CAIET STUDENTESC 4

Porozitatatea Absorbtia Permeabilitatea betoanelor (material de informare)

Prezentul material reprezinta o sumara sinteza din diverse surse bibliografice, destinata a fi utilizata in cadrul concursului studentesc PREMIILE PROFESIONALE CARPATCEMENT, editia 2013-2014. R. Gavrilescu
1

1. Introducere 2. Porozitatea 3. Porii betonului 4. Porozitatea in corelatie cu permeabilitatea 5. Program experimental pentru determinarea porozitatii 6. Absorbtia 7. Program experimental pentru determinarea absorbtiei 8. Permeabilitatea 9. Program experimental pentru determinarea permeabilitatii 10. Bibliografie

1. Introducere

Durabilitatea betoanelor este puternic influentata de porozitate, cu cat porozitatea este mai ridicata cu atat riscul ca betonul sa nu fie durabil este mai ridicat. Alaturi de testarea porozitatii ca si caracteristica centrala, definitorie a durabilitatii, este util sa se testeze absorbtia si permeabilitatea (care nu in mod obligatoriu se coreleaza) alte doua caracteristici ce ofera informatii directe legate de durabilitate. In cadrul unui program experimental derulat recent s-au facut determinari ale porozitatii, absorbtiei si permeabilitatii pentru betoane preparate cu diferite tipuri de ciment - trei cimenturi CEM II/B-M(S-LL) 32.5R si un ciment CEM II/A-S 32.5R (de referinta - cimentul traditional si bine verificat inclusiv prin proba timpului). Pentru determinarile de porozitate, absorbtie si permeabilitate prezentate in continuare s-au folosit cimenturile cu compozitia si caracteristicile conform tabelului urmator.
Tabel 1: Caracteristicile cimenturilor analizate la porozitate, absorbtie si permeabilitate

Cod ciment Tip ciment

Rezistenta la compresiune [MPa] 2 zile 28 zile 36,90 33,20 33,90 41,80

Dozaj zgura (S) [%] 17,0 20,0 21,0 17,0

Dozaj calcar (LL) [%] 8,4 10,4 13,8 3,20

Finete de macinare [cm2/g] 3650 3380 3620 3370

CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM II/A-S 32.5R CEM II/B-M(S-LL) 32.5R

15,50 13,90 12,70 17,80

Determinarile s-au facut pe mai multe compozitii de betoane preparate cu diferite dozaje de ciment si avand diferite rapoarte A/C. Determinarea dozajelor de zgura si calcar au facut obiectul unor determinari separate.

2. Porozitatea

Betonul este un material compozit, multieterogen, care se prezinta la nivel macroscopic sub forma unei matrice liante (piatra de ciment) si a unui schelet de rezistenta format din agregat. Sub aspect microscopic se poate observa complexitatea structurala a pietrei de ciment, un sistem polifazic, polidispers, microfisurat si microporos format din faze cristaline, gelice, apa libera si adsorbita precum si dintr-un sistem complex de pori continand faze lichide i gazoase. Un por este un spatiu plin cu gaze, aer sau lichid (in speta apa evaporabila sau adsorbita) din matrice care nu poate prelua eforturi mecanice. Din acest motiv rezistenta la compresiune a
3

