Uniunea Europeana a declarat razboi paradisurilor fiscale din Liechtenstein, Elvetia, Monaco si Andorra.

Pierderea a miliarde de euro din taxe a determinat cel mai important comandament al UE pe probleme de economie si finante sa ajunga la o strategie care sa tina sub control evaziunea fiscala din raiurile fara taxe , comenteaza !he "ndependent. Ministrul german de #inante sustine ca evaziunea costa $ermania circa %& de miliarde de euro, in fiecare an. Marea 'ritanie pierde o suma similara, iar UE este vaduvita, in total, de (&& de miliarde de euro anual din taxe neplatite. )omisia Europeana, la cererea statelor UE, va face cat mai repede posibil o evaluare a directivei in materie din *&&+, care este considerata insuficienta , a declarat presei comisarul european pentru impozitare si uniune vamala, Laszlo ,ovacs. Apoi, va face propuneri legislative concrete pentru a o amenda , a adaugat ,ovacs, la 'ruxelles, la sfarsitul unei reuniuni a ministrilor europeni de finante. Acest raport de etapa, care era prevazut initial pentru toamna acestui an, trebuie sa fie prezentat cel mai tarziu in mai , chiar daca va fi doar un raport oral, potrivit unor surse diplomatice. )alendarul a fost accelerat la cererea $ermaniei, dupa divulgarea cazurilor de evaziune fiscala via Liechtenstein si in contextul relansarii dezbaterii privind impunitatea paradisului fiscal si pastrarea secretului bancar in anumite tari. Expertii in taxe raman totusi sceptici in legatura cu perspectivele acestei noi ofensive, noteaza !he "ndependent. "nsulele )a-man, un teritoriu britanic de peste mari, cu o populatie compusa in majoritate din comercianti de suveniruri si pescari, este gazda unor offshore.uri in valoare de (,/ trilioane de euro. 0auru, un micro.stat din Pacific, a vazut circa 1& de miliarde de euro, bani rusesti, intorcandu.se in ultimii cativa ani, din motive usor de banuit. 2irectiva adoptata in *&&+, dupa (/ ani de discutii intense, se dovedeste a fi prea limitata. 3eglementarea prevede schimbul de informatii intre state, in privinta veniturilor din depozitele bancare obtinute de nerezidenti. "nsa statele comunitare care practica secretul bancar, respectiv 'elgia, Luxemburg si Austria, precum si paradisuri fiscale din afara UE, precum Elvetia, 4aint.Marin, Monaco, Andora, Liechtenstein si alte teritorii asociate, au obtinut dreptul sa nu fie supuse directivei. Aceste tari se multumesc sa impoziteze dobanzile obtinute de nerezidenti la depozitele bancare si sa transfere 1+5 din suma obtinuta in tarile de origine, dar marimea acestor sume nu poate fi controlata. "n plus, directiva are lacune, intrucat nu include toate produsele de economisire, fiind excluse, spre exemplu, dividendele din actiuni, si se limiteaza la plasamentele persoanelor fizice . Adio, paradisuri fiscale!

