Audit financiar

181. Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociailor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis sta ilit prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; !.-auditul statutar se efectueaz numai prin sonda"; 7.-auditorul statutar nu poate a#ea imi$tiuni n gestiunea societii-client. 182. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar ? %ntr-o misiune de proceduri con#enite, auditorul nu e$prim nici o asigurare.&l ntocme'te n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrrile auditorului. %ntr-o astfel de misiune, auditorul aplic proceduri de audit definite de comun acord cu clientul 'i cu toi eneficiarii rezultatelor acestor lucrri. (cest raport se adreseaz e$clusi# prilor care au con#enit procedurile de pus n lucru. 183. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? %ntr-o misiune de compilare nu se e$prim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor eneficiaz de ser#icii conta ile. )rocedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare. - integritatea - o iecti#itatea - competenta profesionala si atentia cu#enita - confidentialitatea - conduita profesionala - standardele te*nice 18 . Care este s!era de cuprindere a misiunilor de audit speciale? +isiunile de audit speciale se pot referi la, - situaii financiare, sta ilite dup un referenial conta il diferit de standardele internaionale de raportare financiar 'i de normele naionale; - conturi sau elemente de ilan sau ru rici din situaiile financiare; - respectarea clauzelor contractuale; - situaii financiare condensate - rezumate.. - re#izuirile - misiunile de compilare - anga"amentele pri#ind procedurile agreate 18". Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale? +isiunea se refer e$clusi# la e$aminarea respectrii clauzelor care #izeaz aspecte conta ile 'i financiare. /pinia auditorului poate face o iectul unui raport distinct sau #a fi inclus n raportul de audit, de az. 18#. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor !inanciare condensate? (uditorul nu tre uie s emit #reun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansam lul lor. 187. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor !inanciare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; 4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut; 5. - o meniune, sau o trimitere la o not ane$ la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz ca situaiile financiare condensate tre uiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansam lul lor 'i cu raportul de audit asupra acestora; !. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 0. - semntura auditorului. 188. $aportul asupra unor rubrici din situaiile !inanciare. (uditorului i se poate cere s e$prime o opinie asupra uneia sau mai multor ru rici din situaiile financiare - creane, stocuri, pro#izioane., n cadrul misiunii de audit de az sau ntr-o misiune distinct. /pinia auditorului se #a referi numai la ru rica auditat. %ntr-o astfel de misiune tre uie inut seama de ru ricile din situaiile financiare care sunt interdependente, suscepti ile de a a#ea o influena semnificati# asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia. (uditorul tre uie s fi$eze prag de semnificaie pentru ru ricile din situaiile financiare asupra crora i'i #a e$prima opinia. 1aportul auditorului tre uie s menioneze referenialul conta il pe aza cruia a fost auditat ru rica respecti# din situaiile financiare. 2ac auditorul a formulat o opinie defa#ora il sau imposi ilitate de e$primare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansam lul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei ru rici numai dac aceast ru ric nu constituie o parte semnificati# a acestor situaii financiare. 18%. &isiunea de e'aminare a in!ormaiilor !inanciare previzionale( caracteristici. &lementele pro ante ale unei astfel de misiuni tre uie s permit auditorului s aprecieze dac, - ipotezele cele mai plauzi ile reinute ca az a informaiilor financiare pre#izionale sunt rezona ile. - informaiile financiare pre#izionale sunt suficiente; - informaiile financiare pre#izionale sunt corect prezentate; - informaiile financiare pre#izionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice.

Audit financiar
1%). *'plicai termenii de previziuni i proiecii +n audit. )re#iziunile-sunt informaii financiare pre#izionale ela orate pe az de ipoteze referitoare la e#enimente #iitoare -ipotezele sau estimrile cele mai plauzi ile.. )roieciile 3 sunt informaii financiare azate pe ipoteze teoretice referitoare la e#enimente #iitoare 'i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum 'i pe com inarea estimrilor celor mai plauzi ile cu ipotezele teoretice. 1%1. ,biectivul i principiile -enerale ale unei misiuni de e'amen limitat .revizuire/. / iecti#ul unei misiuni de e$amen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici un fapt semnificati# nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost sta ilite n toate aspectele lor semnificati#e conform unui referenial conta il identificat- asigurare negati#.. (uditorul tre uie s respecte regulile de etic, independena, integritatea, o iecti#itatea, competena profesional, confidenialitate, profesionalismul 'i respectful fa de normele te*nice 'i profesionale. )rincipii generale ale misiunii de e$amen limitat -re#izuire., 1. (uditorul tre uie sa satisfaca 45odul pri#ind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar6 2. (uditorul tre uie sa efectueze o re#izuire in conformitate cu acest standard 3. (uditorul tre uie sa planifice si sa efectueze re#izuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot e$ista circumstante care sa ai a drept rezultat situatii financiare in mod semnificati# eronate 4. %n scopul e$primarii unei certificari negati#e in raportul de re#izuire, auditorul tre uie sa o tina pro e adec#ate suficiente, in primul rand, prin in#estigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii 1%2. Proceduri de realizare a unei misiuni de e'amen limitat .revizuire/. 1. - cunoa'terea acti#itiilor ntreprinderii 'i ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor 'i practicilor conta ile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru conta ilizarea, clasificarea 'i ntocmirea documentelor de sintez; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii #ariaiilor, tendinelor 'i elementelor neo i'nuite. 7n cazul n care se consider c informaiile supuse e$amenului limitat pot conine anomalii semnificati#e, auditorul tre uie s pun n lucru proceduri complementare sau mai e$tinse. 1%3. 0ormele de raportare +n cazul unei misiuni de e'amen limitat .revizuire/. 1aportul de e$amen limitat tre uie s conin o concluzie scris, clar e$primat, su forma unei asigurri negati#e. 1aportul tre uie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform unui referenial conta il identificat.&l tre uie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este e$primat. 1% . $aportarea unei misiuni de compilare. 7ntr-o misiune de compilare nu se e$prim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii eneficiaz de ser#icii conta ile. )rofesionistul conta il utilizeaz cuno'tinele sale conta ile 'i nu pe cele de auditor, n scopul str8ngerii, clasrii 'i sintetizrii situaiilor financiare. )rocedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respecti#e; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totu'i c eneficiaz de inter#enia unui profesionist care aduce cuno'tinele 'i competenele sale la ela orarea acestor situaii financiare. 1aportul asupra misiunii de compilare tre uie s conin elementele urmtoare, - titlul; - destinatarul; - o meniune confirm8nd c misiunea s-a derulat conform cu 9tandardele %nternaionale de (udit aplica il misiunilor de compilare sau normelor 'i practicilor naionale; - indicarea faptului, dac este cazul, c auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o meniune indic8nd responsa ilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare compilate de ctre auditor; - o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un e$amen limitat 'i, n consecin, nici o asigurare nu este furnizat; - un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificati#e menionate n ane$e fa de referenialul conta il utilizat; - data raportului; - adresa 'i semntura auditorului -conta ilului. pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una din meniunile, 4neauditate6 sau 4compilate fr audit, nici e$amen limitat6. 1%". Cum e'plicai necesitatea unui Cod etic +n audit? 1. necesitatea garantrii unei caliti optime a ser#iciilor; 2. conser#area ncrederii pu licului n profesie; 3. asigurarea proteciei, att a profesionistului conta il ct 'i a terilor eneficiari sau utilizatori ai ser#iciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesioni'tii conta ili; 5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei 'i independenei profesionistului conta il 'i a organismului din care face parte. 1%#. Care sunt principiile !undamentale ale eticii +n audit +nscrise +n Codul etic? 1. %ntegritatea 'i o iecti#itatea; 2. 5ompetena profesional, gri" 'i srguin; 3. 5onfidenialitate; 4. )rofesionalism; 5. 1espectul fa de normele te*nice 'i profesionale. 1%7. *'plicai principiul inte-ritii i obiectivitii +n audit. %ntegritatea 3 presupune c profesionistul conta il tre uie s fie drept 'i cinstit atunci cfectueaz ser#icii profesionale.