betonului este direct dependenta de porozitatea acestuia in sensul ca daca volumul de pori creste atunci rezistenta la compresiune a betonului scade. Porozitatea reprezinta procentual, la anumit moment de timp (varsta) si intr-o anumita stare a betonului, raportul intre volumul porilor (golurilor) si volumul total al elementului care se doreste a fi caracterizat. Intelegerea fenomenului de formare a porilor in beton precum si descrierea lor cat mai fidela sub aspect dimensional, a modului in care acestia influenteaza permeabilitatea si absorbtia precum si stabilirea factorilor care influenteaza porozitatea reprezinta pasi importanti si necesari pentru proiectarea si punerea in opera a unor betoane durabile. Una dintre cele mai importante caracteristici ale betonului este porozitatea care se caracterizeaza prin originea (cauza), tipul si distributia dimensionala a porilor. Durabilitatea betonului este influentata, pe ansamblu, de porozitatea capilara a pietrei de ciment. O pondere ridicata a porilor capilari, in special cand acestia au dimensiuni mari, va conduce la o permeabilitate ridicata pe cand o pondere ridicata a porilor capilari mici sau absenta lor vor conduce la o permeabilitate redusa. Alaturi de determinarea porozitatii capilare care influenteaza in mod esential durabilitatea, este util sa se determine si perechea de caracteristici absorbtie permeabilitate, cele trei oferind informatii pretioase legate de durabilitate. Pentru a se putea caracteriza mai bine porozitatea, ca si proprietate a betonului strans legata de durabilitate, in continuare se va face referire si la absorbtie precum si la permeabilitate, fiecare urmand totusi sa fie tratate intr-un subcapitol separat inclusiv. Durabilitatea betonului depinde intr-o masura importanta de rezistenta pe care o poate opune transportului apei si solutiilor ionice in interior. In absenta unor fisuri mari, volumul si conectivitatea porilor capilari controleaza rata de patrundere a lichidelor. Rezultatele publicate de Neville indica faptul ca un beton cu raport A/C mai mic de 0,70 prezinta o structura a porilor discontinua, intelegand prin aceasta ca este asigurata o anumita rezistenta, suficienta, a betonului la patrunderea in interior a lichidelor, pentru un nivel de presiune dat. Comparand aceasta valoare a raportului A/C cu rapoartele A/C din anexa nationala, pentru diferite clase de expunere X, constatam ca sub aspectul reglementarii betonului sub aspect compozitional, in mod indirect, porozitatea este tinuta sub control. Porozitatea influenteaza decisiv rezistenta la compresiune si durabilitatea betonului. Acest lucru se observa in special la betonul cu antren(at)or de aer, efectul negativ al prezentei acestuia asupra rezistentelor la compresiune cat si pozitiv asupra rezistentei la inghet-dezghet fiind usor de sesizat prin comparatie cu un beton de referinta, fara acest aditiv1. Sub aspectul durabilitatii un beton cu o porozitate capilara, absorbtie si permeabilitate ridicate va fi puternic afectat la expunerea la inghet-dezghet in stare saturata sau intr-un mediu agresiv chimic, de exemplu sulfatic. Porii capilari deschisi sunt in general uniform rspndii n betonul ntrit, formand un sistem interconectat in toata matricea. Pe msura progresrii hidratrii pastei de ciment volumul porilor

La acelasi dozaj de ciment si raport A/C

4

capilari se reduce efect al obturarii cu hidrocompui, porozitatea capilara fiind in mare masura dependenta de raportul A/C, de stadiul hidratarii precum si de tipul de ciment. Caracterizarea porozitatii betonului prin evidentierea modului de distributie al porilor pe marimi ofera informatii pretioase legate de predictiile ce se pot face legate de durabilitate. Fara a fi o metoda standardizata, utilizarea porozimetrului cu intruzie cu mercur (MIP) reprezinta o metoda comuna de investigare a distributiei porilor in special, pentru acele intervale dimensionale care afecteaza in mod semnificativ durabilitatea. Aplicarea acestei metode are ca finalitate obtinerea de grafice foarte sugestive privind volumul de distributie al porilor pe diametre.

3. Porii betonului

Porii betonului, avand diametre ntre 0,003 m si 1 mm, sub aspect dimensional sunt impartiti in mai multe categorii, limitele intre acestea fiind stabilite conventional in diferite lucrari. Sub aspect practic practic ceea ce conteaza este faptul ca piatra de ciment prezinta o structura poroasa in care exista trei mari categorii de pori pori de gel, micropori (efect al unui anterenor de aer) si pori capilari - precum si faptul ca porii capilari pot fi obturati cu produse de reactie printr-o tratare eficienta si suficienta a betonului. In figura de mai jos este prezentat un sistem de pori capilari in care a cristalizat etringit (sub forma aciculara, dispus radial) avand ca efect blocarea transferului apei si a solutiilor ionice prin acestia.
Foto IV.4.1. Cristale (alungite) de etringit in mesopori capilari.

Porii de gel (microporii) sunt caracteristici formarii hidrosilicailor de calciu gelici, cu diametre sub 0,1m, sunt impermeabili pentru lichide si mult mai mici decat porii capilari. Porii de gel ocupa aproximativ 28% din volumul total al gelului (pietrei de ciment), valoarea reala a acestei marimi fiind caracteristica pentru un anumit tip de ciment si independenta, in mare masura, de raportul A/C al compozitiei si de viteza in care decurge hidratarea (timp). Porii capilari (deschisi, de trecere) au dimensiuni mult mai mari2 decat porii de gel, conventional mai mari de 1m. Acest tip de pori rezulta prin evaporarea la suprafata elementului turnat a apei libere, excedentara fa de cantitatea necesara hidratarii cimentului, diametrul si ponderea acestora crescand pe masura cresterii A/C. Porii capilari deschisi avand o singura intrare nu permit trecerea fluidului si, in consecinta, nu influenteaza permeabilitatea betonului, aceasta fiind influentata de porii deschisi, cu cel putin doua intrari, care comunica intre ei prin canale capilare sinuoase, suficient de groase sa poate trece fluidul si care comunica si cu exteriorul. Acesti pori se
2

