Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

CURSUL

PSIHOLOGIA !EA"I#I"$%II

!EA"I#I"A"EA &E G!UP E'E! I%II I (O U!I !EA"I#E

)O&ULUL III

Titular curs:

Prof. Univ. Dr. Mihaela Roco

UNITATEA DE N!"#ARE I Sti*ularea creativit+ii de gru,

-. aracteri/area gru,ului creativ Termenul de grup $rovine %e la cel %in li&'a italian( ) *+ro$$o, sau *+ru$$o, ) care -nsea&n( no%. le+(tur(. Ter&enul %e +ru$ $resu$une reunirea unor oa&eni care sunt -n totalitate e+ali -ntre ei. In aceast( acce$/ie locul central -l au calitatea &e&'rilor 0i rela/iile %intre ei. In sens +eneral +ru$ul %ese&nea1( un colectiv %e oa&eni care au acela0i sco$ co&un. 2ru$ul creativ este un +ru$ &ic 32)45 $ersoane &a6i&7. Sarcinile +ru$ului sunt foarte clar %efinite. Ele sunt alese %e &e&'rii +ru$ului $rin consens co&un. Ele sunt $re$on%erent novatoare 0i relativ $er&anente. A$artenen/a $ersoanei la +ru$ nu este impus, ci re1ult( %in li'er( ale+ere. Motivele intr(rii -n +ru$ sunt: re1olvarea $ro'le&elor co&une8 s$ri9in reci$roc8 $erfec/ionarea $ro$riului stil %e +:n%ire 0i ac/iune8 interes ne&i9locit $entru ac/iunile +ru$ului8 Me&'rii +ru$ului au con0tiin/a foarte clar( a sco$ului 0i &anifest( o $uternic( a%e1iune fa/( %e $ro'le&ele +ru$ului8 -n +eneral. rela/iile sunt nefor&ali1ate 0i %e aceea sunt foarte 'o+ate. foarte nuan/ate. E6ist( tr(iri afective $uternice $o1itive. afinit(/i $rofesionale 0i +eneral u&a ne. n +ru$ e6ist( un cli&at %e %estin%ere 0i %e &anifestare li'er(. s$ontan(. Ac/iunile +ru$ului sunt $lanificate %ar nu -n &o% ri+i%. 2ru$ul are efecte %e in%ucere 0i activare a unor co&$onente; creatoare asu$ra &e&'rilor. 0. Factori inhi1itori ai creativit+ii de gru, 2,e nivele3 Ace0ti factori au fost $u0i -n evi%en/( -n ca%rul cercet(rilor efectuate -n echi$ele %e &unc( %in /ara noastr(. Pentru nivelul individului 3referitor la &e&'rii colectivelor %e &unc(7: ) insuficienta activare a i&a+ina/iei creatoare -n re1olvarea $ro'le&elor $rofesionale8 ) utili1area nesiste&atic( a &eto%elor %e +:n%ire lo+ic(8 ) cunoa0terea $ar/ial( 0i su$erficial( a &eto%elor %e +:n%ire %iver+ent( 3euristice78 ) sla'a activare a atitu%inilor creative care $rivesc s$ontaneitatea. rece$tivitate la e6$erien/(. asu&area riscului etc8 ). sla'a auto&otivare $rofesional(8 ) +a&( restr:ns( %e interese 0i $reocu$(ri. La nivel interacional: frecven/a &ult &ai &are a interac/iunilor non$rofesionale fa/( %e cele $rofesionale8 ) rela/iile $referen/iale %intre &e&'ri sunt &otivate su'iectiv 0i au caracter fluctuant8 ) +ra%ul %e inte+rare socioafectiv( a unei $ersoane -n +ru$ %e$in%e -n &are &(sur( %e $o1i/ia ierarhic( $e care o %e/ine -n colectiv 0i %e a'ilit(/ile ei sociou&ane8 ) +ra%ul %e co&$ati'ilitate interu&an( -ntre &e&'ri este re%us $er&i/:n% for&area su'+ru$uri lor 0i %uc:n% la sc(%erea coe1iunii 0i unit(/ii +ru$ului $e ansa&'lu. Cei &ai &ul/i %intre factorii inhi'itori au fost sta'ili/i $entru al treilea nivel ) organizaional ) 8

<

) %efinirea 0i $re1entarea $ro'le&elor %e s$ecialitate se face -n ter&eni $re$on%erent tra%i/ionali. folosin%u=se $u/ine &i9loace %e $re1entare a $ro'le&ei ceea ce %i&inuea1( $osi'ilitatea %e -n/ele+ere a ei8 ) &(ri&ea +ru$ului este foarte &are 3-n +eneral $este <> %e oa&eni78 ) &e&'rii au o $re+(tire foarte -n+ust( fiin% s$eciali1a/i %oar $entru anu&ite as$ecte ale $ro'le&ei8 ) convocarea la a%un(rile %e lucru se face %e la o 1i la alta. uneori %e la o or( la alta8 ) &a9oritatea $artici$an/ilor cunosc -ntr=o &ic( &(sur( $ro'le&a sau chiar %e loc. De aceea. -n %iscutarea $ro'le&elor $rofesionale se intervine cu a$recieri care 'lochea1( creativitatea8 ) -ntre structura lo+ic( a $ro'le&ei 0i re/elele %e co&unicare %in +ru$ nu e6ist( o co&$ati'ilitate8 ) stilul %e con%ucere a +ru$ului este $re$on%erent autocratic8 ) 0eful +ru$ului con%uce cu fer&itate colectivul f(r( s( se 'ucure -ns( %e cel &ai -nalt $resti+iu8 ) reco&$ensarea 0i $ro&ovarea oa&enilor se fac &ai &ult %u$( criterii for&al ) a%&inistrative8 -n a$recierea activit(/ii $rofesionale $re%o&in( cantitatea 0i nu calitatea 0i uneori criteriile %e$in% 0i %e as$ecte su'iective. rela/iile inter$ersonale. rela/iile cu 0efii ierarhici. 4. "i,uri 2*odele3 de gru,uri creative 4.-. Brainstorrning ) Ale6. ?. @s'orn. Sco$ul: Pro%ucerea unui nu&(r c:t &ai &are %e i%ei finite -ntr=un ti&$ foarte scurt 34A2)4 or(7. n 0e%in/e %e 'rainstor&in+ este reco&an%a'il s( nu se a'or%e1e $ro'le&e care $resu$un luarea %eci1iilor. Principii de funcionare. Princi$iul %e 'a1( %in care %eriv( celelalte $atru const( -n evaluarea a&:nat( a i%eilor ) se$ararea te&$orar( a &o&entului %e a$ari/ie a i%eilor %e cel $rivin% a$recierea lor critic(. selectarea celor valoroase: a7 cantitatea +enerea1( calitatea8 '7 -ncura9area i&a+ina/iei li'ere8 c7 sti&ularea asocia/iei 0i %e1volt(rii reci$roce a i%eilor8 %7 orice critic( este inter1is(. Aspecte organizatorice i de procedur a. M(ri&ea +ru$ului este %e 5)42 $ersoane8 '. Criteriile %e selec/ie a $artici$an/ilor sunt ur&(toarele: ) $artici$area 'enevol( 3%ar o%at( intrat -n +ru$ se $artici$( cu re+ularitate78 ) interes fa/( %e $ro'le&ele a'or%ate8 ) oa&eni cu $rofesii %iferite care s=au re&arcat $rin i%ei la locurile lor %e &unc(8 ) $ersoane cu aceea0i $o1i/ie ierarhic(8 ) $ersoane fa&iliari1ate -ntr=o oarecare &(sur( cu $ro'le&ele a'or%ate. c. Locul adunrilor +ru$ului este n afara institu/iei. %. inuta mem!rilor este foarte le9er(. co&o%(. e. "ra adunrilor grupului se sta'ile0te confor& $referin/elor $artici$an/ilor. f. #odul de convocare a &e&'rilor se face $rin invita/ie care este trans&is( cu %ou( 1ile -nainte %e a%unarea +ru$ului.

Mo%el: Data.................... $%&$TAT$' Nu&ele $artici$antului ...................................... Sunte/i invitat a lua $arte la a%unarea %e 'rainstor&in+ care va avea loc la %ata %e...............................orele............ in locul........................................................ Pro'le&a este ur&(toarea .................................... Nu&ele con%uc(torului a%un(rii A%resa: ............................ Telefon: ............................

+. (urata unei adunri este %e &a6i&u& 5> %e &inute. cu sau f(r( $au1e %e 5)4> &inute %estinate unor ac/iuni cu caracter %econectant 0i %istractiv 3%e e6e&$lu au%ierea %e &u1ic(7. h. (urata interveniilor 3lu(rilor %e cuv:nt7 ale fiec(rui $artici$ant este %e 4)2 &inute. acestea tre'uin% s( fie foarte concise. i. Pre1entarea $ro'le&ei se face la -nce$utul a%un(rii +ru$ului %e un e6$ert. -n ti&$ %e 5 &inute. &o&ent %u$( care $(r(se0te 0e%in/a. 9. Secretarul tehnic al +ru$ului -nre+istrea1( -n scris toate i%eile e&ise. f(r( ca s( le no&inali1e1e8 i%eile sunt %oar nu&erotate. A %oua 1i %u$( 0e%in/( secretarul tehnic al 0e%in/ei telefonea1( fiec(rui $artici$ant -ntre':n=%u=4 %ac( nu are i%ei noi %e a%(u+at. C. Lista cu i%eile +ru$ului este anali1at( %e o co&isie %e cen1ur( critic(. for&at( %in e6$er/i -n $ro'le&( 0i $re1i%at( %e %irectorul institu/iei. Rolul acestei co&isii este s( selecte1e i%eile valoroase 0i s( le re/in( $e acelea i&e%iat a$lica'ile -n $ractic(. l. ?iec(rui $artici$ant i se tri&ite lista cu toate i%eile valoroase -&$reun( cu &ul/u&irile $entru contri'u/ia sa la re1olvarea creatoare a $ro'le&ei. #odaliti pentru depirea momentului de stagnare a produciei de idei a grupului. 2ru$urile %e 'rainstor=&in+ sunt astfel or+ani1ate -nc-t s( asi+ure o'/inerea unui nu&(r c:t &ai &are %e i%ei. solu/ii. Se -nt:&$l( -nc( ca -n %esf(0urarea 0e%in/elor +ru$ului s( intervin( &o&ente -n care ni&(nui %in +ru$ s( nu=i vin( -n &inte nici o i%ee. Acest lucru se $oate %atora &ai &ultor cau1e. Una %intre ele se refer( la a$ari/ia criticii c:n% oa&enii -nce$ s( for&ule1e a$recieri %e +enul: *con%ucerea nu va fi %e acor%,. *nu o s( ne s$ri9ine ni&eni,. *este $rea fan= te1ist. . ., etc. Ase&enea a$recieri for&ulate cu $rivire la i%eile -n +ru$ au fost %enu&ite *fra1e fatale, creativi=t(/ii %eoarece ele -&$ie%ic( a$ari/ia oric(rei alte i%ei noi i orientea1( &e&'rii +ru$ului -n %irec/ia o$us( sco$ului $ro$us. De aceea s=au ela'orat o serie %e alte fra1e. %enu&ite *%e scu1(,. $rin care s( fie anihilat( ten%in/a s$re critic(. De e6e&$lu. *Con%ucerea nu va fi %e acor%. %ar...,. *Cunosc eu oa&eni care ne $ot a9uta..., etc. @ alt( cau1( a %i&inu(rii $ro%uc/iei %e i%ei se $oate %atora fa$tului c( oa&enii nu se $ot concentra intens $e o $erioa%( %e 5> %e &inute c:t %urea1( 0e%in/a +ru$ului.

n ase&enea situa/ie se -&$arte 0e%in/a -n %ou( re$ri1e a c:te 2>)25 %e &inute fiecare. cu $au1( -ntre ele. Sti&ularea $ro%uc/iei %e i%ei se $oate face $rin utili1area checC=listin+urilor. n +eneral acestea con/in: ) *ver'e catali1atoare,: s$orire. e6tra+ere. %i&inuare. o&itere. a%(u+are. &ulti$licare. a%i/ionare. &o%ificare etc8 ) in%icatori %e schi&'are. e&iterea %e i%ei noi $rin asocia/ie cu i%eile e&ise -n +ru$. !o& $re1enta &ai 9os un e6e&$lu %e checC=list $entru a&eliorarea unui $ro%us $rivin% o funcie, o pies, operaie necesar( o$ti&i1(rii $ro%usului: a7 Utili1area ei contri'uie la cre0terea valorii $ro%usuluiD . ' Pre/ul este $ro$or/ional cu utilitateaD c7 Toate caracteristicile $ro%usului sunt in%is$ensa'ileD 3%ac( nu. s(=l si&$lific(&7. %7 E6ist( un alt &o% &ai 'un $entru atin+erea sco$ului ur&(rit 3c(utarea unor $roce%ee 0i &ateriale e6istente %ar care nu au fost folosite -n acest ca17. e7 E6ist( o &eto%( &ai $u/in costisitoare $entru a face aceast( $ies(D 3%ac( %a. cu& s=ar $utea a%a$ta7. f7 E6ist( -n co&er/ un articol stan%ar% $e care l=a& $utea utili1aD +7 ?olosi& oare echi$a&entul 3utila9ul7 cel &ai in%icat $entru cantit(/ile $e care le fa'ric(&D . h7 Pute&.avea un cont &ai 'un av:n% un furni1or &ai seriosD Li&ite ale &eto%ei De o'icei. -n $ri&ele a%un(ri se e&it %e9a i%ei cunoscute 0i nu i%ei ori+inale. ) Sco$ul ne&i9locit al +ru$ului const( %oar -n e&iterea %e i%ei 0i nu vi1ea1( -n &o% %irect valorificarea $oten/ialului creativ al $artici$an/ilor. ) Antrena&entul creativ $rive0te %oar unul %intre factorii. creativit(/ii 0i anu&e sti&ularea i&a+ina/iei. ) Du$( re1olvarea $ro'le&ei. -n %ecursul &ai &ultor 0e%in/e. +ru$ul -0i -ncetea1( activitatea. Ina%ecven/e ale &eto%ei -n ra$ort cu $referin/ele s$eciali0tilor %in /ara noastr( Ace0tia nu sunt %e acor% cu ur&(toarele as$ecte ale tehnicii 'rainstor&in+: ) evaluarea i%eilor s( se fac( i&e%iat %u$( e&iterea lor8 ) con%uc(torul +ru$ului s( fie un si&$lu coor%onator al %iscu/iilor 0i nu un e6$ert -n $ro'le&(8 ) i%eile s( nu fie no&inali1ate8 ) selec/ia i%eilor s( fie f(cut( %e al/i oa&eni %ec:t aceia care le=au e&is. n le+(tur( cu $referin/ele s$eciali0tilor no0tri sunt %e f(cut o serie %e o'serva/ii. n $ri&ul r:n% atitu%inea lor fa/( %e as$ectele tehnicii 'rainstor&in+ se %atorea1( o'i0nuin/ei 0i unor $re9u%ec(/i $rivin% %esf(0urarea a%un(rilor -n ca%rul colectivelor %e &unc(. n al %oilea r:n% a$recie& c( $entru sti&ularea i&a+ina/iei creatoare sunt a'solut necesare as$ectele $rivin% eva= luarea a&:nat( a i%eilor. con%uc(torul +ru$ului s( nu fie un e6$ert -n $ro'le&a a'or%at( %eoarece va critica a$roa$e toate i%eile e&ise %e al/ii. nu&erotarea i%eilor f(r( ca ele s( fie no&inali1ate 3se $oate -nt:&$la ca unele %intre i%ei. solu/ii s( fie a'sur%e. ri%icole. ori conse&narea nu&elor celor care le=au s$us -i $oate inhi'a s(=0i &ai e6$ri&e s$ontan alte i%ei -n continuare. %e0i s=ar $utea s( fie valoroase7. Pe %e alt( $arte nu tre'uie confun%ate a%un(rile %e lucru ale colectivelor cu 0e%in/ele +ru$ului creativ. ?iecare %in cele %ou( ti$uri %e 0e%in/e se %esf(0oar( %u$( $rinci$ii 0i re+uli s$ecifice a%ecvate sco$ului ur&(rit. Desi+ur c( aceasta nu -nsea&n( c( anu&ite as$ecte $rivin% stilul %e lucru %in +ru$ul creativ s$ecial constituit nu $ot fi $reluate cu eficien/( -n colectivele %e &unc(. %u$( cu& alte as$ecte referitoare la cli&atul 0i &o%ul %e lucru -n colectivele %e &unc( -nalt creatoare $ot oferi su+estii utile $entru constituirea +ru$urilor creative.