Audit financiar
/ iecti#itatea 3 presupune c profesionistul conta il tre uie s fie imparial, fr pre"udicii, s nu se afle n situaii de incompati ilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial o iecti#itatea acestuia. 1%8. *'plicai principiul competenei +n audit. 5ompetena profesional presupune c profesionistul conta il tre uie s furnizeze ser#icii profesionale cu competen, gri" 'i srguin 'i s fie la curent cu ultimele e#oluii 'i nouti din practica profesional, din legislaie 'i te*nici de lucru. 5ompetena profesional se di#ide n dou componente, ac*iziionarea competenei profesionale 'i meninerea competenei. 1%%. *'plicai principiul con!idenialitii +n audit. 5onfidenialitatea presupune c profesionistul conta il tre uie s respecte confidenialitatea informaiilor o inute n timpul misiunilor sale 'i nu tre uie s le utilizeze sau s le di#ulge fr autorizare scrisa, n afar de cazurile cnd o ligaia di#ulgrii e pre#zut prin lege sau norme regulamentare. (ceast o ligaie se aplic 'i dup terminarea relaiilor ntre profesionist 'i clientul sau anga"atorul su. 2)). Conceptul de independen +n audit. )rincipiul independenei se aplic tuturor profesioni'tilor conta ili n practica li er, indiferent de natura ser#iciului prestat. %n cazul e$ecutrii unei misiuni de audit independena de#ine cea mai sigur garanie c profesionistul conta il 'i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate 'i cu o iecti#itate. 5omponentele fundamentale ale independenei sunt, independena de spirit-raionamentul profesional. 'i independena n aparen -comportamental.. 2)1. Prezentai " situaii de ameninare la adresa independenei. 1. 5auze datorate interesului propriu; 2. 5auze legate de sl irea autocontrolului; 3. 5auze datorate renunrii la propriile con#ingeri; 4. 5auze datorate manifestrilor de familiarism; 5. 5auze datorate unor misiuni de intimidare. 2)2. 1nteresul propriu 2 ameninare la adresa independenei. %nteresul propriu de#ine o ameninare la adresa independenei atunci c8nd un ca inet, o societate sau mem rii acestora ar putea eneficia de un interes -participare. financiar din partea clientului sau dac un interes propriu al acestor ca inete ar intra n conflict cu clientul respecti# -e$emple, participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu, un mprumut sau o garanie la sau de la un client, onorarii totale pro#enind de la un singur client, relaii de afaceri cu clientul, potenial anga"are ca salariat al clientului, onorarii nepre#zute n contractul de audit.. 2)3. 3lbirea autocontrolului 2 ameninare la adresa independenei. (meninarea la adresa independenei, legat de sl irea autocontrolului, apare atunci c8nd unul dintre mem rii ca inetului:societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului 'i astfel poate e$ercita o influen semnificati# direct asupra ni#elului de asigurare al anga"amentului fa de client-e$emple, un mem ru al ca inetului:societii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un anga"at al clientului ntr-o poziie din care poate e$ercita o influen semnificati# asupra ni#elului de certitudine.. 2) . $enunarea la convin-eri 2 ameninare la adresa independenei. 1enunarea la con#ingeri poate s apar atunci c8nd ca inetul:societatea sau un mem ru al acestuia, promo#eaz opinia unui client p8n la punctul n care o iecti#itatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis.&ste cazul n care ca inetul:societatea sau un mem ru al acestuia 'i-au su ordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. 2)". &ani!estri de !amiliarism 2 ameninare la adresa independenei. +anifestrile de familiarism au loc atunci c8nd, n #irtutea unor relaii str8nse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu anga"aii acestuia, ca inetul:societatea sau un mem ru al acestora, de#ine prea nelegtor fa de interesele clientului -un mem ru al ca inetului:societii are un mem ru de familie cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al ca inetului:societii gestioneaz patrimoniul clientului 'i are influen important asupra realizrii o iectului contractului nc*eiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul c8nd #aloarea acestora este nesemnificati#, de ctre mem rii ca inetului:societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului.. 2)#. 4ciuni de intimidare 2 ameninare la adresa independenei. (ciunile de intimidare au loc atunci c8nd un mem ru al ca inetului:societii este implicat s acioneze o iecti# 'i s e$ercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la anga"aii clientului. 2)7. Prote5area independenei prin normele le-ale i pro!esionale. ;atura msurilor de prote"are care urmeaz a fi aplicate #a #aria n funcie de mpre"urri.(ceste msuri se impart n trei categorii, - msuri de prote"are create de profesie, legislaie sau reglementri; - msuri de prote"are sta ilite n cadrul contractului nc*eiat cu clientul eneficiar al ser#iciilor profesionale; - msuri de prote"are sta ilite n cadrul propriilor sisteme 'i proceduri ale ca inetelor:societiilor. 2)8. Prote5area independenei prin clauze contractuale cu clientul. +surile de prote"are sta ilite n contractul cu clientul constau n, - apro area sau ratificarea de ctre (dunarea general a clientului, a numirii ca inetului:societii prestatoare de ser#icii profesionale atunci c8nd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul; nominalizarea anga"ailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale; - sta ilirea de ctre client a politicilor 'i procedurilor pentru o raportare financiar corect; - procedurile interne ale clientului pri#ind asigurarea delegrii o iecti#e a anga"ailor pentru una gestionare a unurilor 'i #alorilor; - structura conducerii corporati#e a clientului, printer care 'i comitetul de audit care asigur supra#eg*erea procesului de #alidare a informaiilor 'i situaiilor financiare 'i legtura cu ca inetul:societatea care presteaz ser#icii profesionale pentru client.

