Curs 5 Comunicare i structuri multimedia.

Mic dicionar de termeni Ancor Element interactiv care permite realizarea link-urilor dintr-un document HTML. De obicei, este o secven de text evideniat fa de restul textului, pe care utilizatorul poate apsa pentru a accesa un alt document. Mai poate fi constituit dintr-o foto rafie, o ilustraie sau o zon din pa in. Applet !plicaie pro ramat "n limba#ul $ava care permite realizarea unor efecte deosebite "n pa inile %eb. Applet-urile cer un timp de "ncrcare mai mare dec&t o pa in HTML. Applet-urile au un anumit rad de insecuritate, permi&nd involuntar unor viru'i de calculatoare s se strecoare "n codul lor. Beat reporting Tip de activitate #urnalistic specializat pe un anumit domeniu. De exemplu, beat reporting poate "nsemna activitatea pe care o desf'oar un reporter care scrie numai despre te(nolo ie. El particip re ulat la evenimente de profil, are surse numai din lumea te(nolo iei, este un specialist "n domeniu. Blog (vezi Weblog) )ite conceput ca un #urnal accesibil publicului. Este actualizat re ulat. !desea reflect personalitatea autorului. * variant este b-blog +prescurtare de la business blog,, un weblog folosit pentru promovarea unei afaceri. Boo mar s -)emne de carte. virtuale ce se pot aplica unor site-uri. Documentul HTML vizualizat este marcat "ntrun spaiu special al aplicaiei de navi are, pentru a fi accesibil oric&nd. *rice aplicaie de navi are suport astzi folosirea bookmarks-urilor. /ot fi aran#ate "n directoare 'i subdirectoare, dup placul utilizatorului. Bro!ser (sau browser de Web) * aplicaie pentru calculator, necesar localizrii 'i afi'rii pa inilor de %eb. 0ele mai populare sunt 1nternet Explorer 'i 2etscape 2avi ator. !mbele sunt bro3sere rafice, put&nd afi'a at&t text c&t 'i ima ini. 0ele mai moderne bro3sere sunt capabile s prezinte informaii multimedia, inclusiv sunet 'i ima ine, de'i au nevoie de anumite plug-in-uri pentru anumite formate. C"apeau /ara raf plasat "n prima parte a articolului, care are rolul de a rezuma coninutul articolului, de a preciza c&teva informaii preliminare sau de a furniza date necesare "nele erii articolului. De obicei, acest para raf este formatat diferit de restul articolului, pentru a ie'i "n eviden. C"at 0omunicare "n timp real "ntre doi utilizatori, cu a#utorul calculatorului. * dat c(atul iniiat, fiecare utilizator poate introduce text tast&ndu-l cu a#utorul tastaturii 'i textul va aprea pe ecranul celuilalt utilizator. Ma#oritatea reelelor 'i a serviciilor online ofer posibilitatea de a efectua c(at. Exist astzi aplicaii speciale pentru c(at, complexe, care ofer posibilitatea conversaiei 'i prin sunet 'i ima ine 'i sc(imbul de fi'iere. Clic 4. !ciunea de a apsa 'i a elibera butonul unui mouse. !cest est este interpretat de ctre calculator drept o cerere de a realiza o anumit aciune. 5. +"n publicitate, !psarea pe un banner publicitar sau pe o alt form de reclam interactiv de pe un site. Eficiena unei reclame online se msoar "n numrul de click-uri dintr-o perioad de timp. Content Management #$stem (CM#) !plicaie care permite adu area de coninut pe un site 'i manipularea lui. 6n site de tip 0M) se bazeaz pe un 'ablon construit dup re ulile bazelor de date, unde autorul introduce text 'i alte elemente, care sunt apoi editate automat. !stfel, autorul introduce textul pentru titlul articolului, iar aplicaia de tip 0M) editeaz textul introdus "n funcie de linia editorial +de exemplu, "l transform "n text "n ro'at, cu un corp de liter mai mare, aliniat "n centru etc.,.