A$recie& c( $referin/a s$eciali0tilor no0tri ca i%eile. solu/iile e6$ri&ate %e ei s( fie evaluate critic tot %e ei este 9ustificat(. ei fiin% $ri&ii interesa/i -n finali1area lor. Totu0i este reco&an %a'il ca acest lucru s( se reali1e1e -n eta$e %istincte $entru a nu %i&inua flu6ul %e i%ei 0i solu/ii. 4.0. Sinectica ) F.G.G. 2or%on. Sco$ul: Re1olvarea creatoare %e $ro'le&e. Principiile desfurrii activitii n grup: a7 transfor&area str(inului -n fa&iliar 3a lucrurilor foarte necunoscute cu totul noi -n lucruri foarte 'anale 0i o'i0nuite78 '7 transfor&area fa&iliarului -n str(in 3a lucrurilor foarte 'anale cunoscute -n lucruri cu totul noi $e care le=ai ve%ea $entru $ri&a %at(78 c7 9ocul cu le+ile. cuvintele. &etaforele 3i+norarea oric(ror le+i. atri'uirea unor acce$/ii. se&nifica/ii %iferite %e cele o'i0nuite7. #ecanisme operaionale utili1ate -n re1olvarea $ro'le&elor: ) %eta0area e&o/ional( 0i co+nitiv( %e $ro'le&(8 ) i&$licarea -n $ro'le&( 3i%entificare cu aceasta78 ) &en/inerea unei tensiuni e&o/ionale 3a&:narea ten%in/ei %e a +(si c:t &ai re$e%e solu/ia $ro'le&ei78 ) e6$ri&area li'er( a i&$ulsurilor i&a+inative 3s$ecula/ia78 ) re%ucerea tensiunii e&o/ionale -n &o&entul verific(rii solu/iei finale. n a'or%area $ro'le&elor se folosesc cele $atru ti$uri %e analo+ii: $ersonal(. %irect(. si&'olic(. fante1ist(. )elecia mem!rilor $entru +ru$ul creativ se face -n %ou( eta$e. ea av:n% un caracter eli&inator. *riteriile de selecie pentru prima etap sunt: *onstituia emoional, &o%ul %e a reac/iona afectiv fa/( %e reu0it(. sau insucces 3e0ec7. n +ru$urile creative nu sunt a%&i0i cei care se 'ucur( e6a+erat %e &ult -n fa/a unei reco&$ense. sau a unui succes. sau cei care r(&:n %e&o'ili1a/i -n fa/a unu e0ec. ) +eprezentarea. @ institu/ie are &ai &ulte sectoare %e &unc( 0i anu&e: cercetare. in+inerie. $roiectare. $ro%uc/ie. or+ani1are. a%&inistra/ie. 2ru$ul sinectic tre'uie s( cu$rin%( c:te un &e&'ru %in fiecare sector. Prefera'il este ca $ersonalul %e s$ecialitate 3tehnic7 s( fie &ai &are %ec:t cel ne=tehnic 3%in sfera a%&inistra/iei. or+ani1(rii7. ) %ivelul energetic. ?iecare &e&'ru $entru a fi ales -n +ru$ul sinectic tre'uie s( &anifeste un interes $uternic fa/( %e $ro'le&ele %e s$ecialitate 0i s( %is$un( %e ener+ia necesar( $entru reali1area intereselor $rofesionale. Tre'uie f(cut( %istinc/ie -ntre $ersoanele autentic $asionate %e &unca lor 0i cele care reac/ionea1( afectiv foarte intens. se entu1ias&ea1( u0or %ar sunt su$erficiale 0i insta'ile. ) &,rsta mem!rilor +ru$ului tre'uie s( fie cu$rins( -ntre 25)B> ani. P:n( la 25 %e ani o&ul nu este suficient %e for&at %in $unct %e ve%ere $rofesional. iar $este B> %e ani este $rea *for&at,. %o':n%in% seturi li&itative care -i %i&inuea1( rece$tivitatea fa/( %e noile e6$erien/e. A$recie& c( acest criteriu este %iscuta'il %eoarece e6ist( tineri 'la1a/i. confor&i0ti. %ornici %e a ocu$a locuri %e &unc( c:t &ai i&$ortante 3cu o &otiva/ie $re+nant e6trinsec(7. %u$( cu& e6ist(

oa&eni care au %e$(0it 5>)E> %e ani. lucru care nu le=a %i&inuat curio1itatea $rofesional(. vivacitatea i&a+ina/iei. interesul fa/( %e nou. ) )pirit ntreprinztor foarte ridicat. n +ru$ sunt ale0i cei care &anifest( un interes %eose'it $entru $ro'le&ele institu/iei $artici$:n% efectiv cu i%ei la solu/ionarea lor. Me&'rii ale0i tre'uie s( fie interesa/i %e cre0terea $ro%uctivit(/ii &uncii -n institu/ie. ) (iversitate e-perienial i profesional. @a&enii selecta/i tre'uie s( ai'( $rofesii c:t &ai %iferite. Diversitatea $rofesional( ofer( un c:&$ lar+ %e cuno0tin/e +ru$ului. ?iecare &e&'ru tre'uie s( ai'( un interes &a9or $entru %o&enii %iferite %e ale lui. $e care s( le 0i cunoasc( -ntr=o anu&it( &(sur(. Aceast( con%i/ie asi+ur( tuturor &e&'rilor +ru$ului un $oten/ial &etaforic ri%icat. Deoarece &e&'rii +ru$ului sinectic sunt selec/iona/i %in aceea0i institu/ie tre'uie s( li se e6$lice. $e %e o $arte. c( un ase&enea +ru$ este constituit $entru re1olvarea celor &ai %ificile 0i i&$ortante $ro'le&e. iar $e %e alt( $arte. c( res$in+erea lor la +ru$ nu le afectea1( statutul -n institu/ia res$ectiv(. Ulterior acestei $ri&e selec/ii ur&ea1( eta$a %e ale+ere final( a &e&'rilor $entru +ru$ul sinectic. -n care se testea1( ur&(toarele calit(/i ale &e&'rilor: ) capacitatea metaforic. ) atitudinea de asisten, %e acor%are a unui a9utor efectiv la %esf(0urarea unor activit(/i -n co&un8 ) coordonarea /inestezic 3si+uran/( 0i -n%e&:nare -n efectuarea %iferitelor ac/iuni78 ) asumarea riscului. ) maturitate emoional. ) capacitatea de a generaliza. ) ncrederea n forele proprii. ) nonconformism i nonconvenionalism -n &o%ul %e a +:n%i 0i ac/iona la locul %e &unc(. -n felul %e or+ani1are a activit(/ii $rofesionale. Toate aceste calit(/i sunt %eter&inate $rin teste. La nivel %e +ru$ toate calit(/ile &ai sus &en/ionate tre'uie s( fie &a6i& %e1voltate. Pregtirea grupului: instruirea $artici$an/ilor cu &eto%e %e re1olvare creativ( a $ro'le&elor -n ca%rul unor cursuri s$eciale 3/inute -n afara locului %e &unc(7 cu o %urat( cu$rins( -ntre E s($t(&:ni ) E luni. Cursurile se /in eventual 0i -n afara localit(/ii. iar %urata lor %e$in%e %e natura $ro'le&elor care se a'or%ea1(. Se acor%( o i&$ortan/( %eose'it( for&ei %e $re1entare a $ro'le&ei su' for&a unor &o%ele lucrative 0i tehnicilor %e i&$licare -n $ro'le&( 3analo+iile7. F.G.G. 2or%on sus/ine c( eficien/a re1olv(rii unei $ro'le&e %e$in%e -n &are &(sur( %e &o%ul ei %e $re1entare care tre'uie s( fie c:t &ai neconven/ional 0i s( se reali1e1e $rin &i9loace c:t &ai %iverse. As$ecte or+ani1atorice 0i %e $roce%ur(: a. &(ri&ea +ru$ului: 5)H $ersoane8 '. %iscu/iile se $oart( -n contra%ictoriu. !azate ns pe argumente tiinifice. c. %urata 0e%in/elor este %e 5>)E> %e &inute8 %. anun/area te&aticii se face cu 2B %e ore -nainte %e 0e%in/ele +ru$ului8 e. toate interven/iile sunt steno%actilo+rafiate 0i nu&erotate cu nu&(r %e or%ine8 f. con%ucerea +ru$ului se face %e 0 lideri, unul te1nic 3s$ecialist -n $ro'le&a care se a'or%ea1(7 0i altul ne2te1nic 3%in afara %o&eniului $ro'le&ei. %ar %in aceea0i institu/ie7.

Li&itele &eto%ei Selectarea -n +ru$ a unor $ersoane cu $oten/ial creativ ri%icat 3&ai ales -n $rivin/a &otivelor 0i atitu%inilor creative78 Instructa9ul &e&'rilor este centrat $e antrenarea ca$acit(/ii %e re1olvare creativ( a $ro'le&elor. Instructa9ul $rive0te &ai ales rela/iile %intre oa&eni. -n situa/ia c:n% fiecare /ine la i%eea lui8 se cunoa0te c(. -n +eneral. -ntre oa&eni foarte creativi. $osi'ilit(/ile %e co&unicare sunt foarte %ificile8 Pre+(tirea &e&'rilor nu $reve%e 0i o fa1( %e finali1are a solu/iilor ela'orate -n +ru$. Anali1a i%eilor este f(cut( %e un +ru$ %e e6$er/i care le a$lic( 0i le folosesc -n $ractic(. 4.4. Gru,ul de ,roducere a in5or*aiilor noi. C. ?:cheu6 0i S. Moscovici. Sco$: ela'orarea %e i%ei noi. Principii: ) e&iterea %e i%ei noi este asociat( cu siste&ati1area acestora 0i a'or%area critic( a i%eilor8 ) s$eciali1area $artici$an/ilor $entru -n%e$linirea anu&itor roluri -n +ru$. As$ecte or+ani1atorice 0i %e $roce%ur(: a7 &(ri&ea +ru$ului este %e B $ersoane8 '7 sunt selec/iona/i &e&'ri ca$a'ili s( -n%e$lineasc( ur&(toarele < roluri -n +ru$: 47 'mitor i creator de informaii noi. Acesta e&ite cea &ai &are cantitate %e infor&a/ie asu$ra $ro'le&ei $e care o a%resea1(. -n s$ecial. unei sin+ure $ersoane a0e1ate -n fa/a lui. Este centrat e6clusiv $e $ro'le&(. Are rela/ii intense 3%e or%in $rofesional7 %oar cu un sin+ur &e&'ru al +ru$ului 3*rece$torul, %e infor&a/ii7. 27 +eceptorul i organizatorul informaiilor. Acesta $ri&e0te cea &ai &are cantitate %e infor&a/ie 0i e&ite cea &ai &ic( cantitate %e infor&a/ie co&$arativ cu ceilal/i %oi &e&'ri ai +ru$ului. n%e$line0te rolul %e releu 3le+(tur(7 -ntre *creator, 0i ceilal/i 2 &e&'ri ai +ru$ului. Este centrali1ator. %istri'uitor 0i or+ani1ator al infor&a/iilor e&ise -n +ru$. Clarific( 0i $reci1ea1( infor&a/iile noi for&ulate -n +ru$. E&ite critici 3o'serva/ii7 %oar fa/( %e cei %oi &e&'ri ai +ru$ului. nu 0i fa/( %e creatorul %e infor&a/ii noi. <7 *eilali doi mem!ri ai +ru$ului au rolul %e a controla 0i -ntre/ine rela/iile u&ane -n +ru$. E&it cele &ai &ulte a$ro'(ri 0i critici fa/( %e or+ani1ator -n $rivin/a $ro'le&ei a'or%ate 0i $ri&esc cele &ai &ulte infor&a/ii nes$ecifice -n ra$ort cu $ro'le&a 3as$ecte referitoare la for&a 0i nu la con/inutul ei7. n fa/a infor&a/iilor noi. siste&ati1ate %e *or+ani1atorul, +ru$ului ei au $osi'ililitatea %e a releva ra$i% as$ecte nefinisate $rivin% for&a si nu con/inutul infor&a/iilor noi. Li&ite ale &eto%ei Este un +ru$ care ur&(re0te %irect $re1entarea %e infor&a/ii noi 0i siste&ati1area lor. fiin% &ai $u/in orientat s$re ela'orarea %e i%ei 0i solu/ii noi. Presu$une selec/ia unor oa&eni %e9a s$eciali1a/i $entru -n%e$linirea rolurilor $ro$use -n &o%elul &ai sus $re1entat.

<.B. Unitatea %e %esco$erire ) G.P. Sol. Sco$: @r+ani1area 0i con%ucerea activit(/ii %e inovare 0i crea/ie -ntr=o institu/ie. Principiu: Se$ararea te&$orar( a &o&entului %e a$ari/ie a i%eilor noi %e cel $rivin% selectarea 0i a$licarea -n $ractic( a acestora. As$ecte or+ani1atorice 0i %e $roce%ur( a7 #rimea grupului: E)H $ersoane8

'7 3rupul este constituit n cadrul instituiei 0i este -n%ru&at $er&anent %e un e6$ert -n creatolo+ie 3care $oate s( fie &e&'ru al institu/iei sau s( lucre1e -n afara acesteia7. c7 *riterii de selecie a persoanelor n grup: ) an+a9are 'enevol(8 ) interes $rofesional8 ) cultur( +eneral(8 ) %eschi%ere 0i -nclina/ie $entru &unca -n echi$(8 ) s( ai'( ti&$ li'er %is$oni'il 32)< 1ile $e lun(78 ) s( nu e6iste %iferen/e &ari %e v:rst( -ntre &e&'ri8 ) +ru$urile s( fie &i6te 32A< '(r'a/i. 4A< fe&ei78 ) $ersoanele s( ai'( $rofesii. e6$erien/e. centre %e interese foarte variate8 ) %iferen/ele %e $o1i/ie ierarhic( -ntre &e&'ri s( fie %e &a6i&u& %ou( nivele8 ) &e&'rii s( nu ai'( $ro'le&e $rofesionale i&$ortante 3%e s(n(tate. financiare. fa&iliale etc78 ) s( nu fie reunite -n +ru$ $ersoane -ntre care e6ist( anti$atii &anifeste sau latente. Autorul tehnicii su'linia1( fa$tul c( for&area +ru$ului creativ se $oate face nu&ai cu $ersoane auto&otivate $rofesional. Pregtirea participanilor se reali1ea1( -n %ou( eta$e. Pri&a eta$( are ca o'iectiv asi+urarea unei coe1iuni c:t &ai &ari a +ru$ului. $entru aceasta fiin% utili1ate tehnici %e o$ti&i1are a co&unic(rii 0i a rela/iilor interu&ane. Eta$a a %oua are %re$t sco$ activi1area $oten/ialului creativ al $artici$an/ilor. ace0tia fiin% ini/ia/i cu tehnici %e %efinire. anali1( 0i re1olvare creatoare a $ro'le&elor.

4>

Structura +ru$ului creativ 2ru$ul creativ este for&at %in %ou( su'+ru$uri: *Lo+icienii, ) $ersoane care au un s$irit lo+ic foarte %e1voltat. ca$a'ile s( %efineasc(. s( anali1e1e $ro'le&ele8 *Poe/ii, ) $ersoane care au o i&a+ina/ie foarte 'o+at(. ca$a'ile s( e&it( i%ei foarte -n%r(1ne/e 3fante1iste78 sarcina lor este s( +(seasc( i%ei la su'$ro'le&ele $use -n evi%en/( %e lo+icieni. n afara +ru$ului creativ e6ist( +ru$ul *E6$er/ilor,. for&at %in s$eciali0ti -n $ro'le&(. care $ot fi %in interiorul sau %in e6teriorul institu/iei. Sarcina lor este s( trie1e i%eile +ru$ului creativ. s( alea+( solu/iile cele &ai 'une 0i care $ot fi cel &ai re$e%e 0i -n con%i/ii %e &a6i&( eficien/( a$licate -n $ractic(. Ca 0i -n ca1ul 'rainstor&in+ului e&iterea i%eilor noi. $e %e o $arte. 0i ale+erea celor care sunt valoroase 0i care ur&ea1( s( fie a$licate -n $ractic(. $e %e alt( $arte. se reali1ea1( %e c(tre %ou( +ru$uri %istincte. E6$er/ii anali1ea1( $ro'le&a c:t &ai clar. -n %etaliu 0i o tri&it c:t &ai 'ine for&ulat(. c:t &ai %ocu&entat( *lo+icienilor,. De aici $ro'le&a este -&$(r/it( -n su'$ro'le&e 0i $orne0te s$re $oe/i. care %in nou le tri&it e6$er/ilor care le tria1( 3e6ist( filtrul %e i%ei7. Li&itele tehnicii Ale+erea -n +ru$ul creativ a unor $ersoane care au %e la -nce$utul activit(/ii acestuia $re+nant %e1voltate anu&ite a$titu%ini necesare re1olv(rii creatoare a $ro'le&elor. Me&'rii +ru$ului -n%e$linesc -n +ru$ roluri cores$un1(toare a$titu%inilor 'ine structurate 3s$iritul lo+ic. i&a+ina/ia creatoare7. fa$t care con%uce la ur&(toarele < inconveniente: activis& &ai re%us a unei $(r/i %in +ru$ -n %e$en%en/( %e felul activit(/ii %esf(0urate 3anali1( lo+ic( sau e&itere %e i%ei78 solicitarea &e&'rilor nu&ai -n %irec/ia a$titu%inilor %e9a %e1voltate. ceea ce accentuea1( %is$oni'ilit(/ile acestora -n $rivin/a a$titu%inilor relativ o$use8 %ificult(/i -n $rivin/a co&unic(rii -n +ru$ %atorate unor stiluri %e +:n%ire 0i &anifestare cu totul %iferite.

Ca 0i -n ca1ul celorlalte ti$uri %e +ru$e creative. &e&'rii acestora: ) nu sunt -nv(/a/i s(=0i selec/ione1e i%eile valoroase. lucru re1ervat unor co&isii sau +ru$uri s$eciali1ate -n aceast( %irec/ie8 ) +ru$ul nu=0i $ro$une ca sco$ for&area 0i activarea &otivelor. intereselor. atitu%inilor creative 3factori care sunt foarte i&$ortan/i $entru creativitate7. ci %i&$o triv( sunt ale0i $artici$an/i care s( ai'( %e1voltate aceste -nsu0iri.