Articol scris in 5 martie

Liechtenstein i apr statutul de paradis fiscal de Elena Stnescu 6+*7 afisari, *&&8.&%.(&9 Peste 30% din economia micului principat din Alpi o reprezint sectorul bancar. Un numr tot mai mare de politicieni, anchetatori i a en!i secre!i din state ca "ermania, #area $ritanie i chiar Australia i %UA au sus!inut n ultima lun &dizol'area& paradisului fiscal din Liechtenstein. (ficialii din micul principat din Alpi contracatac, i sus!in c e)ist multe alte astfel de loca!ii n ntrea a lume mult mai periculoase i mai mari dec*t Liechtenstein. Autoritile din Germania care investigheaz cazurile de evaziune fiscal n care cetenii nemi s-au folosit de bncile din Liechtenstein au declarat, vineri, c au primit o nou ofert cu informaii confideniale referitoare la conturile din principat. Ministerul german al finanelor nu a dezvluit cine este n spatele ofertei. ea mai mare anchet de evaziune fiscal ntreprins de Germania a fost demarat n momentul n care serviciile secrete au pltit !," milioane de euro pe un #$# cu informaii confideniale referitoare la ".%%% de conturi deinute de diferii ceteni n bncile din Liechtenstein. &rintre primii acuzai n acest caz figureaz fostul 'ef al companiei germane #eutsche &ost, (laus )um*in+el. Marea ,ritanie sper s recupereze -.% milioane de euro -! alte ri, n afar de Germania, au demarat anchete n care sunt investigai cetenii lor. /eful bncii LG0, prinul Ma1 al &rincipatului Liechtenstein, a declarat c Marea ,ritanie, n primul r2nd nu a adoptat o atitudine corect fa de ara sa. Asta, pentru c Marea ,ritanie are propriile paradisuri fiscale ca insulele ,ermude 'i a3man, care opereaz din teritoriile dependente de 4egat. Marea ,ritanie a declarat c sper s recupereze apro1imativ -.% milioane de euro de la evazioni'tii fiscali, iar ,erlinul pretinde c cetenii si au evitat plata unei sume totale de .,5 miliarde de dolari prin intermediul bncilor din Liechtenstein.

/eful amerei de omer 'i 6ndustrie din principat, 7osef ,ec+, a declarat c Liechtenstein s-a bucurat de prosperitate abia n ultimii "%-.% de ani 'i cea mai mare parte a succesului se datoreaz bncilor. 8n -559, bncile naionale administrau active de ..,5 miliarde de euro, iar p2n n "%%:, acestea au a;uns la aproape 5< miliarde de euro. =r confidenialitatea bancar, serviciile financiare din principat 'i-ar gsi cu siguran sf2r'itul. >&lata ta1elor este responsabilitatea ceteanului, nu a bncii?, a declarat purttorul de cuv2nt al bncii LG0, @ans-Martin Aehlinger, citat de revista >0ime?. Exist o competiie global pentru regimurile fiscale. Liechtenstein a existat de sute de ani i a trecut prin multe furtuni Prinul Max al Principatului Liechtenstein Statele mici aplica taxe reduse pentru a atrage capital si investitori, motiv de nemultumire in special pentru Germania si Franta Liechtenstein, un ducat minuscul si linistit, a reusit sa provoace un scandal care a luat proportii globale. Suedia, Italia, Marea Britanie, Franta, SUA si chiar indepartata Australie au descoperit ca multi dintre cetatenii lor isi pun la adapost averile in paradisuri iscale europene pentru a evita taxele catre stat. !i, cu siguranta, lista se va extinde. "emisia directorului executiv al "eutsche #ost, $laus %um&in'el, la inceputul acestui an, a ost urmata de o adevarata urtuna. La scurt timp, Germania si(a dat seama ca se a la in ata celui mai mare scandal iscal din istoria sa. Iar proportiile lui nu sunt cunoscute inca, intrucat nu se cunoaste numarul exact al personalitatilor care s(au sustras )datoriei de solidaritate) pe care o repre*inta plata impo*itelor. +oate privirile s(au intors de*aprobator catre Liechtenstein si, in special, catre

banca

LG+ a amiliei princiare. banca

LG+, speciali*ata in gestionarea averilor, este acu*ata ca a creat onduri speciale destinate eva*iunii iscale. Mai ales ca nu este pentru prima data cand micul principat apare in prim(planul unui scandal inanciar in Germania. In ,---, in timpul uriasului scandal al ondurilor nedeclarate ale #artidului .restin("emocrat, s(a scris mult despre conturile acestuia din Liechtenstein. In apararea sferei private #resiunile puternice venite din partea Berlinului nu i(au speriat prea tare pe o icialii din Liechtenstein. #remierul /ttmar 0asler a preci*at ca nu se varenunta niciodata la undatiile anonime, iar printul mostenitor Alois a caracteri*at drept un a ront dorinta germanilor de a i incalcat secretul bancar. .hemat la Berlin, unde cancelarul german Angela Mer'el i(a cerut sa coopere*e cu autoritatile iscale din alte tari, 0asler a ramas erm pe po*itii, declarand pentru cotidianul )Fran' urter Allgemeine %eitung) ca principiile de ba*a ale politicii iscale din ducat nu vor i modi icate. Fundatiile si conturile lor bancare repre*inta o traditie de peste 1- de ani in Liechtenstein, si va ramane asa, a mai averti*at /ttmar 0asler. #e de alta parte, printul Alois a atacat B2"(ul, serviciul german care a platit 3,, milioane

de euro despre eva*ionisti.

