1.ABORDARILE INTEGRRII ECONOMICE INTERNAIONALE IE este un proces complex multidimensional si dinamic care a devenit o parte importanta a economiei internationale.

IE este rezultataul unor actiuni complexe ce includ eliminarea obstacolelor comerciale tarifare si netarifare , unificarea politicelor economice si prin aceasta urmarnduse libera circulatie a oamenilor, capitalului si fluxurilor comerciale.In literatura de specialitate intilnim termeni de integrare pozitiva si negativa .Integraea negativa a aparut ca termen din 1954 si se refera la procesul de inlaturare a obstacolelor asupra comertului dintre statele participante, respectiv eliminarea oricaror restrictii in procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale.IE poate fi absorbata din perspectiva confederalista(interguverment alismul) presupune ca statele sa colaboreze reciproc fara ca sa cedeze din suveranitatea lo nationala, scopul acestei structuri a crea mecanisme care sa asigure legatura intre statele suverane dar cu pastrarea structurilor nationale.!bordarea federalista(supranationalism) care isi propune sa dizolve distinctiile traditionale intre statele natiunii si crearea unor organisme la nivel supranational."E este in esenta un produs al abordarii federaliste dar intr#o forma modificata adica u elemente federaliste.$eoarece numarul participantilor la aran%amentele de integrare regionala este in continua crestere a dat nastere apartiei urmatoarelor concepte # Viteza variabla se refera la situatia in care toti membrii

sunt legati prin obiective comune doar unora li se acorda un timp mai indelungat pentru realizarea acestora. # Geometria variabila se refera la situatia cind apar subgrupuri de membri pe diferite probleme care doresc sa treaca la forme adinci de integrare si cooperare in timp ce altii ramin in afara acetor initiative. 2.ANALI A CONCE!T"L"I DE INTEGRARE ECONOMIC. !ctualmente in lit. de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor ansambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca# absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari."n grup de savanti au definit IEI,ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu#se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare. #.ANALI A !RINCI!ALELOR TEORII ALE INTEGRARII ECONOMICE INTERNATIONALE$ ABORDAREA %TATICA %I DINAMICA. $ezvoltarea si aparitia blocului comercial regional

a dus la apariti teoriei optimismului de gr. & fundamentata de lipse si landcaster si care sustine ca eliminare a unor distorsiuni in tarife si taxe vamale nu garanteaza o ameliorare a bunastarii economiei globale atit timp cit exista distorsiuni cu celelalte tari.Vie&er a dezvoltat in continuare aceasta teorie si care a a%uns la concluzia ca liberul sc'imb care este in cadrul uniunilor vamale maximizeaza prosperitatea economica pentru unii participanti si o reuce pentru alti participanti.Vie&er a introdus conceptul de (creare de comert si deturnare de comert). *rearea de comert presupune o sc'imbare in consumul national de la o sursa auto'tona de aprovizionare mai scumpa la una mai eftina din alta tara ca rezultat al eliminarii restrictiilor asupra comertului din cadreul acestei zone. $etrurnarea de comert implica o sc'imbare in consumul national de la o sursa de aprovizionare mai eftina dintr#o tara terta la o sursa de aprovizionare mai scumpa din alta tara partenera devenita in mod artificial mai eftina deoarece au fost eliminate tarifele vamale.!cestea se refera la abordarea statica.*ercetatorii au identificatsi unele beneficii ale formarii blocurilor comerciale pentru toate tarile participante in cazul aprofundarii dinamice ale liberalizarii comertului.+eneficii ' !mplificarea concurentei care duce la reducerea pretului, diminuarea costului de productie, ' -ormarea unei piete largite ce sporeste oportunitatea de investitii. ' Extinderea dimensiunilor productiei. (.CARACTERI%TICA GR"!ARILOR

INTEGRATIONI%TE IN AMERICA LATINA.Este rezultatul manifestarii dorintei politice de integrare a 1& state de pe continentul .atino# !merica. !.!$I a promovat la inceput crearea unei zone de liber sc'imb cu scopul realizarii unei piete comune latine#americane./rin 0ratatul de la 1ontevideo din 1& august 1923, !.!$I s#a constituit reluind procesul de integrare economica si pe continent.0ratatul reprezinta cadrul legal de constituire si functionare a !.!$I, stabileste principiile generale care sa guverneze activitatea organizatiei. /rincipalele obiective ale !.!$I 4/referinte tarifare regionale pentru produsele originare din statele membre4!corduri regionale pe domenii intre toate statiile membrii 4!corduri partiale pe domenii intre doua sau mai multe state membri.!tit acordurile regionale cit si cele partiale pot fi inc'eiate in urmatoarele domenii 1.5educeri tarifare si promovarea comertului , 1. *omplementarea economica , &.*omertul cu produse agricole , 6.*ooperarea in domeniul financiar, fiscal, vamal si in domeniul sanatatii , 4./rotectia mediului incon%urator, 5.*ooperarea stiintifica si te'nologica, 7./romovarea turismului 8.9tandarte te'nice si multe alte domenii. ).CARACTERI%TICA ORGANELOR DECI IONALE ALE "E * Co&+ili,l E,ro-ea& (1984) : este cel mai inalt organ de conducere al "E# functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre. 9tatutul sau a fost definit prin tratatul de la 1as'tric (199&) in termenii urmatori *onsiliiul europ. va oferi uniunii

dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor.In afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale "E la consiulul european mai participa ministrii afacerilor externe, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .*onsiliul europ. se intruneaza de 4 ori pe an.*onsiliul europ. %oaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu a%utorul polticii externe si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune.In cadrul consil.europen se deosebesc mai multe domenii 1.!faceri generale si relatii externe* 2.!faceri ecobomice si financiare (e.o/i&0 #.;ustitii si afaceri interne* (.-orta de munca, politica sociala, sanatatea si protectia consumatorului.* ).*ompetitivitatea* 1.0ransportul, telecomunicatiile si energie * 2.!gricultura si pescuit* 3.1ediu * 4.Educatie, tineret si cultura. $ecizia in consiliul europei se ia pe baza de vot, iar fiecare tari i se acorda nr. de voturi in dependenta de nr de pop. <r.0otal sunt de 645 voturi. !arlame&t,l E,ro-ea&' organ decisional, este forumul prin excelenta democratica a "E, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de 5 in 5 ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre. 1embrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice. Functiile Parlamentului European # participarea impreuna cu consiliul de

ministri la procesul de adoptare al legislatiei "E , # aprobarea cererilor de aderarea la "E , # numirea avocatului poporului ( abustagul), # interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene, # controlul comisiei europene , # are dreptul de a infiinta comisia de anc'eta si drepturi de petitie, # executarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului, # monitorizarea implementarii politicilor comunitare, # ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european./arlamentul European isi desfasoara activit. in 6 sedii +ruxel,.uxemburg si 9trasburg. 1.CARACTERI%TICA ORGANELOR E5EC"TIVE ALE "E. COMI%IA E"RO!EANA /5I<*I/!.! institutie de initiativa legislativa si executiva a "E..a alcatuirea ei fiecare stat mare si anume -ranta, germania, 1aria +ritanie ,Italia, si 9pania participa cu cite & reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .*u In principiu comisia europeana face propuneri consiliului "E privind inbunatatirii politicii umanitare.*omisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol executiv.*omisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.$easemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si -orta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale "E.*omisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale "E inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara "E

2.CARACTERI%TICILE !OLITICII IND"%TRIALE COM"NE A "NI"NII E"RO!ENE. =biectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei comunitare.!cest obiectiv global se poate realize prin urmatoarele subobiective 1.!ccelerarea a%ustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare* 2.Incura%ararea creearii unui mediu favorabil in special pentru firmele mici si mi%locii #. Incura%area unui mediu favorabil cooperarii dintre companiile industriale fara a se a%unge la un abuzz de pozitii dominante 4.Incura%ararea unei mai bune exploatari a potentialului industrial in directia inovarii cercetarii si dezvolatarii te'nologice. /olitica industriala a competitivitatii pentru "E a determinat 4 prioritati 1./romovarea investiilor de portofoliu, &.$Ezvoltarea cooperarii industriale , 6.*oncurenta loiala in interior si in raport cu tertii, 4./erfectionarea formelor de interventie a autoritatilor publice.In vederea atingerii unor obiective concrete de politica industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si anume # regulile concurentei , aromonizarea fiscala #referitor la legislatia privind piata unica interna, # privind masuri publice care distorsioneaza piata # privind politica comerciala , #privind adoptarea sociala la transformarile din industrie ,# privind retelele trans# europene, # privind coeziunea economica si sociala, #privind cercetarea si dezvoltarea te'nologica #privind mediul ambient.