44

<.5. 2ru$ul creativ a%a$tat. Acesta a fost ela'orat %e noi 3M. Roco. 4JHJ. $. 422)4IH7 $e 'a1a ur&(toarelor cate+orii %e re1ultate ale cercet(rilor $rivin% constituirea +ru$ului creativ -n concor%an/( cu cerin/ele 0i con%i/iile e6istente -n /ara noastr(: Stu%iul e6$eri&ental al $articularit(/ilor $ersoanelor 0i colectivelor %e &unc( -nalt creatoare 3$entru a ve%ea ce este s$ecific acestora -n $rivin/a factorilor intelec tuali 0i e6traintelectuali ai $oten/ialului creativ in%ivi%ual. stilurilor %e &unc( 0i %e con%ucere. cli&atului $sihosocial7. Stu%iul $articularit(/ilor $ersoanelor 0i colectivelor %e &unc( sla' creative 0i res$ectiv al insuficien/elor $rivin% $oten/ialul creativ in%ivi%ual 0i %e +ru$. E6$eri&entarea &o%elelor %e +ru$ creativ %in literatur( 3Krainstorrnin+. Sinectic(7 -n ve%erea %e$ist(rii ca$acit(/ii %e asi&ilare a &eto%elor %e antrenare a creativit(/ii 0i a +ra%ului %e acce$tare a con%i/iilor $reconi1ate %e aceste &o%ele. Selectarea &eto%elor %e activare a $oten/ialului creativ. $recu& 0i a con%i/iilor %e or+ani1are 0i func/ionare a +ru$ului creativ care $re1int( eficien/a cea &ai &are -n ra$ort cu s$ecificul oa&enilor 0i colectivelor %e la noi. "!iectivul general al +ru$ului creativ const( -n sti&ularea $oten/ialului in%ivi%ual 0i colectiv. 4unciile grupului sunt urmtoarele: ) re1olvarea unor $ro'le&e foarte %ificile ale institu/iei care nu $ot fi solu/ionate -ntr=un alt ca%ru8 ) i%entificarea $ersoanelor creative 0i s$ri9inirea lor $entru finali1area i%eilor8 ) %e$istarea factorilor care -&$ie%ic( creativitatea la nivel %e institu/ie 0i colective8 ) $unerea -n func/ie a c:t &ai &ultor +ru$uri creative -ntr=o institu/ie. ceea ce $resu$une for&area li%erilor 3or+ani1atorilor7 %e +ru$ creativ. 2ru$ul creativ are un caracter $er&anent. constituin% un nucleu 3sta/ie $ilot7 $entru sti&ularea creativit(/ii -n institu/ie. Proce%ura %e constituire a +ru$ului a. Alegerea persoanelor care %oresc s( fac( $arte %intr=un +ru$ creativ. Nu are caracter eli&inatoriu 0i se face $e 'a1a: = unei %iscu/ii colective $rivin% rolul +ru$ului.&o%ul %e or+ani1are 0i func/ionare a acestuia8 = $referin/elor $ersoanelor referitoare la &o%ul %e lucru -n +ru$ 3%eter&inate $e 'a1a unui chestionar7 si a %orin/ei lor $rivin% cole+ii %in +ru$. ; !. (eterminarea potentialului creativ al $ersoanelor care 0i=au e6$ri&at %orin/a %e a $artici$a 'enevol 0i -n acela0i ti&$ siste&atic la activitatea +ru$ului. -n acest sco$ se a$lica teste $entru evaluarea +ra%ului %e activare a factorilor creativit(/ii 3+:n%ire %iver+ent(. i&a+ina/ie creatoare. &otive 0i atitu%ini7. c. +eunirea participanilor n grupuri for&ate %in E)H $ersoane. Aceast( ac/iune se face -n func/ie %e re1ultatele %e la testele %e creativitate. fiin% reunite -n acela0i +ru$ $ersoane al c(ror $oten/ial creativ este relativ ase&(n(tor 3se o'/in re1ultate foarte 'une. c-n% +ru$ul este o&o+en7. De ase&enea. este reco&an%a'il ca &e&= 'rii sa fac( $arte %in &ai &ulte sectoare %e &unc( ale institu/iei. creativ

42

%. Antrenamentul creativ. n aceast( eta$( se $re%( 0i se&inari1ea1( un curs %e creativitate. Cursul cu$rin%e no/iuni 0i ele&ente fun%a&entale %es$re creativitate. &eto%e 0i $roce%ee %e a'or%are lo+ic(. euristic( si creatoare a $ro'le&elor. tehnici %e in%ucerea &otivelor si atitu%inilor creative. $recu& 0i a rela/iilor inter$ersonale favora'ile creativit(/ii. Cursul este astfel or+ani1at -nc:t sa ai'( -n ve%ere activarea 0i sti&ularea tuturor factorilor %e care %e$in%e o'/inerea $erfor&an/elor creatoare n func/ie %e $articularit(/ile concrete ale fiec(rui +ru$ -n ca%rul se&inari1(rii cuno0tin/elor $re%ate la curs se va insista asu$ra acelor as$ecte ale $oten/ialului creativ care tre'uie s( fie o$ti&i1ate. Pre%area 0i; se&inari1area cursului se fac %iferen/iat %e la o +ru$( la alta confor& +ra%ului %e activare a factorilor creativit(/ii 0i a %irec = /iilor -n care este necesar( sti&ularea creativit(/ii. Durata cursului varia1( -ntre E)I luni. acesta av-n% loc s($t(&:nal. c:te %ou( ore. ?oarte i&$ortant este ca e6e&$lele 0i $ro'le&ele care se a'or%ea1( -n ca%rul se&inariilor s( fie luate %in %o&eniul $rofesional -n care &e& 'rii +ru$elor -0i %esf(0oar( activitatea. e. Consi%er:n% c( antrena&entul creativ tre'uie s( vi1e1e e-ersarea capacitilor creatoare ale oamenilor n privina tuturor fazelor i mecanismelor creativitii am preconizat ca +ru$ul s( ai'( E feluri %e a%un(ri %e lucru. Aceste a%un(ri sunt astfel or%onate -nc-t s( asi+ure fa= &iliari1area 0i participarea efectiv a fiec(rui &e&'ru la toate &o&entele ela'or(rii unui lucru nou. Cele E ti$uri %e a%un(ri %e lucru ale +ru$ului sunt ur&(toarele: ) de sta!ilire a tematicii, ale+erea $ro'le&elor 0i str:n+erea &aterialului infor&a/ional necesar $entru -n/ele+erea acestora 3%ocu&entare7 ) se face li'er8 ) de definire, analiz a pro!lemelor 0i %ivi1area lor -n su'$ro'le&e8 )= de emitere de idei, solu/ii noi 0i ori+inale8 ) de evaluare i selecie critic( a i%eilor. solu/iilor8 ) de ela!orare a te1nologiilor necesare $entru a$licarea -n $ractic( a solu/iilor alese8 ) de implementare -n $ractic( a solu/iilor. Co&un $entru toate cele E ti$uri %e a%un(ri sunt ur&(toarele as$ecte: ) au o %urat( %e &a6i&u& o or(8 ) toate interven/iile se conse&nea1( -n scris8 ) se alc(tuiesc fi0iere cu i%ei. solu/ii $entru $ro'le&ele a'or%ate. ?iecare ti$ %e a%unare %e lucru are $rinci$ii 0i re+uli %e func/ionare s$ecifice. fiin% utili1ate &eto%e a%ecvate %e a'or%are a $ro'le&elor. De e6e&$lu. -n ca1ul unei a%un(ri %e e&itere a i%eilor. se vor a%o$ta $rinci$iile care asi+ur( %e$lina li'ertate $entru &anifestarea s$ontan( a i&a+ina/iei creatoare. se vor folosi $roce%eele %e i&a+inare creativ(. %urata interven/iilor va fi %e 4)2 &inute. con%uc(torul +ru$ului va -n%e$lini nu&ai rolul %e coor%onator al %iscu/iilor. -ncura9:n% $artici$area s$ontan( a fiec(ruia 0i %e1voltarea reci$roc( a i%eilor. La -nce$utul activit(/ii +ru$ului. acesta are %oi li%eri. unul cunosc(tor al tehnolo+iei creativit(/ii 0i altul s$ecialist -n $ro'le&ele a'or%ate. Du$( ce +ru$ul a %evenit autono&. activitatea lui se $oate %esf(0ura nu&ai su' con%ucerea s$eciali0tilor %in %o&eniile res$ective. ace0tia fiin% ini/ia/i -n $ro'le&atica creatolo+iei. S$re %eose'ire %e alte ti$uri %e +ru$uri creative. cel $re1ent &ai sus nu res$in+e $e ni&eni %e la activitatea +ru$ului -n ur&a test(rilor care se fac. $rin acestea ur&(rin%u=se %oar asi+urarea unei co&$o1i/ii o$ti&e a +ru$ului.

4<

Pro'le&a or+ani1(rii 0i func/ion(rii +ru$urilor creative tre1e0te un &are interes la to/i $artici$an/ii. Aceasta se %atore0te &o%ului %e constituire a +ru$urilor 3reunirea unor $ersoane -ntre care e6ist( afinit(/i $rofesionale 0i +eneral=u&ane. coor%onatorul +ru$ului nu este un 0ef ci o $ersoan( la fel %e co&$etent( ca celelalte %in +ru$ f(r( ca s( %e/in( -ns( o $o1i/ie %e su$erioritate -n +ru$. 0i alte as$ecte7. E6ist( %ificult(/i -n $ri&ele B)5 0e%in/e %e lucru ale +ru$ului care se refer( la aco&o%area reci$roc(. res$ectarea unora %intre $rinci$iile %e func/ionare ale +ru$ului 3sus$en%area te&$orar( a criticii -n &o&entul e&iterii %e i%ei noi7. De aceea este reco&an%a'il ca -n $ri&ele a%un(ri ale +ru$ului s( nu fie a'or%ate $ro'le&e cu caracter strict $rofesional 0i nici -ntr=un ca1 acelea care necesit( o solu/ionare ra$i%(. Se o'/in re1ultate &ai 'une -n +ru$urile creative for&ate %in &a6i&u& 4> $ersoane. %intre care 5>L s( ai'( aceea0i s$eciali1are 0i s( fac( $arte %in aceea0i echi$( %e &unc( 0i al c(ror $oten/ial creativ s( fie relativ o&o+en. Su' ra$ort or+ani1atoric au reie0it ca factori favora'ili ur&(torii: res$ectarea intervalelor %e ti&$ la care au loc -ntrunirile %e lucru ale +ru$ului creativ. anun/area %in ti&$ a te&aticii +ru$ului 3cel $u/in cu %ou( 1ile -nainte7. ale+erea unui coor%onator care s( nu fie &otivat %e func/ia %e 0ef. Direc/ii %e o$ti&i1are: ) Preve%erea unei fa1e $reli&inare constituirii $ro$riu=1ise a +ru$urilor. -n care -&$reun( cu cei &ai 'uni s$eciali0ti s( se +(seasc( c:t &ai &ulte e6e&$le a%a$tate %o&eniilor %in care fac $arte &e&'rii +ru$urilor creative. ) Ela'orarea unui siste& %e selec/ie 0i instruire a li%erilor $entru +ru$urile creative. &ai ales $entru -nce$utul activit(/ii acestora. eta$( -n care se -nt:&$in( 0i cele &ai &ulte %ificult(/i or+ani1atorice.

UNELE C@NCLUMII CU PRI!IRE LA E?ICIEN#" De la -nce$ut $reci1(& c( a& selec/ionat %oar c:teva %in +ru$urile creative for&ate %e noi. $e acelea cu $erfor&an/e &e%ii. 0i a& avut -n ve%ere %oar %ou( criterii $entru %eter&inarea eficien/ei. acelea care $er&it cuantificarea re1ultatelor. Criteriile luate -n consi%era/ie %e noi $entru sta'ilirea eficien/ei $ro+ra&ului %e sti&ulare a creativit(/ii au fost: a7 +ra%ul %e activare a $oten/ialului creativ a$reciat $rin valorile o'/inute $entru factorii creativit(/ii -n eta$a anterioar( 0i $osterioar( antrena&entului creativ8 '7 nu&(rul %e i%ei. solu/ii -nre+istrate la -nce$utul activit(/ii +ru$urilor creative 0i la un interval %e 4>)42 s($t(&:ni %e la intrarea lor -n func/iune. Ne vo& referi la %atele o'/inute $entru 4I +ru$uri creative constituite -n cele E %o&enii %e activitate un%e au fost stu%ia/i e6$eri&ental factorii intelectuali. &otiva/ionali. atitu%inali 0i %e cli&at al creativit(/ii -n ca%rul a 42 colective %e &unc( 3Eta$a e6$lorativ=investi+atorie. $. 2I) B57. Cele 4I +ru$uri creative cu$rin% -ntre E)44 &e&'ri. -n total JB %e $ersoane. Ma9ori tatea &e&'rilor %in fiecare +ru$ creativ au aceea0i s$eciali1are $rofesional( 3H>)I>L7. Me%ia %e v:rst( a &e&'rilor este %e <5 %e ani. !o& $re1enta nu&ai valoarea &e%ie 3calculat( la nivelul celor 4I +ru$uri7 $entru fiecare %intre factorii $oten/ialului creativ. De ase&enea. vo& lua ca $unct %e referin/( re1ultatele o'/inute %e inventatori.

4B

a. Loturile %e $ersoane

!alorile &e%ii $entru factorii creativit(/ii ?lui%i= ?le6i'i= @ri+in Atitu%in tate litate alitate i creative ) Inventatori 2J 4B <4 45 5J 24 B5 ) Me&'rii +ru$urilor 4H I 24 < creative -n cla$a 44 anterioar( antrena&entului creativ ) Me&'rii +ru$urilor creative -n eta$a $osterioar( antrena&entului creativ

Datele $re1entate &ai sus relev( c( au fost activa/i -ntr=o &are &(sur( factorii cei &ai relevan/i $entru creativitate: ori+inalitatea. fle6i'ilitatea 0i atitu%inile creative. Salturi re&arca'ile s=au constatat $entru ur&(toarele atitu%ini creative: tenacitate -n ar+u&entarea $ro$riilor i%ei8 ela'orarea unor i%ei. solu/ii 0i chiar a unor $roiecte %e s$ecialitate -n afara orelor o%e $ro+ra&8 atrac/ie fa/( %e $ro'le&ele %ificile8 s$irit fante1ist=uto$ic8 -ncre%ere -n for/ele $ro$rii8 satisfac/ii %atorate &uncii %e crea/ie. res$ectul fa/( %e i%eile altora. '. %umrul de idei i soluii a crescut in medie de 05 de ori. Este %e su'liniat fa$tul c( $entru cele &ai &ulte $ro'le&e s=au ela'orat &ulti$le variante %e re1olvat. De ase&enea. este %e &en/ionat c( <>)B>L %intre i%ei. solu/ii sunt 'revetate. Aceste re1ultate. $re1entate fra+&entar. %enot( fa$tul c( s$eciali0tii %in /ara noastr( %is$un %e un $oten/ial creativ %eose'it $e care -ns( -l valorific( -ntr=o &ic( &(sur( co&$arativ cu %is$oni'ilit(/ile $e care le au. Desi+ur. creativitatea este un feno&en e6traor%inar %e co&$le6. afir&area ei $resu$un:n% nu&eroase con%i/ii. care nu&ai $ar/ial %e$in% %e ini%ivi%. ?oarte &ul/i factori care influen/ea1( $uternic creativitatea $rivesc cli&atul $sihosocial %in colectivele %e &unc(. ?actorii %e con%ucere %in institu/ii au un rol %eose'it %e i&$ortant $entru sti&ularea $oten/ialului creativ al s$eciali0tilor. $e %e o $arte $rin asi+urarea con%i/iilor o$ti&e necesare %esf(0ur(rii &uncii %e crea/ie. $e %e alt( $arte. $rin -ncura9area 0i s$ri9inirea oa&enilor -n valo= rificarea 0i a$licarea -n $ractic( a re1ultatelor o'/inute.

45

UNITATEA DE N!"#ARE II E6erciii i 7ocuri creative

A& re1ervat acest ca$itol %oar $entru $re1entarea unor teste %e creativitate &ai &ult sau &ai $u/in tra%i/ionale. Mul/i autori consi%er( testele %e creativitate ca fiin% &o%alit(/i a$arte %e antrenare a creativit(/ii. lu:n% -n consi%erare fa$tul ca $rin instructa9 se solicita su'iec/ilor s( ai'( c:t &ai &ulte i%ei. s( %eter&ine c:t &ai &ulte asocia/ii noi. Su'linie& ca folosirea acestor teste %e creativitate -n sco$uri %ia+nostice oficiale necesit( in &o% o'li+atoriu consultarea unui e6$ert in $siholo+ia creativit(/ii $entru autenticitatea 0i o'iectivitatea $relucr(rii 0i anali1ei re1ultatelor. 0.- Stiluri de ,ersonalitate creatoare A%a$tat %u$( C.2. Gun+ 0i D. Nol' ?iecare %intre noi este unic $rin felul -n care trece $rin via/( 0i reac/ionea1( la %iferite -nt:&$l(ri. Unii *se arunc(O -n e6$erien/e noi. al/ii stau %eo$arte 0i c:nt(resc 'ine lucrurile8 unii alear+( la $rieteni s( %iscute $ro'le&ele. al/ii se retra+ -n ei -n0i0i. C.2. Gun+ a %eter&inat %iferite ti$uri $siholo+ice 3$re1entate -n ca$itolul $rece%ent7. ar(t:n% c( lu&ea este %iferit $erce$ut( %e oa&eni -n func/ie %e &o%ul cu& reac/ionea1( la eveni&entele acesteia. Noi a& $reluat clasificarea ti$urilor $siholo+ice f(cut( %e Gun+ 0i a& co&'inat=o cu ti$urile %e -nv(/are %eter&inate %e D. Nol'. Acesta %in ur&( consi%er( c( e6ist( $atru ti$uri %e $ersonalitate. -n func/ie %e &o%ul %e a -nv(/a $rin: P verificare activ(8 P o'serva/ie refle6iv(8 P conce$tuali1are a'stract(8 P e6$erien/( concret(. Ceea ce ur&ea1( este un inventar -n &(sur( a v( %a $osi'ilitatea s( afla/i care este ti$ul %u&neavoastr( fun%a&ental %e interac/iune cu oa&enii 0i cu situa/iile. Nu e6ist( un ti$ $erfect 0i altul i&$erfect. i&$ortant este ca fiecare s(=0i %ea sea&a -n &o% con0tient %e ti$ul s(u $ro$riu. %eoarece fiecare ti$ $re1int( avanta9e 0i %e1avanta9e. S=ar $utea ca uneori s( ne fie util( interac/iunea cu un ti$ care nu ne este caracteristic. @$ti& este ca o $ersoan( s( se $oat( %escurca -ntr=o anu&it( &(sur( -n toate ti$urile. Acor%a/i note %e la 4 la B $entru ur&(toarele $erechi %e cuvinte 3notele se -&$art -ntre $erechi. astfel $ute/i s( %a/i %ou( $entru intui/ie 0i %ou( $entru lo+ic(. sau unu $entru intui/ie 0i trei $entru lo+ic(7: Intui/ie Personal Afectiv Are o $(rere Discut( cu ceilal/i Caut( noi e6$erien/e 0 4 8 Lo+ic( I&$ersonal Intelectual Are un &o%el a'stract Anali1ea1( sin+ur Caut( noi i%ei

4E

Acce$t( Si&te Risc( ncercare 0i eroare @rientare s$re oa&eni Se i&$lic( Lucrea1( cu al/ii S$ri9in( Total 0 4 8

ntrea'( 2:n%e0te Chi'1uie0te Planificare 0i or+ani1are @rientare s$re sarcini 3$ro'le&e7 Caut( +re0eli Lucrea1( sin+ur Critic(

ncercui/i scorul cel &ai &are o'/inut $entru cele 4B $erechi %e cuvinte. Privi/i ur&(toarele $erechi %e cuvinte 0i ale+e/i cuv:ntul sau fra1a care se $otrive0te cel &ai 'ine co&$orta&entului %u&neavoastr(. Kifa/i A P %ac( v( i%entifica/i $uternic cu cuv:ntul %in st:n+a. K P %ac( v( i%entifica/i &ai $u/in. C P %ac( v( i%entifica/i &ai &ult cu cuv:ntul %in %rea$ta 0i D P %ac( v( i%entifica/i $uternic cu cuv:ntul %in %rea$ta.

