfi in triunghiurile ce le sinl rezervateI

Arr liisat la nrml Oclaliscele,in carc arcuri de cerc, ca la Rafael si la italienii la care linea Ingres, se asociazd diagonalelor. Marea odaliscd std culcati intre douir arcuri ale cdror centre se afld pe linia mediand a dreptunghiului. Odalisc'q cu sclare (Fogg Museum), de o mai mare complexitate, este o purd construclie ingrista. Diagonalele celor doui pdtrate rabdtute creeazi in centru un mic pdtrat ale cirui virfr.rri deiermind direct sau indirect locul verticalelor ;i orizontalelor celor mai importante.

A treia gi a patra dimensiune Ne reintilnim aici cu problema spa{iului, acest obstacol atit de greu de invins. $arpanta liniard este deosebit de complicatd, oricare ar fi solu{iile adoptate, iar cele ale

modernilor sint cu adevdrat noi. Sd incepemp rin evocareal uminoasda spaliului. Manet provoacd scandal inldturind clarobscurul, dar subliniazd incd anumite volume cu un contur negr Contrastele 9i raporturile de ton, iatd secretulm odeleului>. 3 El realizeazd deci totul impreund, culoarea, volumul, unitatea luminoasi gi unitatea umbrei. O muchie luminoasd se detageazdp e cer printr-o linie de un albastru mai inchis decit masa cerului, iar o muchie intunecatd se detageazdp rintr-o linie luminoasd care se afli in opozilie cu ea ). a Tonurile fiind impinse pini la sonoritatea lor maximd, C6zannes ugereazdp lanurile prin muchiile lor gi prin folosirea complementarelor Un Picasso studiazd un obiect aqa cum un chirurg disecd un cadavru. )) Fiecare parte a obiectului disecat este adusd in planul pinzei, unde toate se juxtapun, iar pe suprafala se inghesuie o mullime de muchii care sugereaze un decalaj in spaliu. Allii, dimpotrivd, cautd sd exprime cea de a treia dimensiune cu ajutorul culorilor.

$i ei se intorc la C6zanne, ca Ia sursa inepuizabilra a tuturor cdutdrilor noi. La Fresnaye studiazd ceea ce Clzanne numea < delimitarea obiectelor cind punctele de contact sint slabe. delicate >. adicd trecerile, ugoarele intreruperi in conturul unui volum care niciodatd nu se detageazd in intregime in cimp, oricare ar fi lumina Celei de a treia dimensiuni, futurigtii italieni vor dori sd-i adauge o a patra, adici vor vrea si prezinte durata sub forma migcirii. Aceastd idee foarte italiani o intilnim inci in primele lucriri baroce: ea era exprimatd atunci prin dinamismul secret al refelei geometriceL. a futurigti, dinamismul, simbolul vietii moderne, constituie tema insdgi a artei; obiectele,a tit de insistents tudiate de cubigti, nu rezistd la acest virtej gi se fdrimileazd: aga se intimpld cu dansatoarele lui Severini,c aselel ui Boccioni etc. <<V om plasa spectatorul in centrul tabloului>, spune Carrir; el nu se va mai invirti in jurul unui obiect, ci lumea intreagd, viafa se vor roti in jurul lui Compozifia rdmine la aceqti latini foarte liniarl: diagonalele sint imperioase, oblicele

repetate, paralele sau in fascicole - ca nigte evantaie sau ca razele unui far - subliniazd deplasarea formelor; acesta sint <linii-forfd> (Liniile forld ale unei strdzi, Boccioni, l9l0, Penetralie dinamicd a unui automobil, Balla, l9l3); ele tind spre o redare mai degrabd cinematografici a migc6rii. Expresia va fi mai sintetici in Franfa, in operele lui Villon gi ale fratelui sdu Marcel Duchamp-Villon Culoareap urd Pe fovi ii preocupau pulin dimensiunile spafiului, dar o altd componentl a picturii dezldntuite va pune grupului o problemd esentiald: culoarea purd. Ei vor merge pind acolo incit au suprimat orice indicafie cu privire la volum, pentru a ldsa culorii intreaga sa forfi. Aceast[ ciutare poate fi pusd in legiturd cu Manet, ca gi cu Gauguin - mai mult cu ce a spus decit cu opera sa, unde tonurile surde fac sd cinte culorile strdlucitoare Grija pentru culoare nu o exclude pe cea privind compozi{ia, lucru deosebit de clar la Matisse, care ne oferd chiar un exemplu privilegiat de analizi.

O datd in viafd a avut ocazia sd, realizeze o mare compozi{ie monumentaldz Dansul, de la Fundafia Barnes (Merion, S.U.A.).