Audit financiar
2)%. Prote5area independenei prin msuri interne cabinetului. +asuri interne ale societatii pentru prote"area independentei, importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a mem rilor ec*ipelor de profesionisti conta ili in audit, ser#icii cone$e pentru satisfacerea interesului pu lic proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii ni#elului de asigurare al anga"amentului contractat cu clientul politici de independenta documentate pri#ind identificarea amenintarilor la adresa independentei, identioficarea masurilor de prote"are, e#aluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate si clientii ser#iciilor prestate politici si proceduri pri#ind monitorizarea e#itarii o tinerii #eniturilor societatii de la un singur client un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile sta ilite 21). 1nvesti-aii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. 9anctiunile pot fi , a#ertisment suspendarea practicarii profesiei li erare pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai mult in cadrul unei a ateri ma"ore neacordarea #izei de practica retragerea calitatii de auditor. 211. Care este structura Codului etic naional al pro!esionitilor contabili din $om6nia? 5ele 3 pri care compun 5odul se aplic dup cum urmeaz, - partea ( 3 tuturor profesioni'tilor conta ili; - partea < 3 numai profesioni'tilor conta ili li er- profesioni'ti; - partea 5 3 numai profesioni'tilor conta ili anga"ai. 212. ,bli-aiile etice ale e'perilor contabili i contabililor autorizai7 salariai. Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt : - sa ai a o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de su ordonare impus prin 1/% - regulament de organizare interioara . si 1/= - regulament de organizare si functionare . - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii re#in prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa #eg*eze asupra colegilor, a"utandu-i sa isi dez#olte si pastreze rationamentul profesional referitor la pro leme conta ile si de etica datoreaza loialitate atat anga"atorului cat si profesiei lor profesionistul conta il nu tre uie sa induca in eroare anga"atorul sau despre gradul de pregatire sau e$perineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in conte$tul ei

213. ,bli-aiile etice ale e'pertului contabil +n cursul unei misiuni de consultan !iscal. %n cursul unei misiuni de consultanta fiscala e$pertul conta il tre uie, - sa respecte principiul independetei - sa respecte legislatia fiscala in domeniu - sa a"ute clientul la interpretarea legii in fa#oarea sa. 21 . Cum e'plicai responsabilitile etice ale altor pro!esioniti utilizai +n cadrul unei misiuni de audit de baz.

21". Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al pro!esionitilor contabili din $om6nia. . 9ectiunea a 0-a din acest 5od sta ileste cadrul general conceptual pentru conditiile pri#ind independenta> profesionistului conta il in cazul misiunii de audit si ser#icii cone$e -(ssurance engagemente., potri#it standardului international; in consecinta, nici unui organism mem ru sau ca inet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele pre#azute in aceasta sectiune. %ntroducere 0.1. &ste in interesul pu licului si totodata este cerut de acest 5od etic, ca mem rii ec*ipelor de audit si ser#icii cone$e, ai ca inetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si ser#icii cone$e. 0.2. ;i#elul asigurarii -certitudinii. auditului si ser#iciilor cone$e este destinat a creste credi ilitatea informatiei pri#ind un o iecti# oarecare, prin e#aluarea faptelor care atesta ca o iecti#ul e$aminat este conform criteriilor adec#ate, su toate aspectele sale importante. )entru a o tine o intelegere completa a o iecti#elor si elementelor unei misiuni pri#ind e$primarea unei opinii este necesara consultarea tuturor 9tandardelor internationale de audit. 0.3. +isiunea de e$primare a unei opinii este o acti#itate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente, a. . - o relatie intre trei parti implicand,

Audit financiar
i. ii. iii. c. d. e. f. un profesionist conta il o parte responsa ila; si un utilizator anume precizat.

- un o iecti# - criterii adec#ate modalitatea de realizare; si - o concluzie.

)artea responsa ila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. 2e pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. 1elatia dintre partea responsa ila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi pri#ita in conte$tul unui contract specific. 0.4. &$ista o gama larga de misiuni -contracte. care furnizeaza un ni#el inalt sau mediu de certitudine -asigurare.. (cestea pot fi misiuni -contracte. care cuprind o iecti#e pri#ind, ? - auditarea sau re#izia unei game largi de informatii financiare -situatii financiare anuale. si informatii nefinanciare -note e$plicati#e ale situatiilor financiare. ? - atestari si raportari directe ? - raportari interne si e$terne ? - sectorul pri#at sau pu lic. 0.5. / iecti#ul unei misiuni -contract. de e$primare a unei opinii poate fi constituit din, ? - 2ate -de pilda, informatii financiare istorice sau prospecti#e, informatii statistice, indicatori de performanta.; ? - 9isteme si proceduri -de pilda, controale interne. sau ? 2iagnostic de comportament -de pilda, conducerea corporati#a, respectarea unor reglementari, practicile pri#ind resursele umane.. 0.!. ;u toate misiunile -contractele. profesionistilor conta ili au ca finalitate e$primarea unei opinii -asigurare. a clientului pri#ind asertiunile conducerii entitatii. +isiunile e$ecutate frec#ent de profesionistii conta ili, care nu sunt misiuni -contracte. de audit -deci de non-audit.cuprind, - proceduri con#enite; - compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare; - pregatirea lucrarilor de ram ursare a ta$elor si impozitelor, cand nu este e$primata nici o concluzie si consultanta fiscala; - consultanta pri#ind managementul; - alte ser#icii de consultanta. 0.7. (ceasta sectiune a 5odului etic pre#ede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, e#aluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei. 5adrul sta ileste principiile pe care mem rii ec*ipei de profesionisti conta ili in audit si ser#icii cone$e, ca inetele, societatile de profil si grupurile, tre uie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a e#alua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un ni#el accepta il. &ste necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate. &$emplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, nee$istand o lista e$*austi#a a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei. %n consecinta nu este suficient ca un mem ru al ec*ipei de profesionisti conta ili in audit si ser#icii cone$e, sau mem rii ca inetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele e$emplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina. +ai mult, 5odul se azeaza pe aceea ca, daca nu se pre#ede in mod special o limitare, o iecti#ele si principiile fundamentale sunt #ala ile in mod egal pentru toti profesionistii conta ili, indiferent daca ei practica in calitate de li er-profesionisti sau ca anga"ati in industrie, comert, sectorul pu lic sau in#atamant. &$emplele arata cum tre uie sa fie aplicate masurile de prote"are de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit. 9ocietatea nu tre uie sa ai a nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului. =urnizeaza g*idul conceptual pentru prote"area independentei.