A !or'e0te Ac/iune naintare $as cu $as naintare ra$i%( E6$eri&entare S$ri9in( i%eile Se lu$t( $entru schi&'are nsufle/it ?ace 3ac/ionea1(7 2(se0te solu/ii R(s$un%e la -ntre'(ri I&$rovi1ea1( Practic Interesat %e final "otal A

& Ascult( Reac/iune naintare %intr=o %at( naintare 'ine chi'1uit( Siste&ati1are Ela'orea1( i%eile Se lu$t( $entru sta'ilitate Re1ervat Prive0te I%entific( $ro'le&e Pune -ntre'(ri ?ace $lanuri I%ealist Interesat %e &eto%(

&

4H

Transfera/i scorurile %u&neavoastr( -n $rofilul ti$ului %e $ersonalitate %e &ai 9os: A Si&te K C Entu1iast I&a+inativ D

Practic

Lo+ic

4 2 Ac/ionea1( < 2:n%e0te B Intuie0te

4. Trasa/i o linie $unctat( -n 9osul c(su/elor %e la litera 3A. K. C. D7 $entru care a/i avut cel &ai &are $uncta9. 2. Trasa/i o linie $unctat( $este c(su/ele %e la cifra la care a/i o'/inut cel &ai &are $uncta9 34. 2. <. B7. <. Nota/i cu 6 locul un%e liniile se intersectea1(. Acesta este ti$ul %e $ersonalitate care v( caracteri1ea1( cel &ai 'ine. Dac( ave/i -ncruci0(ri -nsea&n( c( a/i folosit %ou( stiluri %e $ersonalitate. Dac( scorul %u&neavoastr( se afl( -n col/ul oric(rui ca%ran. res$ectiv A4. D4. AB. DB. -nsea&n( c( v( i%entifica/i foarte &ult cu acel ti$.

&escrierea stilului de ,ersonalitate Entu1iast Si&/ire Q Ac/iune P i $lac situa/iile ine%ite. P Se $ri$e0te. P ?olose0te &eto%a eli&in(rilor succesive. P Ac/ionea1( cu -n%r(1neal(. P @'/ine o$inii. infor&a/ii %in $artea celorlal/i. P I&$lic( alte $ersoane. P Iu'e0te riscul. schi&'area. I*aginativ Si&/ire Q Intui/ie P 2(se0te o &ul/i&e %e alternative. P Are o i&a+ine clar( asu$ra -ntre+ii situa/ii. P 0i folose0te i&a+ina/ia 0i fante1ia. P Are &o&ente %e &a6i&( ener+ie 0i res$ectiv %e %e$resie ener+etic(. P Rtie s( se i&a+ine1e -n situa/ii noi. P De+a9at. $rietenos. relativ ne+li9ent. P Se fere0te %e conflicte.

4I

P Se a%a$tea1( 'ine noilor situa/ii. P Prive0te s$re viitor. P Poate fi i&$ulsiv. P Rar se 'i1uie $e s$ri9inul altora. P i $lace s(=0i %escarce e&o/ia.

P Este $ers$icace. P Nu $oate fi -&$ins %e la s$ate %ac( nu este $re+(tit. P Ascult( $e ceilal/i. -0i -&$(rt(0e0te i%eile unui nu&(r &ic %e $ersoane. P i $lac asi+ur(rile %in $artea celorlal/i. P Ascult( $e ceilal/i cu toate si&/urile. -i o'serv( 0i le $une -ntre'(ri. Lo+ic Intui/ie Q 2:n%ire P i $lace s( $lase1e e6$erien/a -ntr=un conte6t teoretic. P Pl(s&uie0te &o%ele noi. P Are o 'un( ca$acitate %e sinteti1are. P Este $recis. atent. &eticulos. P Este or+ani1at. -i $lace s( ur&e1e un $lan. P Reac/ionea1( -ncet 0i vrea fa$te. P Calculea1( $osi'ilit(/ile. P Evit( s( fie $rea sensi'il. P Deseori anali1ea1( e6$erien/a conse&n:n% -n scris %atele. P Caut( -n trecut e6$erien/e si&ilare. %in care s( tra+( anu&ite -nv(/(&inte.

Practic Ac/iune Q 2:n%ire P A$lic( i%eile -n re1olvarea $ro'le&elor. P !alorific( teoria -n $ractic(. P E $rice$ut ca %etectiv: caut( 0i re1olv(. P Se folose0te %e ra/iune $entru a=0i atin+e sco$urile. P i $lace s( %e/in( controlul situa/iei. P Ac/ionea1( in%e$en%ent 0i a$oi se retra+e. P ?olose0te %ate reale. c(r/i. teorii. P nva/( e6$eri&ent:n% situa/ii noi 0i evalu:n% re1ultatele.

Avanta7ele i de/avanta7ele 5iec+rui stil de ,ersonalitate Entu/iastul Avanta7e9 P 0i asu&( riscuri. P I&$lic( alte $ersoane. P Preia i%ei noi %e la al/ii. P ncearc( %iferite variante. P Este foarte activ. P Are ac/iuni -n%r(1ne/e. &e/avanta7e9 : Nu se or+ani1ea1( 0i nu=0i fi6ea1( un sco$ $recis. P Este i&$ulsiv. se $ri$e0te -n &o% incon0tient. P 0i face $rea &ulte $roiecte 0i alternative la care nu $oate face fa/(. P Nu -nva/( %in lucrurile &ai $rost f(cute 3%in +re0eli7. P Ceilal/i se -&$ac( +reu cu firea lui schi&'(toare. P 0i solicit( &ereu $rietenii.

Intuitivul Avanta7e9 P Ela'orea1( &ulte alternative. &e/avanta7e9 P A0tea$t( $rea &ult $:n( s( ac/ione1e.

4J

P @$tea1( $entru variantele creative. P A0tea$t( o sincroni1are $erfect( cu ceilal/i. P !e%e lucrurile -n $ers$ectiv(. P Ur&(re0te cu& se %escurc( ceilal/i. P Preve%e c:0ti+urile $osi'ile. P Recunoa0te si&$to&ele stresului. Logicul

P Nu ve%e co$acii %in cau1a $(%urii. P 0i $oate ne&ul/u&i $rietenii. P Are &ulte i%ei. %ar ac/ionea1( $u/in. P i li$sesc $lanurile %e ac/iune. P l irit( %etaliile. P Nu este critic.

Avanta7e9 &e/avanta7e9 P A%un( toate fa$tele. : Are nevoie %e $rea &ulte %ove1i -nainte s( ac/ione1e. P Este or+ani1at. P Devalori1ea1( senti&entele sale 0i $e P Trece -n revist(. ale celorlal/i. P Este %is$oni'il s( a9ute. P Este $rea o'i0nuit -n teorie. P Revi1uie0te %iferite alternative. P Nu=0i asu&( riscuri %ec:t foarte rar. P Lucrea1( 'ine sin+ur. P ?olose0te e6$erien/ele %in trecut -n P ?oarte $recaut. P Se %es$rin%e cu +reu %e trecut. &o% constructiv. P Nu recunoa0te se&nele stresului la P ncearc( s( c:0ti+e. $ro$ria $ersoan(. Practicianul Avanta7e9 P !e%e $ro'le&ele ca atare astfel -nc:t i se $are firesc s( le re1olve. P 0i folose0te -n%e&:narea %e %etectiv $entru a o'/ine fa$te. P Evaluea1( $osi'ilit(/ile. P Pune la cale situa/ii %ificile. P Sta'ile0te sco$uri 0i ac/ionea1(. P Lucrea1( 'ine in%e$en%ent. &e/avanta7e9 P Nu ac/ionea1( cu $recau/ie. P i o'ose0te $rea tare $e ceilal/i. P Nu $re/uie0te senti&entele $ersonale. P Este nelini0tit. P Si&te nevoia s( controle1e 0i s( ac/ione1e sin+ur. P Nu folose0te a9utorul altor $ersoane.

0.0. Stiluri de inovaie Tra%ucere 0i a%a$tare %e Mihaela Roco %u$( F.C. Miller ?iecare %intre noi ave& a'ilitatea %e a fi creativi 0i inventivi. Dar $ro'le&a i&$ortant( nu este *Sunt eu inovatorDO. ci *Cu& sunt eu inovatorDO. Ca in%ivi1i. $ute& avea $oten/iale e+ale %e inventivitate 0i totu0i $ute& folosi strate+ii %e a'or%are %iferite $entru a +:n%i inovator. Nu folosi& un sin+ur stil. ci o -&$letire %e $atru stiluri %iferite. ?iecare stil $oate fi co&$arat cu o li&'( str(in(: $ute& vor'i &ai &ulte li&'i. %ar ave& %oar o *li&'( &atern(O. Cunosc:n%u=ne stilul %e inova/ie. vo& fi &ai %eschi0i la i%eile inovatoare 0i &ai fle6i'ili. ceea ce ne va a9uta s( alc(tui& o echi$( %e lucru ar&onioas( 0i s( ne $re1ent(& &ai 'ine i%eile 0i inova/iile. De aceea acest chestionar nu &en/ionea1( *nivelulO %e creativitate. ci &ai %e+ra'(

2>

arat( strate+ia a'or%(rii +:n%irii inovatoare. La cele %ou( variante %e r(s$uns %e la fiecare afir&a/ie $ute/i o'/ine &a6i&u& 5 $uncte. Distri'ui/i=le -n func/ie %e &o%ul cu& +:n%i/i sau ac/iona/i %u&neavoastr(: %e e6e&$lu. > $uncte $entru A 0i 5 $uncte $entru K8 sau 4 $entru A. B $entru K8 sau 2 0i < etc. n ti&$ ce anali1a/i fiecare afir&a/ie ave/i tot ti&$ul -n &inte -ntre'area: *Cu& a'or%e1 -n &o%ul cel &ai eficient $rovoc(rile %in $rofesia &ea actual(DO. Psihotest I. -. Luai deci/iile cel *ai des9 A. siste&atic8 K. intuitiv. cu a9utorul i&$ulsurilor. 0. ;nv+ai cel *ai 1ine atunci c<nd9 C. v( sta'ili/i /eluri 0i a0te$t(ri la fel %e $recise -n le+(tur( cu ceea ce -nv(/a/i8 D. v( 'a1a/i $e e6$erien/e noi. f(r( a avea /eluri $recise. <. !( si&/i/i cel &ai 'ine c:n% -nv(/a/i o nou( &eserie %ac( $rocesul -nv(/(rii cu$rin%e -n $ri&ul r:n% : E. %e$rin%eri care v( a9ut( la -&'un(t(/irea rela/iilor inter$ersonale8 ?. infor&a/ie tehnic( sau aca%e&ic( s$ecific(. B. C:n% o slu9'( cere -n%e$linirea unei &unci -n %etaliu. tin%e/i s( fi/i: 2. ner('%(tor 0i $lictisit8 S. cal& 0i r('%(tor. II. 5. Prefera/i s( lucra/i -n +ru$uri care sunt: A. nu foarte strict or+ani1ate8 K. 'ine structurate. E. !( $lace cel &ai &ult s( re1olva/i $ro'le&e c:n%: C. e6ist( *c(i '(t(toriteO %e ur&at -n re1olvarea lor8 D. este nevoie %e o nou( &eto%( $entru a le re1olva. H. C:teo%at(. $ute/i -&$ie%ica $ro%ucerea unor schi&'(ri constructive %in cau1( c(: E. a/i uitat %etalii i&$ortante -n ti&$ ce v( concentra/i $e sco$ul final8 ?. v=a/i $ier%ut -n %etalii 0i a/i uitat sco$ul final. I. Lucra/i cel &ai 'ine c:n%: 2. sunte/i li'er s( r(s$un%e/i la situa/ii ne$rev(1ute8 S. va $lanifica/i %in ti&$ &unca. III. J. Co&unica/i &ai eficient cu oa&enii care +:n%esc: A. $recis. f(r( ocoli0uri8 K. i&a+inativ. ori+inal. 4>. Ca s( lucra/i la un ran%a&ent &a6i&. $entru %u&neavoastr( este foarte i&$ortant: C. senti&entul securit(/ii8 D. autono&ia. 44. Unul %intre $unctele %u&neavoastr( *forteO este: E. fa$tul c( v=a/i fi6at /eluri $recise 0i ur&(ri/i atin+erea lor8 ?. fa$tul c( ur&(ri/i ca lucrurile s( &ear+( 'ine. 42. Atunci c:n% sunte/i confruntat cu o $ro'le&( v( $lace s( -ntre'a/i: 2. ce $oate fi %e%us %in felul -n care este $us( $ro'le&a8 I. ce 0ti& noi %es$re situa/ie 0i ce au f(cut al/ii -n situa/ii si&ilare. I#. 4<. Re1olva/i $ro'le&ele cu re1ultate o$ti&e c:n%:

24

A. lucra/i -n salturi8 K. lucra/i or+ani1at. 4B. !( 'ucura/i %e sarcinile $ri&ite atunci c:n%: . v+ ,utei ,er5eciona =nde*<narea =ndelung do1<ndit+> &. ,utei c+,+ta noi de,rinderi. 45. Cre%e/i c( v=ar fi &ai +reu s( lucra/i cu oa&enii care: E. nu?i ,er*it s+ vise/e> F. v+ cer s+ le 5i6ai du*neavoastr+ elurile =n locul lor. 4E. !( 'ucura/i foarte &ult atunci c:n% +(si/i: G. noi i,ote/e =n leg+tur+ cu natura ,ro1le*ei> H. *etode de a de,+i o1stacolele. !. 4H. Pentru solu/iile %u&neavoastr( la %iverse $ro'le&e ave/i re$uta/ia %e a fi: A. realist i ,lin de succes> B. vi/ionar i ingenios. 4I. Pute/i a9uta $ro&ovarea unei inova/ii asi+ur:n%u=v( c(: . e6ist+ 5er*itate i *inuio/itate =n ,ro*ovarea noilor idei> &. e6ist+ *ini deschise c+tre o ga*+ variat+ de ,ro,uneri i idei. 4J. Ave/i cel &ai r(sun(tor succes c:n% v( 'a1a/i $e: E. intros,ecie i cone6iunile dintre idei> F. o in5or*aie real+ i detaliat+. 2>. Ave/i un succes r(sun(tor c:n% accentua/i: G. g+sirea unor soluii noi> H. e5ectuarea unor =*1un+t+iri concrete. !I. 24. !( $rice$e/i cel &ai 'ine s( re1olva/i $ro'le&e care se 'a1ea1(: A. ,e =ncerc+ri i erori> B. ,e o e6,licaie i o vi/iune logic+. 22. !( $rice$e/i cel &ai 'ine s( re1olva/i $ro'le&e care: . sunt s,eci5ice i au un singur r+s,uns@ acesta 5iind cel *ai 1un> &. necesit+ un e5ort de luare =n considerare a *ai *ultor ,ers,ective i alternative de re/olvare. 2<. Antrena&entul 0i %e1voltarea unor a$titu%ini sunt foarte i&$ortante c:n%: E. contri1uie la atingerea sco,ului ur*+rit> F. v+ o5er+ oca/ii de de/voltare a ,ro,riei ,ersonalit+i. 2B. !( con%uce/i &ai 'ine &unca. activitatea 1ilnic( atunci c:n%: G. tr+ii cli,a> H. v+ ,lani5icai totul a*+nunit. !III. 25. Sunte/i cunoscut $entru: A. ca,acitatea du*neavoastr+ de o1servare a unor a*+nunte> B. i*aginaia du*neavoastr+. 2E. !( $lace s( +(si/i solu/ii: . a,lic<nd ,+rerile e6,erilor di5erit@ =ntr?un *od nou> &. 5olosind *eta5ore i analogii ,entru noi desco,eriri. 2H. !( $lace s( +(si/i solu/ii: E. i*agin<ndu?v+ cel *ai 1un re/ultat> F. co*1in<nd ideile cele *ai ,ractice ale *ai *ultor ,ersoane. 2I. Sunte/i cunoscut $entru:

22

G. g<ndirea du*neavoastr+ eli1erat+ de ,re7udec+i> H. ,uterea du*neavoastr+ de deci/ie.

alcularea scorului ?ace/i totalul $unctelor $entru fiecare variant( %e r(s$uns -n $arte: A. K. C.T Total $uncta9 A UUUUUUUUUU KUUUUUUUUUU C UUUUUUUUUU DUUUUUUUUUU EUUUUUUUUUU ? UUUUUUUUUU 2UUUUUUUUUU SUUUUUUUUUU Pune/i su&ele -n locurile li'ere -n ta'elul %e &ai 9os 0i a%una/i coloanele $entru a afla stilul %u&neavoastr( %o&inant %e inova/ieT Mo%ific(ri C S Total: E6$lor(ri D 2 Total: !i1iune K E Total: E6$eri&ent A ? Total:

Deli&ita/i=v( a$oi $uncta9ul $e +raficul circular al(turat. 4. nse&na/i fiecare $uncta9. 2. Uni/i $unctele cu linii. iar for&a o'/inut( este $rofilul stilului %u&neavoastr( %e inova/ie. E6e*,lu9 $rofilul &arcat -n +raficul %e &ai sus re$re1int( stilul %e inova/ie *Mo%ific(riO. Stilurile secun%are sunt *!i1iuneO 0i *E6$eri&entO. cu &ici *E6$lor(riO. Aot+9 S$a/ierea 0i nu&erotarea +raficului $ot $(rea neo'i0nuite. 2raficul arat( cu& &icile %iferen/e %e scor %in centru $ot se&nifica &ari %iferen/e $rocentuale. %atorate efectului %e *cur'( -n for&( %e clo$otO.

e sunt stilurile de inovaieB To/i sunte& in%ivi1i unici8 ca atare. fiecare %intre noi are &o%uri %iferite %e a=0i e6$ri&a a$titu%inile. cuno0tin/ele. interesele. To/i ave& ca$acitatea %e a fi creativi 0i %e a ac/iona inovator. %ar ne e6$ri&(& %iferit aceste ca$acit(/i: a'or%(& inova/ia 0i schi&'area %iferit. stilul $ro$riu re$re1ent:n% o *-&$letitur(O unic( -ntre cele $atru stiluri %e inova/ie. Unii oa&eni se si&t -n si+uran/( atunci c:n% -naintea1( $as cu $as8 le $lace s( construiasc( $e 'a1a lucrurilor %e9a 0tiute 0i verificate %e ei ca fiin% a%ev(rate. Prin acest stil ei co&$letea1( o echi$( %e lucru cu sta'ilitatea 0i &inu/io1itatea %e care are nevoie $entru a face o &unc( %e
2<

calitate. accentu:n% *odi5ic+rile. Altora le $lace s( e6$eri&ente1e. Din &o&entul -n care sunt %e acor% cu un $roces sau cu un &o% %e +:n%ire o'i0nuit $ot +enera $ro'le&e -n ceea ce fac. Ei contri'uie la &unca -n echi$( $rintr=o testare atent( 0i o $er&anent( a'sor'/ie %e ener+ie %e la $ersoanele i&$licate $entru a le confir&a i%eile. Ei accentuea1( ,artea e6,eri*ental+ a unei activit+i. @ alt( cate+orie %e oa&eni se concentrea1( $e sco$ul final. Ei au o vi1iune clar( asu$ra lucrurilor $e care %oresc s( le reali1e1e. Se si&t -n si+uran/( atunci c:n% -0i las( sco$urile s(=i +hi%e1e. Pot furni1a unei echi$e -n%ru&are. ins$ira/ie 0i un i&$uls creator8 ei accentuea1( vi/iunea. Sunt 0i oa&eni c(rora le $lace s( e6$lore1e teritorii &isterioase. Ei *-nflorescO -n &i9locul lucrurilor ne$rev(1ute 0i necunoscute. De o'icei. a%uc i%ei noi *$este noa$teO. 0i &anifest( si&/ul aventurii -n orice $roiect 0i %eschi% noi $osi'ilit(/i $entru *$(trun%eriO s$ectaculoase -n teritoriul necunoscut. Ei accentuea1( e6,lorarea. Conce$tul *stil %e inova/ieO este &ult &ai lar+ %ec:t acela %e *stil %e +:n%ire creativ(O. care se 'a1ea1( $e &o%ul %e +:n%ire cu *$artea %rea$t(O sau cu *$artea st:n+(O a creierului. ?iecare stil %e inova/ie este o a'or%are fun%a&ental %iferit( a con%ucerii $rocesului %e inova/ie 0i schi&'are P acce$tarea unei $rovoc(ri. $(trun%ere -n for/(. intro%ucerea lor 3a inova/iei 0i a schi&'(rii7 0i reali1area unei contri'u/ii a%ev(rate $rin &unc( sus/inut(. De0i ave/i un stil $ri&ar %e inova/ie. $ute/i avea -n structura $sihic( *r(%(ciniO -n toate celelalte stiluri. Pre%o&inan/a unuia %intre stiluri sau -n$letirea celor $atru este un &o% %e a ar(ta cu& reac/iona/i cel &ai 'ine atunci c:n% intro%uce/i o inova/ie sau efectua/i o schi&'are -n via/a %u&neavoastr(. LUAREA DECIMIIL@R !IMIUNE INTR@SPEC#II

