Enigma Otiliei

Romanul Enigma Otiliei. Introducere

In 1932, George Calinescu (1899- 1965) sustinea necesitatea aparitiei in literatura romana a unui roman de atmosfera moderna, desi respingea teoria sincronizarii obligatorii a literaturii cu filozofia si psihologia epocii, argumentand ca literatura trebuie sa fie in legatura directa cu "sufletul uman". Prin romanele lui, Calinescu depaseste realismul clasic, creeaza caractere dominate de o singura trasatura definitorie, realizand tipologii a!arul, ari!istul", modernizeaza tehnica narati!a, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza persona#elor, inscriindu$se astfel in realismul secolului al %%$ lea, cu trimitere certa catre creatia lui &alzac.1 Compo itia romanului. In!luente "al aciene &alzacianismul este prezent in "Enigma Otiliei" prin tema romanului, care ilustreaza !iata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al %%$lea, societate degradata sub puterea mistificatoare a banului, intreaga actiune a romanului construindu$se in #urul a!erii lui mos 'ostache (iurgiu!eanu, care concentreaza fapteie si reactiile tuturor celorlalte persona#e, interesate mai mult sau mai putin de mostenire. )e altfel, &alzac a concentrat ideea ca banii, a!erea au putere distrugatoare asupra eticii unei societati, afirmand* "+eul la care se inchina toti este banul". ,ot aici se inscrie si moti!ul literar al mostenirii, ma#oritatea persona#elor pazind cu strasnicie integritatea a!erii lui 'ostache (iurgiu!eanu. -glae ,ulea se opune cu !ehementa infierii Otiliei de catre 'ostache, iar cand acesta moare, instituie o ade!arata paza militara pentru a nu fi instrainat nici un obiect din casa fratelui* "... sa fiti cu ochii in patru, sa nu ia cine!a !reo hartie, !reun lucru, nici un cap de ata, aici eu raspund, ca unica ruda mai de aproape". 2 Ideea paternitatii este nucleul epic al romanului, fapt confirmat de 'alinescu insusi, care$si intitulase initial romanul "Parintii Otiliei". Ideea paternitatii este, de asemenea, de influenza balzaciana, preluata probabil din romanul ".os (oriot" 3, in care degradarea relatiilor din cadrul familiei duce, fara putinta de tagada, la degradarea intregii societati. &alzac e/prima aceasta idee prin replica lui (oriot, aflat pe patul de moarte* "Patria o sa piara daca tatii sunt calcati in picioare. 0ocietatea, lumea se bazeaza pe paternitate, totul se prabuseste daca nu$si mai iubesc copiii parintii". 1elatiile interfamiliale sunt conflictuale si degradate si in romanul lui 'alinescu. 0entimentele paterne ale lui 'ostache (iurgiu!eanu pentru Otilia sunt in!inse de a!aritia persona#ului, el neputand asigura "fe$fe$fetitei" lui traiul in !iitor, tanara fiind ne!oita sa se marite cu Pascalopol. -cesta, la randul lui, nu$si defineste foarte bine sentimentele fata de Otilia, nu stie cat o iubeste ca un tata si cat tine la ea ca la o iubita, nu poate distinge
1

-le/ Iban, Comentarii literare, traducere de (eorgeana Ilimca, postfa23 de .ircea .ihailescu, &ucure4ti, Editura -ngliei, 1999, p.133. 2 -nita &arbu, Monumente, traducere de .argareta Ilie4, 5ugo#, Editura &uz3u, 1996, p.127. 3 5uminita -nglae, Compoziii de romane, traducere de .inu Iluna, ,imi4oara, 1997, p.23.