3.COM"NITATEA 6I !IAA COM"N A CARAIBELOR 7CARICOM0. !ROBLEME %I !ER%!ECTIVE Este o organiza>ie de 15 na>iuni din *araibe ?i dependen>e. /rincipalele scopuri ale *!5I*=1 sunt de a promova integrarea economic@ ?i cooperarea Antre membrii s@i, pentru a se asigura c@ beneficiile integr@rii An mod ec'itabil parta%ate, ?i de a coordona politica extern@. !ctivit@>ile sale ma%ore implic@ An coordonarea politicilor economice ?i planificarea dezvolt@rii, conceperea ?i instituirea proiecte speciale pentru >@rile mai pu>in dezvoltate An cadrul competen>ei sale, func>ioneaz@ ca o pia>@ unic@ regional pentru mul>i dintre membrii s@i (*aricom pie>ei unice), ?i manipularea disputele comerciale regionale. Bn &331, ?efii de guvern au semnat un tratat revizuit de *'aguaramas de compensare, astfel, calea pentru transformarea ideii pentru o pia>@ comun@ aspect de *!5I*=1 An sc'imb, un *araibe (*!5I*=1), pie>ei unice ?i economiei . /arte a tratatului revizuit Antre statele membre include stabilirea ?i punerea An aplicare a *ur>ii de ;usti>ie din *araibe . C*omunitatea *araibelor (*!5I*=1), ini>ial *omunitatea *araibelor ?i /ia>a *omun@, a fost stabilit prin 0ratatul de la *'aguaramas , care a intrat An vigoare la 1 august 1986. /rimele patru semnatari au fost +arbados , ;amaica , DuEana si 0rinidad ?i 0obago .*!5I*=1 a Anlocuit dizolvarea -edera>iei Indiilor de Fest , care a

durat de la 36 ianuarie 1952 ?i 61 mai 197&. 4.CONIN"T"L !OLITICII DE DE VOLTARE REGIONALA 8N "NI"NEA E"RO!EAN. politica regionala#G ansamblul de politici structurale menite sa asigure reducerea si eliminarea, An perspectiva, a disparitatilor dintre diferitele regiuni ale statelor membre. Obie.tiv,l e+e&tial #G realizarea coeziunii economice si sociale a"E.*onceptul de regionalizare considera regiunea ca fiind esen>iala An procesele de planificare si dezvoltare.Bn Europa, obiectivul dezvoltarii regionale s#a manifestat, de#a lungul timpului, An principal, la doua niveluri # !l fiecarui stat european, # !l "niunii Europene.Bn prezent, politicile nationale de dezvoltare regionala, promovate An tarile "niunii Europene beneficiaza de #Dranturi pentru investitii si stimulente fiscale,# Bncura%area initiativelor te'nologice, # *resterea mobilitatii fortei de munca,# 9pri%in acordat I11# urilor, An scopul adaptarii acestora la mediul economic, An conditiile globalizarii,# Bncura%area dezvoltarii retelelor de cooperare.La &ivel e,ro-ea&9 politica regionala s# a dezvoltat An %urul conceptului de coeziune economica si sociala.*oeziunea se refera la reducerea decala%elor An ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a regiunilor si spri%inirea regiunilor ramase An urma sa recupereze decala%ul care le separa de regiunile dezvoltate ale "E./rincipalul instrument folosit de "E pentru promovarea politicii sale de dezvoltare regionala Al constituie -ondurile 9tructurale (-9). !ceste fonduri sunt rezultatul contributiei financiare a

statelor membre, proportional cu nivelul lor de dezvoltare economica, exprimata An valoarea /I+#ului, redistribuite apoi catre acele tari si regiuni ale "E, ramase An urma din punct de vedere economic si social. /rin 0ratatul de la 5oma, a fost creat primul fond structural si anume :o&;,l %o.ial E,ro-ea& 7:%E0. # *rearea de noi locuri de munca,# Integrarea somerilor de lunga durata si a categoriilor sociale expuse excluderii de pe piata muncii,# /romovarea sanselor egale de acces la munca,# 5econversia si Ambunatatirea pregatirii educationale si profesionale. :o&;,l E,ro-ea& -e&tr, Orie&tare +i Gara&tare -e&tr, A<ri.,lt,ra 7:EOGA0 cu scopul de a sustine actiunile An favoarea fermierilor. :o&;,l E,ro-ea& -e&tr, Dezvoltare Re<io&ala 7:EDER0. =biectivul -ondului Al reprezenta corectarea Cdezec'ilibrelor regionale din cadrul *omunitatii, rezultate, An particular, din preponderenta agriculturii, sc'imburile industriale si soma%ul structuralC prin Cfinantarea unor investitii An activitati industriale, mestesugaresti si servicii, care sa asigure crearea unor noi locuri de munca sau prote%area celor existenteC.I&+tr,me&t,l :i&a&.iar -e&tr, Orie&tarea =& ;ome&i,l !e+.,it,l,i 7I:O!0. /rin crearea acestui fond s#a urmarit #9pri%inirea sectorului piscicol, al acvaculturii si al industriei de prelucrare a produselor marine,# 5estructurarea si modernizarea flotei de pescuit,#$ezvoltarea pescariilor si protectia anumitor zone maritime,#

Identificarea de noi piete pentru produsele piscicole. 1>.COO!ERAREA TRAN%:RONTALIERA A RM !RIN E"ROREGI"NI.*olabora rea in cadrul euroregiunilor consta in crearea unor legaturi directe intre regiuni si comunitati aflate la frontiere intre state.=biectivele asigurarea unei zone de securitatre si stabilitate,sustinerea comunitatii rominesti si ucrainesti din 6 state,sustinerea si promovarea I11 din regiunea de frontiera,realizarii cooperarii impotriva traficului de fiinte umane si de droguri. Euroregiunea Dunarii de jos a fost lansata de 5ominia in 1998,care prevedea cooperarea regionala dintre 51 si "craina,5ominia.In baza acordului euroreg $unarea de %os are urmatorii membrii din partea 51 *a'ul,*antemir, 5ominia +raila,Dalati,0ulc ea, "craina =desa. Euroregiunea Prutul de sus creata prin tratatul semnat intre "craina si 5ominia in 1998,care prevedea cuprinderea %udetelor +otosani,9uceava,+alti,Edi net,Dlodeni,+riceni,*ernaut i. !ctivitatile desfasurate in cadrul euroreg sunt adoptarea si aplicarea 'otaririlor privind anularea taxelor si platilor de trecere la frontierele de stat de catre pf si p% inregistrate pe teritoriul euroreg,derularea proiectelor in domeniul social#economic,mediului si dezvolatarea durabila,stabilirea parteneriatului a unitatii administrativ#teritorial din !ustria si Dermania.

Euroreg Siret-PrutNistru,creata in &33& la Iasi care a inclus din partea 5ominiei Iasi,Faslui,<eamt,5 1# "ng'eni,.apusna,*'isinau,inc luzind apoi si r.=r'ei si 9oroca.In cadrul acestei euroreg se mizeaza pe colaborarea la nivel admn local in domeniul economic,invatamint,cultural si protectiei copilului. 11.GR"!ARILE INTEGRATIONI%TE DIN E"RO!A.COM"NITATEA %TATELOR INDE!ENDENTE 7C%I0, &1 decembrie, 1991 la !lma#!ta, liderii a 11 state suverane au semnat /rotocolul la !cord An care au subliniat c@ !zerbaid%an !rmenia +elarus Haza'stan HArgAzstan 1oldova, -edera>ia 5us@, 0ad%iIistan, 0urImenistan, "zbeIistan ?i "craina pe baz@ de drepturi egale Anfiin>eaz@ *omunitatea 9tatelor Independente. =biectivele *omunit@>ii sAnt urm@toarele$ ' cooperarea An domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural, etc., ' dezvoltarea global@ ?i ec'ilibrat@ An domeniul economic ?i social a statelor membre An cadrul unui spa>iu economic comun, cooperarea Antre state ?i integrare, ' asigurarea drepturilor ?i a libert@>ilor fundamentale, An conformitate cu principiile generale recunoscute ?i normele dreptului interna>ional ?i a documentelor =9*E, ' cooperarea Antre statele membre pentru men>inerea p@cii ?i securit@>ii interna>ionale, punerea An aplicare a unor m@suri eficiente de reducere a Annarm@rilor ?i a c'eltuielilor An domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare ?i a altor arme de distrugere An mas@, realizarea dezarm@rii

generale ?i complete, ' asisten>a pentru cet@>enii statelor membre An comunicarea liber@, stabilirea contactelor ?i circula>ia An cadrul *omunit@>ii,' asisten>a %uridic@ reciproc@ ?i cooperarea An alte domenii ale rela>iilor %uridice,' solu>ionarea pa?nic@ a diferendelor ?i conflictelor Antre na>iunile *omunit@>ii.I&i?iativa Ce&tral'E,ro-ea&@ 7ICE0 cu spa>iul de &698,2 mii Im& ?i poten>ialul demografic de &51 mil. de locuitori reprezint@ o pia>@ vast@ de desfacere, accesul stabil la materia prim@ ?i atragerea investitorilor cu capital str@in din >@rile I*E.I*E a fost instituit@ An noiembrie 1929 de c@tre Italia, !ustria, "ngaria ?i Iugoslavia. .a momentul actual I*E Antrune?te 18 state !lbania, !ustria, +elarus, +osnia# Jer>egovina, +ulgaria, Italia, Iugoslavia, *e'ia, *roa>ia, 1acedonia, 1oldova, /olonia, 5omKnia, "craina, "ngaria, 9lovacia ?i 9lovenia.=biectivele organiza>iei >in de intensificarea cooper@rii dintre >@rile membre, intensificarea particip@rii tuturor statelor I*E la procesul de integrare european@, intensificarea procesului de transform@ri economice ale >@rilor An tranzi>ie, dezvoltarea comer>ului exterior al statelor I*E, evitAnd crearea noilor bariere ?i diviz@ri An Europa,orientarea activit@>ilor An direc>ia sus>inerii >@rilor dezavanta%ate ?i relans@rii economice prin proiecte din domeniul economic, te'nic, ?tiin>ific ?i cultural.Co&+ili,l Re<io&al ;e Coo-erare (*5* din &8 februarie &332). a fost lansat An scopul sus>inerii >@rilor An procesul de integrare economic@ An structurile europene,