Coo ie 7i'ier de mici dimensiuni de tip text, stocate pe hard disk-ul utilizatorului o dat cu accesarea anumitor pa ini %eb. )unt destinate memorrii anumitor opiuni ale utilizatorului, anumitor comportamente pe care acesta le adopta la vizitarea site-ului. 0ontrar pre#udecilor, cookie-urile nu sunt periculoase. Exist "ntotdeauna opiunea de a dezactiva "ncrcarea lor automat, de'i astfel utilizatorul poate fi privat de anumite servicii oferite de site-uri. Cookie-urile transmit datele culese ctre serverul care zduie'te site-ul respectiv, iar informaiile sunt folosite "n scopuri de mar8etin . De aceea, se vorbe'te adesea despre cookie-uri ca despre instrumente de intruziune "n viaa privat a utilizatorului. %es top 9n interfeele utilizator rafice, este o metafor care reprezint un tip de or anizare a fi'ierelor. 6n desktop const "n ima ini, care prezint fi'ierele 'i directoarele de pe suportul de stocare a datelor. 1ma inile de pe desktop se pot aran#a la fel cum se face acest lucru "n viaa real : mi'c&ndu-le, pun&ndu-le una peste alta, amestec&ndu-le sau arunc&ndu-le, totul cu a#utorul mouse-ului. )istemul de operare %indo3s are desktop-ul drept punct de pornire pentru orice activitate. %omeniu &nternet )ufixul unui 6;L, de tipul .ro sau .com. Ma#oritatea domeniilor sunt alocate rilor, asemeni codului rutier. !stfel, pentru ;om&nia exist .ro, pentru )tatele 6nite ale !mericii .us, pentru <ul aria .bg etc. Exist domenii 1nternet create "n funcie de domeniul de activitate cruia aparine site-ul. !stfel, pentru site-urile comerciale exist .com, pentru cele militare .mil, pentru cele uvernamentale .gov, pentru cele despre 1nternet .net etc. /e msur ce domeniile de activitate se diversific, se introduc noi domenii 1nternet. De exemplu, domeniul .info este dedicat site-urilor care ofer informaii primare, date statistice etc. Deoarece domeniul .com a devenit cel mai popular, astzi ma#oritatea site-urilor "'i aloc adrese cu acest sufix, indiferent de domeniul de activitate. %otcom !cronim de la domeniul 1nternet -.com., dup pronunia en lezeasc a sufixului -dot com.. Desemneaz site-urile care au ca obiect de activitate afacerile, obinerea profitului. De'i exist site-uri cu domeniul .com care nu desf'oar activiti comerciale, acronimul se refer "n mod expres la siteurile comerciale. !cronimul desemneaz uneori, prin extensie, domeniul afacerilor pe 1nternet. 'avorites (vezi Boo mar s) 'rame 4. +te(noredactare computerizat, * arie dreptun (iular "n care textul sau elementele rafice pot fi plasate. 5. +comunicaii, 6n pac(et de date transmise prin reea. =. +cinemato rafie, 7oto ram, o ima ine sin ular dintr-o secven de ima ini. )uccesiunea rapid a frame-urilor dau impresia de mi'care. >. +desi n %eb, ?ona din fereastra bro3ser-ului unde sunt afi'ate anumite informaii, independent de cele din alt zon a ferestrei. 7iecare frame din fereastra browser-ului este considerat o pa in %eb individual. '() ('ile (rans*er )rotocol) 6n protocol folosit pentru a permite unui fi'ier s fie transferat "ntr-o reea, de la un calculator la altul. /rotocolul trebuie s administreze actul fizic de transferare a datelor prin reea 'i diferenele "n modul "n care un fi'ier este reprezentat "n sistemele care trimit 'i care primesc datele. * aplicaie 7T/ este folosit de obicei pentru a transfera pa inile %eb pe serverul pe care a fost construit site-ul. 'ull te+t @ersiunea inte ral a unui text. )e poate referi la corpul unui articol de pres, textul unei cri etc. ,ate eeper Metafor care desemneaz persoana sau persoanele care decid "n redacia unei instituii de pres. !ceasta poate fi redactorul-'ef, editorul, directorul etc. Este persoana care decide ce 'tire va fi publicat 'i ce 'tire nu va fi publicat 'i uneori c(iar 'i modul "n care acea 'tire este publicat. /rin extensie, este vorba despre orice persoan sau instituie care poate impune constr&n eri unei redacii sau care poate controla fluxul din redacie prin presiuni de ordin economic, politic etc. -oa+