pentru a intra in posesia datelor

.riticile sale au ost spri4inite si de #ierre Mirabaud, presedintele Asociatiei Bancherilor 5lvetieni, in opinia caruia metodele prin care serviciile secrete germane au intrat in posesia in ormatiilor sunt )demne) de cele ale Gestapoului. Reactia UE

A acerea conturilor din Liechtenstein a determinat Uniunea 5uropeana sa se gandeasca la o inasprire a regulilor in vigoare pentru a lupta impotriva eva*iunii iscale. #e langa intarirea cooperarii cu paradisurile iscale asiatice, precum Singapore, 0ong $ong si Malta, ministrii de inante intentionea*a sa modi ice directiva din ,--6 re eritoare la taxele economice din 5uropa. Adoptat dupa 73 ani de discutii aprinse, textul directivei din ,--6 intampina di icultati in aplicare si ar putea i revi*uit. "ocumentul prevede schimbul de in ormatii intre state cu privire la castigurile din economii ale cetatenilor straini. 2umai ca tarile din U5 care practica secretul bancar 8Belgia, Luxemburg si Austria9, asa cum o ac si paradisurile iscale europene din a ara Uniunii 85lvetia, San Marino, Monaco, Andorra si Liechtenstein ( teritorii dependente si asociate9, au obtinut dreptul de a nu participa la acest acord. Aceste state se multumesc sa impo*ite*e la sursa castigurile obtinute din economiile plasate pe teritoriul lor si sa dea :6; din bani

tarilor de origine, dar ara ca sumele despre care este vorba sa poata i controlate. In consecinta, aceasta directiva este lacunara cat timp ea nu ia in considerare toate produsele economice, exclu*and mai ales dividendele actiunilor, si se limitea*a la plasamentele persoanelor i*ice 8nu si la cele ale societatilor si undatiilor9. Trei propuneri #entru modi icarea directivei, Germania a acut trei propuneri< o crestere a dividendelor si a castigurilor inanciare, altele decat veniturile din economii, includerea societatilor si a undatiilor care intra sub incidenta directivei si obligarea paradisurilor iscale sa divulge identitatea celor care detin conturi bancare acolo. "aca cei mai multi ministri europeni de inante au apreciat aceste propuneri, cel din Luxemburg, =ean(.laude =unc'er, s(a aratat destul de reticent. )+rebuie sa vedem daca reglementarea europeana in materie de iscalitate a economiilor unctionea*a corect sau nu), s(a multumit sa declare =unc'er, in ,--6, Luxemburgul ne iind de acord cu adoptarea directivei. 5ste de la sine inteles ca disputele pe aceasta tema vor continua, micutele state europene a caror prosperitate se ba*ea*a in mare parte pe iscalitatea