de aproximativ 10 ori
5

mai numesc si pori de trecere, reprezentand porozitatea efectiva (aparenta) a betonului, masurabila prin diferite metode, relativ simple, unele standardizate altele nu. Reducerea porozitatii capilare a betonului, in special a stratului de la suprafata elementului/structurii, este o activitate esentiala in asigurarea durabilitatii. Prin tratarea eficienta si suficienta a betonului se produce o umplere a porilor capilari din zona de suprafata, pe o adancime variabila, cu produsi de reactie asigurand practic o sigilare a acestora impotriva patrunderii ulterioare a apei. Absenta unei retele capilare interconectate, care comunica cu exteriorul, se poate obtine in conditiile asigurarii unui raport redus A/C impreuna cu o perioada suficienta de hidratare sau pastrare in aer umed. Obturarea capilarelor cu produse de reactie este o conditie necesara pentru ca betonul sa fie clasificat ca fiind un beton bun, durabil, insa in practica de santier aceasta porozitate nu poate fi evaluata cantitativ ramanand sa reprezinte o consecinta a corectitudinii parametrilor compozitionali precum si al masurilor de tratare aplicate. Porii capilari deschisi / de trecere influenteaza in mod decisiv durabilitatea betonului acest sistem fiind direct responsabil de permeabilitatea pietrei de ciment si de durabilitatea betonului in conditii de inghet-dezghet repetat, in special cand acesta este surprins de inghet in stare saturata (cu apa). In cazul atacului chimic, cu cat ponderea porilor capilari este mai redusa cu atat agentii agresivi patrund mai greu. Finetea (diametrul) porilor este puternic dependenta de dozajul si tipul de ciment (tipul si ponderea adaosului in ciment), raportul A/C si eficienta tratarii. Zgura, cenusa si puzzolana, ca materiale de adaos ce se utilizeaza si in Romania in compozitia cimentului, imbunatesc microstructura betonului in conditiile unei tratari corespunzatoare, eficiente si suficiente oferind astfel posibilitatea obtinerii unor betoane durabile in conditii de agresivitate chimica. Pori sferici (inchisi) rezulta la folosirea antrenorilor de aer, situatie in care dimensiunile acestora pot fi intre 10 si 300m. Acestia sunt distribuiti relativ uniform in piatra de ciment iar volumul lor nu se modific in paralel cu evoluia gradului de hidratare. Porii mari sau defectele structurale reprezinta goluri mai mari de 1 mm, putand ajunge si pana la 10mm, efect al unei incorecte proiectari a retetei betonului si/sau punerii acestuia in opera in special sub aspectul compactarii si tratarii.

4. Porozitatea in corelatie cu permeabilitatea Porozitatea betonului poate fi definita in doua feluri: porozitate aparenta (efectiva), care cuprinde volumul porilor deschisi, care comunica cu exteriorul (pori capilari si defecte). porozitate totala, care cuprinde volumul tuturor porilor din beton, inclusiv al celor inchisi care nu comunica cu exteriorul. Datorit existenei porilor de diferite tipuri, dintre care unii contribuie la permeabilitate (porii capilari) iar alii nu (microporii si porii de gel), este important s se stabileasca o corelatie intre porozitatea totala i permeabilitate. Dac porozitatea totala este mare i porii capilari sunt
6