4. Mesa# de tip e-mail sau informaie publicat prin alte mi#loace pe 1nternet, prin care se intenioneaz crearea unei alarme false. De obicei, un hoax se refer la apariia unor viru'i pe calculatorul utilizatorului. Mesa#ul "ndeamn utilizatorii s 'tear anumite fi'iere de pe calculator, pretinz&nd c este vorba de fi'iere infectate. !cele fi'iere sunt de fapt fi'iere de sistem, necesare funcionrii corecte a calculatorului 'i 'ter erea lor declan'eaz defeciuni. Hoax-urile se bazeaz pe credulitatea utilizatorilor "nceptori care sunt marcai de multitudinea de viru'i care apar periodic. De obicei, mesa#ele cer diseminarea lor la c&t mai muli destinatari, astfel "nc&t hoax-ul s se rsp&ndeasc pe o arie c&t mai lar . Exist site-uri specializate pe detectarea 'i reclamarea hoax-urilor. 5. Escroc(erii realizate prin site-uri care cer anumite sume de bani pentru diverse cauze umanitare +a#utorarea copiilor orfani sau bolnavi, salvare unor specii de animale pe cale de dispariie etc.,. -omepage 4. /rima pa in +de obicei primul ecran, cu informaii a unui site, care se afi'eaz atunci c&nd se solicit vizualizarea unei adrese %eb. Homepage-ul conine de obicei informaii introductive despre site, link-uri ctre detalii sau ctre alte pa ini ale site-ului 'i alte informaii utile +drepturile de autor asupra site-ului, metode de contact a desi nerului %eb etc. 5. +folosit re'it, )ite. =. /rima pa in a browser-ului, cea care este automat afi'at la desc(iderea browser-ului. De obicei, aceast pa in poate fi stabilit de ctre utilizator. -(M. (-$perte+t Mar up .anguage) * metod de prezentare a materialului textual ce urmeaz a fi folosit pe %eb. 7a de alte limba#e de codare, HTML exploateaz ancorele, adic le turi ctre alte documente aflate pe acela'i server sau "n alt parte pe %eb. 0uvintele normale pot fi codate "n HTML cu a#utorul unor etic(ete speciale, ce sunt interpretate de calculator, care transform aceste coduri "n moduri de expunere a informaiei. /entru a face un cuv&nt "n ro'at, de exemplu, "n codul HTML se vor adu a etic(eteleA <b>cuvnt< b>. -(() (-$perte+t (rans*er )rotocol) /rotocol necesar pentru transferarea documentelor de tip (Bpermedia. Define'te modul "n care mesa#ele sunt formatate 'i transmise 'i cum ar trebui s se comporte serverele %eb 'i bro3ser-ele, ca rspuns la diferite comenzi. De exemplu, c&nd este solicitat accesarea unui 6;L prin bro3ser, este realizat de fapt o comand HTT/ ctre serverul %eb, obli &ndu-l s copieze pa ina pe calculatorul local 'i s o afi'eze. 7iecare comand HTT/ este executat separat, fr a ine cont de comenzile anterioare. De aceea este dificil de implementat site-uri %eb care s reacioneze inteli ent la comportamentul utilizatorului. !ceast deficien a protocolului HTT/ este rezolvat prin dezvoltarea unor te(nolo ii noi, cum ar fi !ctiveC, $ava, $avascript 'i cookie-uri. -$permedia Extensie a termenului -(Bpertext., care include multimedia, adic elemente rafice +ilustraii,, secvene video, audio 'i text. -$perte+t Termen eneric care acoper o serie de te(nici menite s creeze 'i s permit vizualizarea documentelor multidimensionale, "n care se poate intra prin mai multe puncte 'i care pot fi consultate "n orice ordine prin selectarea interactiv a unor cuvinte sau fraze c(eie drept parametri de cutare pentru urmtoarea informaie. &n*otainment !cronim format din unirea cuvintelor en leze'ti -information. 'i -entertainment.. 0onceptul se refer la prezentarea informaiilor de pres "ntr-un ambala# atractiv pentru public. /resa modern a extins conceptul asupra tuturor informaiilor +vezi informaiile meteo prezentate cu a#utorul unui panou cu animaii, pe un fond sonor sau conversaiile dintre prezentatorii #urnalelor de 'tiri,. &nternaut Termen provenit din franuzescul -internaute., care se refer la utilizatorul de 1nternet, persoana care navi (eaz "n reea, care viziteaz site-uri %eb. &nternet #ervice )rovider (&#)) 7urnizor de acces la 1nternet, o companie care permite conectarea la reea. /entru un abonament lunar, sau cu a#utorul unor cartele prepltite, utilizatorul prime'te un nume de utilizator 'i o parol, precum 'i un numr de telefon de acces. Ec(ipat cu un calculator cu modem 'i o linie telefonic, utilizatorul poate accesa 1nternetul. )erviciile la care utilizatorul are acces difer "n funcie de abonament sau de 1)/.