redusa simtindu(se amenintate. #rimul care a reactionat a ost principatul Monaco. Malta, o atractie nu numai pentru turisti, dar si Malta si amnistierile Malta este )o republica democrata ondata pe munca)< asa sta scris in primul paragra din .onstitutie. >ealitatea din ultimele decenii contra*ice insa aceasta declaratie )nobila). In po ida aderarii la U5 si a adoptarii monedei unice, in ultimii cinci ani, au ost adoptate mai multe amnistieri iscale. Una dintre ele permite celor care nu si(au declarat veniturile sa si le inregistre*e anonim, platind doar o amenda de 3;. +ot o penali*are, de data aceasta de trei procente, se aplica si celor care nu si(au declarat investitiile acute in a ara tarii. Andorra, statul-mall Iarna trecuta a adus insa primele semnale de alarma. Lipsa *ape*ii a alungat turistii, iar companiile din constructii si(au dat seama ca trebuie sa(si diversi ice activitatile pentru a inregistra in continuare pro ituri mari. Iar bancile au intrat in atentia presei, dupa scandalul din Liechtenstein. #ana acum, ele au acut u* de secretul bancar, ne iind obligate sa de*valuie numele clientilor straini. .abinetul a adoptat, pentru prima data, un pachet de legi a?? e drept, nu oarte dur a?? prin care companiilor li se cere mai multa transparenta. An de an, de *iua s antului .harles Borromeo, patronul inantelor, amiliile care domina sectorul bancar din Andorra La @ella, capitala Andorrei, se aduna pentru a ace un bilant al a acerilor. Ultima intrunire nu a semanat insa cu celelalte. Dublarea populatiei "e ani buni, Andora a prosperat de pe urma turistilor. 2umai in ,--: au ost 77 milioane. Unii vin pentru schi sau drumetii montane, dar cei mai multi sunt atrasi de mallurile care au )cotropit) Andorra, unde nu exista taxe pe venit

sau pe achi*itii. #e drumul spre capitala, maga*inele dutA( ree sunt unul langa altul.

#e principala artera din Andorra La @ella, poti gasi ceasuri elvetiene, par umuri rantu*esti sau medicamente ara reteta, toate la pret de dumping. .ele cinci

banci au sustinut masiv sectorul constructiilor. S(au construit mai ales hoteluri peste hoteluri, maga*ine, locuinte

si cabane turistice. #entru toate acestea, era nevoie de mana de lucru, usor de gasit in Spania, #ortugalia, Franta si nu numai. Asa ca, din 7B1C pana in pre*ent, populatia statului aproape ca s(a dublat, a4ungand la 1,.--- de locuitori. Monaco lupta pentru imaginea sa #rima vi*ita in Germania a lui Albert al II(lea 8 oto9 in calitate de se al statului monegasc nu s(a derulat asa cum isi dorise printul. #rogramata inca de anul trecut, ea a avut loc la putin timp dupa i*bucnirea scandalului. Albert al II(lea a incercat s(o convinga pe Angela Mer'el ca Monaco nu este un paradis iscal precum Liechtenstein. )#rincipatul se straduieste de mai multi ani sa isi corele*e regulile bancare interne cu cele internationale), a preci*at printul. "incolo de asigurarile sale, Monaco este, ara indoiala, un paradis iscal, apreciat mai ales de osti sportivi

care aleg sa traiasca aici. +axele pe venit si pe bene icii nu sunt cunoscute in cochetul principat de pe .oasta de A*ur. #e o supra ata de numai doi 'ilometri patrati, isi des asoara activitatea ilialele

a peste 3- de banci . #otrivit )"er Spiegel), averea cumulata a celor 7.--- de germani care traiesc aici este de circa B- miliarde de

euro . #entru /rgani*atia pentru .ooperare si "e*voltare 5conomica 8/5."9, Monaco este, ca si Liechtenstein si Andorra, o oa*a iscala )necooperanta). 5 drept ca, spre deosebire de ducat, de acilitatile iscale nu bene icia*a decat locuitorii principatului. Luxemburg se orientea a spre e-comert Inainte de disputa dintre Liechtenstein si Bruxelles, anul trecut, Luxemburg a intrat )in coli*iune) cu restul Uniunii 5uropene, din cau*a taxelor mici pe care le aplica irmelor care se ocupa cu comertul pe internet. Micul ducat a devenit centrul e(comertului din 5uropa, irme precum i+unes, S'Ape, eBaA sau Ama*on stabilindu(si sediul european in aceasta tara, ca urmare a +@A(ului mic care se aplica activitatii lor. Furni*orii de servicii on(line care unctionea*a in U5 platesc +@A la nivelul tarii in care isi des asoara activitatea, nu la cel al statului in care se a la clientul. .um, in Luxemburg, nivelul +@A este cel mai mic, ducatul este pre erat de companiile care se ocupa cu e(comert. Ministrii europeni ai inantelor incearca sa schimbe regula, dar autoritatile luxemburghe*e se opun, pentru ca acest lucru ar insemna o lovitura serioasa pentru inantele lor. Mai ales ca Luxemburgul, a carui economie