Audit financiar
21#. *'plicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. 9copul controlului calitatii este de a sta ili standarde si de afurniza instructiuni pri#ind, politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la acti#itatea de audit in general proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit indi#idual / iecti#ele politicilor de control al calitatii #or incorpora urmatoarele, cerintele profesioanle aptitudini si competente repartizare 3 act#itatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire te*nica si e$perienta profesionala ceruta in circumstantele date delegare 3 indrumare, supra#eg*ere si re#izuire la toate ni#elurile astfel incat sa se asigure rezona ilitatea acti#itatii desfasurate consultare 3 consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente acceptarea si pastrarea clientilor 3 e#aluarea potentialilor clienti si #erificarea celor e$istentei monitorizare 3 se monitorizeaza gradul de adec#are continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii 217. Controlul de calitate la nivelul or-anismului pro!esional. 5ontrolul de calitate reprezint un ansam lu de msuri luate de organismele profesionale, care #izeaz analiza modului de organizare 'i funcionare a unui ca inet 'i aprecierea modului de aplicare n cadrul ca inetului a standardelor internaionale 'i a normelor profesionale emise de aceste organisme. / iecti#e urmrite prin controlul de calitate se refer la, - oferirea ctre pu lic a unei une percepii despre calitatea ser#iciilor; - armonizarea comportamentelor profesionale ale mem rilor; - contri uirea la una organizare a ca inetelor 'i la perfecionarea metodelor de lucru; - aprecierea modului de aplicare a regulilor 'i normelor profesionale; - dez#oltarea solidaritii n r8ndul profesiei, prin fa#orizarea contactelor dintre colegi, apropierea 'i respectul profesioni'tilor fa de organismul profesional. )rincipiile fundamentale care stau la aza organizrii controlului de calitate sunt, uni#ersalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului 'i urmrirea. (cti#itatea de control al calitii poate fi organizat 'i e$ercitat n dou metode, controale colegiale 'i controale prin personal anga"at, am ele metode fiind ec*i#alente. 218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 22@ sta ile'te procedurile 'i principiile fundamentale precum 'i modalitile lor de aplicare cu pri#ire la controlul de calitate 'i n mod deose it, la politicile 'i procedurile folosite de unn ca inet n lucrrile de audit 'i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor cola oratori ai auditorului. ;atura, calendarul 'i ntinderea politicilor 'i procedurilor de control de calitate ale unui ca inet sau societate depind de numero'i factori ca, felul 'i importana acti#itii sale, dispersia geografica, ni#elul de organizare, costuri etc. / iecti#ele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un ca inet sau o societate sunt urmatoarele, - e$igenele profesionale, personalul ca inetului sau al societii tre uie s se conformeze principiilor de independen, integritate, o iecti#itate, confidenialitate 'i profesionalism, nscrise n 5odul etic; - aptitudini 'i competene, ni#elul de instruire 'i formare al personalului ca inetului sau societii permite acestuia s se ac*ite n mod corect 'i complet de sarcinile pe care le prime'te n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor, lucrrile de audit #or fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea 'i e$periena necesar; - delegarea , conducerea, super#izarea 'i re#ederea lucrrilor realizate la toate e'antioanele permit o inerea unei asigurri rezona ile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate sta ilite. 21%. $olul i importana dosarului e'erciiului. 2osarul e$erciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu dep'e'te e$erciiul controlat; el permite ansam larea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez 'i formularea raportului. 2osarul e$erciiului este indispensa il pentru, - mai una organizare 'i control ale misiunii; - documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate 'i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni; - nlesnirea muncii n ec*ip 'i super#izarea lucrrilor date la cola oratori; - "ustificarea opiniei emise 'i redactarea raportului. 22). $olul i importana dosarului permanent. Anele informaii 'i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. &le nu au deci ne#oie s fie cercetate n fiecare an. 5lasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi. 2osarul permanent permite deci e#itarea repetrii n fiecare an a unor lucrri 'i transmiterea de la un e$erciiu la altul a elementelor de recunoa'tere a intreprinderii. 221. 3tructura dosarului e'erciiului. 2osarul e$erciiului este ine s fie mprit pe seciuni -pri. pentru a u'ura utilizarea sa. 7n general se folose'te o mprire n 1@ seciuni -pri. sim olizate de la ( la B, astfel, - &( -dosarul e$erciiului, 9eciunea (. intitulat 4(cceptarea misiunii6; - &< -dosarul e$erciiului, 9eciunea <. intitulat 49inteza misiunii 'i rapoarte6; - &5 -dosarul e$erciiului, 9eciunea 5. intitulat 4/rientare 'i planificare6; - &2 -dosarul e$erciiului, 9eciunea 2. intitulat 4&#aluarea riscului legat de control6; - && -dosarul e$erciiului, 9eciunea &. intitulat 45ontroale su stanti#e6; - &= -dosarul e$erciiului, 9eciunea =. intitulat 4Atilizarea lucrrilor altor profesioni'ti6; - &C -dosarul e$erciiului, 9eciunea C. intitulat 4Derificri 'i informaii specifice6;