M@DI?ICARE

EVPL@RARE

?APTE

EVPERIMENT

PERCEP#II

Sco$ul acestui e6erci/iu este ca %u&neavoastr( s( +enera/i i%ei folosin% toate cele $atru stiluri %e inova/ie. Defini/i 0i %escrie/i $ro'le&a c(reia %ori/i s(=i a%uce/i &o%ific(ri. -n le+(tur( cu care vre/i s( ave/i i%ei noi 0i creative. 2(si/i trei sau $atru i%ei $entru fiecare %intre ur&(toarele -ntre'(ri: #i/iune9 Care ar $utea fi solu/ia i%eal( $e ter&en lun+ i&a+inat( realist %e noiD )odi5icare9 Ce $ute& schi&'a la activitatea f(cut( -n trecut $entru a o $utea -&'un(t(/i $e cea $re1ent( 0i viitoareD E6,eri*ent9 Ce $ute& co&'ina $entru a e6$eri&enta o i%ee nou(D E6,lorare9 Ce $ro$uneri $ute& avansa 0i ce i%ei noi ar re1ulta %in eleD ?iecare %intre cele $atru stiluri %e inova/ie +enerea1( o -ntre'are %iferit( 0i a'or%ea1( o $rovocare -ntr=o %irec/ie nou( -n c(utarea unor solu/ii &ai 'une. ?or&ularea acestor -ntre'(ri varia1( foarte $u/in. -n func/ie %e natura $rovoc(rii.

2B

Mo%ificare Ce i%ei s=ar $utea a%a$ta8 ce $ute&. &o%ifica %in ceea ce a& f(= cutD Cu& $ute& construi cu $uterile 0i co&$eten/ele noastreD Din ceea ce oferi& -n &o% curent ce s=ar $utea -&'un(t(/ii sau e6tin%eD Ce ar $utea fi a%(u+at la ceea ce ave& %e9aD

E6$lorare

E6$eri&ent

!i1iune

;ntre1+ri co*,as

Ce i%ei s=ar Ce i%ei s=ar Ce i%ei noi s=ar $utea ivi %e la $utea $utea a%uce -n $re&ise noiD co&'inaD viitorD

Plani5icare strategic+

Produse sau servicii noi

Furni/area de idei noi c<nd lucr+* cu clienii

Cu& a& $utea Schi*1are =n -&'un(t(/ii organi/are ceea ce a& sau f(cut %e9aD =*1un+t+ire a calit+ii *Prea de ne'unesc: nu e %e&n %e luat -n sea&(.O

CUcigaii ideiD

Cu& $ute& re= Cu& $ute& scrie le+ile face s( lucre1e co&$eti/ieiD -n siner+ie %iferite $iese. tehnolo+ii. $arteneri etc.D Ce ar $utea Care ar fi *s$ar+eO a&estecul re+ulile i%eal ca conven/ionaleD caracteristici $entru a o'/ine ceva nouD Cu& s=ar Ce ar $utea fi $utea testat -n aceste revolu/iona con%i/iiD &o%ul cu& se fac lucrurileD Ce ar $utea Ce ar $utea *%e1+he/aO asi+ura cea lucrurile &ai 'un( $entru a ve%ea conlucrare ce iese la -ntre unit(/ile su$rafa/(D 0i ca$acit(/ile noastreD *Prea *Prea i%ealist. conven/ional. nu s=ar $utea nu e -nt:&$la necunoscut.O nicio%at(.O

Cu& $ute& fi i%eal $o1i/iona/i -n ceea ce face&D

Cu& a& $utea r(s$un%e %orin/elor clien/ilor no0triD Cu& s=ar $utea ar&oni1a sco= $urile $e ter&en lun+ cu strate+iaD Ce ar $utea s( a%uc( un $ro+res -n or+ani1areD

*Prea ti&i%. nu este %irect.O

Fillia& C. Miller P autorul *stilurilor %e inova/ieO P este $re0e%intele cor$ora/iei *2lo'al CreativitWO %in Austin. Te6as. SUA. o autoritate recunoscut( $e $lan interna/ional -n acest %o&eniu. S=a s$eciali1at -n %o&eniul cre0terii ca$italului intelectual $rin e6tin%erea inteli+en/ei. $ro&ovarea inova/iei 0i e6ersarea ei. El a %e1voltat $rofilul *stiluri %e inova/ieO 0i *con%ucerea inova/iei strate+iceO $entru a &(sura strate+iile $ersonale. ale echi$ei 0i ale cor$ora/iei -n ceea ce $rive0te inova/ia cu i&$act la nivel -nalt. De ase&enea. a f(cut stu%ii -n $este 42 /(ri $entru $roiectul *?ortune 4>>O 0i $entru fir&e &ultina/ionale. nainte %e -nfiin/area cor$ora/iei *2lo'al CreativitWO. Miller P &asterat -n $siholo+ie. $recu& 0i stu%ii %e &ate&atic( 0i fi1ic( P a fost consilier su$erior -n $ro+ra&ul *Mana+e&entul inova/ieiO al Universit(/ii Stanfor%. El a $re%at. %e ase&enea. un curs la aceast( universitate %enu&it *Creativitatea -n afaceriO.

25

Partici$ant %e sea&( la conferin/ele 0i eveni&entele %e afaceri interna/ionale. Fillia& Miller este autorul a trei c(r/i foarte a$reciate: Latura creativ+9 s,ri7inirea inovaiei la locul du*neavoastr+ de *unc+ 3 $ri&a $e lista 'est=seller=urilor %in 4JIH78 reativitatea9 cele o,t soluii ale ,ro5esionistului 34JIJ78 )+sura calit+ii9 =*1un+t+irea calit+ii ,rin inovaie@ =nv+are i creativitate@ 4JJ<. A scris. %e ase&enea. nu&eroase articole. eseuri. antolo+ii etc.. -n %o&eniul creativit(/ii. Clien/ii s(i sunt co&$anii &ultina/ionale %in /(ri ca Ga$onia. Coreea. Sin+a$ore. Italia. Norve+ia. Cehia. Marea Kritanie. Cana%a. SUA etc. Dintre acestea a&inti&: ATXT. DuPont. ?or% Motor Cor$oration. SeYlett PacCar%. IKM. Levi Strauss. Motorola. NiCe. Northern Teleco&. Pacific Kell. Phili$s. Pi11a Sut. Procter X 2a&'le. Sa&sun+. Silicon 2ra$hics. <M etc. * n cei 5> %e ani %e &unc( -n %o&eniul %esi+nului nu a& cunoscut $e ni&eni care s( articule1e at:t %e 'ine a%:nci&ea $rocesului creativ ca Fillia& Miller. El con%uce Zin%ustria creativit(/ii[O. s$une Falter Lan%or. fon%atorul fir&ei %e consiliere 0i %esi+n *Lan%o InternationalO. 0.4. )etode de sti*ulare a creativit+ii9 PAPSA Unul %intre factorii cei &ai nocivi $entru i&a+ina/ie este ten%in/a %e a evalua o i%ee si&ultan cu e&iterea ei. n sco$ul eli&in(rii acestui 'loca9 al creativit(/ii @s'orn a ela'orat cele'rul $rinci$iu %e 'a1( al 'rainstor&in+=ului P separarea momentului de ela!orare sau apariie al unei idei de cel referitor la evaluarea ei P la care se a%au+( celelalte re+uli: alun+area cer'erilor +:n%irii lo+ice %e la $or/ile i&a+ina/iei8 i&a+ina/ia li'er( este 'inevenit(. fie ea 0i a'sur%(8 a&:narea evalu(rii i%eilor. Su'ert Gaoui se refer( la o nou( &eto%( $entru eli'erarea i&a+ina/iei creatoare %e 'loca9ul &ai sus conse&nat. PAP)A De o'icei. o i%ee este res$ins( i&e%iat ce a fost e&is( %in &otive a0a=1is $ra+&atice 0i realiste. Dar se face o confu1ie -ntre o i%ee 0i o i%ee $erfect(. @ i%ee nou( nu $oate fi $erfect( i&e%iat ce a fost ela'orat(. A$el:n% la analo+ie. se $oate s$une c( o i%ee nou(. la fel ca un nou= n(scut. are nevoie %e $rotec/ie. %e anu&ite con%i/ii $entru a se %e1volta 0i &aturi1a. Un %e&ers creativ co&$let cu$rin%e cinci eta$e. fiecare %in ele co&$ort:n% o fa1( %iver+ent( 0i una conver+ent(. Cele cinci eta$e sunt reunite su' si+la PAPSA 0i -nsea&n(: P Perce$/ie8 P Anali1(8 P Pro%uc/ie8 P Selec/ie8 P A$lica/ie. Pentru fiecare eta$( %in cele cinci s=au $us la $unct %iferite tehnici creative res$ect:n% alternana divergen 6 convergen. care s( $er&it( acce$tarea i%eilor noi f(r( ca ele s( fie sufocate 3stran+ulate7: Datorit( fazei divergente se creea1( un c:&$ suficient %e lar+ care s( $er&it( unui nu&(r &a6i& %e i%ei s( va%( lu&ina 1ilei f(r( ca ele s( fie a$riori cen1urate. Datorit( fazei convergente se a%un( 3recoltea1(7 'o+(/ia %e i%ei $ro%use -n fa1a $rece%ent( o'iectivului %e $lecare. se canali1ea1( ener+ia eli'erat( -n fa1a %iver+ent( $entru a

2E

a9un+e la una sau &ai &ulte solu/ii ori+inale. eficiente 0i fe1a'ile. NK. Pentru a fi creativ este nevoie s( $o/i se$ara cele %ou( fa1e esen/iale ale $rocesului creativ: fa1a %e %eschi%ere 0i fa1a %e -nchi%ere.

aracteri/area celor cinci eta,e ale *etodei PAPSA PE! EP%IE Este vor'a %es$re a $erce$e &ai 'ine o$ortunit(/ile -n situa/ii a$arent lini0tite 0i %e a %ecela +er&enii $ro'le&ei -nainte ca ace0tia s( %e+enere1e -n cri1(. Pentru aceasta tre'uie s( si&/i $ro'le&a -n totalitate. cu in+enuitate. Adev+rul nu este nu*ai ceea ce v+d. n s$atele fiec(rui cuv:nt fiecare $une un sens %iferit. ?iecare filtrea1( realitatea -n func/ie %e istoria lui. %e e6$erien/a lui. %e for&a/ia sa. %e $ersonalitate. %e cultur(. %e v:rst(. %e se6. fiecare are $ro$ria sa vi1iune asu$ra lu&ii. are $ro$ria *hart( &ental(O. $ro$ria sa $erce$/ie a lucrurilor. De ase&enea. -n s$atele enun/ului unei $ro'le&e oa&enii au $erce$/ii foarte %iferite. Dac( anali1(&. %e e6e&$lu. $ro'le&a lu$tei -&$otriva fu&atului 0i %ac( a& cere fiec(ruia s(=0i e6$ri&e vi1iunea $ro$rie. vo& avea un ansa&'lu %e *re$re1ent(riO ale $ro'le&ei foarte %iferite. e6$ri&:n% $uncte %e ve%ere variate. h(r/i ale lu&ii %iferite. cu& ar fi: %i&ensiunea nu&(rului %e fu&(tori. $rote9area fu&(torilor %e non=fu&(tori. convin+erea $o$ula/iei c( fu&atul este nociv. tinerii s( nu fie -&$ie%ica/i s( -ncea$( s( fu&e1e... Anali1a corect( a unei situa/ii necesit( $erce$erea c:t &ai co&$let( 0i c:t &ai fin nuan/at( $osi'il. Este foarte i&$ortant s( -ncerci s( ascul/i $ro'le&a. Nu se $oate i+nora co&$le6itatea infor&a/iilor care ne $arvin -n le+(tur( cu $ro'le&a. Perce$/ia lu&ii care ne -ncon9oar( nu $oate fi unilateral( sau univoc(. A asculta nu -nsea&n( %oar si&$lul fa$t %e a -n/ele+e 0i %e a -nre+istra. a $erce$e nu se $oate li&ita %oar la a $rivi. @ ascultare activ( se caracteri1ea1( $rintr=o -n/ele+ere efectiv( a ceea ce este $erce$ut. $rintr=o $erce$/ie eficient( a ceea ce ne $arvine %e=a lun+ul &ultitu%inii %e sen1a/ii $e care le ave&. Ascultarea activ( %ecur+e %in &o%ul %e co&unicare $e care -l sta'ili& cu lu&ea e6terioar(. Se a$recia1( c( e6ist( a1i %ou( &o%uri %e a'or%are a co&unic(rii: vec1i 0i nou. #odul vec1i este a$arent 'a1at $e o sche&( caricatural( a $uterii. av:n% la 'a1( $ostulatul c( avanta9ul a$ar/ine celui care ia cuv:ntul. @ ase&enea conce$/ie %es$re co&unicare a$are -n ur&a unei verific(ri a posteriori. Mai -nt:i se /inte0te. a$oi se verific(. Re1ultatul $oate fi e%ificator. %ar $oate la fel %e 'ine s( nu fie. @ reechili'rare -ntre rece$tor 0i e&i/(tor se i&$une. #odul nou P -n fa/a e6$lo1iei noilor tehnolo+iilor %e co&unicare 3NTC7 0i -n lu&ina %esco$eririlor recente $rivin% creierul %re$t 0i interac/iunea social(. solu/ia -n %o&eniul co&unic(rii re1i%( -ntr=o &ai 'un( utili1are a ca$acit(/ilor 0i si&/urilor noastre. -ntr=o &o'ili1are at:t ra/ional(. c:t 0i intuitiv(. Nu sunte& o'i0nui/i s( ascult(&. Pentru a -nv(/a s( o face& este nevoie &ai -nt:i s( ne %e1v(/(& %e con%i/ion(rile le+ate %e e6$erien/( sau e%uca/ie. la fel ca 0i %e cre%in/ele 0i a%ev(rurile tr(ite. %ove%ite 3-ncercate $e $ro$ria $ersoan(7. Direc/ii 3c(i7 $entru a re+(si ingenuitatea percepiei: a7 (e!locarea canalelor senzoriale: folosirea %in $lin a celor cinci si&/uri.

2H

'7 (e7ucarea 8nlturarea9 capcanelor ntinse de cuvinte . Cuvintele au un sens i&e%iat. %ar $ot s( ascun%( un altul. Un cuv:nt nu are -n &o% necesar aceea0i se&nifica/ie -n ra$ort cu %iferite situa/ii 0iAsau $ersoane. Este. %eci. necesar s( se /in( sea&a %e &e%iu 3conte6te7 0i %e h(r/ile &entale ale interlocutorului. c7 *unoaterea noului tip de comunicare: &ulte erori se %atorea1( a%esea li$sei %e cultur( -n acest %o&eniu. %7 ) descoperi plcerea de a2l asculta pe un altul. Cunoa0terea fa$tului c( a te asculta vor'in% face $l(cere celui care vor'e0te. %ar nu s$une ni&ic cu $rivire la valoarea real( a %iscursului. De aceea tre'uie %esco$erit( o alt( $l(cere. aceea %e a 0ti c( %e=a lun+ul unui %iscurs e6ist( a$aren/e %e neutralitate ale interesului $e care %ore0te s( le fac( cunoscute interlocutorul. e7 ) nvei a a7uta eficient. ) nu complici lucrurile atunci c,nd se pot soluiona foarte simplu. A a9uta nu -nsea&n( a salva. f7 ) nvei supleea. Pre+(tirea $rofesional( furni1ea1( a%esea instru&ente care sunt foarte ri+i%e -n loc s( fie %oar ele&ente %e referin/(. Re1ultatul unei ase&enea situa/ii ne %eter&in( s( ne -nveli& -ntr=o cara$ace. s( ne 'lin%(& cu ea. ceea ce nu con%uce -ntot%eauna la a%a$tare -n %iferitele situa/ii. +7 (epirea temerilor 8a fricii9 i a fo!iilor. Lini0tea creea1( incertitu%ini. incertitu%inea fiin% +eneratoare %e an+oas(T h7 A ti s fi curios. Dac( oa&enii au i&$resia c( interlocutorul lor nu este curios. se $ot socoti neinteresan/i. astfel si&/in%u=se %evalori1a/i. AAALIEA E6$lorarea c:&$ului $ro'le&ei tre'uie s( se reali1e1e $e %iferite c(i. Anali1a situa/iei s( fie c:t &ai $rofun%( $entru a %esco$eri a%ev(rata ei structur(. Atunci c:n% ne referi& la o $ro'le&(. -n $ri&ul r:n% tre'uie anali1at( $rofun% situa/ia $ro'le&atic( $entru a se %esco$eri a%ev(rata ei structur(. Este necesar s( fie cercetat c:&$ul $ro'le&ei ur&(rin% %iferite %ru&uri 3c(i7 creatoare. Deci se anali1ea1( $ro'le&a. 0i nu situa/ia la $ro'le&(. A%esea &ari eforturi creatoare s=au f(cut nu %oar $entru c( $ro'le&ele au fost $rost i%entificate. De e6e&$lu: *Cu& $o/i -&$ie%ica tinerii s( se %ro+he1eDO -n loc %e *Ce se $oate $ro$une tinerilor -n ter&eni %e $re+(tire. activit(/i. $ers$ective. $roiecteT $entru a nu &ai avea $oft( sau &otive s( se %ro+he1eDO. Se a'or%ea1( %e o'icei as$ectul cel &ai vi1i'il al $ro'le&ei. care nu -ntot%eauna este -ns( 0i cel &ai i&$ortant. La sf:r0itul eta$ei %e anali1( tre'uie s( e6iste: Structurarea $ro'le&ei -n su'$ro'le&e Direc/iile %e cercetare $rioritare Criteriile %e succes s$ecifice care vor tre'ui utili1ate -n eta$a %e selec/ie. %u$( notarea criteriilor +enerale.

n ca1ul lu$tei -&$otriva ta'a+is&ului. $ro'le&a se $oate %esco&$une -n su'$ro'le&e %e +enul: s(n(tate in%ivi%ual(. s(n(tate $u'lic(. $oluare. ra$orturi sociale. e%uca/ie. econo&ie. infor&are etc.
Analiza creativ se face n dou momente/momente9 a7 " faz divergent P -n cursul c(reia se $roce%ea1( la o e6$lorare siste&atic(. %ar 0i li'er(. se va+a'on%ea1( f(r( un sco$ anu&e. se str:n+ %ate %iferite f(r( a le clasifica 0i 9u%eca. '7 " faz convergent care serve0te la trierea. clasificarea. or+ani1area &aterialului str:ns -n

2I

fa1a unu. care s( %uc( la reali1area unei a%ev(rate ra%io+rafii a $ro'le&ei. Astfel s=au -n%e$(rtat falsele $ro'le&e 0i s=au evi%en/iat $unctele $rioritare %e ac/iune. Nu este o fa1( %e eli&inare. ci una %e clasificare 0i ierarhi1are a infor&a/iei.