se ba*ea*a in mare parte pe domeniul bancar, a gasit in comertul electronic o modalitate de diversi icare a veniturilor. #rimaria capitalei San Marino o era !an Marino, cea mai vec"e republica Al treilea in ierarhia celor mai mici state din 5uropa, dupa @atican si Monaco, San Marino isi revendica titlul de cea mai longeviva republica din lume. #otrivit traditiei, a ost ondata in anul D-7 de Marinus, un *idar crestin care a ugit de persecutia anticrestina a imparatului "iocletian din "almatia. "e atunci, si(a pastrat tot timpul independenta, bene iciind de protectia Italiei. .a si suratele ei, San Marino traieste din turism 8circa D milioane de

vi*itatori la o populatie de D7.---9 si din lipsa taxelor, un magnet care atrage

sume mari de bani

de la nonre*identi.

#rin po*itia sa geogra ica privilegiata, intre A rica si 5uropa, Malta a ost intotdeauna centrul unui comert in loritor. #e care l(a spri4init cat a putut de mult, suport care asta*i se traduce prin pastrarea cu strasnicie a secretului bancar si prin masuri menite sa atraga investitorii straini. @aticanul, cel mai mic stat din lume, a intrat si el in #aticanul foloseste gratuit proprietati ale statului italian .u o supra ata de numai -,33 'ilometri patrati, @aticanul este cel mai mic stat din lume. "at iind caracterul lui special, putini isi inchipuiau ca centrul religios al lumii catolice ar putea avea probleme cu iscul. !i totusi asa s(a intamplat. >ecent, .omisia 5uropeana a cerut Italiei explicatii in legatura cu anumite scutiri de taxe de care bene icia*a S antul Scaun. In ba*a unui tratat care datea*a din 7B,B, @aticanul nu plateste taxe pentru veniturile aduse de proprietati a late in subordinea sa. In ,--6, premierul de atunci, Silvio Berlusconi, a extins aceste acilitati si la cladirile pe care Biserica le oloseste pentru unctionarea unor clinici medicale sau camine pentru tinerii credinciosi veniti din lumea intreaga. Guvernul #rodi a revenit asupra acestei deci*ii, preci*and ca sunt scutite de taxe doar activitatile )care nu sunt exclusiv comerciale). Formulare care lasa loc de interpretari. S antul Scaun detine 7--.--- de proprietati in Italia, dintre care la >oma unctionea*a C6 de a*iluri, ,6- de scoli, 71 spitale, 61- de manastiri si institute religioase. In ata presiunilor venite de la Bruxelles, S antul Scaun si guvernul italian se vad obligate sa renegocie*e intelegerea, in ca* contrar Italia riscand o amenda consistenta. Uniunea +uropean, n lupt cu paradisurile fiscale de Catalina Mihai 6%1/ afisari, *&&8.&/.(+9 &rinul Alois a inut piept rilor europene ... %tatele mici aplic ta)e reduse pentru a atra e capital i in'estitori, moti' de nemul!umire n special pentru "ermania i ,ran!a Liechtenstein, un ducat minuscul 'i lini'tit, a reu'it s provoace un scandal care a luat proporii globale. Buedia, 6talia, Marea ,ritanie, =rana, BAA 'i chiar ndeprtata Australie au descoperit c muli dintre cetenii lor 'i pun la adpost