Audit financiar
- &E -dosarul e$erciiului, 9eciunea E. intitulat 4Fucrrile de sf8r'it de misiune6; - &% -dosarul e$erciiului, 9eciunea %. intitulat 4%nter#enii cerute prin reglementri di#erse6; - &B -dosarul e$erciiului, 9eciunea B. intitulat 45ontrolul conturilor consolidate6; 222. 3tructura dosarului permanent. 2osarul permanent se organizeaz n seciuni -pri. care u'ureaz clasarea documentelor 'i consultarea lor. =iecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comport8nd un sumar al coninutului. Ginerea la zi se efectueaz pe sumar, indic8nd data introducerii documentului. 2osarul permanent se su di#ide n sapte seciuni pentru a facilita lectura 'i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz, - )( -dosarul permanent, 9eciunea (. intitulat 4Ceneraliti6; - )< -dosarul permanent, 9eciunea <. intitulat 42ocumente pri#ind controlul intern6; - )5 -dosarul permanent, 9eciunea 5. intitulat 49ituaii financiare 'i rapoarte pri#ind e$erciiile precedente6; - )2 -dosarul permanent, 9eciunea 2. intitulat 4(nalize permanente6; - )& -dosarul permanent, 9eciunea &. intitulat 4=iscal 'i social6; - )= -dosarul permanent, 9eciunea =. intitulat 4Buridice6; - )C -dosarul permanent, 9eciunea C. intitulat 4%nter#enii e$terni6; 223. *lementele de baz ale raportului de audit +ntr-o misiune de audit statutar. 1aportul unei misiuni de audit de az tre uie s conin n mod o ligatoriu urmtoarele elemente de az, titlul, destinatarul, paragraful introducti#, paragraful cuprinz8nd natura 'i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa 'i data raportului. 22 . ,pinia de!avorabil( motive7 mod de prezentare. / astfel de opinie datorat de e$emplu dezacordului asupra principiilor conta ile, se poate prezenta astfel, 4(stfel, cum este e$plicat n nota 4H6, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. (ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu ;ormele de amortizare a capitalului imo ilizat n acti#e corporale. 5*eltuielile aferente, pe aza unui amortisment linear 'i a unei cote de I. pentru cldiri 'i I. pentru utila"e, tre uia s se ridice la suma de I., pentru e$erciiul nc*eiat la 31 decem rie 2@@I . 7n consecin, amortismentele cumulate tre uiau s se ridice la I. mil. lei, iar pierderea e$erciiului 'i pierderile cumulate la I. mil. lei. 2up prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decem rie 2@@I, contului de profit 'i pierdere, pentru e$erciiul nc*eiat la aceast dat, 'i nu sunt conforme cu pre#ederile legale 'i statutare.6 22". *'plicai semni!icaia datrii raportului de audit. 1aportul auditorului tre uie s poarte data de la sfr'itul lucrrilor de audit. 5ititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare 'i asupra raportului su, e#enimentelor 'i tranzaciilor inter#enite, de care el a a#ut cuno'tin p8n la aceast dat. 7ntruc8t responsa ilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite 'i prezentate de conducerea societii, raportul su nu tre uie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nc*ise 'i apro ate. 22#. 1mposibilitatea e'primrii unei opinii( motive7 mod de prezentare. / astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel, 4;oi nu am fost n msur s asistm la in#entarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. (#8nd n #edere importana faptelor e$puse mai sus, noi nu ne e$primm opinia asupra conturilor anuale.6 227. ,pinia cu rezerve( motive7 mod de prezentare. 1ezer#ele se prezint naintea paragrafului de opinie. 7n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel, &$emplu de rezer#e datorate limitrii ntinderii lucrrilor, 4;oi nu am putut asista la in#entarul fizic din 31 decem rie 2@@I, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. Gin8nd seama de natura documentelor conta ile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. 2up prerea noastr, cu e$cepia incidenei a"ustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei 'i situaiei financiare a societii la 31 decem rie 2@@I, c8t 'i contului de profit 'i pierdere pentru e$erciiul nc*eiat la aceast dat 'i sunt conforme cu pre#ederile legale 'i statutare6. &$emplu de rezer#e datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate, 4(stfel, cum este e$plicat n nota 4H6 ane$at, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. (ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu ;ormele de amortizare a capitalului imo ilizat n acti#e corporale. 5*eltuielile aferente, pe aza unui amortisment linear 'i al unei cote de I. pentru cldiri 'i I. pentru utila"e, tre uie s se ridice la suma de I. pentru e$erciiul nc*eiat la 31 decem rie 2@@I . 7n consecin, amortismentele cumulate tre uie s se ridice la I. mil. lei, iar pierderile e$erciiului 'i pierderile cumulate la I. mil. lei. 2up prerea noastr, cu e$cepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei 'i situaiei financiare a societii la 31 decem rie 2@@I, c8t 'i contului de profit 'i pierdere pentru e$erciiul nc*eiat la aceast dat, 'i sunt conforme cu pre#ederile legale 'i statutare.6 228. ,pinia !r rezerve( semni!icaie7 mod de prezentare. 42up prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel -sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificati#e., poziiei 'i situaiei financiare a societii la 31 decem rie 2@@I precum 'i rezultatelor acestor operaii 'i flu$urilor de trezorerie pentru e$erciiul nc*is la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale -sau naionale. de conta ilitate6.