interconectai, atunci acetia contribuie la transportul fluidelor prin beton generand o permeabilitate mare. Pe de alt parte, dac porii capilari sunt discontinui sau inactivi n raport cu transportul fluidelor, de exemplu datorita obturarii cu produsi de hidratare pe zona de la suprafata elementului din beton, permeabilitatea betonului este mic chiar dac porozitatea totala a betonului poate fi mare. Compoziia mineralogic a clincherului, prin faptul ca influenteaza viteza de hidratare a cimentului, influeneaz si porozitatea aparenta insa porozitatea totala, pe termen lung, nu este afectata3. Cu ct rezistena la compresiune a betonului este mai mare, cu atat porozitatea si permeabilitatea lui sunt mai reduse fapt explicabil avnd n vedere c rezistena este funcie de volumul relativ al gelului n spaiul disponibil pentru acesta. Influena calitatii agregatelor asupra porozitatii este n general mic deoarece particulele de agregat sunt nconjurate de piatra de ciment. Intr-un beton bine compactat, fara agregate poroase, permeabilitatea matricei de piatra de ciment este cea care influenteaza de fapt permeabilitatea betonului. Betoanele preparate cu cimenturi Portland compozite cu adaos de calcar, prezinta in cele mai multe experimente o mai mare permeabilitate decat cele preparate cu cimenturile Portland unitare sau cu zgura, acestea fiind si rezultatele obtinute pe plan national in diferite studii. O exceptie, prezentata in Raportul ECOSERVE, o prezinta cimentul cu un adaos ridicat de calcar de 35% care inregistreaza o permeabilitate foarte scazuta, posibil datorita reactiilor chimice specifice, de producere a carboaluminatilor (care reduc porozitatea), a puternicului (prin ponderea calcarului) efect de filler care reduce necesarul de apa si al unui efect de nucleatie mai intens care accelereaza usor cristalizarea produsilor de reactie. Raportul ECOSERVE concluzioneaza faptul ca inlocuirea clincherului cu calcar poate conduce la o crestere a porozitatii totale precum si la o pondere mare a porilor capilari insa se poate constata faptul ca utilizarea a 10% zgura de furnal in aceeasi compozitie cu 25% calcar si 65% clincher conduce la reducerea porozitatii totale. Sub aspectul influentelor asupra porozitatii si permeabilitatii, cimenturile Portland compozite, cu combinatia de adaos calcar si puzzolana, necesita sa fie studiate inclusiv pentru a urmari aceasta evolutie antagonista a comportarii adaosurilor calcarul creste porozitatea si permeabilitatea insa adaosul puzzolanic le restrange, raportat la un anumit nivel de hidratare. Se poate afirma faptul ca exista "un optim din acest punct de vedere care trebuie identificat, functie de o serie de parametri. Pe termen scurt, betoanele preparate cu cimenturi cu adaosuri puzzolanice (zgura, cenusa etc) prezinta o porozitate ridicata care insa se reduce in timp pe masura ce se produce reactia puzzolanica, in conditiile existentei cantitatii de Ca(OH)2 necesare reactiei si a unei suficiente hidratari pentru aceasta. Necesitatea imperioasa de reducere a porozitatii este motivul pentru care, pe considerente de asigurare a durabilitatii, in reglementarile tehnice specifice privind executarea lucrarilor se insista asupra necesitatii extinderii perioadei de tratare a betonului peparat cu cimenturi cu adaosuri de fabricatie.

pentru un acelasi regim de umiditate

7

Pentru acelasi dozaj de ciment, de adaos in ciment si de raport A/C, un ciment cu zgura ofera, pe termen scurt, o microstructura mai densa decat cea oferita de catre cimentul cu cenusa, de exemplu. In ambele cazuri, prin reactia puzzolanica, in porii capilari ai betonului se depun hidrosilicati de calciu insa in cazul cimenturilor cu zgura acest fenomen este mai rapid decat in cazul cimenturilor cu cenusa, acestea din urma necesitand o tratare mai indelungata. Acesta este motivul pentru care, sansele mai mari in a oferi in practica betoane mai durabile le au cimenturile Portland compozite cu adaos S-LL prin comparatie cu V-LL sau P-LL. Determinarea porozitatii aparente (efective) PA: Pentru determinarea porozitatii aparente (efective) PA, epruvetele au fost mentinute 7 zile in apa si apoi pana la 28 de zile in laborator, in conditii controlate, la o temperatura de 20C si umiditate de 65% (conditii standard). Porozitatea aparenta PA se determina experimental prin cantariri succesive ale betonului uscat si respectiv saturat cu apa, saturarea epruvetelor facandu-se prin imersare in apa timp de 24 de ore si cantarirea lor repetata. Operatia se repeta pana la obtinerea unei mase constante, astfel incat diferenta intre doua cantariri sa fie de maxim 1 gram. Determinarea porozitatii aparente (efective) PA incepe la varsta de 28 de zile. Intrucat pe cuprinsul acestei perioade conditiile in care au fost tinute epruvetele respecta prevederile standardului aceasta a mai fost denumita si porozitate standard. In orice caz aceasta porozitate ofera informatii despre porozitatea efectiva, capilara, a epruvetelor intre varsta de 28 de zile (porii partial ocupati de apa) si momentul saturarii (la masa constanta). Intrucat porozitatea aparenta (efectiva) PA se calculeaza plecand de la un continut de apa din pori avand o anumita variabilitate dupa 28 de zile, efect al pastrarii in conditii standard, inainte de saturare, rezultatele oferite de aceasta prezinta o relevanta limitata aratand doar capacitatea betonului de a retine in mod natural apa in porii capilari deschisi. Determinarea porozitatii standard Pct: Probele saturate (cu toti porii deschisi catre exteriorul epruvetelor plini cu apa) au fost apoi uscate in etuva pana la masa constanta pentru determinarea porozitatii in stare uscata Pct. Aceasta porozitate prezinta o mai mare relevanta decat porozitatea aparenta PA prin faptul ca este evaluata pe baza a doua stari stabile sub aspectul continutului de apa din pori, respectiv: epruvete imersate 24 ore in apa, integral saturate (verificabil prin cantariri succesive); epruvete integral uscate la 105C, apa libera pierduta prin evaporare (verificabil prin cantariri succesive);