dezvoltarea economic@, promovarea investi>iilor ?i a comer>ului An Europa de 9ud#Est prin intermediul proiectelor financiare ?i te'nice, acordate de c@tre statele donatoare din "E.A.or;,l Ce&tral E,ro-ea& ;e Liber %.Aimb 7CE:TA0. /artenerii ini>iali ai acestei regiuni /olonia, *e'ia, "ngaria, iar mai tArziu 5omKnia ?i +ulgaria, avAnd o dorin>@ comun@ de aderare cAt mai rapid@ la "E, au reu?it s@ accelereze acest obiectiv prin valen>ele *E-0!. /articiparea la aceasta zon@ de liber sc'imb a permis atenuarea asimetriilor de dezvoltare ?i crearea stabilit@>ii An regiune, fapt datorat coordon@rii reu?ite a politicilor macroeconomice ?i a politicii comerciale preferen>iale.@rile ;i& Bazi&,l M@rii Ne<re se confrunt@ cu principalele probleme ale dezvolt@rii interna>ionale contemporane. $rept Ancercare de contrac@rare a acestei tendin>e poate fi men>ionat procesul de institutionalizare din &5 iunie 199& a colabor@rii economice regionale prin formarea *omunit@>ii Economice a 1@rii <egre prin semnarea $eclara>iei de la Istanbul. 1embrii fondatori ai *E1< sAnt !lbania, +ulgaria, Drecia, 5omKnia, 0urcia, 5epublica 1oldova, 5usia, "craina ?i trei >@ri caucaziene (!rmenia, !zerbaid%an ?i Deorgia). Or<a&iza?ia -e&tr, Demo.ra?ie Bi Dezvoltare E.o&omi.@ 7ODDE'G"AM0 este o structur@ regional@ format@ din 4 >@ri Deorgia, "craina, !zerbai%an, 1oldova cu scopul de a participa la tranzitul de 'idrocarburi din

regiunea 1@rii *aspice spre Europa, Anclusiv An cadrul proiectelor "niunii Europene./entru 1oldova, D"!1 este unica posibilitate de lua parte la unul dintre cele mai de anvergura proiecte geoeconomice din Europa, care este conectarea pie>ei europene la resursele energetice din !sia *entrala. 12.GR"!"L ANDIN %A" COM"NITATEA ANDIN DE NAI"NI 7!ACT"L ANDIN C CAN0.GR"!"L ALADI. Este un bloc de comer> care cuprinde !merica de 9ud >@ri ale +olivia, *olombia, Ecuador ?i /eru. *omunitatea !ndin@ are 92 milioane de locuitori care tr@iesc Antr#o zon@ de 4833333 Impatrati, a c@rui /I+ 9"! au ridicat la 845.6 miliarde dolari An &335, inclusivFenezuela, (care a fost un membru la acea vreme)./actul !ndin Anc'eiat An 1979 a c@utat s@ stabileasc@ rela>ii Antre Fenezuela, *olumbia,Ecuador, /eru ?i +olivia Ans@ membrii pactului au c@zut de acord s@ creeze o zon@ de comer>liber doar An octombrie 199&, iar acordul a intrat An vigoare An ianuarie 1995.5ecent, cu noul acord de cooperare cu 1ercosur, *omunitatea !ndin a cK?tigat patru noi membriasocia>i !rgentina, +razilia, /araguaE ?i "ruguaE. $e la 1 ian. &335, cet@>enii statelor membre pot intra !ndin@ celelalte state membre comunitare, f@r@ obliga>ia de a de>ine viz@. /asagerii ar trebui s@ prezinte autorit@>ilor lor na>ionale de c@r>i de identitate.Fizitatorii Fenezuela va trebui s@ prezinte pa?apoartele lor, ei vor primi apoi andin@ 1igra>ie*ard in cLE timpul de ?edere temporara An >ar@ este declarat. 1#.IDEEA E"RO!EAN 6I CONCRETI AREA EI. !RINCI!ALELE TRATAteDeschiderea

antierului european-din prim@vara anului 1945, odat@ cu zdrobirea Dermaniei fasciste, simboliza AnfrKngerea Europei ?i prefigura divizarea acesteia./entru c@ Europa distrus@ de r@zboiul devastator, sl@bit@ ?i s@r@cit@, urma s@ fie Amp@r>it@ Antre cei doi Anving@tori 9"! ?i "599.Bn aceste condi>ii, oamenii politici din Europa =ccidental@ au avut o obsesie cum s@ organizeze An mod durabil pacea, cum s@ refac@ rolul ?i influen>a Europei An lume, cum s@ fac@ s@ renasc@ economiile devastate de r@zboi. 1otiva>ia principalelor state vest#europene pentru a participa sau nu la (construc>ia european@) era diferit@ #-ran>a era Anc@ ezitant@ An dorin>a de a se manifesta ca mare putere colonial@ ?i voin>a de a fi motorul principal al integr@rii europene,1area +ritanie favoriza mai degrab@ o alian>@ cu 9"! decKt s@ renun>e la politica sa insular@, printr#o integrare cu vec'iul continent,Dermania ?i Italia urm@reau s@ ias@ din izolarea impus@ de statutul lor de >@ri Anvinse An r@zboi,M@rile +enelux, respectiv +elgia, =landa ?i .uxemburg, organizate de%a Antr#un sistem de liber#sc'imb comercial se pronun>au pentru integrare, inclusiv pentru a fi prote%ate de tendin>ele dominatoare ale marilor vecini -ran>a ?i Dermania.Naterea Comunitii Europene Planul Schumann !"#$%&-E?ecul *onferin>ei de la 1oscova a mini?trilor de externe ai "599, -ran>ei ?i 1arii +ritanii asupra Dermaniei, din aprilie 1948 a condus la ruptura dintre fo?tii alia>i. Europa s#a rupt An dou@ blocuri diametral opuse. /rocesul a fost accentuat An iulie 1948 cKnd "niunea 9ovietic@ ?i >@rile satelit din

Europa 5@s@ritean@ au refuzat s@ participe la planul 1ars'all, Anfiin>Knd An ianuarie 1949, *onsiliul de !%utor Economic 5eciproc (*!E5).Bn aceste condi>ii, 9"! ?i 1area +ritanie Ai confer@ -ran>ei sarcina de a lua ini>iativa An privin>a Dermaniei. (planul 9c'umann)Elaborat de ;ean 1onnet(secretar general ad%unct al .igii <a>iunilor,), planul este prezentat ministrului francez de externe, 5obert 9c'uman la &9 aprilie 1953 care, la rKndul s@u, l#a f@cut public printr#o $eclara>ie, la 9 mai 1953, *onsiliului de 1ini?tri al -ran>ei. $e aceea, nu AntKmpl@tor data de 9 mai este s@rb@torit@, azi, ca (Niua Europei)./lanul 9c'umann prevedea plasarea industriei c@rbunelui ?i o>elului din -ran>a ?i Dermania, sub o Analt@ autoritate comun@, care stabilea ?i libera circula>ie a celor dou@ produc>ii, reglementKnd astfel nivelurile de produc>ie din 5u'r. /ropunerea francez@ a fost acceptat@ de Dermania, Italia ?i cele 6 >@ri din +enelux, care semneaz@, la 12 aprilie 1951, 0ratatul de la /aris privind instituirea *omunit@>ii Economice a *@rbunelui ?i =>elului (*E*=).*E*= va stabili o egalitate An drepturi ?i Andatoriri Antre >@ri Anving@toare ?i >@ri Anvinse An sKnul unei organiza>ii noi, fondat@ de delegarea liber#consim>it@ de suveranitate.0ratatul de la 5oma (1958) relansarea economic@./erioada 1953 : 1954 a fost dominat@ de proiectul francez privind crearea unei *omunit@>i Europene de !p@rare. "rmare declan?@rii r@zboiului din *oreea, 9"!

?i#a propus reAnarmarea Dermaniei. -ran>a Ans@, tem@toare, a propus integrarea armatei 5-D Antr#o for>@ european@ de ap@rare. 0ratatul a fost semnat An 195&, dar din cauza votului negativ din !dunarea -ran>ei An august 1954, proiectul a c@zut.. E?ecul Anregistrat An politica de ap@rare, a determinat >@rile vest#europene s@ caute un alt domeniu, respectiv cel economic. !?a s#a a%uns ca, la 2) martie 14)2 +@ /ie +em&ate9 la Roma9 ;o,@ tratate -rivi&; .rearea Com,&it@?ii E.o&omi.e E,ro-e&e 7CEE0 .,&o+.,t@ mai ;e<rab@ +,b ;e&,mirea ;e !ia?a Com,&@ Bi E"RATOM',l.Tratat,l ;e la Roma9 a i&trat =& vi<oare la 1 ia&,arie 14)3. /erioada 1959 : 1983 a fost dominat@ de concretizarea obiectivelor 0ratatului An dou@ sectoare principale uniunea vamal@ industrial@ ?i agricultura.Eliminarea taxelor vamale intercomunitare ?i suprimarea contingentelor cantitative au fost programate pe o perioad@ tranzitorie de 1& ani, divizat@ An 6 etape. /erioada a fost Ans@ redus@ cu 12 luni, ceea ce a permis s@ se constate realizarea "niunii Famale la 1 iulie 1972.Bntre 1952 ?i 1983, efectele Anl@tur@rii barierelor vamale au fost spectaculoase comer>ul intercomunitar a crescut de 7 ori, iar /rodusul Intern +rut al >@rilor membre a crescut An medie cu 83 O.. 9e apreciaz@ c@ /!* : de care ne vom ocupa Antr#un curs special : a contribuit puternic la procesul de unificare european@.'ratatul de la (aastricht !"##)&* Naterea +niunii Europene*-*onstruc>ia european@ limitat@ la integrarea economic@ era neterminat@..*rearea "E n#ar fi fost Ans@ posibil@ f@r@ decizia *onsiliului European

