Datoria publica Romania In al treilea trimestru din 2012, Romania a avut a patra cea mai mica datorie publica

ca procent din produsul intern brut dintre statele membre Uniunii Europene. Potrivit datelor publicate de Eurostat, nivelul datoriei a urcat la 211,56 miliarde lei, adica 35,2 din PI!. "omparativ, in al treilea trimestru din 2011, datoria publica a Romaniei era de 1#2,#2 miliarde lei $32,% din PI!&, iar in '2 2012, de 210,10 miliarde lei $35,6 &. Potrivit unui raport (inanciar al )ondului *onetar Interna+ional, la ,nceputul lunii aprilie Rom-nia datora .,32 miliarde de euro. )ondul *onetar International/a 1 aprilie 2010, )ondul *onetar Interna+ional avea ,n derulare 21 de acorduri de ,mprumut stand0b1, ,n valoare total2 63 miliarde de euro. +2rile bene(iciare datorau ,n total )ondului, la aceea4i dat2, 3% miliarde de euro. 5aloarea datoriei Rom-niei c2tre )*I era la 1 aprilie 2010 de .,32 miliarde de euro. Practic, Rom-nia era cel mai mare datornic al )*I. Din suma total2 ,mprumutat2 de )ondul *onetar Interna+ional, 15 a (ost c2tre Rom-nia. *en+ion2m c2 valoarea creditului stand0b1 este de circa 12,. miliarde de euro, din care mai sunt disponibili, p-n2 la e6pirarea liniei de credit, 3,5# miliarde de euro. /a s(arsitul trimestrului trei din 2012, tarile din UE care aveau cea mai mare datorie publica ca procent din PI! erau7 8recia $152,6 &, Italia $12%,3 &, Portu9alia $11%,5 & si Irlanda $11% & iar cea mai sca:uta datorie publica ca procent din PI! se inre9istra in Estonia $.,6 &, !ul9aria $1#,% &, /u6embur9 $20,. &, Romania $35,2 & si ;uedia $3%,3 &. Datoria publica a :onei euro a crescut in al treilea trimestru din 2012 la .0 din PI!, de la #6,# in '3 2011 si #.,. in '2 2012, iar in UE s0a marit la #5,1 de la #1,5 in '3 2011 si #5 in '2 2012. )ata de trimestrul trei din 2011, 22 de state membre au inre9istrat o crestere a datoriei publice in perioada iulie0 septembrie 2012 $printre care se numara si Romania&, in timp ce in cinci tari, aceasta a sca:ut. "ele mai mari avansuri au (ost inre9istrate in "ipru $1%,5 &, Irlanda $13,3 & si ;pania $10,% &, iar cele mai importante scaderi au (ost in 8recia $0 11,1 &, Un9aria $0 3,# & si /etonia $0 3,6 &. Italia <st(el, in Italia, datoria publica a depasit in octombrie, pentru prima oara, pra9ul de 2.000 de miliarde de euro, (iind de circa 126 din PI!, potrivit unui document publicat de !anca Italiei. *ai e6act, datoria a atins 2.013,6.3 de miliarde de euro, (ata de 1...5,133 miliarde euro in septembrie, si este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeana, in(ormea:a *edia(a6. In octombrie 2011, datoria Italiei era de 1..16,302 miliarde euro. Pietele asteapta re:ultatul ale9erilor parlamentare din aceasta tara, care au (ost devansate in (ebruarie, dupa ce ;ilvio !erlusconi a retras spri=inul acordat 8uvernului in Parlament, obli9andu0l pe premierul *ario *onti sa demisione:e. 8uvernul de te>nocrati al premierului *ario *onti, venit la putere in noiembrie 2011, a pus in practica un plan drastic de austeritate destinat reducerii de(icitului bu9etar la 2,6 in acest an si 1,# in 2013. Italia a bene(iciat in ultimele luni de o tendinta de scadere a doban:ilor, in operatiunile de re(inantare a datoriilor, dar acestea se mentin totusi la un nivel ridicat in raport cu cele ale altor tari din :ona euro, ceea ce arata ca increderea investitorilor nu a (ost restabilita in totalitate. Pietele asteapta in special re:ultatul ale9erilor parlamentare care au (ost devansate in (ebruarie, in loc de luna aprilie, dupa ce liderul PD/ ;ilvio !erlusconi a retras spri=inul acordat 8uvernului in Parlament, obli9andu0l pe *onti sa demisione:e. Datoria public2 $ PI!&7 120,5 Datoria public2 $total&7 2.530 miliarde dolari PI! pe cap de locuitor7 31.555 dolari PI! nominal7 2.200 miliarde dolari Rata 4oma=ului7 #,.