P!O&U %IA Mult ti&$. i&a+inea creativit(/ii a fost asociat( unei sin+ure fa1e. aceea %e a produce idei. Erau 1ilele %e +lorie ale 'rainstor&in+ului. A%esea. eta$ele %e $erce$/ie 0i anali1( erau ne+li9ate. eforturile creative %uc:n% la solu/ii ina$lica'ile. la o $ro'le&( $rost $erce$ut( sau for&ulat(. Desi+ur c( %u$( $arcur+erea eta$elor unu 0i %oi 3$erce$/ie 0i anali1(7 eta$a $ro%uc/iei %e i%ei r(&:ne esen/ial(. I&$ortant( este +(sirea %e solu/ii $ertinente. Se +enerea1( ra$i% 1eci 0i 1eci %e i%ei ori+inale. tr(snite 0i realiste P %e la cele &ai tr(snite. f(r( sens. $:n( la cele &ai realiste P. f(r( nici o cen1ur(. Ri aici se a$lic( o fa1( %iver+ent( 0i una conver+ent(. n faza divergent orice $oate fi s$us. orice tre'uie s$us. f(r( nici o cen1ur( sau autocen1ur( 3aici se $ot a$lica nu&eroase tehnici creative P &eto%a analo+ic(. harta &ental(. roata li'er( etc.7. n aceast( fa1( se o'/in re1ultate o$ti&e -n +ru$. n faza convergent se convine -n +ru$ sau in%ivi%ual asu$ra &o%ului %e clasificare a i%eilor. n aceast( fa1( se clasific(. se re+ru$ea1( nu&eroasele i%ei $ro%use. f(r( s( se eli&ine unele %intre ele sau s( li se atri'uie note $entru ori+inalitate. SELE %IE )elecie -nsea&n( ale+erea %in i%eile $ro$use a celor care cores$un% cel &ai 'ine o'iectivelor. f(r( a $re9u%icia ori+inalitatea i%eilor care %eran9ea1(. Pentru aceasta. i%eile sunt selec/ionate $ornin% %e la criterii ra/ionale. %ar $use -ntr=o situa/ie $ros$ectiv(. @ li$s( %e creativitate -n %eci1ie $oate sterili1a -ntre+ $rocesul. @ ale+ere $roast( se face atunci c:n% se %( o $on%ere $rea &are trecutului 0i se acor%( o insuficient( aten/ie viitorului. Aceasta $resu$une o 'un( inte+rare a %atelor $ro'le&ei. @ $roast( ale+ere se $oate %atora unei severit(/i $rea &ari. unui s$irit critic sufocant. Cei doi timpi (divergent i convergent) ai seleciei 9 47 Primirea pozitiv a ideii. Se utili1ea1( te1nica avocatului ngerului care se %esf(0oar( -n trei $erioa%e: a. +eformularea ideii propuse 3cu verificarea ca autorul s( fie %e acor%7 '. Pozitivare a i%eii celuilalt 3altuia7 P *ceea ce -&i $lace -n i%eea %u&neavoastr( esteTO P 3-n &o% sincer 0i nu %e co&$le1en/(. altfel aceast( tehnic( este -n%e$(rtat(. fiin% co&$ro&is(7 c. '-amen o!iectiv 0i ne$asionat al con/inutului %etaliat al i%eii. $un:n%u=se &a6i&u& %e -ntre'(ri 3at:t %e c(tre cel care a e&is i%eea. c:t 0i %e c(tre ceilal/i7. Te1nica avocatului ngerului are un %u'lu &erit: %e1volt( ascultarea activ(. instalea1( un curent %e si&$atie cu autorul i%eii 0i concentrea1( ener+ia asu$ra $(r/ii $o1itive a i%eii $entru a se $utea trece a$oi lini0tit la e6a&enul ei o'iectiv. 27 'valuarea o!iectiv a propunerilor. Du$( acce$tarea 'inevoitoare a i%eilor se a$lic( succesiv trei filtre: 2E3 P Selec/ionarea i%eilor cu cel &ai -nalt +ra% %e eficien/(. 2O3 P Se utili1ea1( note $entru ori+inalitate -n sco$ul %e$arta9(rii i%eilor. 3?7 P Se recur+e la criteriul %e fe1a'ilitate $entru a selec/iona i%eile cele &ai eficiente 0i $e cele &ai ori+inale.

2J

APLI A!EA A$licarea i%eilor alese 0i v:n1area lor eficient( $artenerilor interni sau e6terni: $entru aceasta tre'uie +(site &i9loacele a%ecvate -n sco$ul evit(rii res$in+erii auto&ate a noului 0i a transfor&(rii e6ecutan/ilor -n $arteneri la schi&'are. n +eneral. c:n% vrei s( vin1i ceva. e6ist( &entalitatea c( -l &ani$ule1i $e cu&$(r(tor. Theo%ore Levit. *$(rinteleO &arCetin+ului a scris: * De fiecare %at( c:n% un o& %eschi%e +ura este $entru a vin%e ceva altui o&O. Aforis&ul *Ni&eni nu este $rofet -n /ara luiO r(&:ne %e ase&enea foarte valoros -n $rivin/a a$lic(rii i%eilor. Atunci c:n% ni se $re1int( o i%ee nou(. noi o ra$ort(& &ai &ult sau &ai $u/in con0tient la $ersoana care o for&ulea1(. ca%rul %e referin/( fiin% astfel $re=con0tient le+at %e $ersoana res$ectiv(. n institu/ii e6ist( $ersoane cu &isiunea %e a inova. %e a $ro$une i%ei noi. cu sco$ul ulti& %e a fi $use -n lucru. ?a$tul c( ave& cuno0tin/e %es$re aceste $ersoane. c( le 0ti&. este un han%ica$ $entru ele. n acela0i ti&$. %ac( o i%ee cu totul nou( $rovine %e la o $ersoan( necunoscut( $rovoac( un alt ti$ %e re1isten/( fa/( %e ea. c:n% la fel ca 0i -n $ri&ul ca1. %uce la consoli%area refu1ului %e a face schi&'(ri. %e a se schi&'a. A$licarea i%eilor este ase&(n(toare cu v:n1area lor. Ce -nsea&n( a vin%eD n unele culturi. cuv:ntul v,nzare are conota/ii ne+ative. n $rinci$iu. $resu$une &ani$ularea cu&$(r(torului $entru a=i o'/ine 'anii $entru $ro%us. Cel care vrea s( v,nd idei are %e -nfruntat &ulte o'stacole %e care tre'uie s( fie con0tient: ?or/a o'i0nuin/ei sau +reutatea rutinei Ne-ncre%erea -n non=e6$er/i 0i -n e6$er/ii altor %isci$line n/ele+erea $roast(. inten/ionat sau nu. a i%eii $ro$use Un e6a&en foarte ra$i% 0i o 9u%ecat( $re&atur( Confu1ia -ntre s$iritul critic 0i s$iritul %e a critica Pl(cerea %e a +(si siste&atic ceea ce nu va &er+e E6a+erarea riscului A$(rarea teritoriilor 0i a avanta9elor Invi%ia: *aceast( i%ee ar fi tre'uit s( o +(sesc euO Li$sa %e -ncre%ere -n sine sau -n i%ee Aceast( lis( %e o'stacole $oate fi u0or co&$letat(. Totu0i nu tre'uie s( ne %escura9(&. &ai ales %ac( ave& -n ve%ere fa$tul c( orice o'stacol utili1at creativ este o resurs( $oten/ial(. orice re1isten/( fiin% o surs( %e ener+ie atunci c:n% se inversea1( %irec/ia. Pentru a reu0i -n fa1a %e a$licare. tre'uie s( se /in( sea&a %e %ou( %i&ensiuni: 47 (imensiunea raional. I&$unerea tre'uie s( fie +:n%it(. ela'orat(. s( nu se r(&:n( la +eneralit(/i. Descrierea i%eii. a solu/iei s( se reali1e1e cu &a6i&u& %e %etalii. Ur&ea1( o $erioa%( %e a9ustare care const( -n a e6$ri&a i%eea -n li&'a9ul sau li&'a9ele celor c(rora le sunt $re1entate. intr:n% -n harta lor &ental(. a%o$t:n% voca'ularul lor. ca%rul lor %e referin/(. Tre'uie consoli%at( ac/iunea 'eneficiarului $rin verificarea $reala'il( a riscurilor %e sa'ota9 sau autosa'ota9 3ce ar face al/ii sau ce a0 face eu $entru a -&$ie%ica reali1area i%eii7. 27 (imensiunea relaional. Este necesar( $re+(tirea terenului. $rin reali1area unui a%ev(rat *stu%iu %e $ia/(O calitativ asu$ra interlocutorului. %etect:n% sc(rile lui %e valori. sursele %e tea&( 0i entu1ias&. Deter&inarea canalelor %e co&unicare %eschise a priori. $recu& 0i cele care ar $(rea %efinitiv -nchise. n &o&entul 3fa1a7 $re1ent(rii i%eii este i&$ortant s( ne sincroni1(& $e aceea0i lun+i&e %e un%( cu interlocutorul. fiin% con0tien/i %e stresul inerent unei ase&enea situa/ii. Este i&$ortant s( 0ti s( sta'ile0ti o rela/ie %e ti$ul c:0ti+(tor P c:0ti+(tor. n final 3conclu1ie7. interlocutorului este 'ine s( i se lase $osi'ilitatea %e a=0i atri'ui o *co$ro$rietate a i%eiiO.

<>

0.8. Sti*ularea gradului de activis* Una %intre atitu%inile creative s$ecifice $ersoanelor -nalt creatoare. in%iferent %e %o&eniu. este interesul viu $entru orice infor&a/ie. ele av:n% un +ra% %e activis& foarte ri%icat. Pentru oa&enii -nalt creativi nu e6ist( lucruri neinteresante. totul %e$in%e %e cine sunt $rivite. la ce ti$ %e cuno0tin/e ale in%ivi%ului sunt ra$ortate 0i &ai ales %e &o%ul cu& sunt anali1ate. inter$retate. E. !audse,, a constatat c(. -n fa/a acelora0i eveni&ente. oa&enii -nalt creativi 3%e e6e&$lu. laurea/ii $re&iului No'el7 au orient(ri creative %iferite fa/( %e cei sla' creativi. n continuare $re1ent(& o comparaie ntre dou orientri, relativ opuse, fa de diferitele evenimente ale vieii. Persoane 3s$ectatori7 sla' creatoare Persoane =nalt 2actori ,uternic anga7ai3 creatoare

0i *o&oar(O ti&$ul. Este un o'servator.

?olose0te ti&$ul $entru a=0i %e1volta $ersonalitatea. Este $uternic i&$licat. tr(in% %in $lin situa/ia res$ectiv(. care -i

Are $u/ine interese $ersonale 0i Are &ulti$le activit(/i autono&e. -&'o+(/esc $ersonalitatea.

Este le+at $uternic %e activit(/i i $lac. -l atra+ activit(/ile noi 0i structurate anterior. i&$ortante. Are e6$erien/e fra+&entare. Se i&$lic( -n activit(/i co&$lete frac/ionate %u$( cu& -i %ictea1( un%e are continuitate. eveni&entele $articulare. Este $re%is$us la $lictiseal(. @rice lucru. activitate i se $ar interesante. select:n% ce se $otrive0te cu e6$erien/a lui.

Nu reali1ea1( ni&ic %eose'it 0i Are reali1(ri %eose'ite. care -i %evine oarecu& ne&ul/u&it c( nu s$oresc $oten/ialul creativ 0i este *suficientO %e a$reciat. satisfac/iile $rofesionale. ?iin% orientat s$re felul cu& este Este interesat v(1ut. succesele sale sunt -n/elesurile su$erficiale. s$ora%ice. %e $ro'le&elor. %e con9unctur(. con%uce s$re $osi'ilit(/i noi. Este -nclinat s$re $esi&is&. %e sensurile 0i $rofun%e ale e6isten/( ceea ce -l %esco$erirea unor

n +eneral. este o fire o$ti&ist(.

Nu acce$t( critici. o$inii -n Este fle6i'il. rece$tiv la orice i%ei 0i contra%ictoriu %eoarece le consi%er( $(reri. fiin% %is$us s(=0i schi&'e ca un atac la $ro$ria $ersoan( 3%e $unctele %e ve%ere %ac( a +re0it sau fa$t nu $rea le -n/ele+e7. %ac( e6ist( alte i%ei &ai valoroase. Do':n%e0te o cultur( su$erficial(. Se 'ucur( %e esen/a culturii. E6$eri&entea1( &ai -nt:i ceea ce E6$eri&entea1( ceea ce ar $utea fi. este.

<4

 Este victi&a unei s$irituale ti&$urii.

-&'(tr:niri Se 'ucur( %e un s$irit t:n(r 0i atunci c:n% nu &ai este t:n(r.

0.F. &e ce nu sunte* ,ersevereni i cu* a* ,utea 5i n ca%rul cercet(rilor &ele reali1ate cu $ersoane -nalt creatoare %in cele &ai %iferite %o&enii ale 0tiin/ei. culturii. tehnicii. $roiect(rii. $ro%uc/iei ne&i9locite %e 'unuri. -nv(/(&:nt. a& constatat c( in v:rful ierarhiei atitu%inilor creative se situea1( perseverena. La aceea0i conclu1ie au a9uns 0i stu%iile reali1ate %e autori %in %iferite /(ri. E. !audse,, a inventat *si&$to&eleO care $un -n evi%en/( sl('iciunea $erseveren/ei. Pre1ent(& &ai 9os o list cu aceste *si&$to&eO ru+:n%u=v( s( le citi/i cu &ult( aten/ie $entru a v( %a sea&a ce v( li$se0te $entru a fi $erseveren/i: 4. Inca$acitatea %e a %esco$eri 0i a for&ula clar ceea ce -/i %ore0ti. 2. A&:narea reali1(rii unui lucru. cu sau f(r( &otiv 3%e o'icei sus/inut( %e o &inunat( colec/ie %e scu1e7. <. Li$sa %orin/ei %e a c($(ta infor&a/ii $recise. B. Nehot(r:rea. -nso/it( %e o'iceiul %e a $asa &in+ea -n alt teren. -n loc ca $ro'le&ele s( fie -nfruntate -n &o% fer&. 5. @'iceiul %e a se 'a1a $e scu1e. -n locul for&ul(rii unor $lanuri a%ecvate re1olv(rii $ro'le&elor. E. Mul/u&irea %e sine. A$roa$e c( nu e6ist( re&e%iu $entru aceast( 'oal(. H. In%iferen/a. reflectat( %e o'icei -n u0urin/a %e a face co&$ro&isuri. -n loc %e -nfruntarea $ro'le&elor. I. Dorin/e sla'e. %atorate unei &otiva/ii nea%ecvate $entru activitate. J. @'iceiul %e a fi -nvinuite alte $ersoane $entru e0ecurile $ersonale. 4>. Dorin/a $uternic(. chiar ner('%area %e a renun/a la $ri&a -nfr:n+ere. 44. Li$sa unor $lanuri scrise 0i a %iscut(rii lor cu cei ca$a'ili s( le anali1e1e. 42. @'iceiul %e a nu lucra cu i%ei 0i %e a rata oca1iile. atunci c:n% ele a$ar. 4<. C(utarea *scurt(turilorO $entru a a9un+e la /int( 0i inca$acitatea %e a %e$une un efort sus/inut. 4B. ?rica %e a fi criticat. frica %e ceea ce +:n%esc al/ii sau %e ce vor +:n%i al/ii %es$re tine 3foarte 'ine *ascuns(O -n su'con0tient7. !( ru+(& s( co&$leta/i aceast( lis( cu *si&$to&eO noi ale sl('iciunii $erseveren/ei sau cu altele si&ilare celor e6$use. 0.G. Eli*inarea o1stacolelor 2E. !audse,,3 *Efortul 0i succesul vor %e$(0i toate a0te$t(rile %ac( ener+iile 0i i&a+ina/iile oa&enilor ar $utea fi eli'erate %e restric/ii 0i li&it(ri.O CRAF?@RD S. CREENEFALT Li$sa rece$tivit(/ii 0i a $erfor&an/ei creative nu este cau1at( at:t %e &ult %e a'sen/a $oten/ialului creativ. c:t &ai ales %e 'loca9ele 0i %e o'stacolele co+nitive. e&o/ionale 0i %e cele referitoare la rela/iile interu&ane 0i %e co&unicare. @ %at( ce factorii inhi'itori au fost i%entifica/i 0i -n%e$(rta/i. $ro+resul i&e%iat al &anifest(rii

<2

creativit(/ii $oate fi consi%era'il. Este 'ine ca acest e6erci/iu s( fie f(cut 0i -n +ru$ 3%e $rieteni. cole+i etc.7. C:n% to/i $artici$an/ii au ter&inat %e scris o list( cu ceea ce -i -&$ie%ic( s( fie creativi. fiecare $ersoan( $e r:n% -0i cite0te lista cu voce tare 0i %iscut( -n ce &o% 0i %e ce fiecare o'stacol inhi'( solu/iile creative 0i ce $oate fi f(cut $entru ca situa/ia s( fie %e$(0it(. )copul e6erci/iului este %e a oferi fiec(ruia un ti$ %e evolu/ie %e auto=recu$erare care s( -i %eschi%( 0i s( -i eli'ere1e creativitatea. ?ace/i o list( cu o'stacolele 0i 'loca9ele care inhi'( 0i -n('u0( &anifestarea creativ(. at:t -n ca1ul %u&neavoastr(. c:t 0i al altora.