/entru companii, furnizorii de acces ofer conexiuni directe la 1nternet. 7urnizorii de acces sunt 'i ei conectai la alte companii, prin puncte 2!/ +2et3or8 !ccess /oints,. &ntranet * reea bazat pe protocoale T0/D1/, care aparine unei or anizaii sau firme. Este accesibil numai membrilor or anizaiei, an a#ailor sau altor persoane autorizate. )ite-ul %eb al unui intranet arat 'i se comport ca un site tradiional, numai c sistemul de protecie al intranet-ului nu permite accesul neautorizat. 1ntranet-urile sunt folosite pentru a publica informaii de uz intern. /ava Limba# semi-compilat creat de )un MicrosBstems care are avanta#ul de a putea fi rulat pe orice calculator, cu condiia ca el s aib instalat pro ramul special !ava "irtual #achine. !cest caracter de universalitate "l face adaptabil la orice prezentare pe %eb. Este un limba# orientat ctre obiect, asemntor lui 0EE, care posed o sintax complex. 6nele pro rame scrise "n $ava pot prelua controlul calculatorului utilizatorului. De aceea, orice navi ator are opiunea de a dezactiva !ava "irtual #achine. !plicaiile scrise "n $ava se numesc applet-uri. /ava #cript 6n limba# simplu, interpretat, conceput de 2etscape. ;utinele scrise "n $ava )cript se plaseaz de cele mai multe ori "n sectorul F(eadG al codului HTML. Este un limba# indicat pentru a trata evenimente intrinseci ale mouse-ului sau ale tastaturii. 9n $ava )cript se poate, de exemplu, scrie un pro ram care s afi'eze o bar cu 'tiri "n pa ina de %eb, s detecteze navi atorul folosit de utilizator, s caute cuvinte-c(eie pe site etc. Microsoft a realizat propria sa implementare a limba#ului, denumind aceast variant $script. 0it de pres 6n dosar informativ care este oferit ratuit ziari'tilor "n cadrul conferinelor de pres, al evenimentelor sau pe site-ul companiei. 0onine informaii eseniale despre istoricul companiei, conducerea 'i structura or anizatoric, rezultate financiare, produsele firmei, foto rafii 'i secvene video 'i audio ce pot fi folosite de ctre #urnali'tii tradiionali sau de ctre #urnali'tii online. De obicei, 8itul de pres este realizat de biroul de relaii publice al companiei. .ead /rimul para raf al unui articol, care trebuie s rspund la "ntrebrile eseniale -cine, ce, c&nd, unde, cum.. Este para raful menit s atra atenia cititorului, "n a'a fel "nc&t el s fie interesat s citeasc restul articolului. .in 9n sistemele de tip (Bpertext, cum este %orld %ide %eb-ul, este o referin la un alt document care se poate afla pe acela'i server sau pe un server distant. Lin8-urile se realizeaz prin ancore plasate "n documentele HTML. Metatag * etic(et HTML special care furnizeaz informaii despre o pa in %eb. )pre deosebire de etic(etele HTML tradiionale, metatag-urile nu afecteaz modul "n care este afi'at o pa in. Ele furnizeaz informaii precum cine a creat pa ina, c&nd a fost actualizat ultima oar, despre ce este site-ul, care sunt cuvintele-c(eie care descriu cel mai bine pa ina. Ma#oritatea motoarelor de cutare de pe %eb folosesc informaiile oferite de metatag-uri pentru a indexa site-urile %eb. Multimedia 7olosirea combinat a informaiei di itale sub form de text, sunet 'i ima ini fixe sau "n mi'care. Termenul se refer la orice sistem interactiv 'i la orice suport de stocare a datelor. 1e!sletter <uletin de informare intern sau specializat pe anumite domenii 'i oferit abonailor prin po'ta tradiional sau prin e-mail. 1ume de domeniu (vezi %omeniu &nternet) )lug2in

>

Modul special de tip aplicaie, destinat lucrului "n colaborare cu pro ramul de navi are pe %eb, care permite afi'area sau punerea de acord a unor formate nerecunoscute de navi ator din oficiu. 