averile n paradisuri fiscale europene pentru a evita ta1ele ctre stat. /i, cu siguran, lista se va e1tinde. #emisia directorului e1ecutiv al #eutsche &ost, (laus )um*in+el, la nceputul acestui an, a fost urmat de o adevrat furtun. La scurt timp, Germania 'i-a dat seama c se afl n faa celui mai mare scandal fiscal din istoria sa. 6ar proporiile lui nu sunt cunoscute nc, ntruc2t nu se cunoa'te numrul e1act al personalitilor care s-au sustras >datoriei de solidaritate? pe care o reprezint plata impozitelor. 0oate privirile s-au ntors dezaprobator ctre Liechtenstein 'i, n special, ctre banca LG0 a familiei princiare. ,anca LG0, specializat n gestionarea averilor, este acuzat c a creat fonduri speciale destinate evaziunii fiscale. Mai ales c nu este pentru prima dat c2nd micul principat apare n prim-planul unui scandal financiar n Germania. 8n "%%%, n timpul uria'ului scandal al fondurilor nedeclarate ale &artidului re'tin-#emocrat, s-a scris mult despre conturile acestuia din Liechtenstein. -n aprarea sferei pri'ate &resiunile puternice venite din partea ,erlinului nu i-au speriat prea tare pe oficialii din Liechtenstein. &remierul Cttmar @asler a precizat c nu se varenuna niciodat la fundaiile anonime, iar prinul mo'tenitor Alois a caracterizat drept un afront dorina germanilor de a fi nclcat secretul bancar. hemat la ,erlin, unde cancelarul german Angela Mer+el i-a cerut s coopereze cu autoritile fiscale din alte ri, @asler a rmas ferm pe poziii, declar2nd pentru cotidianul >=ran+furter Allgemeine )eitung? c principiile de baz ale politicii fiscale din ducat nu vor fi modificate. =undaiile 'i conturile lor bancare reprezint o tradiie de peste <% de ani n Liechtenstein, 'i va rm2ne a'a, a mai avertizat Cttmar @asler. &e de alt parte, prinul Alois a atacat ,D#-ul, serviciul german care a pltit !," milioane de euro pentru a intra n posesia datelor despre evazioni'ti. riticile sale au fost spri;inite 'i de &ierre Mirabaud, pre'edintele Asociaiei ,ancherilor Elveieni, n opinia cruia metodele prin care serviciile secrete germane au intrat n posesia informaiilor sunt ?demne? de cele ale Gestapoului. .eac!ia U+ Afacerea conturilor din Liechtenstein a determinat Aniunea European s se g2ndeasc la o nsprire a regulilor n vigoare pentru a lupta mpotriva evaziunii fiscale. &e l2ng ntrirea cooperrii cu paradisurile fiscale asiatice, precum Bingapore, @ong (ong 'i Malta, mini'trii de finane intenioneaz s modifice directiva din "%%9 referitoare la ta1ele economice din Europa.

Adoptat dup -! ani de discuii aprinse, te1tul directivei din "%%9 nt2mpin dificulti n aplicare 'i ar putea fi revizuit. #ocumentul prevede schimbul de informaii ntre state cu privire la c2'tigurile din economii ale cetenilor strini. Dumai c rile din AE care practic secretul bancar F,elgia, Lu1emburg 'i AustriaG, a'a cum o fac 'i paradisurile fiscale europene din afara Aniunii FElveia, Ban Marino, Monaco, Andorra 'i Liechtenstein - teritorii dependente 'i asociateG, au obinut dreptul de a nu participa la acest acord. Aceste state se mulumesc s impoziteze la surs c2'tigurile obinute din economiile plasate pe teritoriul lor 'i s dea H9I din bani rilor de origine, dar fr ca sumele despre care este vorba s poat fi controlate. 8n consecin, aceast directiv este lacunar c2t timp ea nu ia n considerare toate produsele economice, e1cluz2nd mai ales dividendele aciunilor, 'i se limiteaz la plasamentele persoanelor fizice Fnu 'i la cele ale societilor 'i fundaiilorG. /rei propuneri &entru modificarea directivei, Germania a fcut trei propuneriJ o cre'tere a dividendelor 'i a c2'tigurilor financiare, altele dec2t veniturile din economii, includerea societilor 'i a fundaiilor care intr sub incidena directivei 'i obligarea paradisurilor fiscale s divulge identitatea celor care dein conturi bancare acolo. #ac cei mai muli mini'tri europeni de finane au apreciat aceste propuneri, cel din Lu1emburg, 7ean- laude 7unc+er, s-a artat destul de reticent. ?0rebuie s vedem dac reglementarea european n materie de fiscalitate a economiilor funcioneaz corect sau nu?, s-a mulumit s declare 7unc+er, n "%%9, Lu1emburgul nefiind de acord cu adoptarea directivei. Este de la sine neles c disputele pe aceast tem vor continua, micuele state europene a cror prosperitate se bazeaz n mare parte pe fiscalitatea redus simindu-se ameninate. &rimul care a reacionat a fost principatul Monaco. Malta, o atracie nu numai pentru turi'ti, dar 'i ... #alta i amnistierile Malta este ?o republic democrat fondat pe munc?J a'a st scris n primul paragraf din onstituie. 4ealitatea din ultimele decenii contrazice ns aceast declaraie ?nobil?. 8n pofida aderrii la AE 'i a adoptrii monedei unice, n ultimii cinci ani, au fost adoptate mai multe amnistieri fiscale. Ana dintre ele permite celor care nu 'i-au declarat veniturile s 'i le nregistreze anonim, pltind doar o amend de !I. 0ot o penalizare, de data aceasta de trei procente, se aplic 'i celor care nu 'i-au declarat investiiile fcute n afara rii.