Asadar, cea de a doua porozitate determinata Pct prezinta o mult mai mare importanta in evaluarea porozitatii betonului intrucat se calculeaza plecand de la doua stari stabile, verificabile, ale epruvetelor in ceea ce priveste cantitatea de apa absorbita in pori, ambele evaluate pe baza cantaririlor repetate.

5. Program experimental pentru determinarea porozitatii

Pentru cele doua tipuri de cimenturi, cimentul de referinta (CEM II/A-S 32.5R) si cimentul candidat (CEM II/B-M(S-LL) 32.5R) se determina in laborator porozitatea aparenta (efectiva) PA si porozitatea la masa constanta Pct in conformitate cu STAS 2414:1991. Valorile prezentate in continuare pentru ambele tipuri de porozitati (PA si Pct) reprezinta valori medii, pentru trei valori individuale.

Tip ciment CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A

Dozaj CEM 280 280 280 280 320 320 320 320 340 340 340 340 370 370 370 370 400 400 400 400 470 470 470 470

A/C 0,57 0,59 0,55 0,59 0,47 0,5 0,53 0,5 0,42 0 0 0,47 0 0,42 0,43 0,44 0,36 0,39 0,39 0,4 0,33 0,33 0,33 0,36

Seria 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Porozitate aparenta in conditii standard PA [%], medie a trei valori 2,53 3,11 4,06 1,97 2,42 3,08 4,04 1,97 1,96 Nedet Nedet 1,95 Nedet 2,83 3,28 1,93 1,84 2,46 2,74 1,82 1,55 2,36 2,53 1,62

Porozitate aparenta la masa constanta Pct [%], medie a trei valori 7,39 7,56 7,86 6,57 5,8 7,27 7,49 5,85 4,74 Nedet Nedet 5,82 Nedet 6,29 6,31 5,31 4,39 5,84 6,31 5,13 3,29 3,72 5,45 4,7

Porozitatea [% ] determinata in conditii standardizate si prin uscare pana la masa constanta (etuva) Porozitatea [%] 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
P uscare etuva 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 0 11 0 0 12 1,95 5,82 13 0 0 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

P cond. standard 2,53 3,11 4,06 1,97 2,42 3,08 4,04 1,97 1,96 7,39 7,56 7,86 6,57 5,8 7,27 7,49 5,85 4,74

2,83 3,28 1,93 1,84 2,46 2,74 1,82 1,55 2,36 2,53 1,62 6,29 6,31 5,31 4,39 5,84 6,31 5,13 3,29 3,72 5,45 4,7

Dozaj de ciment (280, 320, 340, 370, 400 si 470Kg/mc)

Concluzii: 1. Pe masura ce continutul de adaos de calcar din ciment creste, ambele tipuri de porozitate cresc; 2. La dozaje de ciment mai mari de 370Kg/mc, diferenta intre porozitatile determinate pentru CEM 1 si CEM A tinde sa se estompeze, acest lucru conducand la ideea unei comportari similare a celor doua cimenturi sub aspectul durabilitatii;

6. Absorbtia

Determinarea absorbtiei se foloseste, in general, pentru caracterizarea betoanelor din aplicatii speciale cum ar fi imbracaminti rutiere, pavele, borduri sau alte elemente care pot ingheta in stare saturata, marimea absorbtiei (a cantitatii de apa absorbita) fiind proportionala cu riscul de aparitie al unor degradari datorate inghet-dezghetului. Pentru scopuri practice s-au pus la punct diferite metode pentru evaluarea cantitatii de apa absorbita doar de zona de la suprafata betonului, asa cum dealtfel se intampla in realitate. Determinarea absorbtiei nu reprezinta o metoda directa de evaluare a durabilitatii betonului desi o absorbtie scazuta este considerata a fi o caracteristica favorabila pentru durabilitate, cele mai multe din betoanele considerate bune sub acest aspect avand o absorbtie de sub 10%, fara mentionarea metodei de determinare. Prin comparatie cu valorile obtinute pentru absorbtie prin metoda nationala, aceasta limita este destul de larga. In cadrul programului experimental s-a determinat, la 28 de zile (probe tinute in apa 7 zile si in mediu controlat de laborator pana la 28 de zile), cantitatea de apa absorbita conform STAS 2414:1991 prin imersarea pana la masa constanta a epruvetelor, acestea avand initial umiditatea