de la 1ilano, din decembrie 1925, care a decis reunirea Antr#un singur text a amendamentelor asupra 0ratatului de la 5oma, privind crearea *EE, ?i a dispozi>iilor privind cooperarea politic@ de unde ?i denumirea de (A.t "&i. E,ro-ea&D. !ceasta va permite #Includerea de noi politici An domeniul comunitar, precum politica regional@, transporturile, dezvoltarea ?tiin>ific@, dimensiunea social@, protec>ia mediului Ancon%ur@tor, # Extinderea votului ma%oritar An *onsiliul de 1ini?tri al *EE,, ceea ce va permite scoaterea acestei structuri din impas ?i adoptarea a cca. 633 directive privind crearea An perspectiv@ a /ie>ei Interne, # /romovarea : An baza 0itlului II din !ctul "nic : a unei politici europene comune.4$ou@ *onferin>e Interguvernamentale : una privind "niunea Economic@ ?i 1onetar@, iar cealalt@ privind "niunea /olitic@ : s#au desc'is la 5oma, An decembrie 1993. *ele dou@ conferin>e s# au Anc'eiat prin semnarea la 1aastric't a 05!0!0"."I !9"/5! "E. 'ratatul de la ,msterdam !"##-&-.a & octombrie 1998 a fost semnat un nou 0ratat, la !msterdam, care a intrat An vigoare la 1 mai 1444. !cesta modifica 0ratatul de la 1aastric't asupra "niunii Europene."niunea European@ iese transformat@. <oi sarcini Ai sunt acordate rolul cet@>enilor "niunii este subliniat mai puternic, caracterul democratic al institu>iilor europene este Ant@rit.Bn timp ce construc>ia european@ se dezvolt@ An %urul unor obiective economice, accentul este pus de acum Ancolo pe responsabilit@>ile politice An interiorul "niunii, ca ?i fa>@ de restul lumii.'ratatul de la Nisa

!)%%"&* .mportana sa pentru re/orma +niunii din perspecti0a lrgirii spre Europa Central i de Est*0ratatul de la <isa, semnat la &7 februarie &331, ale c@rui baze s#au formulat An cadrul *onsiliului European din decembrie &333, cuprinde aspecte importante referitoare la$ - 5enun>area la dreptul de veto referitor la voturile exprimate de *onsiliul de 1ini?tri, 5evizuirea sistemului de repartizare a voturilor care s@ permit@ coresponden>a Antre num@rul de voturi ?i dimensiunea statelor, 5eforma *omisiei Europene, - -lexibilizarea sistemului cooper@rilor consolidate.0ratatul avea misiunea de a Ancorpora An con>inutul s@u cele patru tratate anterioare ale "niunii ?i va include referiri clare la modalit@>ile An care va fi exercitat@ puterea ?i la ce nivel (comunitar, na>ional, regional), cum pot diferite instan>e legislative sau administrative s@ coopereze mai eficient etc. 0ratatul cuprinde An con>inutul s@u ?i *arta $repturilor -undamentale proclamate la <isa.Con0enia asupra 0iitorului Europei i 'ratatul Constituional al +niunii Europene* Scopuri - apropierea cet@>enilor de proiectul european ?i de institu>iile europene,structurarea vie>ii politice ?i a spa>iului politic european Antr#o Europ@ l@rgit@, - s@ fac@ din "niune un factor de stabilitate ?i un reper An noua organizare a lumii, =biectivul esen>ial al *onven>iei a fost acela de a Ancerca elaborarea ?i adoptarea unui text, prin simplificarea ?i reamena%area tratatelor

anterioare (5oma, 1aastric't, !msterdam, <isa). "1*IN%TIT"II COM"NITARE$ C"RTEA DE E"%TITIE9 C"RTEA DE CONT"RI9 BANCA CENTRAL E"RO!EANA.C"RTEA E"RO!EANA DE E"%TITIE : infiintata in anul 195& cu sediul la .uxemburg , este curtea suprema a "E in domeniile in care se folosescte legislatia "E.*omunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.0ratatele de baza au facut la legislatia "E sa prevaleze in fata legislatie nationale.!cest organism cuprinde &8 de %udecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, %udecatorii sunt alesi pe 6 ani care pot fi reinnoiti in orice moment.*urtea este sistata de 2 avocatti.*urtea Europeana de %ustitie este organismul de acitivitatea care o determina si ii da o importanta primordiala.*urtea Europeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene.*urtea europeana de %ustitie este organul legal suprem al "E.Este o institutie de inovatie a 0ratatului de la 1asstric' la nivel comunitar si este numit de parlament An termen de 5 ani. Institutia e avocatul poporului european constituit@ An anul 199&. 5olul s@u este de aprimi reclamatii referitore la acte, de administrare eficient@ An activitatea institutiilor sau organismelor comunitare. Este un organ de conciliere si de rezolvare a litigiilor administrative.C,rtea E,ro-ea&@ ;e Co&t,ri, instituit@ An 1988, examineaz@ legitimitatea i regularitatea intr@rilor i ieirilor din "niunea European@ i supraveg'eaz@ gestiunea financiar@ s@n@toas@ a bugetului "E.*urtea de

conturi este compus@ de un cet@ean pentru fiecare stat membru, numit de *onsiliul "niunii Europene cu un mandat de ase ani, care poate fi Annoit. $in 1 ianuarie, &338 *urtea este compus@ din &8 de membri, din motive de eficien@, *urtea poate institui seciuni An interiorul ei, cu un num@r redus de membri, pentru a adopta anumite categorii de relaii i p@reri. 1embrii Ai desemneaz@ preedintele *urii, care r@mKne An post timp de trei ani.Obie.tivele *urii de *onturi sunt urm@rirea respect@rii reglement@rilor legale cu caracter economic, financiar, fiscal i contabil, An vederea identific@rii eventualelor erori sau neregularit@i An Antocmirea situaiilor financiare, An gestionarea i utilizarea corect@ i performant@ a fondurilor publice, precum i aplicarea m@surilor de Anl@turare a acestora, perfecionarea cadrului legislativ armonizat implementat An domeniul auditului public extern pe m@sura evoluiei practicii internaionale, consolidarea capacit@ii instituionale a *urii de *onturi a 5omKniei ca instituie independent@, profesional@ i credibil@ de control i audit extern al fondurilor publice, crearea premiselor necesare asigur@rii unei funcion@ri convergente a instituiilor din sistemul public An raport de competenele acestora, prote%area intereselor financiare ale statului romKn i ale comunit@ii Europene.Ba&.a Ce&tral@ E,ro-ea&@ (+*E) este banca central@ a "niunii Europene, cu funcia de administrare a politicii monetare An cele 18 @ri care folosesc euro ca moned@. Bi

are sediul An -ranIfurt am 1ain. +anca a fost Anfiinat@ la 1 iunie 1992, ca urmare a 0ratatului de la !msterdam. !ctualul preedinte al +*E este 1ario $rag'i. +*E colaboreaz@ cu b@ncile centrale din toate cele &8 de state membre ale "niunii Europene. Bmpreun@, formeaz@ 9istemul European al +@ncilor *entrale(9E+*). +*E stabilete cadrul cooper@rii dintre b@ncile centrale ale celor 18 state membre care au adoptat moneda unic@ i alc@tuiesc Ampreun@ zona euro. *ooperarea existent@ la nivelul acestui grup restrKns poart@ numele de (eurosistem). +*E are ca obie.tiv meninerea i&/l aiei la un nivel inferior, dar apropiat de 2F. +*E are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote, drept obinut prin 0ratatul de la 1aastric't. 9tabilitatea preurilor este definit@ ca o cretere anual@ a indicelui armonizat al preurilor de consum (I!/*) din zona euro de sub &O, stabilitatea preurilor trebuie meninut@ pe termen mediu. 1).IN%TR"MENTE 6I MECANI%ME DE REALI ARE A !AC. RE:ORME ALE !AC./roblema fundamental@ a oric@rei societ@>i atAt la nivel mondial cAt ?i la nivel na>ional a fost ?i r@mAne garantarea securit@>ii alimenare cu scopul de a asigura popula>ia cu 'ran@, cele 7 state au convenit pentru crearea unei pie>e comune pentru produsele agricole cu condi>ia promov@rii unei politici agricole comune cu scopul garant@rii aprovizion@rii alimentare necesare.

!plicare unei politici agricole comune s#a prev@zut Anc@ din primele etape ale construc>iei europene. !gricultorii reprezentau la momentul semn@rii tratatului de la 5oma aproximativ &5O din popula>ia activ@. *onform tratatului de la 5oma obiectivele /!* se grupeaz@ An 6 categorii # Obie.tive e.o&omi.e : promovarea progresului te'nico#?tiin>ific, alocarea ra>ional@ a resurselor precum ?i cre?terea produc>iei.# Obie.tiv +o.ial# stabilirea unui nivel de via>@ ec'itabil pentru agricultori ?i Antreaga popula>ie precum ?i asigurarea unor pre>uri rezonabile pentru consumatori Obie.tiv -oliti. : garantarea securit@>ii alimentare ?i securit@>ii aprovizion@rii. Principii PAC ## pie>ei unice in interiorul "niunii Europene, produsele agricole circul@ f@r@ restric>ii, preferin>ei comunitare este favorizat consumul produselor originare din "niunea European@, prin impunerea de pre>uri mai mari la produsele din import fa>@ de produc>ia intern@,# solidarit@>ii financiare m@surile comune sunt finan>ate dintr#un buget comun./entru realizarea obiectivelor /!* definite in 0ratatul de la 5oma ?i in spiritul principiilor stabilite la 9tresa, s#a construit un +i+tem .om-leG ;e re<,li ?i mecanisme care reglementeaz@ produc>ia, comer>ul ?i prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organi2aii comune de pia 11..INTEGRAREA ECONOMIC 8N A:RICA$ !ROBLEME9 !ER%!ECTIVE.Ideea unei !frici integrate a aparut Anca din anii P53#P73, de la cucerirea independentei cvasitotalitatii tarilor de pe acest continent. Integrarea ar fi trebuit sa cuprinda atKt