Andorra, statul0mall 6arna trecut a adus ns primele semnale de alarm. Lipsa zpezii a alungat turi'tii, iar companiile din construcii 'i-au dat seama c trebuie s-'i diversifice activitile pentru a nregistra n continuare profituri mari. 6ar bncile au intrat n atenia presei, dup scandalul din Liechtenstein. &2n acum, ele au fcut uz de secretul bancar, nefiind obligate s dezvluie numele clienilor strini. abinetul a adoptat, pentru prima dat, un pachet de legi K e drept, nu foarte dur K prin care companiilor li se cere mai mult transparen. An de an, de ziua sf2ntului harles ,orromeo, patronul finanelor, familiile care domin sectorul bancar din Andorra La $ella, capitala Andorrei, se adun pentru a face un bilan al afacerilor. Altima ntrunire nu a semnat ns cu celelalte. 1ublarea popula!iei #e ani buni, Andora a prosperat de pe urma turi'tilor. Dumai n "%%H au fost -milioane. Anii vin pentru schi sau drumeii montane, dar cei mai muli sunt atra'i de mallurile care au ?cotropit? Andorra, unde nu e1ist ta1e pe venit sau pe achiziii. &e drumul spre capital, magazinele dut3-free sunt unul l2ng altul. &e principala arter din Andorra La $ella, poi gsi ceasuri elveiene, parfumuri franuze'ti sau medicamente fr reet, toate la pre de dumping. ele cinci bnci au susinut masiv sectorul construciilor. B-au construit mai ales hoteluri peste hoteluri, magazine, locuine 'i cabane turistice. &entru toate acestea, era nevoie de m2n de lucru, u'or de gsit n Bpania, &ortugalia, =rana 'i nu numai. A'a c, din -5<: p2n n prezent, populaia statului aproape c s-a dublat, a;ung2nd la <".%%% de locuitori. #onaco lupt pentru ima inea sa &rima vizita n Germania a lui Albert al 66-lea FfotoG n calitate de 'ef al statului monegasc nu s-a derulat a'a cum 'i dorise prinul. &rogramat nc de anul trecut, ea a avut loc la puin timp dup izbucnirea scandalului. Albert al 66-lea a ncercat s-o conving pe Angela Mer+el c Monaco nu este un paradis fiscal precum Liechtenstein. ?&rincipatul se strduie'te de mai muli ani s 'i coreleze regulile bancare interne cu cele internaionale?, a precizat prinul. #incolo de asigurrile sale, Monaco este, fr ndoial, un paradis fiscal, apreciat mai ales de fo'ti sportivi