Datoria public2 a Italiei este in(luen+at2 de cre4terea economic2 slab2. ?n 2010, PI!0ul +2rii a urcat ,ntr0un ritm lent de 1,3 , dup2 doi ani de recesiune. ?n decembrie 2011, 9uvernul italian a adoptat un set de m2suri de austeritate, ,n scopul de a reduce costurile ,mprumuturilor. )edera+ia italian2 a consumatorilor estimea:2 c2 m2surile e6ecutivului vor costa (iecare 9ospod2rie, ,n medie, c-te 1.500 de dolari. Spania In ;pania, datoria a atins la s(arsitul lunii septembrie un nou record istoric, de %%,3 din PI!, in crestere cu 10,% puncte procentuale (ata de aceeasi perioada a anului trecut, evolutia (iind atribuita de administratia centrala celor 1% re9iuni autonome, a anuntat !anca ;paniei. 8uvernul de la *adrid anticipea:a ca datoria publica va atin9e #5,3 din PI! la s(arsitul acestui an, comparativ cu 6.,3 in 2011, (iind cu mult peste limita ma6ima admisa de le9islatia UE, de 60 din PI! Datoria publica a 8reciei in 2012 si in 2013 va (i mai ridicata decat s0a estimat in aprilie, con(orm unui raport al )ondului *onetar International $)*I&. <st(el, aceasta va a=un9e la 162,6 din PI! in 2012, (ata de 153,2 din PI!, cat pro9no:a )*I in aprilie, iar anul viitor va atin9e nivelul urias de 1%1 din PI!, (ata de 160,. estimat anterior, scrie @all ;treet Aournal. /iderii ;paniei au insistat, in perioada dintre caderea /e>man !rot>ers si pre:ent, pe (aptul ca datoria publica a ;paniei este mai mica decat cea a 8ermaniei si cu mult sub media Uniunii Europene. Insa datoria totala este peste nivelul calculat pe ba:a de(initiilor UE. 'otodata, creste intr0un ritm rapid, cu (iecare an in care se inre9istrea:a de(icit bu9etar. In 2012, inca 60 de miliarde euro se vor adau9a la datoria ;paniei, ceea ce inseamna 6 procente din PI!. "alcule (acute de catre analisti arata (aptul ca, dupa masurile UE, datoria publica spaniola a atins de=a %0 de procente din PI!, la care se adau9a % procente din (acturile neplatite ale administratiilor municipale, re9ionale si centrala si inca alte 5 procente din datoria publica detinuta de catre (ondul public de pensii. "u totul, datoria ;paniei atin9e #% de procente din PI!, aproape de #%% miliarde de euro, con(orm estimarii (acute de banca centrala spaniola. Datoria publica a ;paniei a a=uns la un nivel record de %5,. din PI! in trimestrul al doilea, in urcare de la %2,. in primele trei luni ale anului. 8uvernul de la *adrid nu solicita insa a=utor (inanciar din partea institutiilor europene. Indatorarea ;paniei, care a urcat cu .,2 puncte procentuale in doar un an, depaseste pla(onul de 60 preva:ut in Pactul de ;tabilitate al UE, dar se situea:a sub media :onei euro de ##,2 , in primul trimestru, con(orm *edia(a6. Pana la s(arsitul anului, indatorarea va continua sa creasca si va a=un9e la %.,# in decembrie, nivel care nu ia in calcul a=utorul e6tern de 100 de miliarde de euro pentru sectorul bancar spaniol. Imprumutul e6tern ar putea creste indatorarea cu pana la 10 puncte procentuale. "ele 1% re9iuni autonome ale ;paniei au o datorie totala de 13,2 din PI!. "ea mai indatorata este "atalonia, cu 33 miliarde de euro, urmata de 5alencia, cu 21,3 miliarde de euro."ele doua re9iuni au cerut, in ultimele saptamani, a=utorul (inanciar al statului. "atalonia a solicitat cinci miliarde de euro, iar 5alencia 3,5 miliarde de euro. 8uvernul anticipea:a ca indatorarea va atin9e #2,3 din PI! anul viitor, dar va cobori in urmatorii doi ani la #1,5 , respectiv #0,# . In consecinta, imprumuturile nete ale bancilor spaniole de la !"E, di(erenta intre imprumuturi si depo:ite, a crescut in luna iulie pana la 3%5,5 miliarde de euro de la 33%,2 miliarde de euro in luna iunie. Depo:itele companiilor non0(inanciare si ale 9ospodariilor au sca:ut cu 26 miliarde de euro in iulie, comparativ cu luna precedenta, a anuntat vineri banca ;paniei. "resterea dependentei bancilor spaniole (ata de (ondurile o(erite de !"E este o dovada ca bancile spaniole au di(icultati in a stran9e (onduri de pe pietele (inanciare. ;pania nu a apelat la (ondul de salvare european. Bu se poarta discutii cu aceasta tara <st(el, !"E nu va interveni decat daca un stat din :ona euro a(lat in di(icultate pre:inta o solicitare de a=utor