10

naturala a betonului pastrat in conditii de laborator. Absorbtia determinata astfel a fost denumita standard sau aparenta si a fost notata cu AA. Dupa imersare si saturare epruvetele au fost uscate in etuva la 105C, pana la masa constanta, absorbtia fiind denumita in acest caz la masa constanta si fiind notata Act. Absorbtia betonului in cadrul acestui program experimental este caracterizata in doua feluri, ca absorbtie aparenta, determinata dupa pastrarea probelor in laborator in conditii standard AA si ca absorbtie la masa constanta Act, rezultata in urma uscarii complete a probelor in etuva. Determinarea absorbtiei prin imersare, plecand de la umiditatea naturala, este util sa se faca doar pentru betoane preparate in mod controlat sub aspectul compozitiei, in laborator. Pentru betonul prelevat din structuri incercarea este discutabila sub aspectul interpretarii unor rezultate intrucat cantitatea de apa absorbita depinde mult de continutul de apa existent deja in beton iar un fenomen de absorbtie limitata a apei poate fi interpretat atat ca este un beton bun cat si ca este un beton slab, insa cu un anumit grad initial de saturatie. Metoda aplicata in programul experimental este utila in vederea efectuarii unor comparatii in cazul de fata s-a urmarit sa se observe care este efectul cresterii continutului de calcar asupra absorbtiei (o comparatie intre cimenturile candidat de acelasi tip) precum si daca cimentul candidat cu continut minim de calcar, indiferent de sursa, prezinta o absorbtie mult diferita fata de martor CEM M (CEM II/A-S 32,5R), considerat de referinta.

11

7. Program experimental pentru determinarea absorbtiei Absorbtie conditii standard [%], medie a trei valori 1,07 1,31 1,72 0,83 1,04 1,30 1,69 0,83 0,84 0,00 0,00 0,83 0,00 1,22 1,38 0,81 0,79 1,04 1,15 0,76 0,65 1,00 1,06 0,68 Absorbtie la masa constanta [%], medie a trei valori 3,14 3,16 3,31 2,80 2,46 3,19 3,19 2,43 2,04 0,00 0,00 2,51 0,00 2,75 2,67 2,28 1,86 2,51 2,64 2,17 1,40 1,57 2,31 1,97

Tip ciment CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A

Dozaj CEM 280 280 280 280 320 320 320 320 340 340 340 340 370 370 370 370 400 400 400 400 470 470 470 470

A/C 0,57 0,59 0,55 0,59 0,47 0,5 0,53 0,5 0,42 0 0 0,47 0 0,42 0,43 0,44 0,36 0,39 0,39 0,4 0,33 0,33 0,33 0,36

Seria 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Absorbtia [% ] determinata in conditii standardizate si prin saturare pana la masa constanta 4 3

Absorbtia [%]

3 2 2 1 1 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

A cond standard 1,07 1,31 1,72 0,83 1,04 1,30 1,69 0,83 0,84 0,00 0,00 0,83 0,00 1,22 1,38 0,81 0,79 1,04 1,15 0,76 0,65 1,00 1,06 0,68 A saturare 3,14 3,16 3,31 2,80 2,46 3,19 3,19 2,43 2,04 0,00 0,00 2,51 0,00 2,75 2,67 2,28 1,86 2,51 2,64 2,17 1,40 1,57 2,31 1,97

Dozaj de ciment (280, 320, 340, 370, 400 si 470Kg/mc)

12

Concluzii: 1. Pe masura ce continutul de adaos de calcar din ciment creste, ambele tipuri de absorbtii cresc; 2. La dozaje de ciment mai mari de 370Kg/mc diferenta intre absorbtiile determinate pentru CEM 1 si CEM A tinde sa se estompeze, ba chiar pentru absorbtia prin uscare in etuva cimentul CEM II/A-S se comporta mai defavorabil decat CEM II/B-M(S-LL) = CEM 1, acest lucru conducand la ideea unei comportari similare sub aspectul durabilitatii intre CEM 1 si CEM A;