Audit financiar

22%. ,pinia !r rezerve dar cu un para-ra! de observaii( semni!icaie7 mod de prezentare. 7n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adug8nd un paragraf de o ser#aii al crui o iecti# este de a lmuri cititorul asupra unui punct pri#ind conturile anuale, e$pus de o manier detaliat n ane$. (dugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie 'i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezer#. (cest tip de opinie se formuleaz atunci c8nd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de o ser#aii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. =orma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea, 4=r s e$primm o rezer# asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei 4H6 din ane$. 9ocietatea face o iectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea re#etelor 'i n care i se pretinde #rsarea rede#enelor 'i daunelor de interese; societatea a anga"at o contra-aciune 'i audierile preliminare, c8t 'i procedurile "uridico-administrati#e ale celor dou aciuni sunt n curs. 1ezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinat'i, n consecin, nu au fost constituite pro#izioane pentru acoperirea c*eltuielilor care ar putea s rezulte6. 23). Para-ra!ul opiniei( tipuri de opinie. 7ntr-o misiune de audit de az e$ist dou forme de e$primare a opiniei asupra situaiilor financiare care au aceea'i #aloare, 4dau o imagine fidel6 sau 4prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificati#e6. &$izt 4 tipuri de opinie, - opinia fr rezer#e; - opinia cu rezer#e; - opinia defa#ora il; - imposi ilitatea de a e$prima o opinie. 231. Para-ra!ul privind natura i +ntinderea lucrrilor de audit. (cest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respecti# 9tandardele %nternaionale de (udit sau norme 'i practici naionale, precum 'i descrierea lucrrilor de ctre auditor. 1aportul auditorului tre uie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indic8nd c ele au fost ndeplinite conform 9tandardelor %nternaionale de (udit sau conform normelor sau practicilor naionale. 47ntinderea lucrrilor6 d posi ilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit "udecate ca necesare n condiiile concrete date. 5ititorul are n fapt ne#oie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor 'i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele 'i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. 1aportul tre uie s precizeze c auditul a fost planificat 'i e$ecutat de o manier care s asigure n mod rezona il c situaiile financiare nu comport anomalii semnificati#e. 1aportul de audit tre uie s descrie auditul, ca presupun8nd, - e$amenul, pe az de sonda"e, a elementelor pro ante care "ustific sumele 'i informaiile coninute n situaiile financiare; - e#aluarea principiilor 'i metodelor conta ile folosite pentru ela orarea situaiilor financiare; - e#aluarea estimrilor semnificati#e fcute de conducere pentru a sta ili situaiile financiare; - re#ederea prezentrii de ansam lu a situaiilor financiare. 1aportul tre uie s indice c auditul efectuat furnizeaz o az rezona il a e$presiei de opinie. (cest paragraf poate, de e$emplu, a#ea formularea urmtoare, 4;oi am realizat auditul conform 9tandardelor %nternaionale de (udit -sau se poate face referire la normele sau practicile naionale.. (ceste standarde -norme. precizeaz c auditul nostru tre uie s fie planificat 'i realizat n scopul de a o ine o asigurare rezona il c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificati#e. An audit const n a e$prima, pe az de sonda"e, elementele pro ante care s "ustifice sumele 'i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a e#alua principiile 'i metodele conta ile folosite 'i estimrile semnificati#e fcute de ctre conducerea entitii, pentru nc*iderea situaiilor financiare, c8t 'i n a efectua o re#edere a prezentrii de ansam lu a acestora. &stimm c auditul efectuat furnizeaz o az rezona il a e$primrii opiniei noastre.6 232. Para-ra!ul introductiv al raportului de audit statutar. (cest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum 'i o meniune a responsa ilitilor conducerii entitii auditate 'i ale auditorului. 1aportul de audit tre uie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut o iectul auditului, c8t 'i data 'i perioada acoperite prin aceste documente. 1aportul tre uie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina -responsa ilitatea. conducerii entitii 'i c responsa ilitatea auditorului este ca, pe aza auditului efectuat, s e$prime o opinie asupra acestor situaii financiare. 9ituaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. )regtirea lor presupune c direciunea face estimri conta ile 'i aduce "udeci care au o inciden semnificati#, c ea sta ile'te principiile 'i metodele conta ile potri#ite, care tre uie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. 2impotri#, responsa ilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nc8t s poat e$prima asupra acestora o opinie. (cest paragraf poate, de e$emplu, a#ea formularea urmtoare, 4;oi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii 4H6, nc*eiate la 31 decem rie 2@@I, a'a cum sunt prezentate n ane$ele la prezentul 1aport. (ceste situaii financiare au fost sta ilite su responsa ilitatea conducerii entitii. 1esponsa ilitatea noastr este, ca pe aza auditului nostru, s e$primm o opinie asupra acestor conturi anuale6. 233. 3ituaii care conduc la !ormularea altei opinii dec6t opinie !r rezerve. 2e fiecare dat c8nd auditorul emite un raport, altul dec8t un raport fr rezer#, el tre uie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor moti#elor care "ustific decizia sa 'i, de fiecare dat c8nd poate, s cifreze -s estimeze. incidena posi il asupra situaiilor financiare. (ceste informaii tre uie s fie date, de preferin ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde e$primarea opiniei sau imposi ilitatea de a e$prima o opinie 'i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not ane$ mai aprofundat.

Audit financiar

23 . Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client. (uditorul, folosind mi"loacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate conta il pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. (cest dezacord poate fi important 'i s influeneze certificarea. )ot fi, de e$emplu, dezacorduri pri#ind, - insuficiena pro#izioanelor pentru deprecierile de stocuri 'i creane; - stocuri suprae#aluate sau su e#aluate datorit unor erori n calculul costurilor produciei sau n determinarea mrimii stocului -cantitilor. - nerespectarea principiului independenei e$erciiului; - neluarea n considerare a e#enimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie e$istent la data nc*iderii e$erciiului; - neluarea n considerare a principiului prudenei prin suprae#aluarea acti#elor; - erori n clasarea terilor -clieni inceri meninui ca clieni o isnuii.. (uditorul certific 4cu rezer#6 atunci c8nd iregularitatea este semnificati#, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte 'i sincere 'i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei 'i situaiei financiare precum 'i rezultatului e$erciiului. /ricare ar fi natura neregularitilor, auditorul 'i prezint n raport opinia, preciznd, - natura dezacordului; - postul 'i suma respecti#; - influena asupra rezultatului net. 23". Coninutul raportului de audit. 1aportul de audit tre uie s conin, - relaia contractual de e$ecutare a misiunii de audit; - o ser#aiile reie'ite din di#erse #erificri; - informaiile a cror meniune n raport este pre#zut e$pres de lege; - oferirea garaniei pentru acionari 'i teri c un personal calificat a o inut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar 'i complet poziiei financiare, performanelor 'i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt ane$ate la raportul de audit. 2in raportul de audit tre uie s rezulte n mod clar, - menionarea responsa ilitilor pentru auditor 'i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea o iecti#elor 'i natura misiunii de audit; - situaiile care fac s apar incertitudini; - natura 'i locul o ser#aiilor n raport. 23#. $olul raportului de audit. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 7@@ sta ile'te procedurile 'i principiile fundamentale 'i modalitile lor de aplicare cu pri#ire la forma 'i coninutul raportului auditorului independent emis pe aza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti -misiunea de az.. 5ele mai multe din pre#ederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise 'i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de az. 1aportul de audit are un triplu rol, - instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respecti# cu pu licul, precum 'i cu acionarii pentru decizii economice; - instrument de confirmare a ncrederii pu licului 'i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de o entitate; - instrument de identificare a responsa ilitilor pentru auditor 'i pentru conducerea entitii auditate. 237. $olul i coninutul notei de sintez. )entru a permite auditorului s-'i fac o prere definit# asupra situaiilor financiare, este util s-'i sta ileasc o 4not de sintez6 care recapituleaz toate puncJele importante ale lucrrii, care pot a#ea o inciden asupra deciziei finale. ;ota de sinteza este sta ilit pe o foaie de lucru care presupune, - o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dez#oltat; - o descriere sumara a punctului respecti#; - poziia auditorului -punctul su de #edere.. 2escrierea punctelor respecti#e se #a referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor 'i n special la, - pro lemele te*nice nt8lnite 'i maniera n care au fost rezol#ate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea; - domeniile care necesit o luare de poziie 'i o decizie final a auditorului; - o list a modificrilor propuse, e#ideniindu-le pe cele care au fost conta ilizate 'i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntreprindere. )oate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al e#enimentelor semnificati#e care au marcat #iaa ntreprinderii n timpul e$erciiului ca, de e$emplu, - e#oluia principalelor elemente din situaiile financiare; - produse -acti#itai. noi; - sc*im ri n strategia ntreprinderii. 238. $olul i coninutul c8estionarului de s!6rit de misiune. 5*estionarul sf8r'itului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate 'i c dosarele sunt complete. 7ntre rile din c*estionar tre uie s recapituleze toate lucrrile ce tre uie efectuate potri#it standardelor normelor de audit 'i procedurilor interne ale ca inetului 'i se pot grupa dup cum urmeaz, -ntinderea lucrrilor; - delegarea lucrrilor ctre mem rii ec*ipei 'i super#izarea acti#itii lor;

