NINSTHRUL IwATAMANTULUY nERETULUI St spoRLLMy AL REPUBLICH MOLov Universitatea Tehnick a Moldovei © Cateda Stinge socioumage Conf wnt. dr ML Braga ct. superior unis, E. Lezovan Lect. superior wn. C. Lozovanu ‘ont unt dr. Gh Stabu Prof. univ. dr hab. V. Tapoo ‘ont unis. A. Apso Prof. ints dr hab. T Visgowa ISTORIA FILOSOFIEI Cictu de pretegeri Partea a doua mK Departamentuledivoria-poligraic al UTM Chisindu 1998Prezenta lueare, “Isoria flosofie", partea a dows, este estat studenfjlr din instufile de invigamant superior pentru a se inijia In cele mai importante concept Glosofice din secoele XIX XX, Ea este o continue a“Istorie ilosofie", parte I care ‘8 deseris conceptille filosofice din anchitate pina in secoul al XVIIi-ea Referent sini: conf. univ. dt. Mihai Braga Revenzent ‘ont. univ lon Vanghels UTM, 1998 Filosofia clasied german Filosofia clasick germans cuprinde © period elativ sour de tin care se mirginee, pede o part, cu ani 80a seco al XVI- Tea ani 40a scold al XIXen pe de al pare. ‘Sore sfrgiul secollus al XVilbleagindiren lose este ‘veto de pinipsl Independents nationale, proclamar de revluia franced (1789) In leghtrd ev aceasta sofa se concentrezi inte Iaele nationale sir care nate trees no vi propre $i devin congionte de recall Flostia seco al XIX, 5a ‘in europeans devine national: in acasttprioad nim o lost ‘oman, francezt, eagles, alan, american ee. fn local sistemelor {evo valonre europeant filosofia imbaca vesmintl prticularsmului ration respect fa de treet (© alt tists a losofel secoflui al XIXea este concentarca ein insite de favmint superior (iversii ar ‘najoritsta ilsoflr sunt sa aspirk 8 devind "profesor de filosofe” ‘Aceste tristtri ale gid Filosfie europene din perioada rrentonai sunt camctrice, desu, si pes Mlosofiaclasicd feria seprerontta de gino geomani Kant, 1.G. Fete, FW. Cheling, GW Hegel gL. Feuerbach, In aceasperioad gingiva filosoieh german est repezeta de tote peincialele cuente filosofie: dualist (1. Kant ealistsubiestiv (.G. Fie), idealist, cbietv (EW. Scblling, GIFM Hopel) 51 materialist (L. Fevrtac). (a toa iversaten de pri Blosofce de brzi, gindiren eemand nse oetap unitardreltiv independent in dezvotare lose, ‘deoarece toate sistemele Bosal clasice germane driv. in mo ogi tuna din alta, rin iegul mers al dezolrit sale fosoia clasicn fermand a aritat ck cea ma deplnd aed interpreta lsoich a Tomi a emul pote frealztd numa to mod det In acest fl, Filosofia elsiok germand, det naionala. prin origins sa imbogStee pation Filosofia neg omenCriticismal flosofic ath tm. Kent el ind tain care iba st Innes o iste mie, yee est germane nme on (7241809, titi filo s ht feo pat de har ne eon se ‘ov lores german on aa Freown Kant mse in 1724 ts or Kenighry (tet Kalinga, fo ul oes mes ie mr sete 1304 "dint "o vat dadca xcs studied mda Vis soa cio perp ulraten cu cue sia eon uns care deal ipa femajonle nated doer dee ‘tvs pd incl nn itu Sint bre Soci ivr plac Rant oa eye ragul natal. Tot ce s-a petrecut in viata sa, este ‘eternizat in opetele sale sth pine ses sma de pr point i re deol Ke dette ‘riers raionlsnh nce dc empinanal eagle: Mg re Kant a htt fe srps ca wai deg ambele i crend 0 out concetie yn aman cea 2 ‘Sicsmal tui Kant se incheieo peccadhflosoih Hse desc saa sl ft i se deschide 4 Tu, Kant 1 be grins periadt (V701760) Kam ete ian ‘ationalismul filosofului german Christian We ta Olt side tora natura a dracon In aceast periadt Kant scrieeteva luc seites ‘ne cae cea mai imports ese “storia natural i teas ete, seri” (1755). In acegsthIuerare Kant dexvolth teora mecanicd a raters duph Newton. insk daca Newion sums explicase mecanie strstr actual acer, atunei Kan erceteaa origina i formarca sisomulu nostra solar El demonsreazk ef sistema! nostra soar wa est Great asa curl vedem azide wn Dampers, ci a format wept, dap leg naturale ale aac respngei, In acest ucare Kant ta, reeunoaye el explicarea mecanies are du limite: oriines materiel In ere eriginea vei incsiv a spit, 24m dowa period (1760-1770), nuit peroads rer, Kant este stras de empirismul englen in deosbi de aya zisul ‘eepicsm” a fui D, Hume, fk insi ca prin aceasta $i. piseased soovingerile rajionaliste. fn aceastperoadi Kant, cu ator pirsmului seepic a loi Hume, inceacs de corects greselile Sogratice ale raionalsmulu. EI serie Tuearea eu carter umorsic "sul wi viionr,limurite prin visele metfizct” (1766), in care dcclart constrcile metaiice drept vse de vision si defines metalic depo inf a marie cunosstei 3 Perioaa tela (1770-1798), ene pecouds criti in care Kant a srs cele mai fundamental luce, stume: “Despre fom Principle fami sensivle gintligibile” (1770), “Crea ran pre (1781), “Cetin eajunlpraetie"(1788), "“Criea puter de jwdecat°(1790), “Religin in Tiitele raini(1793). Evidenind ‘esjusuil empiismul care considera experenta ca unicsorigie 9 nice ntemelere a cunoagterii-noeste, #1 greylle mfioralsmal ‘og nati, cre intemeiacunogtns pie! “nntscut, Kant cath o baz tna sold, placing def rita gi salina insti puter Je cuncostre ‘mens. De as si umele de ericism perro aitudinen sa fosoicd ce ‘tut stabil granele i valaiitatencuntn Reflect “eri” ne vorbete despre fl cl noi ny canons insti urunile aja eu sunt, fell eum ele se reflect in a, eich “reprezenle" Tor, mal mult earch acestereprezentir sunt prose nude obieste, ei de subiect de continia aout. “Reprezentiie” Ierror reflect ai mul airs nossr, dest natura Inralor. De ceca problema inal aerial kanton mente nats Ineror i graniele i valere cunotinelr noasre despre aca,