Religia Egiptenilor

Religia egiptenilor din perioada antic a fost o religie politeist. Zeii egiptenilor antici au fost numeroi, numrul exact n-a fost nc determinat. Muli dintre zei erau proslvii doar ntr-o anumit zon sau ntr-un anumit ora. Conform credinei, zeii fuseser creai de ctre Demiurg, primul zeu. Paradoxal, se credea c fiecare zeu a fost plsmuit dup c ipul omului. Mitologia egiptean a conceput o teorie complex a componenei fiinelor, fie c sunt ele oameni sau zei. !xist trei elemente care i compun" an# , #a i $a. %n# -ul este fora divin, spiritul lui Ra, expresia deplin a luminii.&a origine numai zeii puteau s ai$ a# -ul, ns, ulterior, i muritorii puteau s o do$'ndeasc. (a-ul este nscut din rsuflarea creatorului i reprezint caracterul, personalitatea individului, c iar un alter-ego al acestuia. )ntr-un fel, acesta reprezint rezervorul forelor sale vitale. (a-ul nu dispare n momentul morii, av'nd o existen independent de trup. !l supravieuiete mereu ntr-un suport terestru precum o statuie, o pictur sau cadavrul mumificat. *n alt principiu spiritual este $a care semnific energia deplasrii, o for invizi$il ce triete independent n corp i poate cltori n alte lumi. Datorit sa-ului, morii i ndeplinesc transformarea n lumea de dincolo.

Reforme n religia egiptean

% fost o perioad n timpul !giptului %ntic n care ntreaga religie a fost reformat ntr-un mod radical. Reformatorul a fost nimeni altul dec't %# enaton care a ocat la acea vreme ntregul popor egiptean prin introducerea unei religii monoteiste n locul venerrii tuturor zeilor de p'n atunci. )ntr-o perioad n care omenirea era de religie politeist, %ton este primul zeu din istoria omenirii cruia i se nc in toat lumea. !l a fost un zeu unic suprem prin excelen. +u numai c muli au renunat la religia politeist pentru a i se nc ina numai lui, dar religia sa permitea ca oricine s o poat adopta, neexist'nd restricii. !ste reprezentat su$ forma soarelui, ns nu a soarelui la care egiptenii se nc inau p'n atunci. %cest soare strlucea i m$ia cu razele lui pe a$solut toi locuitorii regatului su, dar i pe locuitorii regatelor ce se ntindeau dincolo de graniele cetii.

Piramide egiptene
%lturi de faraoni, ieroglife, piramidele constituie un adevrat sim$ol al !giptului antic.

Modul de construcie
!giptenii antici au fost nite ar iteci deose$ii, av'nd n vedere c n !gipt se afl, astzi, cel mai mare monument de piatr de pe ,erra, i singura minune a lumii antice pstrate p'n azi, Piramida lui (eops. -tudiile au relevat modul de construire" pe msur ce piramida se nla, n .urul ei, muncitorii fceau o ramp, pe care ridicau $locurile de piatr pe nite snii de lemn. )n felul acesta, ei puneau $loc dup $loc, p'n ce piramida era terminat, apoi rampa era nlturat, ls'nd piramida singur, n toat splendoarea ei./'rful piramidei este acoperit cu aur. %zi, n !gipt, doar puine piramide mai sunt ntregi, din pcate.

Scopul
-copul acestor piramide era de a ingropa regii pentru a-i a.uta sa treaca pe lumea de dincolo. %ceste piramide erau aran.ate intr-un anumit mod astfel incat sa se reflecte luna in acestea. Dar inainte de a fi ingropati in aceste morminte,erau im$odo$iti cu $unuri de pret pentru ca 0araonii credeau ca vor invia in lumea de dincolo si tre$uia sa ai$a tot ce le tre$uie. !giptenii munceau din greu pentru a putea construi aceste piramide. Pietrele din cariere erau transportate cu plutele pe +il, apoi inlate pe rm cu a.utorul unor fr'ng ii i p'rg ii.De aici erau t'r'te pe o ramp de sute de muncitori.)n faa $locurilor se turna ap sau ulei, pentru a aluneca mai uor.*n supraveg etor $tea din dou plci de lemn pentru a ritma efortul muncitorilor.