o(iciala catre partenerii sai si se an9a=ea:a, in sc>imb, sa adopte o serie de masuri pentru a0si redresa (inantele. Potrivit cotidianului economic Cet )inancieele Da9blad, !"E si )ondul *onetar International $ )*I& ar ne9ocia actualmente cu *adridul un plan de a=utor de 300 de miliarde de euro, ce ar implica o cumparare de datorie de catre !"E emisa de 9uvernul spaniol pentru a0l a=uta sa isi reduca doban:ile a(erente imprumuturilor Grecia 8recia inre9istrea:a al cincilea an consecutiv de recesiune, inceputa prin cri:a bancara din 200# si a9ravata din 2010, anul declansarii cri:ei datoriei, care a obli9at <tena sa recur9a la imprumuturi internationale acordate de UE, !"E si )*I.. Economia statului elen se va contracta cu 6,% din PI!, anul acesta, mai mult decat se anticipa anterior. In urma cu doua luni, !anca "entrala a 8reciei considera ca aceasta va scadea cu 3,5 din PI!, iar le9ea bu9etului prevedea un declin de 2,# . Boul 9uvern de coalitie, condus de conservatorul <ntonis ;amaras, s0a an9a=at sa continue re(ormele preva:ute in planul de asanare a economiei dictat de UE si )*I, cerand, in acelasi timp, sc>imbari care sa (avori:e:e cresterea economica

PIB: aproximativ 200 miliarde de euro Datoria extern : aproximativ 400 de miliarde de euro Datoria extern pe cap de locuitor: 38.073 euro Procentul din PIB al datoriei externe: 252% Procentul din PIB al datoriei Guvernului: 166% Gradul de risc: ridicat Grecia este puternic ndatorat statelor din zona euro i este una din cele trei state care au primit un pachet de salvare. Dei economia Greciei este mic, iar eecul ei ar putea fi absorbit de zona euro, exist , printre rile europene, teama c un eventual faliment al acesteia ar putea determina o catastrof n lan, afectnd economiile mult mai puternice precum cea a Italiei.

Ungaria Pe locul doi se a(l2 Un9aria, cu o datorie de #,61 miliarde de euro, iar Ucraina, pe locul trei, avea de pl2tit %,. mld euro, dintr0un credit stand0b1 total de 12,31 mld. euro. <cordul de ,mprumut al Un9ariei cu )*I e6pir2 ,n octombrie 2010, iar al Ucrainei ,n noiembrie 2010. Raportul )*I preci:ea:2 c2 valoarea ,ndator2rii Rom-niei repre:int2 #02 din cota de participare a +2rii la contul 9eneral de re:erve ale )ondului D cel mai mare procenta= la ora actual2. Urm2toarele clasate sunt Un9aria 4i /etonia, unde valoarea datoriei repre:int2 de 4apte ori cota de participare, respectiv Islanda 4i Ucraina, unde valoarea datoriei repre:int2 de peste cinci ori cota de participare. Potrivit !BR, Rom-nia are o cot2 de participare la )*I de 0,3% din cota total2 a statelor membre,0,3# din total. 8uvernul un9ar va prelua datorii in valoare de 612 miliarde (orinti $2,# miliarde de dolari& apartinand unui numar de 1..56 de municipalitati din intrea9a tara, a anuntat sambata premierul un9ar 5iEtor Frban. Frban a adau9at ca 9uvernul de la !udapesta va prelua toate datoriile celor apro6imativ 1.%00 de localitati cu o populatie mai mica de 5.000 de locuitori, datorii in valoare de .%,3 miliarde de (orinti. /a acestea se vor adau9a si o parte din datoriile localitatilor mai mari, datorii in valoare total de 515 miliarde de (orinti. Un9aria incearca sa reduca de(icitul bu9etar sub limita de 3 din PI! pentru a evita suspendarea (ondurilor comunitare. In urma cu doua saptamani, autoritatile de la !udapesta au anuntat ca anul viitor vor implementa noi masuri (iscale, in valoare de 36% miliarde de (orinti $1,3 miliarde de euro&, pentru a se asi9ura ca tinta de de(icit bu9etar va (i respectata. Un9aria se a(la din anul 2003 sub o procedura de de(icit e6cesiv impusa de "omisia Europeana Germania7 <re o datorie de #3,2 din PI!. Datoria publica a 8ermaniei a insumat aproape 2 trilioane de euro anul trecut, in crestere cu 1# (ata de 200.