8. Permeabilitatea

Permeabilitatea betonului, o caracteristica relevanta pentru durabilitate, este evaluata prin masurarea directa a adancimii de patrundere a apei in urma aplicarii unei anumite presiuni. Fenomenul se supune Legii lui Darcy si depinde in cea mai mare parte de mrimea si distributia porilor capilari din structura, de orientarea acestora precum si de (micro)fisurile pietrei de ciment si a agregatelor, (acolo unde este cazul, la agregate reciclate/concasate, de exemplu). Influenta calitatii agregatelor asupra marimii permeabilitatii este confirmata experimental insa in aprecierea efectului acestora este important de retinut faptul ca granulele de agregat sunt inconjurate/incluse in matricea de piatra de ciment iar intr-un beton bine compactat si tratat in mod corespunzator, porozitatea capilara a pietrei de ciment si nu porozitatea agregatelor influenteaza marimea permeabilitatii. Prin efectul dat de microfisurarea pietrei de ciment permeabilitatea este influentata si de compozitia mineralogica a clincherului, in special de contintutul de C3A de care se leaga dinamica si marimea contractiilor precum si a caldurii de hidratare. Permeabilitatea nu este influentata de porii de gel, de porii discontinui, cu sectiuni de intrare prea inguste sau de cei inchisi (cu o singura intrare). In cazul utilizarii unor cimenturi cu adaosuri puzzolanice, permeabilitatea betonului scade pe masura ce cantitatea de materiale cimentoide hidratate creste, fiind cunoscut faptul ca o tratare eficienta si suficienta a acestor cimenturi conduce la betoane cu permeabilitate redusa. Un beton cu o porozitate si absorbtie mari, avand o pondere mare a porilor capilari va avea si o permeabilitate mare, intre porozitatea capilara si permeabilitate fiind o puternica relatie de dependenta. Pentru o aceeasi porozitate totala, daca ponderea porilor discontinui/inactivi (de gel sau rezultati din antrenarea aerului) in ceea ce priveste transportul lichidelor este mare atunci permeabilitatea betonului este scazuta. Pentru un acelasi tip de ciment, cu cat rezistenta la compresiune a betonului este mai mare iar raportul A/C mai scazut, cu atat permeabilitatea acestuia este mai redusa. Ar fi utila, insa este deosebit de dificila, stabilirea unor corelatii precise intre
13

porozitate si permeabilitate plecand de la ponderea in matrice a porilor relevanti pentru acest fenomen (porii continui cu diametru de cel putin 120 nm) precum si de la existenta sau nu a continuitatii (comunicarii, interconectarii) intre acestia. Pentru evaluarea permeabilitatii unui beton calea directa, experimentala, ramane in consecinta singura posibila si desigur, de incredere. Dupa cum s-a mai aratat, permeabilitatea specifica a pietrei de ciment este (si) o consecinta a prezentei microfisurilor, generate de modificari de volum si de gradienti termici, efect al proceselor de hidratare si nu neaparat al unor solicitari (incarcari) exterioare. Pentru a avea o comportare normala, previzibila, este necesara limitarea (micro)fisurilor considerate anormale, datorate in special unor erori de proiectare a retetei betonului sau de punere in opera, asa cum sunt fisurile de contractie termica sau plastica, de exemplu. Trebuie avut tot timpul in vedere faptul ca porii mari si fisurile, avand legatura directa cu exteriorul, reprezinta porti de intrare in masa betonului a substantelor chimice agresive, a dioxidului de carbon, a solutiilor ce contin ioni de clor precum si de pierdere a hidroxidului de calciu sub forma de carbonat de calciu. Determinarea permeabilitatii betonului este o incercare usor de realizat intr-un laborator cu medie dotare. Aceasta determinare ofera informatii esentiale privind capacitatea betonului de a rezista patrunderii apei sub presiune, in final putandu-se face anumite aprecieri asupra durabilitatii si performantelor sale, prin comparatie cu un beton de referinta, de referinta, pentru care exista o suficienta experienta in practica. Incercarea se efectueaza atat in mod curent, pentru verificari de rutina cat si in momentul proiectarii unei compozitii noi de beton. Intre rezultatele de laborator si ce este obtinut in practica de santier (in situ) trebuie remarcat faptul ca diferentele intre adancimile de patrundere ale apei pot fi mari, efect al calitatii punerii in opera si tratarii pe santier. La executarea lucrarilor se poate actiona eficient asupra reducerii permeabilitatii betonului printr-o compactare eficienta si prin cresterea duratei de tratare, aceasta caracteristica fiind puternic influentata de umiditatea betonului in special in prima perioada de viata, intrucat prin cresterea duratei tratarii este redusa porozitatea capilara responsabila pentru marimea permeabilitatii.