6nul dintre cele mai folosite plug-in-uri este 7las(, dezvoltat de aplicaia Macromedia Director. )rotocol )et de comenzi necesare punerii de acord a calculatorului server cu calculatorul client. Exemplele cele mai des "nt&lnite sunt protocoalele HTT/ 'i 7T/. )ull media ! solicita date de la o aplicaie sau de la un calculator. Termenul opus este push media. De obicei, desemneaz informaii transmise prin 1nternet. %eb-ul se bazeaz pe te(nolo ii pull, deoarece o pa in %eb este oferit numai la cererea bro3ser-ului. )us" media 9n aplicaiile de tip clientDserver, "nseamn a trimite date ctre client fr ca acesta s le fi solicitat. /e %eb, exist te(nolo ie de tip pull. /resa audiovizual se bazeaz pe te(nolo ii push, deoarece trimit informaii indiferent dac cineva le recepioneaz sau nu. 0ompaniile folosesc tot mai mult 1nternetul pentru a furniza informaii "n stilul push. /robabil cea mai vec(e 'i cea mai folosit te(nolo ie este emailul, deoarece mesa#ele e-mail sunt primite indiferent dac sunt solicitate sau nu. Mesa#ele nesolicitate se mai numesc de tip spam. #croll @izualizarea unor r&nduri de date consecutive pe monitor. Termenul "nseamn c, atunci c&nd ecranul este plin, fiecare r&nd nou apare la mar inea ecranului 'i celelalte r&nduri se mut cu o poziie. )croll se realizeaz pe orizontal 'i pe vertical. * alt metod de vizualizare se nume'te pa in , prin care coninutul este afi'at pa in cu pa in. #erver 6n computer dintr-o reea, care administreaz resursele reelei. De exemplu, un file server +server de fi'iere, este un computer dedicat stocrii fi'ierelor. *rice utilizator din reea poate stoca fi'iere pe server, "n msura "n care i s-a acordat acest drept de ctre administratorul reelei. 6n print server +server de imprimare, este un computer care administreaz una sau mai multe imprimante, iar un network server +server de reea, este un computer care administreaz traficul din reea. 6n database server +server de baze de date, este un sistem care proceseaz cererile de ie'ire din baza de date. /e 1nternet, server se refer de obicei la calculatorul distant pe care sunt stocate pa inile de %eb sau alte resurse solicitate de utilizatori. #ite Mai multe pa ini le ate "ntre ele prin link-uri. 6n site este deinut 'i administrat de o persoan, o companie sau o or anizaie. #pam 1nformaii nesolicitate, primite de obicei prin e-mail. !ceste mesa#e au scop publicitar 'i doresc atra erea a c&t mai muli clieni. Tot o form de spam o reprezint ferestrele de tip pop-up +care se desc(id deasupra tuturor celorlalte ferestre desc(ise, desc(ise de bro3ser. #treaming media * te(nic de transfer a datelor "n 'a fel "nc&t s poat fi procesate ca un flux continuu 'i constant. Te(nolo iile streaming devin tot mai importante o dat cu dezvoltarea 1nternetului deoarece ma#oritatea utilizatorilor nu au un tip de acces la 1nternet destul de rapid pentru a descrca rapid fi'iere multimedia. /rin streaming, bro3ser-ul sau aplicaia auxiliar +plug-in, pot "ncepe afi'area informaiilor "nainte s fie transmise "ntre ul fi'ier. /entru ca te(nolo ia streaming s funcioneze, clientul care recepioneaz datele trebuie s poat s adune datele 'i s le trimit ca un flux constant ctre aplicaia care proceseaz datele 'i le converte'te "n sunet 'i ima ini. (easer Te(nic folosit "n publicitate, prin care se dau numai anumite elemente enerale despre un produs ce urmeaz a fi lansat. $easer-ul are ca efect st&rnirea interesului clienilor 'i punerea lor "ntr-o stare de a'teptare. (ra*ic 2umrul de vizitatori ai unui site.

3ni*orm 4essource .ocator (34.) !dresa unor documente de pe %eb. /rima parte a adresei indic protocolul folosit, a doua parte specific adresa 1/ sau numele de domeniu unde este localizat documentul. De exemplu, un 6;L este (ttpADD333. uv.ro. 3tilizator (vezi &nternaut) 5izite 2umrul de accesri ale unei pa ini %eb sau ale unui document de pe o pa in de %eb. Web /rescurtare de la %orld %ide %eb. Webmaster * persoan sau or anizaie care administreaz un site. El trebuie s asi ure funcionarea continu a site-ului, efectuarea sc(imbrilor "n pa ini, rspunsul la e-mail-urile utilizatorilor, monitorizarea traficului etc. Website (vezi #ite) World Wide Web 6n sistem de servere de 1nternet care stoc(eaz documente formatate "n codul HTML. !ccesul la %orld %ide %eb se face cu a#utorul unui bro3ser. %orld %ide %eb nu este sinonim cu 1nternet.

%ot&' (a reali)area acestui mic dic*ionar+ au fost folosite lucr&rile' A ,ictionar- of Computing+ fourth edition+ .//0+ 1xford+ 1xford 2niversit- 3ress 4i 5ebopedia+ http' www.webopedia.com+ .