E6e&$le: P li$sa %e -ncre%ere -n ca$acitatea %e a fi creativ8 P li$sa &otiva/iei8 P li$sa auto=%isci$linei8 P tea&a c( i%eea va fi furat(8 P tea&a %e a v( asu&a riscuri. !+s,uns 2e6e*,le39 tea&a %e e0ec tea&a %e a nu +re0i sau %e a nu fi criticat ten%in/a %e a 9u%eca i%eile $re&atur nevoia %e a te confor&a intoleran/( fa/( %e a&'i+uitate inca$acitatea %e a $erce$e a%ev(rata $ro'le&( insisten/a %e a fi lo+ic ne-ncre%ere -n +:n%irea intuitiv( inca$acitatea %e a folosi toate a'ilit(/ile lenea %orin/a $atolo+ic( %e si+uran/( li$sa %e re1isten/( 0i %e $erseveren/( li$sa lini0tii interioare +ra'a %e a tra+e conclu1ii in%iferen/a. li$sa %e interes 0i %e %orin/a %e a crea auto&ul/u&ire cre%in/a c( este inutil s( te la0i -n voia visurilor li$sa curio1it(/ii o'servare eronat( 0i neres$ectare a in%iciilor su$erficialitate. ... 0i +re0eal( a +:n%irii. %ificultate -n a ve%ea le+(turile -n%e$(rtate curio1itate inhi'at( li$sa %e cuno0tin/e -n $ro$riul %o&eniu %e activitate tea&a %e a nu se face %e r:s li$sa fle6i'ilit(/ii su$ra=&otiva/ia %e a reu0i a fi co$le0it %e i&ensitatea unei $ro'le&e for&ularea incorect( a unei $ro'le&e ten%in/a %e a r(&:ne la o +:n%ire o'i0nuit(. %e rutin( -nclina/ie s$re $ro'le&e concrete. $ractice tea&a %e a fi %eschi1(tor %e %ru&uri tea&a %e a nu fi $rea a+resiv

<<

0.H. Lista cu lucrurile care ne Cs<c<ieD %u$( E. Rau%se$$ *Dac( nu ave/i $ro'le&e. rata/i o oca1ie %e $ro+res.O TS@MAS KLANDI Cu to/ii ave& $ro'le&e. su$(r(ri. toane 0i ne&ul/u&iri %e tot felul. De0i $entru anu&ite $ro'le&e $ute& face $rea $u/in sau ni&ic. &ulte %intre ele $ot fi re1olvate $rin creativitate. Un aforis& nu s$une c(: Du&ne1eu -&i %( senin(tatea s( acce$t lucrurile $e care nu le $ot schi&'a. cura9ul s( schi&' ceea ce $ot 0i -n/ele$ciunea s( 0tiu s( fac %iferen/a. Din $(cate. &ul/i oa&eni nu nu&ai c( nu au cura9 0i -n/ele$ciune. %ar nici nu s=au +:n%it vreo %at( la ce anu&e -i %eran9ea1( -n via/(. Ri. chiar %ac( unii sunt con0tien/i %e c:teva lucruri care le cau1ea1( %isconfort 0i frustrare. cei care fac -ntr=a%ev(r ceva efectiv sau creativ cu $rivire la aceste $ro'le&e sunt. -ntr=a%ev(r. $u/ini. Acest e6erci/iu are %ou( $(r/i. Mai -nt:i lua/i o h:rtie 0i un creion 0i face/i o list( cu tot ce v( %eran9ea1(. v( su$(r( sau v( *s:c:ieO P $ro'le&e s$ecifice sau $ersonale. acas( sau la serviciu. i&$lic:n% $ersoane. o'iecte 0i -nt:&$l(ri. Aceast( list( ar tre'ui s( con/in( at:t acele lucruri care v( *s:c:ieO 0i sunt co&une. -&$(rt(0ite %e &ul/i. c:t 0i unele s$eciale. $e care le consi%era/i nu&ai ale %u&neavoastr(. Dac( e$ui1a/i $ro'le&ele -n &ai $u/in %e 1ece &inute. sunte/i fie sf:nt. fie e6tre& %e insensi'il. Ur&(torul $as este s( face/i o list( cu tot ceea ce v( %eran9ea1( 0i cu $ro'le&ele %es$re care cre%e/i c( au nevoie %e solu/ii creative. Scrie/i $ro'le&a sau $ro'le&ele $e care a/i %ori s( le trata/i &ai -nt:i. Punerea $e h:rtie a $ro'le&elor %u&neavoastr( v( ofer( $osi'ilitatea %e a v( cristali1a +:n%urile. De ase&enea. v( o'li+( s( face/i ceva -n $rivin/a lor 0i v( ofer( i&'ol%ul &otiva/ional %e care ave/i nevoie E6e&$le: Recla&e T! @a&eni care -0i trosnesc %e+etele S( %uce/i +unoiul

!+s,uns 2e6e*,le39 Pro+ra&e T! &e%iocre. Galu1ele care nici nu se ri%ic(. nici nu se las(. Telefonul care sun( 0i ni&eni nu r(s$un%e. Toalete un%e nu &ai e h:rtie. Ro'inete care cur+. @+lin1i cu %efect. Mo'ila $r(fuit(. 2:n%aci care se $li&'( -n %iferite locuri $u'lice. P:ine $r(9it( ars(. A$aratur( electric( fi6( care interferea1( cu televi1orul. Cu/ite neascu/ite.

<B

Kanane r(scoa$te. A cur(/a %u$( $isic(. Rireturile ru$te. Mur%(ria %e c:ine $e +a1on. Sertarele care se 'lochea1(. Cla6oanele &a0inilor. ?u&ul %e tra'uc. Scaune 0u're%e.

0.I !everia creativ+ 2du,+ E. !audse,,3 *?(r( &o&ente lun+i 0i $l(cute %e reverie. via/a %evine o &a0in( cu a'uri steril( cu %un+i %e fier.O G@SN P@F\S Una %intre cele &ai $uternice &eto%e $entru a a%uce o schi&'are $o1itiv( -n vie/ile noastre este reveria creatoare sau fante1ia. E6$eri&entele %ove%esc %in ce -n ce &ai &ult c( ceea ce vi1uali1(& este ceea ce rece$t(& 0i c( noi $ute& $ro+ra&a -n &o% %eli'erat co&$uterele 'iolo+ice cu un set %e $rofe/ii care s( se auto=-n%e$lineasc(. Ne $ute& i&a+ina f(c:n% &unca ce ne $lace cu a%ev(rat8 $ute& vi1uali1a su&a %e 'ani $e care a& %ori s( o ave& sau lu6ul $e care a& %ori s( -l o'/ine&8 sau s( ne -nchi$ui& orice alte sco$uri care ne=ar sus/ine evolu/ia $ersonal(. Pentru a v( $l(nui cu& tre'uie viitorul tre'uie s( v( i&a+ina/i P c:t se $oate %e realist P cu& %ori/i s( %eveni/i sau &ul/u&irile $e care vre/i s( le ave/i. I&$ortant %e /inut &inte este fa$tul c( tre'uie s( v( i&a+ina/i aceste o'iective %orite %e $arc( ar fi fost %e9a atinse. Anali1a/i %e c:teva ori %etaliile acestor vis(ri foarte $l(cute. Aceast( $roce%ur( le va i&$ri&a $er&anent -n &e&oria %u&neavoastr(. iar aceste ur&e %in &e&orie vor -nce$e s( v( influen/e1e co&$orta&entul 1ilnic -ns$re sco$ul %e succes i&a+inat. n ti&$ ce vi1uali1a/i. ar tre'ui s( fi/i co&$let sin+ur 0i ne%eran9at 3-n lini0te7. #ine/i ochii -nchi0i ca s( v( a9uta/i i&a+ina/ia -n cre0tere. f(r( inhi'i/ii. Mul/i oa&eni consi%er( c( o'/in re1ultate &ai 'une %ac( se i&a+inea1( st:n% in fa/a unui ecran &are al' $e care -0i $roiectea1( i&a+inile %orite %e ei -n0i0i. !i1uali1area este &eto%a $re%o&inant( $entru reverie 0i tre'uie s( fi/i si+ur c( i&a+inea $ro$rie este clar( 0i 'ine conturat(. Unii oa&eni retr(iesc &ai -nt:i &intal o e6$erien/( %e succes %in trecut $entru a a9un+e la o stare $o1itiv( 0i care s( facilite1e reveria. C:n% starea %e -ncre%ere 0i o$ti&is& a fost atins(. ei o *-nf(0oar(O -n 9urul a ceea ce %oresc s( reali1e1e. LeY Miller v( sf(tuie0te s( v( construi/i $ro$riul scenariu -n func/ie %e un sco$ i&e%iat $e care %ori/i s(=l atin+e=/i: @ricare ar fi. scrie/i scenariul $e $arcurs. $roiect:n%u=v( activ -n at:tea scene %e succes.

<5

triu&f(toare c:te v( $er&ite i&a+ina/ia. Concentra/i=v( cu o %orin/( ar1(toare. A$oi eli&ina/i i&a+inea &ental( 0i -nce$e/i s( v( co&$orta/i -n via/a %e 1i cu 1i ca 0i cu& v=a/i fi atins %e9a sco$ul. Re$orni/i &ica voastr( $ies( %e teatru oric:n% se ive0te un &o&ent %e sin+ur(tate. Portreti1area fi%el( a rolului $e care -l 9uca/i va %eter&ina actuali1area acestuia -n via/( -n $ro$or/ie %irect( cu -ncre%erea $e care o ave/i -n $ro%uc/ia teatral(. Reveria creativ( este una %intre cele &ai %e succes tehnici $entru a atin+e o via/( creativ( &ai 'o+at( 0i &ai $lin(. Dar. ca 0i -n ca1ul oric(rei alte tehnici folositoare. tre'uie $racticat( 1ilnic. Succesele noastre sunt li&itate la ceea ce consi%er(& *$osi'ilO. Cu reveria $ute/i eli&ina li&itele 0i %eschi%e ni0te %i&ensiuni cu totul noi $entru viitorul %u&neavoastr(. !+s,uns9 P:n( recent. reveria sau fante1ia a fost consi%erat( ca $ier%ere %e ti&$. ca un si&$to& %e nea%a$tare. Mul/i $siholo+i au etichetat reveria o'i0nuit( ca o %ova%( a ten%in/elor nevrotice sau ca o sc($are %e res$onsa'ilit(/ile %e fiecare 1i. A& averti1at c( reveria o'i0nuit( ar -n%e$(rta in%ivi%ul %e societate 0i i=ar re%uce eficien/a -n &o%ul cu& se %escurc( -n $ro'le&ele reale %e via/(. Chiar acei oa&eni %e 0tiin/( 'ehaviori0ti care erau &ai in%ul+en/i consi%erau reveria %re$t *un i&$uls %e +ratificare su'li&atO sau *un su'stitut co&$ensatorO $entru a%ev(ratele lucruri %in via/(. Cel &ai frecvent stereoti$ asu$ra celor care visea1( este i&a+inea lor ca $ersoane $ier%ute -n fante1ii. ocu$ate s( /eas( i&a+ini ale succesului $ro$riu eroului. Ca -n ca1ul oric(rui lucru %us la e6ces. reveria $oate %(una. Este vor'a %es$re cei care. a$roa$e co&$let. -nlocuiesc reco&$ensele %in lu&ea real( cu o via/( %e fante1ii. Ri c:n% fante1ia %evine o %e$en%en/( 0i -l sustra+e $e in%ivi% %in realitate. s(n(tatea lui $siholo+ic( este afectat(. Dar aceste situa/ii sunt -ntre=a%ev(r foarte rare. A%ev(rul este c( &a9oritatea oa&enilor sufer( &ai cur:n% %e li$sa fante1iilor %ec:t %e un e6ces al acestora. Acu& 0ti& cu a%ev(rat c:t %e i&$ortant( este reveria. Ne %(& sea&a %in ce -n ce &ai &ult c( %ac( ni s=ar inter1ice cu totul s( vis(& cu ochii %eschi0i. echili'rul nostru e&o/ional ar avea %e suferit. Nu nu&ai c( a& fi &ai $u/in ca$a'ili %e a face fa/( $asiunilor vie/ii %e 1i cu 1i. %ar autocontrolul 0i con%uita noastr( ar fi -n $ericol %e a fi anihilate. !everia este su,a,a ta de siguran+. Li$sa $relun+it( %e reverie are %re$t re1ultat cre0terea an6iet(/ii 0i a tensiunii. De fa$t. c:n% nevoia %e a visa cu ochii %eschi0i nu &ai $oate fi su$ri&at(. reveria eru$e s$ontan. n ti&$ul $erioa%elor %e stres. reveria construie0te $entru siste&ul nostru nervos un a%($ost te&$orar care s( ne $rote9e1e %e v:nturile reci ale realit(/ii. a0a cu& o cas( ne $rote9ea1( %e vre&ea rea %e afar(. A&'ele $ot fi v(1ute ca for&e %e esca$is& 3eva%are7 %ar nici un o& s(n(tos nu %ore0te s(=0i $etreac( via/a ca $e o lu$t( %ur( $entru su$ravie/uire. Desi+ur. ave& %re$tul la retra+eri strate+ice oca1ionale $entru a ne reface for/ele. Anumite descoperiri recente Cercet(rile recente asu$ra reveriei in%ic( fa$tul c( aceasta re$re1int( o $arte intrinsec( a vie/ii 1ilnice 0i c( o anu&e *cantitateO %e reverie -n fiecare 1i este esen/ial( $entru rela6are.

<E

Dar efectele 'enefice ale reveriei trec %incolo %e rela6are 0i %e re%ucerea tensiunii. Confor& e6$eri&entelor con%use %e %r. Goan T. ?reW'er+. $sihotera$eut %e for&a/ie. %in NeY \orC. reveria a9ut( -n &o% se&nificativ -nv(/area. ca$acitatea %e a interac/iona 0i %e a co&unica cu al/ii. Cercet(toarea a &ai %esco$erit c( aceia %intre $acien/ii ei care se an+a9ea1( -n reverii cu u0urin/(. r(s$un% &ai re$e%e la trata&ent 0i sunt &ai ca$a'ili s( fac( fa/( frustr(rilor 0i cri1elor nevrotice. ntr=un e6$eri&ent cu elevi %in $ri&ele clase. %r. ?reW'er+ a o'servat c( reveria le=a -&'un(t(/it concentrarea: *erau &ai ferici/i. &ai vor'(re/i. &ai aten/i la %etalii 0i se 9ucau &ai &ult unii cu al/iiO. A fost %e ase&enea %e&onstrat c( este $u/in $ro'a'il ca ace0ti co$ii care visea1( re+ulat s( %e1volte tul'ur(ri e&o/ionale. ntr=un alt e6$eri&ent. $siholo+ul %r. Sara Si&ilansCW a %esco$erit c( '(r'a/ii 0i fe&eile care au -nv(/at s( vise1e 0i=au -&'un(t(/it se&nificativ li&'a9ul 0i -n%e&:n(rile. Dr. Gero&e L. Sin+er. %e la Universitatea \ale. a %esco$erit c( reveria a avut ca re1ultat -&'un(t(/irea auto=controlului 0i a %e1voltat +:n%irea creativ(. Dr. Sin+er arat(. %e ase&enea. c( reveria este un &o% %e a schi&'a realitatea -n 'ine. a9ut:n%u=l $e in%ivi% s( fac( fa/( -nt:r1ierilor. frustr(rilor 0i li$surilor. A%eseori ne a9ut( s( transfor&(& situa/iile %ificile -n situa/ii -n care ne $ute& %escurca 0i i&$ulsionea1( $lanurile %e viitor. Reveria ne ofer( o &ai &are $utere 0i fer&itate -n a trece $este o'stacole 0i %ificult(/i. -n %ru&ul nostru s$re o'iectivele $ro$rii 0i este un i&'ol% $uternic s$re succes. Alte cercet(ri clinice 0i e6$eri&entale au in%icat c( reveria ne a9ut( s( ne -n/ele+e& &ai 'ine co&$orta&entul 0i s( o'/ine& un ra$ort &ai inti& 0i s( ne acce$t(& senti&entele interioare. Acest lucru ne a9ut( s( sta'ili& rela/ii &ai 'une cu al/i oa&eni. A& evoluat &ult -ntr=o $erioa%( %e ti&$ relativ scurt(: %e la a consi%era reveria ca trivial( sau ca o $reocu$are -n sine. oarecu& $atolo+ic( $entru un a%ult. $:n( la $unctul %e ve%ere c( ea este o co&$eten/( u&an( foarte i&$ortant( $entru %iversificarea vie/ii. %is$oni'il( oricui %ore0te s( o e6ercite. Mai &ulte tehnici $sihotera$eutice. $rintre care $maginea cu afectivitate orientat, (esensi!ilizarea !e1aviorist, Psi1osinteza i vizualizarea programat . se folosesc %e reveria %eli'erat( 0i %e fante1ie.

C@MPLETARE I&a+ina/ia este esen/ial( 0i -nainte %e toate. c(ci f(r( i&a+ina/ie nu ave& nici un sco$. C.N. ParCinson 0.J. E6erciiu ,entru activarea i*aginaiei a%a$tat %u$( E. !audse,, Crea/i 0a$te $ro$o1i/ii $entru care ACR@NIMUL s( fie cuv:ntul %in 0a$te litere IMA2INE. Toate $ro$o1i/iile tre'uie s( reflecte -ntr=un fel +:n%urile voastre %es$re solu/ia creativ(. i&a+ina/ie. inventivitate. E6e&$lu: P I%eile nu tre'uie colec/ionate sau ascunse. P Multe solu/ii &(runte sunt necesare $entru re1olvarea $ro'le&elor &ari.