Secretul piramidelor
!giptenii aveau puternice cunotine astronomice. --a descoperit c toate piramidele de pe platoul 1ize sunt aran.ate exact ca o oglind pe Pm'nt a constelaiei 2rion. !giptenii credeau c acolo este casa lui 2siris, zeul morilor i al lumii de dincolo.!giptenii au creat standardele unei piramide clasice" un monument masiv cu o $aza patrata si patru laturi care se unesc intr-un punct.

Motivele construirii piramidelor

Motivele pentru care egiptenii au ales sa isi construiasca piramide cu varful ascutit sunt de natura religioasa. Zeul egiptean al soarelui, Ra, era considerat tatl tuturor faraonilor. Despre acesta se spune ca s-a autocreat dintr-o movil de pamant care avea forma unei piramide, dupa care i-a creat si pe ceilalti zei.

Speculaii
,imp de secole, misterul care incon.ura piramidele a infier$antat spiritele in randul oamenilor de stiinta, dand nastere unor puternice controverse.Pentru ca te nica necesara construirii unor astfel de giganti este complexa, multi au sustinut ca piramidele au fost construite de extraterestri sau de catre egiptenii detinatori ai unei te nologii avansate, care a fost pierduta cu vremea.

Construcia
Donald Redford, profesor de studii clasice, sustine ca desi complicat, procesul construirii unor astfel de monumente nu este imposi$il, c iar si pentru vremurile in care acestea au fost ridicate. !stimarile sugereaza ca pentru a construi Marea Piramida de la 1iza sunt necesari intre 34 444 si 54 444 de muncitori, care vor termina monumentul in aproximativ 35 de ani. Conform spuselor lui Redford, faraonii incepeau constructia unei piramide in momentul urcarii pe tron. %cesta sta$ilea inca de la inceput mem$rii de $aza ai ec ipei care aveau sa ii ridice mormantul, formata dintr-un arc itect, un inginer si un sef-constructor. 0elul in care muncitorii egipteni taiau pietrele pentru a le folosi in constructii este inca su$iect de studiu pentru cercetatori. 6nstrumentele folosite pentru modelarea materialelor mai putin dure au fost identificate, dar inca se mai incearca identificarea instrumentelor folosite pentru pietre dure, cum ar fi granitul sau dioritul. 0ora oamenilor era de a.uns pentru a misca pietrele foarte grele, in proces intervenind si inventivitatea inginerilor, creatorii unor mini-sisteme menite sa usureze munca fizica a muncitorlor.Pe msur ce piramida se nla, n .urul ei, muncitorii fceau o ramp, pe care ridicau $locurile de piatr pe niste snii de lemn. )n felul acesta, ei puneau $loc dup $loc, p'n ce piramida era terminat, apoi rampa era nlturat, ls'nd piramida singur, n toat splendoarea ei./'rful piramidei este acoperit cu aur.

Scop
-copul acestor piramide era de a ingropa regii pentru a-i a.uta sa treaca pe lumea de dincolo. %ceste piramide erau aran.ate intr-un anumit mod astfel incat sa se reflecte &una in acestea. Dar inainte de a fi ingropati in aceste morminte,erau im$odo$iti cu $unuri de pret pentru ca 0araonii credeau ca vor invia in lumea de dincolo si tre$uia sa ai$a tot ce le tre$uie. !giptenii munceau din greu pentru a putea construi aceste piramide. Pietrele din cariere erau transportate cu plutele pe +il, apoi inlate pe rm cu a.utorul unor fr'ng ii i p'rg ii.De aici erau t'r'te pe o ramp de sute de muncitori.)n faa $locurilor se turna ap sau ulei, pentru a aluneca mai uor.*n supraveg etor $tea din dou plci de lemn pentru a ritma efortul muncitorilor.