"ce e patern si ce e !iril"7 in relatia sa cu tanara Otilia. 1elatia familiala a -glaei cu fratele ei, 'ostache, se degradeaza profund din cauza a!erii acestuia, distrugand orice sentimente fraterne intre cei doi. 1elatia famiiiei Olimpia $ 0tanica 1atiu se rezuma la discursuri fade despre familie si societate, tema dizertatiilor sale fanfaronade fiind paternitatea, o teorie demagogica prin care 0tanica stoarce bani de la oricine. -urica si$ar dori o familie, dar deoarece conceptia sa este complet falsa, alergand disperata dupa barbati, nu reuseste sa$si intemeieze un camin. )e asemenea, relatiile din cadrul famiiiei ,ulea sunt total degradate, -glae stapaneste cu autoritate distrugatoare destinele copiilor ei, iar 0imion, ca tata si ca sot, este total nea!enit, incapabil si dezinteresat de a fi un "cap de familie". #ipologia persona$elor este construita artistic de 'alinescu, prin aceea ca fiecare erou al romanului este dominat de o trasatura de caracter puternica, definindu$l in esenta sa morala. 'ostache (iurgiu!eanu este intruchiparea a!arului, 0tanica 1atiu este tipul par!enitului, al ari!istului, descendent al lui )inu Paturica, iar demagogia lui se inscrie in descendenta lui 8ae 'ata!encu. -glae este "baba absoluta fara cusur in rau", ,iti $ tipul retardatului, 9eli/ este definit de autor ca "martor si actor", iar Otilia, eternul feminin enigmatic. #e%nica detaliului este o modalitate epica a romancierului, prin care acesta incadreaza cu precizie actiunea in timp si spatiu "Intr$o seara, de la inceputul lui iulie 19:9, cu putin inainte de orele zece, ;...< in strada -ntim, !enind dinspre strada 0fintii -postoli..."", descrierea casei lui 'ostache (iurgiu!eanu "zidaria era crapata si scoro#ita ;...< un grila# inalt si greoi ruginit si cazut putin pe spate..."" creeaza atmosfera in care se !or derula destinele persona#elor, dar are si implicatii caracterologice pentru proprietar. 'onturarea persona#elor se bazeaza, de asemenea pe folosirea detaliului atat pentru descrierea fizionomiei acestora cat si pentru descrierea coafurii, a imbracamintei, a gesturilor, a timbrului !ocii, construind persona#ul in totalitate, fizic, moral si in miscare* "Era un om cam de !reo cincizeci de ani, oarecum !oluminos, totusi e!itand impresia de e/ces, carnos la fata si rumen ca un negustor, insa elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a mustatii carunte. Parul rar dar bine ales intr$o carare care mergea din mi#locul fruntii pana la ceafa, lantul greu de aur cu breloc la !esta, hainele de stofa fina, parfumul discret in care intra si o nuanta de tabac, toate acestea reparau cu desa!arsire, in apropiere, nea#unsurile !arstei si ale corpolentei" descrierea lui Pascalopol, prin ochii lui 9eli/" . Elementele romantice se adauga celor balzaciene, prin cate!a trasaturi e!idente* folosirea antitezei in caracterizarea unor persona#e, 9eli/ cu ,iti, Otilia cu -urica, mos. 'ostache cu Pascalopol, se opun prin trasaturile esentiale* inteligenta, ambitie, frumusete, delicatete, farmec, generozitate, in antiteza cu debilitatea mintala, apatia, uratenia, acreala, rautatea, in!idia, a!aritia=
7

Idem, , Comentarii literare

descrierea naturii uraganului intr$un registru fantastic, descrierea casei !echi, paraginite, cu scari care scartaie, cu giurgiu!ele scoro#ite amintind de casa lui )ionis din nu!ela eminesciana= moti!ul "orfanului", e!identiat in roman prin 9eli/ si Otilia, supusi $ din aceasta cauza $ rautatilor in!eninate ale clanului ,ulea=

Elementele realiste sunt e!identiate in roman prin* tema care reflecta stadiul societatii burgheze in plina degradare morala sub puterea mistificatoare a banului, caruia "i se inchina toti"= persona#ele sunt tipice, luate din realitatea oricarei societati, tipuri umane specifice, determinate social in raport cu mediul. 8.9ilimon, I.5.'aragiale"=

Elemente ale clasicismului reies mai ales din* simetria romanului, care incepe cu o imagine dezolanta a casei lui 'ostache (iurgiu!eanu si se termina cu aceeasi imagine lugubra* "-ici nu sta nimeni"= persona#ele sunt caractere construite pe o dominanta psihica* 'ostache (iurgiu!eanu > a!aritia, 5eonida Pascalopol $ nobletea sufleteasca, 0tanica 1atiu $ ari!ismul si demagogia, -glae $ rautatea si in!idia etc.= 1omanul "Enigma Otiliei" de (eorge 'alinescu intruneste asadar spiritul clasic balzacian, cu elemente de factura romantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si obiecti! prin introspectia si luciditatea analizei psihologice a persona#elor, din care se desprind psihologii derutante Otilia", degradari psihice ca alienarea, senilitatea 0imion", consecintele ereditatii -urica o mosteneste pe -glae, iar ,iti pe 0imion", constituindu$se intr$o creatie fundamentala a literaturii romane. &emni!icatia titlului Otilia este un persona# tipic de feminitate enigmatica pentru toate persona#ele romanului. 0ubiecti!ismul cu care este pri!ita din mai multe unghiuri de !edere, foarte diferite, asociaza in mod fericit puritatea cu farmecul natural al !arstei, Otilia fiind de o tulburatoare seriozitate sau z!apaiata ca o fetita, ceea ce da o fascinatie cuceritoare persona#ului. -mestecul teribilelor copilarii, al placerilor de a alerga desculta prin iarba cu seriozitatea si ratiunea rece prin care #udeca si e/plica imposibilitatea maria#ului dintre ea si 9eli/ nedumereste si fascineaza. Imprastiata si dezordonata, accepta rational protectia lui Pascalopol si respinge cu rezer!a manifestarile sentimentale ale lui 9eli/. Este intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos, 'ostache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul ,ulea, ea ramane surprinzatoare prin amestecul unui farmec #u!enil cu o maturitate profunda. -ceasta "enigma a Otiliei" se naste mai ales in mintea lui 9eli/, care nu poate da e/plicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o

tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin. Indragostit total de Otilia, Pascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu$i lui 9eli/ in finalul romanului* "- fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma".

8r crt

8ume

Prenume

,itlul cartii

5ocul aparitiei

Editura

-nul aparitiei