<H

P A$roa$e to/i oa&enii sunt creativi. P I%eile inovatoare sunt res$inse %e oa&enii cu $re9u%ec(/i. P Nicio%at( s( nu cre1i c( al/ii ar $utea +:n%i -n locul t(u P folose0te=/i $ro$ria 9u%ecat(. P Este 'ine s( te 'ucuri %e fante1ia ta P %e aceea e6ist(. Acu& este r:n%ul t(u] E6e*,le de r+s,unsuri I. P /i -nchi$ui c( nu ai $ro'le&eD Crea1( unele. P I%eile -nv:rt lu&ea. P I&a+ina/ia te va scoate %in -ncurc(tur(. P Inteli+en/a nu $resu$une -ntot%eauna s( fii creativ. ). P Ma9oritatea oa&enilor sunt &ai creativi %ec:t cre%. P Multe $ro'le&e r(&:n nere1olvate $entru c( DD renun/(& re$e%e. P Mereu creativitatea s( fie un o'icei. P Min/ile noastre au nevoie %e e6erci/iu. la fel ca 0i tru$urile. A. P At:ta folos ai $e c:t %e &ulte i%ei oferi altora. P Ataca/i $ro'le&ele %in toat( ini&a. P Aceste succese cer &ai &ult efort %ec:t creativitate. P Acu& este &o&entul %e a i&a+ina.

G. P 2enerea1( o i%ee nou( -n fiecare 1i. P 2re0eala rata/ilor este c( renun/( -nainte %e a re1olva o $ro'le&(. P 2i&nastica &in/ii tre'uie f(cut( c:t &ai %es. P I%eile +eniale vin c:n% te %istre1i. I. P n creativitate tre'uie s( faci ceea ce si&/i c( e &ai 'ine. P Iar o $ersoan( creativ( este e%ucat(. nu nu&ai n(scut( a0a. P I%eile care erau noi acu& 1ece ani sunt consi%erate acu& -nvechite. P I%eile sunt 'une %ac( sunt &ulte. P Ni&eni nu 0tie c:t %e creativ( este -n realitate o $ersoan(. P Noile i%ei $ot fi folosite -&$otriva o'iceiurilor rele. P Ni&eni nu are %re$tul s( -&$ie%ice creativitatea celorlal/i. P Noutatea nu este &ereu cea &ai 'un(. P Este interesant tot ceea ce %ori/i s( face/i. P Este 'ine s( face/i schi&' %e i%ei. c(ci acest lucru va %a na0tere la i%ei noi. P Entu1ias&ul a9ut( o $ersoan( s( %evin( &ai creativ(. P E6$ri&a/i=v( i%eile P %ac( nu. o vor face al/ii -n locul %u&neavoastr(.

A.

E.

0.-K. reativitatea i controlul *inii A%a$tat %u$( E. !audse,, Sin+urul lucru asu$ra c(ruia ave/i control total sunt +:n%urile %u&neavoastr(. Aceasta este cea &ai i&$ortant( %intre cuno0tin/ele o&enirii. Este reflectarea ori+inii %ivine a o&ului. Acest $rero+ativ %ivin este sin+urul &i9loc %e a v( controla %estinul. Dac( nu v( $ute/i controla $ro$ria ra/iune. fi/i si+ur c( nu $ute/i controla ni&ic altceva. ns( face/i aceasta %oar cu &i9loacele &ateriale. +aiunea este !ogia dumneavoastr spiritual: Prote9a/i=o 0i folosi/i=o cu +ri9(.

<I

(in nefericire, nu e-ist msuri legale mpotriva celor care, intenionat sau nu, otrvesc minile altora prin influene negative. @a&enii cu o ra/iune ne+ativ( au -ncercat s( -l convin+( $e Tho&as A. E%ison c( nu $oate construi un a$arat care s( -nre+istre1e vocea u&an( *$entru c(O. s$uneau ei *ni&eni nu a &ai f(cut a0a ceva vreo%at(O. E%ison nu i=a ascultat. Rtia c( o&ul $oate $ro%uce tot ceea ce &intea conce$e. 0i aceast( convin+ere l=a ri%icat $e &arele E%ison %easu$ra tuturor celorlal/i. Autocontrolul este re1ultatul %isci$linei 0i al o'i0nuin/ei. ?ie -/i controle1i &intea. fie te controlea1( ea $e tine. Cea &ai $ractic( &eto%( %e autocontrol este aceea %e a oferi ra/iunii un sco$ $recis. sus/inut %e un $lan. ?(r( acest control. succesul nu e $osi'il. Folosii aceste scu/eB Cei care nu reu0esc -n via/( au o tr(s(tur( %istinctiv( -n co&un. Cu to/ii cunosc motivele pentru care au euat 0i cre% c( scu1ele lor e6$lic( $erfect e0ecurile suferite. Parte %intre aceste *scu1eO sunt inteli+ente. iar c:teva sunt chiar reale. Dar -n final ele nu contea1(. c(ci oa&enii vor s( 0tie nu&ai %ac( ai succes sau nu. Un $siholo+ a alc(tuit o list( a celor &ai %es folosite scu1e. Citi/i lista. anali1a/i=v( atent 0i ve%e/i %ac( folosi/i vreuna %intre aceste scu1e. DAC" n=a0 avea nevast( 0i fa&ilie... DAC" a0 avea 'ani... DAC" a0 fi avut o e%uca/ie 'un(... DAC" a0 face rost %e o slu9'(... DAC" a0 fi s(n(tos... DAC" a0 avea ti&$... DAC" situa/ia ar fi alta... DAC" ceilal/i &=ar -n/ele+e... DAC" a0 &ai tr(i o %at(... DAC" nu &=a0 fi te&ut %e +ura lu&ii... DAC" &i s=ar fi %at o 0ans(... DAC" acu& a0 avea vreo 0ans(... DAC" nu a$are ni&ic care s( &( o$reasc(... DAC" a0 fi &ai t:n(r... DAC" ar fi %u$( &ine... DAC" &=a0 fi n(scut 'o+at... DAC" a0 -nt:lni *$ersoanele $otriviteO... DAC" a0 avea talentul $e care -l au al/ii... DAC" a0 avea cura9ul %e a &( afir&a... DAC" a0 fi $rofitat %e 0ansele care &i s=au oferit -n trecut... DAC" nu &=ar irita cei %in 9ur... DAC" nu ar tre'ui s( a& +ri9( %e cas( 0i %e co$ii... DAC" a0 $utea s( econo&isesc ceva 'ani... DAC" &=ar a$recia 0eful... DAC" &=ar a9uta cineva... DAC" ru%ele &ele &=ar -n/ele+e... DAC" a0 tr(i -ntr=un ora0 &are... DAC" a0 reu0i s( &( $un $e $icioare &(car... DAC" a0 fi li'er... DAC" a0 avea $ersonalitatea altora...

<J

DAC" n=a0 fi a0a +ras... DAC" &i=ar fi recunoscute talentele... DAC" &i s=ar oferi o 0ans(... DAC" a0 reu0i s(=&i $l(tesc %atoriile... DAC" n=a0 fi +re0it... DAC" a0 0ti cu&... DAC" nu ar fi to/i -&$otriva &ea... DAC" nu a0 avea at:tea $ro'le&e $e ca$... DAC" &=a0 c(s(tori cu $ersoana $otrivit(... DAC" oa&enii nu ar fi at:t %e $ro0ti... DAC" ru%ele &ele nu ar fi at:t %e risi$itoare... DAC" a0 avea -ncre%ere -n &ine... DAC" nu a0 fi +hinionist... DAC" nu ar fi a%ev(rat c( *se -nt:&$l( ce e scris -n steleO... DAC" n=a0 avea at:t %e &ult %e &uncit... DAC" nu &i=a0 fi $ier%ut 'anii... DAC" locuia& -n alt cartier... DAC" avea& $ro$ria &ea afacere... DAC" ceilal/i &=ar asculta... DAC" ^^^ 0i acesta e cel &ai i&$ortant lucru... dac a0 avea cura9ul %e a &( ve%ea a0a cu& sunt cu a%ev(rat. &i=a0 %a sea&a care mi sunt defectele i le2a corecta . Astfel. a0 $utea avea 0ansa %e a -nv(/a %in +re0elile &ele 0i ale altora. $entru c( 0tiu c( a& &ulte sl('iciuni. c(ci altfel acu& a0 fi acolo un%e ar tre'ui s( fiu %ac( &i=a0 fi anali1at &ai a%:nc sl('iciunile 0i nu a0 fi c(utat at:tea scu1e $entru a le aco$eri. O1iceiul 5atal al succesului 2(sirea %e scu1e e un o'icei vechi %e c:n% lu&ea. %ar care e fatal succesului: Este evi%ent c( oa&enii nu renun/( la aceste scu1e $entru c( ei le=au creat. $entru c( sunt ro%ul i&a+ina/iei lor. 2(sirea scu1elor este un o'icei foarte a%:nc ancorat -n su'con0tientul u&an. Este foarte +reu s( renun/i la o'iceiuri. &ai ales c:n% ele ofer( 9ustific(ri unor ac/iuni ale noastre. Platon avea %re$tate c:n% s$unea: *Pri&a 0i cea &ai i&$ortant( victorie este asu$ra sinelui. Este cel &ai ru0inos 0i ur:t lucru s( fii %o&inat %e $ro$ria natur(.O Un alt filosof se referea la acela0i lucru. s$un:n%: *A& fost foarte ui&it s( %esco$(r c( %efectele $e care le ve%ea& la al/ii erau %e fa$t. -n &are $arte. o reflectare a $ro$riilor &ele sl('iciuniO. n final. a0 vrea s( v( a&intesc c( *!ia/a este ca un 9oc %e 0ah. -n care a%versarul %u&neavoastr( este ti&$ul. Dac( e1ita/i -nainte %e a face o &utare sau nu &uta/i %eloc. ti&$ul va c:0ti+a $arti%a. Guca/i -&$otriva unui a%versar care nu tolerea1( li$sa %e hot(r:re]O. Poate c( -nainte a/i avut o 9ustificare $entru nereu0itele %e $:n( acu&. %ar aceste scu1e sunt acu& %e$(0ite. c(ci v( afla/i acu& -n $osesia cheii care v( %eschi%e u0a s$re 'o+(/iile vie/ii. Cheia este intan+i'il(. %ar $uternic(] Este $rivile+iul %e care 'eneficia/i. acela %e a crea. n propria dumneavoastr minte. o %orin/( ar1(toare %e a avea o anu&it( for&( %e 'o+(/ie. Nu e6ist( $e%e$se $entru utili1area acestei chei. %ar ve/i avea %e $l(tit %ac( nu o ve/i folosi. Pre/ul va fi e0ecul. Dac( folosi/i cheia. v( ve/i 'ucura %e reco&$ense uria0e. $rin satisfac/ia $e care o si&t to/i cei care au a7uns s se cunoasc pe sine i s fac n aa fel nc,t viaa s le dea ceea ce doresc. Reco&$ensa $e care o ve/i $ri&i &erit( acest efort. A$uca/i=o $e acest %ru& 0i v( ve/i convin+e. *Dac( ave& acela0i s:n+e -n vineO. a s$us ne&uritorul E&erson. *ne vo& -nt:lniO. n conclu1ie. a0 %ori s( -nchei cu un +:n% al aceluia0i E&erson: *Dac( acela0i s:n+e ne cur+e $rin

B>

vine. ne=a& -nt:lnit -n aceste $a+ini.O 0.--. Fra/ele care ,arali/ea/+ creativitatea )ihaela !oco 4. %u ave& ti&$ul necesar. 2. %u este con/inut -n $lan. <. A0a ceva %u se $oate. *nu &er+eO. B. Con%ucerea %u va acce$ta a0a ceva. 5. S=a &ai -ncercat. %u &er+e... E. Ave& $rea &ulte lucr(ri %e f(cut -n $re1ent. H. E clar c( %u ne s$ri9in( ni&eni. I. %u $ute& face a0a ceva f(r( s( /ine& sea&a %e re+ula&ente. J. &om &ai %iscuta noi alt(%at(... 4>. De0i i%eea este 'un(. sunt si+ur c( %u va &er+e... 44. Este %e=a %re$tul a'sur%. 42. S( &ai a0te$t(& 0i &om ve%ea... 4<. &om avea &ult( '(taie %e ca$ 0i $entru ce... 4B. Nu -/i %ai sea&a c( este un lu6 s( ne +:n%i& la a0a ceva toc&ai acu&D 45. Dar cunoa0te/i $(rerea 0efilor %u&neavoastr( -n aceast( $ro'le&(D 4E. Nu vo& fi lua/i -n serios. 4H. S( reflect(& 'ine 0i vo& ve%ea... 4I. Acu& este t:r1iu s( ne +:n%i& la asta. 4J. Nu are nici o le+(tur( cu ceea ce ave& acu& %e f(cut. 2>. S( fac( &ai -nt:i al/ii 0i $e ur&( o s( ve%e& %ac( &erit( s( ne a$uc(& 0i noi. 24. Scrie $e h:rtie tot ce ai %e s$us 0i vo& &ai %iscuta alt(%at(. 22. Este contrar o'iceiurilor %e aici. 2<. Du$( ce vei cunoa0te lucrurile ca 0i &ine. -/i vei %a sea&a c( i%eea nu e 'un(. 2B. S$ui ni0te lucruri care %u sunt reali1a'ile... 25. Nu %e i%ei %uce& noi li$s(. 2E. Ransele %e reu0it( sunt $ractic nule 0i atunci %e ce s( ne &ai +:n%i& la asta. 2H. Ceea ce $ro$ui este cu totul nerealist. uto$ic. 2I. S( for&(& un co&itet. o co&isie s( anali1(& i%eea. 2J. Nu a& &ai f(cut a0a ceva nicio%at(. <>. Nu este cel &ai i&$ortant lucru $e care s(=l %iscut(& acu&. <4. nainte %e a lua cuv:ntul +:n%e0te 'ine %ac( ai ceva serios %e s$us. <2. Toc&ai la $ro'le&a asta te=ai +:n%it. sin+ura care a fost at:t %e 'ine re1olvat(. <<. Ce /i=a venit s( schi&'i lucrurile toc&ai c:n% trea'a &er+e 'ineD <B. Scrie un%eva %e i%eea astaD <5. Te=ai +:n%it la ce te=a0tea$t( %ac( se a$ro'( s( faci astaD <E. Ni&ic nu este &ai $ericulos %ec:t o i%ee. atunci c:n% este sin+ura $e care o ave/i. <H. Cu i%ei second21and sau &ai 'ine 1is second2mind nu $ute/i fi creativ. o*,letai aceast+ list+ cu noi 5ra/e ,arali/ante ale creativit+ii. Un ,ri* ,as s,re valori5icarea ,otenialului creativ =l constituie contienti/area 5actorilor ,otrivnici lui. 0.-0. &evi/ele o*ului creativ )ihaela !oco 4. 2:n%i/i=v( a1i la cea &ai -n%r(1nea/( i%ee8 &:ine ea nu va &ai fi cea &ai nou(. 2. Preve%e/i viitorul -n loc s( fi/i sur$rins %e el. <. ?(r( cura9 nu se $oate face ni&ic nou. B. Nu confun%a/i a&'i/ia cu creativitatea. 5. ?i/i c:t &ai -n+(%uitori cu i%eile altora. S=ar $utea s( ai'( %re$tate.

B4

E. Guca/i=v( cu i%eile. H. Dac( nu +(si/i solu/ia la o $ro'le&(. c(uta/i o alt( $ro'le&(. transfor&:n%=o $e $ri&a. I. ?i/i &o%e0ti atunci c:n% critica/i $e al/ii. J. ?iecare o& $oate fi creativ. %ar $entru aceasta tre'uie s(=0i %ea sea&a. 4>. A fi activ este 'ine8 a fi creativ este 0i &ai 'ine. 44. Ni&eni nu se afl( -ntot%eauna -n cea &ai 'un( for&(8 0i $au1ele sunt creative. 42. Este tot at:t %e creativ. ca 0i c:n% a/i face un lucru nou. s( relua/i totul %e la -nce$ut. 4<. @r+ani1a/i=v( viitorul8 $re1entul este %e9a trecutul. 4B. Du$( ce a/i cunoscut lucrurile a0a cu& sunt. i&a+ina/i=v( cu& ar $utea fi ele 0i ceea ce ar $utea %eveni. 45. Ins$ira/i=v( %e la natur(8 este un i1vor ine$ui1a'il %e i%ei. 4E. Incertitu%inea este $ri&a %atorie a o&ului creativ. 4H. Duce/i $:n( la ca$(t orice i%ee. 4I. Creativitatea este in%e$en%ent( %e v:rst(. Ea $(strea1( tinere/ea. 4J. Pri&a i%ee care v( vine -n &inte este a%esea cea &ai 'un(. 2>. Chiar 0i lucrurile cele &ai si+ure nu sunt %ec:t i$ote1e. %e aceea nu v( -ncre%e/i total -n ele. 24. Nu a0te$ta/i s( +:n%easc( al/ii -naintea %u&neavoastr(. 22. Profita/i %e e6$erien/a %u&neavoastr( $entru a %o':n%i altele noi. 2<. 2:n%i/i=v( la c:t &ai &ulte $osi'ilit(/i %e re1olvare a unei $ro'le&e8 nu v( li&ita/i %oar la una sin+ur(. 2B. Nu v( o$ri/i la i%eile 'une8 e6ist( cu si+uran/( altele 0i &ai 'une. 25. E6ersa/i=v( $entru o critic( constructiv(. 2E. @ i%ee a'sur%( este -ntot%eauna ceva &ai 'un %ec:t nici o i%ee. 2H. Utili1a/i e6$erien/a %u&neavoastr(. %ar evita/i cli0eele. 2I. Creativitatea -nsea&n( 0i a e&ite i%ei care nu $ot fi a$(rate. 2J. Ela'ora/i &ai &ulte i%ei %ec:t acelea care v( sunt strict necesare. <>. ?(c:n% &ereu acelea0i lucruri 0i -n acela0i fel %eveni& %in ce -n ce &ai $lictisi/i 0i &ai $lictisitori. <4. Pune/i=v( -ntre'(ri la care nu $ute/i r(s$un%e8 %esco$eri/i i&$osi'ilul. <2. S( nu v( fie tea&( %e $ro$riile i%ei. <<. Toate conven/iile nu sunt %ec:t re+uli ale unui 9oc8 ele $ot fi &o%ificate 0i create 9ocuri noi. <B. Ale+e/i=v( ca &o%ele oa&enii creatori. <5. Creativitatea -nce$e cu i%eile &ici8 cele &ari vor veni %e la sine. <E. Cel &ai 'un &o% %e a avea o i%ee 'un( este %e a avea c:t &ai &ulte i%ei. <H. A0a cu& v( schi&'a/i -&'r(c(&intea. -nc(l/(&intea. -ncerca/i s( v( schi&'a/i 0i i%eile. %eoarece 0i ele au un ter&en %e vala'ilitate. onstruii noi devi/e creative@ care s+ v+ e6,ri*e cel *ai 1ine ,e du*neavoastr+.

B2