care aleg s triasc aici. 0a1ele pe venit 'i pe beneficii nu sunt cunoscute n cochetul principat de pe oasta de Azur. &e o suprafa de numai doi +ilometri ptrai, 'i desf'oar activitatea filialele a peste !% de bnci. &otrivit ?#er Bpiegel?, averea cumulat a celor -.%%% de germani care triesc aici este de circa 5% miliarde de euro. &entru Crganizaia pentru ooperare 'i #ezvoltare Economic FCE #G, Monaco este, ca 'i Liechtenstein 'i Andorra, o oaz fiscal ?necooperant?. E drept c, spre deosebire de ducat, de facilitile fiscale nu beneficiaz dec2t locuitorii principatului. Lu)embur se orienteaz spre e0comer! 8nainte de disputa dintre Liechtenstein 'i ,ru1elles, anul trecut, Lu1emburg a intrat ?n coliziune? cu restul Aniunii Europene, din cauza ta1elor mici pe care le aplic firmelor care se ocup cu comerul pe internet. Micul ducat a devenit centrul e-comerului din Europa, firme precum i0unes, B+3pe, e,a3 sau Amazon stabilindu-'i sediul european n aceast ar, ca urmare a 0$A-ului mic care se aplic activitii lor. =urnizorii de servicii on-line care funcioneaz n AE pltesc 0$A la nivelul rii n care 'i desf'oar activitatea, nu la cel al statului n care se afl clientul. um, n Lu1emburg, nivelul 0$A este cel mai mic, ducatul este preferat de companiile care se ocup cu e-comer. Mini'trii europeni ai finanelor ncearc s schimbe regula, dar autoritile lu1emburgheze se opun, pentru c acest lucru ar nsemna o lovitur serioas pentru finanele lor. Mai ales c Lu1emburgul, a crui economie se bazeaz n mare parte pe domeniul bancar, a gsit n comerul electronic o modalitate de diversificare a veniturilor. &rimria capitalei Ban Marino ofer ... %an #arino, cea mai 'eche republic Al treilea n ierarhia celor mai mici state din Europa, dup $atican 'i Monaco, Ban Marino 'i revendic titlul de cea mai longeviv republic din lume. &otrivit tradiiei, a fost fondat n anul .%- de Marinus, un zidar cre'tin care a fugit de persecuia anticre'tin a mpratului #iocleian din #almaia. #e atunci, 'i-a pstrat tot timpul independena, beneficiind de protecia 6taliei. a 'i suratele ei, Ban Marino trie'te din turism Fcirca . milioane de vizitatori la o populaie de .-.%%%G 'i din lipsa ta1elor, un magnet care atrage sume mari de bani de la nonrezideni. &rin poziia sa geografic privilegiat, ntre Africa 'i Europa, Malta a fost ntotdeauna centrul unui comer nfloritor. &e care l-a spri;init c2t a putut de

mult, suport care astzi se traduce prin pstrarea cu str'nicie a secretului bancar 'i prin msuri menite s atrag investitorii strini. $aticanul, cel mai mic stat din lume, a intrat 'i el n ... 2aticanul folosete ratuit propriet!i ale statului italian u o suprafa de numai %,!! +ilometri ptrai, $aticanul este cel mai mic stat din lume. #at fiind caracterul lui special, puini 'i nchipuiau c centrul religios al lumii catolice ar putea avea probleme cu fiscul. /i totu'i a'a s-a nt2mplat. 4ecent, omisia European a cerut 6taliei e1plicaii n legtur cu anumite scutiri de ta1e de care beneficiaz Bf2ntul Bcaun. 8n baza unui tratat care dateaz din -5"5, $aticanul nu plte'te ta1e pentru veniturile aduse de proprieti aflate n subordinea sa. 8n "%%9, premierul de atunci, Bilvio ,erlusconi, a e1tins aceste faciliti 'i la cldirile pe care ,iserica le folose'te pentru funcionarea unor clinici medicale sau cmine pentru tinerii credincio'i venii din lumea ntreag. Guvernul &rodi a revenit asupra acestei decizii, preciz2nd c sunt scutite de ta1e doar activitile >care nu sunt e1clusiv comerciale?. =ormulare care las loc de interpretri. Bf2ntul Bcaun deine -%%.%%% de proprieti n 6talia, dintre care la 4oma funcioneaz :9 de aziluri, "9% de 'coli, -< spitale, 9<% de mnstiri 'i institute religioase. 8n faa presiunilor venite de la ,ru1elles, Bf2ntul Bcaun 'i guvernul italian se vd obligate s renegocieze nelegerea, n caz contrar 6talia risc2nd o amend consistent.