Audit financiar
coninutul ilanului conta il; raportrile; comunicrile cu conducerea ntreprinderii; latura administrati#.

23%. $olul i coninutul scrisorii de a!irmare. (uditorul poate consemna n foile sale de lucru pro a afirmaiilor primite de la conductori, efectu8nd o sintez a con#or irilor sale o in8nd o scrisoare de afirmare, care poate im rca forma, - fie a unei scrisori eman8nd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei #er ale primite de la conductori, recunoscute cum se cu#ine 'i confirmate de ei. 2aca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz #a constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. 9crisoarea de afirmare permite, - clarificarea rspunderilor ce re#in conductorilor ntreprinderii 'i auditorului; - n'tiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. (ceasta scrisoare de afirmare nu nlocuie'te procedurile de #erificare ce tre uie efectuate de ctre auditori.

2 ). 9tilizarea lucrrilor unui alt auditor. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. !@@ sta ile'te procedurile 'i principiile fundamentale 'i modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de az, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multor su -grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. &l nu se aplic n cazul c8nd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori 'i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. 58nd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal tre uie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. (uditorul principal este auditorul responsa il de e$amenul situaiilor financiare ale unei entiti. &$presia alt auditor, desemneaz auditorul 3 altul dec8t auditorul principal 3 responsa il de e$amenul informaiilor financiare ale unui su grup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. a. (cceptarea misiunii de auditor principal (uditorul tre uie s sta ileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansam lu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. . )roceduri puse n lucru de ctre auditorul principal - e#aluarea competenei profesionale a altui auditor; - o inerea de elemente pro ante care do#edesc c lucrrile acelui alt auditor rspund o iecti#elor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. 5unosc8nd conte$tul n care auditorul principal #a folosi lucrrile sale, cellalt auditor tre uie s coopereze cu auditorul principal. 2e e$emplu, acest alt auditor #a aduce la cuno'tina auditorului principal orice aspect al acti#itii sale care nu se poate realiza conform modalitilor sta ilite; la r8ndul su cellalt auditor #a fi informat despre orice pro lem aprut n acti#itatea auditorului principal care poate a#ea o inciden important asupra propriei sale acti#iti. 2 1. 9tilizarea lucrrilor auditorului intern. (uditorul tre uie s analizeze acti#itile auditorului intern 'i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. (uditorul intern, fc8nd parte din structurile intreprinderii, are printre o iectele sale e$amenul, e#aluarea 'i controlul pertinenei 'i eficacitii sistemelor conta ile 'i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului e$tern. )rintre acti#itile auditorului intern care pot fi utile auditorului e$tern se pot meniona, - e$amenul sistemelor conta ile de control intern; - e$amenul informaiilor financiare 'i de gestiune; - e#aluarea costurilor, renta ilitatea 'i eficiena unor tranzacii 'i operaiuni; - e$amenul modului de respectare a te$telor legislati#e precum 'i al politicilor 'i directi#elor sta ilite de conducerea intreprinderii. (uditorul e$tern are o ligaia s o in o cunoa'tere suficient a acti#itilor auditului intern pentru a planifica 'i a orda n mod eficient auditul. 7n e#aluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul e$tern #a ine seama de urmtoarele criterii, - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura 'i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene te*nice; pregtire te*nic adaptat 'i o e$perien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supra#eg*erea, controlul 'i documentarea corect a lucrrilor, e$istena manualelor de audit, programarea de lucru 'i a dosarelor de lucru corespunztoare 2 2. 9tilizarea lucrrilor unui e'pert. %9( !2@ sta ileste procedurile, principiile si modalitatile de aplicare a lucarilor unui e$pert. (cesta poate fi anga"at de intrep., de auditor, salariat al intrep. sau al auditorului. Atilizarea lucarrilor unui e$pert se face in situatiile, e#aluarea anumitor acti#e, cladiri, constructii, terenuri, ec*ip.; - e#al.starii fizice a unor acti#e ca, minereuri, zacaminte, resurse petroliere sau sta ilirea duratei de #iata a unor acti#e corporale; e#al.actuariale; e#aluarea stadiului de a#ansare in realizarea fizica a unor produse sau lucrari de constructii; - a#ize "uridice ptr.interpretarea unor acorduri, statute, reglementari. %n cazul utilizarii acestor lucrari auditorul tr.sa tina cont de caracterul elem.respecti# in sit.fin; riscul de eroare datorat naturii si comple$itati elem.respecti# din sit.fin.;#olumul si calitatea altor elem.pro ante disponi ile. 2e asemenea tre uie sa #erifice competenta profesionala a e$pertulu, calificari, diplome, inscrierea ca mem ru, e$perienta, profesionalitatea. (uditorul tr.sa e#alueze o iecti#itatea e$pertului si sa demonstreze ca intinderea lucarrilor e$pertului raspund o iecti#elor auditorului. (cestea se pot realiza e$aminand instructiunile intrep.catre e$pert referitoare la, descrierea pro l.ce #or fi tratate; conditiile de acces ale e$pertului la informatii; confidentialitatea inf.despre intrep.; inf.referitoare la ipotezele si metodele de lucru pe care le #a folosi e$pertul; o iecti#le si intinderea lucrarilor e$pertului. (uditorul sta ileste daca lucrarile e$pertului pot constitui element pro ant referitor la aprecierea criteriilor ce tre uie sa indeplineasca sit.fin.