aspectele comerciale, cKt si cele ale politicilor economice, infrastructura, libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca, astfel AncKt sa se valorifice toate oportunitatile oferite de o regiune cu nebanuite bogatii. $in pacate, aceasta idee a ramas la acelasi stadiu si foarte putine lucruri au fost facute An acest sens. /rocesul de integrare An !frica Anregistreaza cele mai scazute performante. Com,&itatile e.o&omi.e re<io&ale a/ri.a&e au multi membri, care fac parte din mai multe organizatii An acelasi timp (din cele 56 de tari, &8 de tari fac parte din doua grupari, 12 din 6 grupari.*resterea productiei la nivelul tarilor membre, ca si intensificarea sc'imburilor comerciale au ramas doar la stadiul de deziderate, ponderea !fricii, ca un Antreg continent An comertul international fiind sub nivelul unor tari ca 1area +ritanie sau =landa. *ontinentul african este (gazda) a nu mai putin de 14 grupari economice intraregionale, din care %umatate au o importanta relativa mai mare !1" : "niunea !raba 1agrebiana, cu 5 membri, *=1E9! : /iata *omuna a !fricii de Fest si de 9ud, cu &3 de membri, E**!9 : *omunitatea Economica a 9tatelor *entral : africane, cu 15 membri, E*=Q!9 : *omunitatea Economica a 9tatelor din Festul !fricii, cu 15 membri, 9!$* : *omunitatea de $ezvoltare a !fricii de 9ud, cu 14 membri, ID!$ : !utoritatea Interguvernamentala de $ezvoltare, cu 8 membri, *E<#9!$ : *omunitatea 9tatelor !fricane din 9a'el, cu 12 membri.!naliza gruparilor economice africane arata ca, din punct

de vedere organizatoric, ele nu sunt cu nimic mai pre%os decKt (colegele) lor mult mai performante, ca "E sau <!-0!. <erealizarile statelor membre ale diverselor grupari sunt reflectate c'iar de incapacitatea de a colecta fondurile necesare pentru transpunerea An practica a obiectivelor propuse.*u multa energie si mult spri%in se pot obtine rezultatele asteptate. 5ezultate mai vizibile au fost obtinute An domeniul integrarii comerciale. /entru atingerea stadiului unei uniuni economice sunt necesare eforturi considerabile. /oate ca mai mult decKt An oricare alta regiune a lumii, integrarea pe continentul african este singura solutie de a iesi din conul de marginalizare An care se afla acum. .ipsa resurselor financiare, a infrastructurii, problemele sociale cu care se confrunta sunt doar cKteva dintre coordonatele ce definesc situatia grea a acestui continent. 9uccesul va depinde Antr#o masura covKrsitoare de cooperarea si anga%amentul gruparilor regionale An redefinirea rolului lor. 12. INTEGRAREA ECONOMIC 8N AMERICA DE NORD9 !RIVIRE DE AN%AMBL". Evolutia procesului integrationist An aceasta regiune confera o serie de particularitati, care tin de atitudinea statelor membre fata de fenomenul de regionalizare (An special 9"!), de tipologia economiilor care compun respectiva zona de liber sc'imb (doua economii dezvoltate si o tara An

dezvoltare, mai mult superputerea mondiala# 9"! si doua state cu potentiale economice, politice si comerciale diferite # *anada si 1exicul). <!-0! nu a debutat sub bune auspicii. 1exicul s#a confruntat la finele anului 1994 cu o criza financiara de proportii. 1ulti critici ai !cordului <!-0! considera criza peso#ului mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber sc'imb. Exista voci care afirma ca <!-0! a constituit un spri%in pentru guvernul mexican An traversarea unei crize determinate de factori externi. $ar prin ce s#ar putea defini An formula cea mai simpla <!-0!, de la lansare pKna An prezent R H <!-0! reprezinta cea mai mare zona de liber sc'imb, cu o piata de 4&7 mil. consumatori si cu o valoare totala a productiei de bunuri si servicii de <!-0! reprezinta un mediu investitional atractiv An decurs de un deceniu investitiile Antre parteneri s#au dublat, depasind nivelul de 633 mld. "9$, si a crescut An acelasi timp prezenta investitorilor straini din afara <!-0!, <!-0! receptioneaza An prezent peste &4O din investitiile straine directe Anregistrate la nivel mondial, si furnizeaza &5O din fluxurile de investitii straine directe, H<!-0! si#a cKstigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu si a celor de munca An cadrul colaborarii trilaterale. <!-0! aspira la extinderea catre sud, la cuprinderea unui numar tot mai mare de state de pe continentul american An planul de integrare regionala. 13.INTEGRAREA ECONOMIC 8N A%IA IA%EAN9 A!EC.!sociatia natiunilor din tarile din asia de

sud#est(!9I!<) s#a constituit in anul 1978 cu sediul la ;acarta (Indonezia). 1embrii de baza au fost +runei, *ombod%ia, -ilipine, Indonezia, 1alazia, .aoz, 9ingapore, 0ailanda, Fietnam si /apua <oua Duinee./rincipalele obiective !9I!< 4 accelerarea progresului economic4cresterea stabilitatii in regiune4/romovarea cooperarii intre tarile member . !9I!< este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. /rincipalele domenii de colaborare economica reciproca ale !9I!< sunt 4acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc(resurse energetice si alimentare)4colaborarea in domeniul comertului(iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea4colaborare de productie4relatiile economice, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. /rincipalul efect economic al !9I!< este 4crearea marii piete unice cu numarul general de populatie de 663 mil oameni si totalul anual de /I+ de 633 mlrd dolari americani.49timularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in !9I!<(implimentarea capitaluli fara impozite).In cadrul !9I!< activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr#o emisfera ma%ora importanta de sistemul de relatii internationale. *ooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC) s#a constituit in noimembrie 1929 ca forum consultativ al tarilor membre !9I!< si al partenerilor lor din /acific.

9ediul este la 9ingapore.*omponenta organizatiei !/E* cuprinde &1 membri care include !ustralia, +runei, *anada, *ili, *'ina, *oreea de 9ud, -ilipine, Jong Hong, 1alaisia, 1exic, <oua Neelanda, 0aiSan, 0ailanda, 9ingapore, 9"!, /eru, 5usia, Fietnam./rincipalele obiective 4promovarea colaborarii economice multilaterale 4in special in domeniul comertului 4in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului.$e la crearea !/E* nu s#a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. =rganizatia !/E* se bazeaza pe trei piloni de baza # .iberalizarea comertului si a investitiilor#-acilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. #!linierea in domeniul standardelor interne si internationale. #!ccesul sporit pe piata mondiala.# *ooperarea econ si te'nica si a te'nologiilor avansate. 14.INTEGRAREA !O ITIVA %I INTEGRAREA NEGATIVA. AVANTAEELE %I DE AVANTAEELE INTEGRARII ECONOMICE Integrarea pozitiva#se refera la modificarea instrumentelor si institutiilor existente si crearea unor noi capabile sa asigure functionarea efectiva si eficienta a pietei integrate.Integrarea negativa#procesul de inlaturare a obstacolelor asupra comertului dintre statele participante,respectiv

eliminarea oricaror restrictii in procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale. 2>..LOC"L %I ROL"L ECONOMIEI "E IN ECONOMIA MONDIALA /rin crearea "E s#a realizat distribuirea unei forte ma%ore pe plan mondial."e detine &.2 O din suprafata globului,2O din populatia lumii,&9O din /I+ mondial, & dintre primele 13 corporatii transnationale sunt europene..uxemburgul fiind tara lidera pe plan mondial dintre /I+ inregistrat pe cap de locuitor.$in primele 13 banci pe plan mondial & sunt europene,66 O din importul de petrol si 17O din consumul mondial de energie./rincipalul obiectiv al "E#&8 este progresul economico#social si ameliorarea constanta a conditiilor de viata si de trai a cetatenilor.*ompetitivitatea tarilor "E in urma stabilirii indicilui global al competitivitatii in tarile "E pe an &313#&311,cea mai competitiva fiind 9uedia,Dermania,-ilanda ,=landa,$anemarca.*ele mai necompetitive Drecia,+ulgaria ,.etonia si 5ominia. 21.!ARTICI!AREA RE!"BLICII MOLDOVA LA COO!ERAREA ECONOMIC DIN E"RO!A DE %"D'E%T$ ICOO!ERAREA ECONOMIC LA MAREA NEAGRD 7OCEMN09 CE:TA'.A.or;,l Ce&tral E,ro-ea& ;e Liber %.Aimb 7CE:TA0. /articiparea la *E-0! se deosebete, Antr#o anumit@ m@sur@, de participarea la alte grup@ri regionale ca urmare a stadiului de dezvoltare de la care au pornit partenerii ?i a obiectivelor urm@rite. !stfel partenerii ini>iali ai acestei regiuni /olonia, *e'ia, "ngaria, iar mai tArziu 5omKnia ?i +ulgaria, avAnd o