PIB: 2.400 miliarde de euro Datoria extern : 4.200 de miliarde de euro Datoria extern pe cap de locuitor: 50.659 euro Procentul din PIB al datoriei externe: 176% Procentul din PIB al datoriei Guvernului: 83% Gradul de risc: sczut Cea mai puternic economie european este expus , n special, n faa datoriilor Spaniei, dar i ale Greciei, Irlandei i Portugaliei. Dac oricare dintre aceste state intr n incapacitate de plat , Germania este lovit . Orice problem a Germaniei, care este motorul economiei europene, devine o problem a zonei euro i a ntregii lumi.

Portugalia7 <re o datorie de .3 din PI!. Portu9alia a primit recent un imprumut de %# de miliarde de euro de la )*I si spera sa primeasca prima rata din imprumut, de 1# miliarde de euro, in aceasta luna. Datoria publica a tarii va creste in 2011, si va avea un trend descendent abia in 2013 . Datoria public2 $ PI!&7 101,6 Datoria public2 $total&7 25% miliarde dolari PI! pe cap de locuitor7 25.5%5 dolari PI! nominal7 23. miliarde dolari Rata 4oma=ului7 13,6 Portu9alia a su(erit (oarte mult pe (ondul recesiunii 9lobale, par+ial din cau:a unui PI! redus pe cap de locuitor. ?n 2011, +ara a primit un a=utor de 103 miliarde dolari din partea UE si )*I.8uvernul portu9>e: 4i0a stabilit ca +int2 reducerea de(icitului bu9etar, de la .,# din PI! ,n 2010 la 3,5 din PI! ,n 2012, pentru ca ,n 2013 s2 atin92 nivelul cerut de UE, de 3 Marea Britanie PIB7 1.%00 miliarde de euro Datoria extern7 %.300 de miliarde de euro Datoria extern pe cap de locuitor7 11%.5#0 euro Procentul din PIB al datoriei externe7 336 Procentul din PIB al datoriei Guvernului7 #1 Gradul de risc7 sc2:ut *area !ritanie are o datorie e6tern2 cople4itoare, e6plicat2 prin activitatea (oarte intens2 a sectorului (inanciar, unde e6ist2 un mare 9rad de circula+ie a capitalurilor. Bivelul datoriei e6terne nu este privit ca (iind o problem2, deoarece *area !ritanie de+ine 4i active (oarte valoroase. "u toate acestea, economia britanic2 nu este (oarte si9ur2, +ara (iind e6pus2 la datoriile Irlandei, Italiei 4i Portu9aliei 4i dator-nd sute de miliarde 8ermaniei 4i ;paniei. Frana Datoria publica $ PI!&7 #5,3 Datoria publica $total&7 2.260 miliarde dolari PI! pe cap de locuitor7 33.#20 dolari PI! nominal7 2.%60 miliarde dolari Rata 4oma=ului7 .,. ?n ianuarie, dup2 ce o bun2 perioad2 de timp a (ost considerat2 una dintre cele mai stabile +2ri din punct de vedere economic, ratin9ul )ran+ei a (ost redus de c2tre ;GP.Deci:ia de retro9radare a venit ,n acela4i timp pentru +2ri precum ;pania, Portu9alia 4i Italia. <c+iunea ;GP a repre:entat o lovitur2 serioas2 pentru 9uvern, care a preci:at c2 economia +2rii este la (el de stabil2 ca cea a *arii !ritanii.<9en+ia *ood1Hs a p2strat ratin9ul ma6im pentru )ran+a, dar s2pt2m-na trecut2 a sc>imbat perspectiva +2rii din stabil2 ,n ne9ativ2.