Standardul EN 206-1 nu mai include conditionari privind permeabilitatea in modul descriptiv de stabilire a compozitiei si parametrilor betonului, cerintele asupra acesteia fiind indeplinite prin tandemul de valori limita clasa minima beton raport maxim A/C4, obligatoriu de respectat in fiecare anexa nationala si de verificat, desigur. Incercarea de permeabilitate a existat in vechile reglementari [70], [64] si a fost considerata a fi relevanta pe plan national pentru comportarea betonului in timp fiind inclusa in NE 012/2:2010 (Anexa X) [47] pe considerente de respectare a traditiei nationale si o mai buna caracterizare a betoanelor hidrotehnice.

asociat fiecarei clase de expunere X, mai exigente decat cele prevazute de NE 012/1999 [64]
14

9. Program experimental pentru determinarea permeabilitatii

S-a facut o evaluare a permeabilitatii betoanelor la valoarea prescris a presiunii maxime a apei de 5 N/mm2 (P5).

Pastrarea epruvetelor s-a facut dupa cum urmeaza: pn la decofrare la temperatura de 20 3C i umiditate relativ de 65 5%; n primele 7 zile dup decofrare, n ap la temperatura de 20 2C; n continuare, n aer, la temperatura de 20 3 C i umiditate relativ de 65 5 %;

Tip ciment CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A CEM 1 CEM 2 CEM 3 CEM A

Dozaj CEM 280 280 280 280 320 320 320 320 340 340 340 340 370 370 370 370 400 400 400 400 470 470 470 470

A/C 0,57 0,59 0,55 0,59 0,47 0,5 0,53 0,5 0,42 0 0 0,47 0 0,42 0,43 0,44 0,36 0,39 0,39 0,4 0,33 0,33 0,33 0,36

Seria 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Valoare medie a adancimii de patrundere a apei [%], medie a trei valori 2,73 4,47 6,56 2,56 2,34 4,47 7,10 2,37 2,18 0,00 0,00 2,08 0,00 2,84 3,45 1,87 1,82 2,06 3,47 1,77 1,74 2,02 2,45 1,52

15

Adancime [cm] patrundere apa pt. un grad de permeabilitate P5

8 7 6
Adancime [cm]

5 4 3 2 1 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Adanc patrundere apa 2,73 4,47 6,56 2,56 2,34 4,47 7,10 2,37 2,18 0,00 0,00 2,08 0,00 2,84 3,45 1,87 1,82 2,06 3,47 1,77 1,74 2,02 2,45 1,52

Dozaj de ciment(280, 320, 340, 370, 400 si 470Kg/mc)

Concluzii: 1. Pe masura ce continutul de adaos de calcar din ciment creste, permeabilitatea creste; 2. Chiar pentru dozaje mai reduse de ciment, incepand cu 280Kg/mc, permeabilitatea cimentului CEM II/B-M(S-LL) = CEM 1 este comparabila cu cea a CEM A. 3. Pe masura ce dozajul de ciment creste, diferentele intre cimenturile CEM 1, 2, 3 si A tind sa se estompeze.

Pentru acelasi dozaj de ciment valorile raportului A/C sunt practic egale, o ierarhizare a porozitatii, adsorbtiei si permeabilitatii functie de acest parametru, pentru acelasi dozaj de ciment, nu ofera informatii decisive pentru judecarea durabilitatii.

10. Bibliografie

1. Dan Georgescu - Indrumtor de proiectare a durabilitii betonului n conformitate cu anexa naional de aplicare a SR EN 206-1. Clase de durabilitate; 2. Zamfirescu Dan, Postelnicu Tudor Durabilitatea betonului armat, Sinteza elementelor de baza 3. Studii experimentale efectuate in Universitatea Tehnica Bucuresti, Catedra de Beton Armat. 4. Neville A.M. Proprietatile betonului - Editia a IV a; 5. Ion IONESCU, Traian ISPAS Proprietatile si tehnologica betoanelor, Editura Tehnica, 1997

16

6. Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. NE 012-1: 2007 7. SR EN 197-1 (Ciment Partea 1 : Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale) 8. SR 13510:2006 Beton - Partea 1: Specificaie, performan, producie i conformitate. Anexa naional de aplicare a SR EN 206-1 9. SR EN 1990:2004 (Eurocod: Bazele proiectarii structurilor) 10. Cimenturi cu calcar cimenturi prietenoase cu mediul inconjurator, material Carpatcement 11. Cimenturi cu calcar experienta noastra, material Carpatcement 12. REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcii i de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului 13. Materiale de informare ale HeidelbergCement Technology Center 14. Fotografii colectia Carpatcement HeidelbergCement Group

Pregatit pt Concursul Premiile Profesionale Carpatcement Editia 2013-2014 R. Gavrilescu

17