dorin>@ comun@ de aderare cAt mai rapid@ la "E, au reu?it s@ accelereze acest obiectiv prin valen>ele *E-0!. /articiparea la aceasta zon@ de liber sc'imb a permis atenuarea asimetriilor de dezvoltare ?i crearea stabilit@>ii An regiune, fapt datorat coordon@rii reu?ite a politicilor macroeconomice ?i a politicii comerciale preferen>iale.*re?terea economic@ realizat@ de statele din Europa *entral@ se explic@ An mare parte prin cre?terea exporturilor. !corduri de comer> liber a statelor membre *E-0! au determinat o dezvoltare rapid@ a comer>ului exterior ?i reorientarea acestuia spre "E. $ac@ la Anceputul anilor T93 cota pe care o de>inea "E An comer>ul >@rilor din Europa *entral@ a fost An mediu de 63O, la finele anilor T93 comer>ul acestor state cu "E a dep@?it 73O./rocesul de aderare a 5epublicii 1oldova la *E-0! a fost lung ?i a durat vreo 4 ani. /rimul pas An aceast@ direc>ie a fost f@cut sub forma acordurilor de comer> liber, Anc'eiate bilateral cu fiecare >ar@ membr@ AncepAnd cu +osnia ?i Jerzegovina din &33& finalizat cu Anc'eiere a acordului de aderare la *E-0! An &337.Bn conformitate cu prevederile acordului semnat cu statele *E-0! ?i intrat An vigoare din 1 mai &338, produsele originare din 1oldova beneficiaz@ de preferin>e comerciale ce prev@d anularea sau reducerea treptat@ a tarifelor, restric>iilor cantitative ?i a altor taxe cu efect ec'ivalent la produc>ia agricol@ ?i industrial@ ?i stabilesc criteriile de origine a m@rfurilor An limitele fiec@rui acord An parte.5educerea tarifelor la produsele originare din 5epublica 1oldova ?i

intrarea 1oldovei Antr#o zon@ economic@ liber@ de 55 mil. locuitori au determinat evolu>ia dubl@ a tranzac>iilor comerciale cu statele *E-0!, avAnd An anul &332 exporturi An valoare de 699&4,7 mii dolari 9"! ?i importuri de 41178,4 mii. dolari 9"!, astfel AnregistrAnd o dezvoltare pozitiv@ An compara>ie cu anii preceden>i. Este clar c@ 5epublica 1oldova al@turi de >@rile est#europene a reu?it s@ realizeze performan>e Analte An rela>iile comerciale ca urmare a particip@rii la regiunea *E-0! ?i s@ avanseze rela>iile cu "E.@rile ;i& Bazi&,l M@rii Ne<re se confrunt@ cu principalele probleme ale dezvolt@rii interna>ionale contemporane. $rept Ancercare de contrac@rare a acestei tendin>e poate fi men>ionat procesul de institutionalizare din &5 iunie 199& a colabor@rii economice regionale prin formarea *omunit@>ii Economice a 1@rii <egre prin semnarea $eclara>iei de la Istanbul. 1embrii fondatori ai *E1< sAnt !lbania, +ulgaria, Drecia, 5omKnia, 0urcia, 5epublica 1oldova, 5usia, "craina ?i trei >@ri caucaziene (!rmenia, !zerbaid%an ?i Deorgia). 5egiunea *E1< se Antinde, ca suprafa>@, de la 1area !driatic@ la =ceanul /acific ?i cuprinde An arealul s@u un num@r de opt m@ri. +ogat@ An resurse naturale ?i, dispunAnd de o pia>@ atractiv@ cu o popula>ie de 433 mln. de locuitori, regiunea *E1< reprezint@ unul dintre cele mai importante proiecte regionale de integrare economica. /osibilit@>ile de cooperare ?i integrare ale

acestei regiuni sAnt foarte largi, Ans@ tensiunile politice ?i militare creeaz@ bariere ?i c'iar pericole reale An realizarea acestora. = alternativ@ sigur@ a conflictelor regionale poate fi doar colaborarea regional@ economic@, care presupune existen>a unor canale sigure de comunicare ?i interac>iune cu alte comunit@>i economice, cum ar fi "E ?i *9I. !cest lucru ar oferi un grad mai Analt de stabilitate regiunii ?i ar valorifica avanta%ele comparative ?i competitive disponibile ?i ar facilita integrarea ei An sistemul european ?i mondial.5ecesiunea a afectat semnificativ rela>iile comerciale reciproce. Bn timp ce comer>ul interna>ional An ultimii ani a crescut de peste 14 ori, ponderea acestor >@ri An comer>ul interna>ional a r@mas destul de mic@, iar comer>ul reciproc a regresat.Industriile >@rilor membre necesit@ implementarea te'nologiilor noi, managementului performant ?i eficient, reducerea costurilor de produc>ie ?i ridicarea competitivit@>ii. 1ai exist@ ?i problema insuficien>ei re>elelor infrastructurale care frAneaz@ natura ?i dinamica fluxurilor de m@rfuri ?i factorii de produc>ie, iar dezvoltarea comer>ului exterior reciproc depinde de accelerarea rezolv@rii acestor probleme..uAnd An considera>ie faptul c@ ma%oritatea din state membre (2 din 11) sAnt economii An tranzi>ie, iar cooperarea regional@ ar contribui semnificativ la evolu>ia proceselor de transformare a climatului economic An regiune, s#au fixat urm@toarele obiective ma%ore #dezvoltarea ?i diversificarea continu@ a cooper@rii economice bi# ?i multilaterale,#accelerarea

proceselor economice, te'nologice, sociale ?i incura%area liberei ini>iative,# incura%area cooper@rii An cadrul zonelor economice libere, 22.!ARTICI!AREA RE!"BLICII MOLDOVA LA COO!ERAREA ECONOMIC DIN E"RO!A DE %"D'E%T$ ICEBn acest context participarea 5epublicii 1oldova la I&i?iativa Ce&tral'E,ro-ea&@ 7ICE0 cu spa>iul de &698,2 mii Im& ?i poten>ialul demografic de &51 mil. de locuitori reprezint@ o pia>@ vast@ de desfacere, accesul stabil la materia prim@ ?i atragerea investitorilor cu capital str@in din >@rile I*E.Ini>iativa *entral European@ a fost instituit@ An noiembrie 1929 de c@tre Italia, !ustria, "ngaria ?i Iugoslavia. *@tre 1997, anul An care 5epublica 1oldova a fost admis@ An calitate de membru cu drepturi depline. Bn virtutea formatului s@u, Ini>iativa A?i propune, An primul rAnd, sus>inerea membrilor s@i care Anc@ nu fac parte din *omunitatea European@ An demersurile de avansare a dialogului politic cu structurile europene ?i de intensificare a proceselor de integrare economic@ An acest spa>iu. 0otodat@ I*E serve?te ca for pentru cooperarea politic@, economic@, ?tiin>ific@ ?i cultural@ An regiune.34iecti0ele organi2aiei >in de # intensificarea cooper@rii dintre >@rile membre, #intensificarea particip@rii tuturor statelor I*E la procesul de integrare european@,#intensificarea procesului de transform@ri economice ale >@rilor An tranzi>ie, #dezvoltarea comer>ului exterior al statelor I*E, evitAnd crearea noilor bariere ?i diviz@ri An Europa,#

orientarea activit@>ilor An direc>ia sus>inerii >@rilor dezavanta%ate ?i relans@rii economice prin proiecte din domeniul economic, te'nic, ?tiin>ific ?i cultural. **I a 51 colaboreaz@ cu camerele >@rilor I*E An baza a peste 73 de acorduri semnate An cadrul mai multor proiecte ?i programe interna>ionale.Intensitatea rela>iilor comerciale a 5epublicii 1oldova cu >@rile membre I*E determin@ caracterul ?i calitatea cooper@rii regionale.$ar practica acestei colabor@ri ne arat@ c@, din p@cate, poten>ialul >@rii nostre nu este valorificat la maximum pe pie>ele Europei *entrale. *omer>ul bilateral relativ redus, An care ponderea cea mai mare o au bunurile cu valoare ad@ugat@ mic@, distan>ele mari, barierele create la tranzitarea m@rfurilor moldovene?ti # toate acestea nu desc'id o perspectiv@ real@ pentru o p@trundere mai larg@ a m@rfurilor noastre pe pie>ele statelor Europei *entrale. Bn vederea dezvolt@rii rela>iilor comercial#economice intraregionale este nevoie de formarea intreprinderilor mixte, extinderea activit@>ilor expozi>ionale, sc'imbul de te'nologii avansate ?i de informa>ii. 2# .!IAA COM"N A %"D"L"ICMERCO%"R a fost fondat@ An &7 martie 1991 de +razilia, !rgentina, "ruguaE i /ara guaE, An urma semn@rii 0ratatului de la !sunciUn, tratat dezvoltat An decembrie 1994 prin /rotocolul !diional de la =uro /reto, prin care se stabilete structura instituional@ a MERCO%"R i i se confer@ personalitate

%uridic@ internaional@. #+olivia, *'ile, *olumbia, Ecu ador i /eru au statut de membri asociai. #.a 9 decembrie &335, Fenezuela a fost primit@ An 1E5*=9"5 ca membru cu drepturi depline. #.a 63 decembrie &335, +olivia a fost invitat@ s@ devin@ membru cu drepturi depline.Obie.tivele <e&erale ale Mer.o+,r +,&t$ #creterea randamentului i a productivit@ii pentru cele patru economii, cu desc'iderea pieelor i accelerarea dezvolt@rii economice# perspective mai bune pentru folosirea mai %udicioas@ a resurselor disponibile# conservarea mediului# Ambun@t@irea comunicaiilor# armonizarea i coordonarea politicilor macroeconomice i complementarea diferitelor industrii."NA%"R# "<I"<E! <!0I"<I.=5 9"$ !1E5I*!<E (coloana sud !mericana a "E) organizare interguvernamentala economica si politic ace intruneste toate tarile americii de sud, lansata official in &332. Obie.tive$ #*oncentrarea, coordonarea politic@ i diplomatic@ An regiune.# *onvergena Antre 1ercosur, *omunitatea !ndin@ i *'ile Antr#o singur@ zon@ de comer liber. 9urinam i DuEana se pot asocia f@r@ a pierde statulul s@u An *aricom.# Integrarea fizic@, energetic@ i a comunicaiilor An !merica de 9ud, stimulat@ de Iniiativa pentru Integrarea Infrasctructurii 5egionale 9ud# !mericane (II59!).# !rmonizarea politicilor de dezvolare rural@ i agroalimentar@#0ransferul de te'nologie i cooperarea pe orizontal@ An toate domeniile tiinifice, educaionale, culturale.#*reterea nivelului de interaciune Antre mediile

comerciale i societatea civil@.#/romovarea gradual@ a m@surilor, aciun i a domenii de aciune. . 2(.!OLITICA AGRICOL COM"NITAR 7!AC0. NECE%ITATEA !AC. OBIECTIVE9 !RINCI!II ALE !AC..a etapa actual@ problema fundamental@ a oric@rei societ@iatAt la scara mondial@ cAt i la nivel integrionist ori naional a fost i r@mAne securitatea alimentar@. Bn scopul asigur@rii populaiei cu 'ran@ necesar@ cele 7 @ri fondatoare ale "E au convenit acrearea unei piee comune pentru produsele agricole. $ar cu condiia promov@rii unei politici agricole comune de garantare a aprovizion@rii cu elemente necasare la preuri rezonabile pentru cump@r@tori./!* urmareste atingerea a 5 categorii de o4iecti0e economicV promovarea progresului te'nic alocarea optima a resurselor cresterea productie adic@ nivelul de via>@ ec'itabil pentru agricultori, pre>uri rezonabile pentru consumatori, 6 obiectiv garantarea securit@>ii alimentare. /rin politica agricol@ comunitar@ >@rile menbre ?i#au dorit atingerea urm@toarelor obiective # cre?tere productivit@>ii An agricultur@ ?i promovarea progresului et'nic#asigurarea unui nivel de via>@ ec'itabil popula>iei agricole# stabilizarea pi.e>ilor# garantarea securit@>ii An aprovizionare#asigurarea de pre>uri rezonabile pentru consumatori. =rganizarea comun@ a pie>ilor releva 6principii #unicitatea pie>ii prin determinarea pre>urilor commune#garantarea pre>urilor prin interven>ii pe pia>a intern@#un sistem de protec>ie la grani>@ a pie>ii europene pentru asigurarea

preferin>ei comunitare. Obie.tivele estentiale ale /!* # 1entinerea "E in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe#5educerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata# *oncentrarea a%utorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de spri%in# Incura%area fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile#/rote%area mediului incon%urator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculture. 2).!OLITICA CONC"RENTIALA %I IND"%TRIALA"<! din c'eile succesului integr@rii europene a Europei =ccidentale o constituie existen>a, Anc@ de la Anceputurile construc>iei comunitare, a unei politici concuren>iale comune. /olitica An domeniul concuren>ei i&terzi.e -ra.ti.ile ;e #acordare de a%utoare publice care creaz@ distorsiuni An rela>iile de concuren>@ dintre agen>ii economici#stabilire a pre>urilor prin An>elegeri prealabile Antre produc@tori sau furnizori, #creare de carteluri care s@#?i Ampart@ pia>a, astfel AncKt s@ nu se concureze Antre ele, #abuz al pozi>iei dominante pe pia>@, #realizare de fuziuni care distorsioneaz@ libera concuren>@. Obiectivele politicii in domeniul concurenei pot fi succint grupate in trei categorii 1. /olitica european@ in domeniul concuren>ei (/$*) trebuie s@ garanteze unitatea pie>ei interne ?i s@ evite realizarea de in>elegeri intre firme, de natur@ s@

afecteze comer>ul intracomunitar ?i manifestarea liber@ a concuren>ei. (in>elegerile ?i practicile concertate),&. /olitica in domeniul concuren>ei caut@ s@ impiedice situa>iile in care ,&a +a, mai m,lte intreprinderi incearc@ s@ exploateze intr#o manier@ abuziv@ puterea lor economic@ in raport cu alte firme mai pu>in puternice (a4u2 de po2iie dominant), 6. $e asemenea, /$* trebuie s@ impiedice acele interven>ii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile %ocului liber al pie>ei prin discrimin@ri in favoarea intreprinderilor de stat sau prin acordarea de a%utoare c@tre anumite firme din sectorul privat (ajutoarele de stat). 21.!OLITICA DE VECINATATE E"RO!EANA.!ARTENERI AT"L E%TIC. !OLITICA E"RO!EAN DE VECINTATE 7!EV0 o &o,@ abor;are in cadrul rela>iilor dintre "niunea European@ ?i vecinii s@i, abordare ce o dep@?e?te pe cea tradi>ional@ bazat@ pe cooperare.!ceast@ politic@ constituie un cadru de consolidare a rela>iilor de vecin@tate ?i vizeaz@ intensificarea cooper@rii cu statele vecine "E l@rgite in vederea cre@rii unei zone de prosperitate ?i bun@ vecin@tate, a unui (cerc de prieteniC la frontierele "niunii.=biectivele /oliticii Europene de Fecin@tate Obie.tiv,l principal al /EF este imp@r>irea beneficiilor aduse de extinderea "E din &334 cu >@rile sale vecine. "n alt obiectiv este cel stabilit prin 9trategia European@ de 9ecuritate din &336, ?i anume cre?terea securit@>ii in vecin@tatea "niunii extinse.!oliti.a E,ro-ea&@ ;e Ve.i&@tate nu ofer@ statelor vizate (statele din estul

Europei ?i statele mediteraneene, ?i din iunie &334 ?i statele sud# caucaziene) perspectiva ader@rii la "E, ci permite o rela>ie privilegiat@ cu vecinii ?i o mai bun@ focalizare a eforturilor in domenii de importan>@ vital@ pentru apropierea statelor vizate de standardele europene./rintre be&e/i.iile oferite de /EF se num@r@ cele ce >in de dezvoltarea economic@ ?i social@ precum ?i ob>inerea posibilit@>ii de acces pe pia>a intern@ ?i integrarea in cadrul altor alte politici europene # Educa>ia, preg@tirea profesional@ ?i tineretul, W *ercetarea, W /robleme de mediu,W *ultura, W /olitica audio#vizualului, 0rasarea /lanului de !c>iuni pentru fiecare stat#vecin va depinde de necesit@>ile ?i capacit@>ile acestuia, in considera>ie fiind luate interesele ambelor p@r>i. $e asemenea se va >ine cont ?i de urm@toarele circumstan>e $# Po2iia geogra/ic6# Situaia economic6#Ni0elul de de20oltare a relaiilor +E 7 statul 0i2at6#8e/ormele in derulare*9tatele incluse in /olitica de Fecin@tate European@ In Est 1oldova, "craina, +elarus. 22.!RINCI!ALELE ETA!E ALE CON%TR"CTIEI E"RO!ENE. TRATAT"L DE LA MAA%TRICJT I ETAPA-1951 1983#constit comunit europ a carbunelui si otelului,constit com europ a energ atomice,formarea uniunii vamale,formarea pietei agrare unice,aderarea la com econ europ a 6 membri !nglia,$anemarca,Irl anda,trecerea tarilor membre de la econ. $e tip inc'is la desc'is.II E0!/! 1983#1993# adoptarea program de colab valutara,se constata scleroza europeana#state membre di cele noi aderate au nivel

diferit de dezvoltare economica,a fost adoptat actul unic european(/ortugalia,Drecia, 9pania).III E0!/! 199&# &334# const si evolutia "E,se constit uniunea econom si monetara si se trece la moneda unica euro(!ustria,-inlanda si 9uedia).IF E0!/! &334# &338# elaborarea trat constitutional si aderarea a noi stat (5omania,+ulgaria&338) in &334(*ipru,*e'ia, Estonia,.etonia,/olonia). 'ratatul de la (aastricht !"##)&* Naterea +niunii Europene*-*onstruc>ia european@ limitat@ la integrarea economic@ era neterminat@..*rearea "E n# ar fi fost Ans@ posibil@ f@r@ decizia *onsiliului European de la 1ilano, din decembrie 1925, care a decis reunirea Antr#un singur text a amendamentelor asupra 0ratatului de la 5oma, privind crearea *EE, ?i a dispozi>iilor privind cooperarea politic@ de unde ?i denumirea de (A.t "&i. E,ro-ea&D. !ceasta va permite #Includerea de noi politici An domeniul comunitar, precum politica regional@, transporturile, dezvoltarea ?tiin>ific@, dimensiunea social@, protec>ia mediului Ancon%ur@tor, # Extinderea votului ma%oritar An *onsiliul de 1ini?tri al *EE,, ceea ce va permite scoaterea acestei structuri din impas ?i adoptarea a cca. 633 directive privind crearea An perspectiv@ a /ie>ei Interne, # /romovarea : An baza 0itlului II din !ctul "nic : a unei politici europene comune.4$ou@ *onferin>e Interguvernamentale : una privind "niunea Economic@ ?i 1onetar@, iar cealalt@

privind "niunea /olitic@ : s#au desc'is la 5oma, An decembrie 1993. *ele dou@ conferin>e s# au Anc'eiat prin semnarea la 1aastric't a 05!0!0"."I !9"/5! "E. 23.!RINCI!ALELE :ORME DE INTEGRARE ECONOMIC INTERNAIONAL. 1. o&a ;e liber +.Aimb.!ceasta este o zona An interiorul careia taxele vamale si restrictiile cantitative pentru sc'imburi (contingente) au fost suprimate ./rodusele din zona pot circula liber si fara restrictii cantitative An interiorul zonei fara sa suporte taxe vamale la trecerea frontierelor interne ale zonei.$ezavanta%ul este ca Antr#o asemenea zona exista fenomenul deturnarii traficului de marfuri pentru ca anumite produse originare din tari terte nu fac decKt sa tranziteze prin tarile zonei care practica slabe drepturi de vama, pentru a profita de regimul de taxare la frontiera cel mai favorabil./entru a evita aceste deturnari de trafic a fost necesara trecerea la stadiul urmator al integrarii 2. "&i,&ea vamala'9e vorbeste despre uniune vamala cKnd statele An cauza au eliminat drepturile vamale si contingentele nu numai Antre ele, dar au si creat un tarif vamal (sau tarif exterior) comun si o politica comerciala comuna.0ariful vamal comunitar se calculeaza stabilind media aritmetica a tarifelor aplicate An teritoriile vamale pe care le cuprinde *omunitatea. /rimul tarif vamal comun a fost stabilit An 1972 si este revizuit periodic./entru a garanta libera circulatie a produselor si factorilor de productie (capitaluri, muncitori) numai trecerea la a treia etapa permite suprimarea

obstacolelor An ceea ce priveste sc'imburile. #. !iata .om,&a'9e vorbeste de piata comuna cKnd marfurile, persoanele, capitalurile, serviciile (transporturile, bancile, asigurarile, bursele) circula libere pe piata respectiva # se evoca cele 4 libertati fundamentale ale pietei comune). /iata comuna presupune aplicarea de reguli si legislatii comune, An materie fiscala sau An domeniul concurentei de exemplu. /resupune de asemenea existenta unor politici sectoriale comune, de exemplu An materie agricola sau An domeniul transporturilor. <otiunea de piata comuna a fost recunoscuta An %urisprudenta *.;.*.E. # decizia 9c'ul din 5 mai 192& prevede ca notiunea de piata comuna vizeaza eliminarea tuturor barierelor pentru sc'imburile intra comunitare An vederea fuziunii pietelor nationale Antr#o piata unica realizKnd conditii cKt se poate de apropiate de cele ale unei veritabile piete interioare. (. "&i,&ea E.o&omi.a +i Mo&etara '9istem 1onetar European (9.1.E.) a fost creat An 1989 la initiativa presedintelui FalerE Discard $PEstaing si a cancelarului german Jelmut' 9c'midt.0ratatul de la 1aastric't prevede instaurarea unei ".E.1. cu crearea unei monede unice gerata de o +.*.E., cel mai tKrziu la 1 ianuarie 1999. $upa o perioada tranzitorie An care moneda unica circula oarecum An paralel cu monedele statelor membre, Euro va Anlatura definitiv monedele nationale An &33&.".E.1. este constituita astfel AncKt sa asigure avanta%e ".E. # ea permite reducerea riscurilor datorate multiplicitatii devizelor si

limiteaza dependenta Europei fata de dolar,# trebuie sa permita eliminarea costurilor legate de gestionarea riscului de sc'imb, sa simplifice gestiunea Antreprinderilor, sa favorizeze circulatia libera a cetatenilor An ".E. (acestia putKnd utiliza o moneda unica pe Antregul teritoriu al ".E.),# va permite cresterea performantelor economice ale ".E. gratie unei convergente a politicilor economice a membrilor sai ). "&i,&ea -oliti.a 7,ltim,l <ra; al i&te<rarii0./rimele patru faze ale integrarii europene privesc An mod esential domeniul economic. "ltimul stadiu al integrarii este "niunea politica, aceasta putKnd lua mai ales forma unei federatii (cu un guvern federal, cu o *amera a statelor, cu o *amera a popoarelor si o *urte 9uprema dupa modelul german).$in 1979 statele membre ale *omunitatilor Europene au mers mai departe An tentativa lor de a crea o "niune politica, pentru ca au dat unui *omitet prezidat de *'ristian -ouc'et misiunea de a elabora un proiect de statut An acest sens. !cest *omitet a prezentat pe & noiembrie 1971 un statut al "niunii politice. $upa toate aceste Ancercari, 0ratatul de la 1aastric't (199&) va crea o "niune Europeana care este An acelasi timp o ".E.1. si o "niune politica. !ceasta "niune politica se fundamenteaza astazi pe trei elemente principale # cetatenia europeana# politica externa si de securitate comuna (/.E.9.*.)# %ustitia si afacerile interne (;.!.I.)

24.REALI AREA ACORD"L"I DE !ARTENERIAT 6I COO!ERARE 6I A !LAN"L"I DE ACI"NE "NI"NEA E"RO!EAN C RE!"BLICA MOLDOVA. !cordul de /arteneriat ?i *ooperare (!/*) reprezint@ baza %uridic@ a rela>iilor dintre 5epublica 1oldova ?i "niunea European@. !cordul a fost semnat la &2 noiembrie 1994 ?i a intrat An vigoare la 1 iulie 1992 pentru o durat@ ini>ial@ de 13 ani. !cest aran%ament asigur@ baza colabor@rii cu "E An domeniul politic, comercial, economic, %uridic, cultural# ?tiin>ific ?i are ca obiective sus>inerea 1oldovei pentru consolidarea democra>iei ?i statului de drept cu respectarea drepturilor omului ?i a minorit@>ilor prin asigurarea cadrului corespunz@tor al dialogului politic, dezvoltarea durabil@ a economiei ?i finalizarea procesului de tranzi>ie spre economia de pia>@ prin promovarea sc'imburilor comerciale, investi>iilor ?i rela>iilor economice armonioase. 5ela>iile 1oldovei cu "niunea European@ sunt institu>ionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile pentru intensificarea dialogului politic ?i monitorizarea implement@rii !/* *onsiliului de *ooperare 51#"E, *omitetul de *ooperare 51#"E ?i 9ubcomitete de *ooperare 51#"E ?i *omitetul de *ooperare /arlamentar@ 51# "E.. /lanul de !c>iuni 51# "E (semnat de5epublica 1oldova la && februarie &335 la +ruxelles An cadrul /oliticii Europene de Fecin@tate (/EF)). este un document care include obiective strategice ?i ac>iuni concrete pentru atingerea acestor obiective. !cesta este un

document bilateral care implic@ o responsabilitate comun@ pentru adoptarea standardelor europene ?i apropierea 5epublicii 1oldova de perspectiva european@. Implementarea /lanului de !c>iuni va avansa semnificativ armonizarea legisla>iei 1oldovei, a normelor ?i standardelor sale cu cele ale "E. Bndeplinirea obiectivelor ?i ac>iunilor incluse An /lanul de !c>iuni va crea condi>ii pentru avansarea la un alt grad al rela>iilor cu "E. 9copul /lanul de !c>iuni 51#"E stabile?te un set compre'ensiv de priorit@>i An domenii ce >in de sau dep@?esc aria !cordului de /arteneriat ?i *ooperare dintre "E ?i 1oldova./riorit@>ile men>ionate An /lanul de !c>iuni drept necesitAnd (o aten>ie special@)# *onflictul transnistrean #$emocra>ia ?i suprema>ia legii 6. .ibertatea 1ass#media 4. 5eforma administrativ@ ?i reforma %usti>iei 5. *ooperarea cu Institu>iile -inanciare Interna>ionale, stabilitatea macroeconomic@ ?i reducerea s@r@ciei 7. Bmbun@t@>irea climatului investi>ional8. Fama ?i 1anagementul -rontierei (inclusiv sectorul transnistrean) 2. /romovarea comer>ului reciproc, inclusiv /referin>ele *omerciale !utonome 9. .upta Ampotriva crimei organizate 13. 1anagementul eficient al fluxurilor migra>ionale .9uplimentar la ac>iunile men>ionate mai sus care reflect@ ac>iunile prioritare identificate de "E ?i 1oldova

An /lanul de !c>iuni, urm@toarele ac>iuni adi>ionale vor fi necesare de implementat in domeniul de 9tatistica , Energetica , 0ransport , 1ediul Ancon%ur@tor ,9ocietate Informa>ional@ , *ontacte inter#umane #>. ONA DE LIBER %CJIMB A AMERICILOR C NA:TA$.<!-0! e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 6 state(9"!,*anada,1exic) <!-0! acopera 8 domenii importante de activitate 40ratamentul <ational si accesul la piete,45eguli de origine, 4/roceduri vamale, 4*omertul cu servicii4Investitii, 4/roprietatea intelectuala, 49olutionarea contraverselor. /rincipiile care stau la baza acordului <!-0! sunt 4*lauza natiunii cele mai favorizate, 40ratamentul national, 4!sigurarea transparentei prin functionarea <!-0! tarile membre si#au propus urmatoarele obiective ma%ore 4/romovarea competentiei loiale, 4*resterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor, 45ecunoasterea si prote%area eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare49tabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune. /rincipalele directii de activitate a <!-0!#ei 4*omertul cu

bunuri si materiale## si in decurs de 13 ani sa fie inlaturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca <ord# !mericane, 4*omertul cu servicii## serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national, 4Investitii directe de capital liberalizate"NA%"R# "<I"<E! <!0I"<I.=5 9"$ !1E5I*!<E organizare interguvernamentala economica si politic ace intruneste toate tarile americii de sud, lansata official in &332. In declaraia de constituire s#au stabilit aiuni An *oncentrarea, coordonarea politic@ i diplomatic@ An regiune.*onvergena Antre 1ercosur, *omunitatea !ndin@ i *'ile Antr#o singur@ zon@ de comer liber. 9urinam i DuEana se pot asocia f@r@ a pierde statulul s@u An *aricom.Integrarea fizic@, energetic@ i a comunicaiilor An !merica de 9ud, stimulat@ de Iniiativa pentru Integrarea Infrasctructurii 5egionale 9ud# !mericane (II59!).!rmonizar ea politicilor de dezvolare rural@ i agroalimentar@.0ransferul de te'nologie i cooperarea pe orizontal@ An toate domeniile tiinifice, educaionale, culturale.*reterea nivelului de interaciune Antre mediile comerciale i societatea civil@./romovarea gradual@ a m@surilor, aciunulor i a domeniilor de aciune An baza instituiilor existente.