10

Audit financiar

2 3. *lementele posterioare +nc8iderii e'erciiului. 9tandardul %nternaional de 5onta ilitate -%(9. nr. 1@ sta ile'te tratamentul n situaiile financiare a e#enimentelor fa#ora ile 'i nefa#ora ile care sur#in dup data nc*iderii e$erciiului, care pot fi de dou tipuri, - e#enimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care e$istau la data nc*iderii e$erciiului; sunt acele e#enimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor e$istente la data nc*iderii; - e#enimente care furnizeaz informaii azate pe fapte sur#enite dup data nc*iderii e$erciiului; sunt e#enimente care indic circumstane noi, aprute dup data nc*iderii. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 5!@ sta ile'te o ligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele e#enimentelor posterioare nc*iderii e$erciiului, at8t asupra situaiilor financiare c8t 'i asupra raportului su, disting8ndu-se trei etape, - fapte descoperite p8n la data raportului de audit; - fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea pu licrii situaiilor financiare; - fapte descoperite dup pu licarea situaiilor financiare. 2 . :aptele descoperite p6n la data raportului de audit. 5onducerea intrep.tr.sa informeze auditorul in cazul in care au aparut sc*im ari pana la pu licarea rap. %n acest caz audi.tr.sa cerceteze e#enimentul care #a a#ea o incidenta semnificati#a asupra sit.fin, sa sta ileasca masurile ce se impun. %n cazul corectiilor #a face un alt raport, iar in caz contract #a e$prima o opinie cu rezer#e sau defa#ora ila. 2 ". :apte descoperite dup data raportului de audit dar +naintea publicrii situaiilor !inanciare. (uditorul nu r.sa faca in#estigatii dupa data rap.de audit dar conducerea intrep.tr.sa-l informeze asupra e#en.sur#enite intre data rap.si data pu licarii si daca pot influenta situatiile fin. 5and audi.a luat cunostinta de acestea tr.sa sta ileasca daca tr.sa cerceteze situatia si sa sta ileasca masurile ce se impun. 2aca conducerea intr.#a corecta situatiile fin,auditorul #a furniza un alt raport. %n cazul unui refuz de corectare pe care auditorul le considera necesare el #a emite o opinie cu rezer#e sau defa#ora ila; iar daca raportul a fost depus #a cere intrep.sa nu-l pu lice iar in caz contrar #a lua masuri adec#ate ptr.a e#ita ca tertii sa-l utilizeze. 2 #. :apte descoperite dup data publicrii situaiilor !inanciare. 2upa pu licarea raportului auditorul nu tr.sa faca #reo in#estigatie. 2aca insa a luat cunostiinta de e$istenta unui e#eniment care sa-i modifice opinia, el tr.sa sta ileasca dacs e necesara corectarea sit.fin.si sa discute aspectele cu cond.intrep. 2aca s-au facut corecturile necesare tr. 9a se asigure ca toate persoanele ce detin raportul au fost informate despre modificarile facute si #a intocmi un nou raport ce #a contine un paragraf de o ser#atii 3 ane$a cu moti#ele corectiilor facute. %n cazul refuzului intrep.de a face corectii auditorul tr.sa se asigure ca rap.sau nu #a fi utilizat. 2 7. *'amenul situaiilor !inanciare( solduri de desc8idere. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 51@ reglementeaz procedurile 'i principiile fundamentale 'i modul lor de aplicare n ce pri#e'te soldurile de desc*idere. 7n misiunile iniiale de audit, auditorul tre uie s gseasc elemente pro ante suficiente 'i adec#ate care s-i permit s se asigure c, - soldurile de desc*idere nu conin anomalii care s ai o influen semnificati# asupra situaiilor financiare ale e$erciiului n curs; - soldurile de nc*idere ale e$erciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deose ite, au fost a"ustate retroacti#; - politicile de nc*idere a conturilor 'i metodelor de e#aluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat 'i descris n notele ane$e. 58nd situaiile financiare ale e$erciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele pro ante e$amin8nd dosarele de lucru ale auditorul precedent. 2ac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta #a pune n lucru alte proceduri. 2ac prin aplicarea procedurilor specifice nu se o in elemente pro ante suficiente 'i adec#ate cu pri#ire la soldurile de desc*idere, auditorul tre uie s emit o opinie cu rezer#e sau se #a afla n imposi ilitatea de a emite o opinie. 2 8. *'amenul situaiilor !inanciare. 9ituaiile financiare - ilan, contul de profit 'i pierdere 'i celelalte componente. constituie documente de sintez a conta ilitii asupra crora auditorul 'i e$prim opinia. 5ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s o in unele elemente pro ante pe aza crora s trag concluzii cu pri#ire la diferite posturi 'i ru rici din situaiile financiare. )entru a-'i putea e$prima opinia, auditorului tre uie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu concluziile sale 'i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii 'i dau o imagine fidel acti#itii 'i situaiei financiare a intreprinderii. &$amenul situaiilor financiare are ca o iect #erificarea, - faptului c ilanul, contul de profit 'i pierdere 'i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din conta ilitate, sunt prezentate conform principiilor conta ile 'i reglementrilor n #igoare 'i in cont de e#enimentele posterioare datei de nc*idere; - faptului c ane$ele comport toate informaiile de importan semnificati# asupra situaiei patrimoniale, financiare 'i rezultatele o inute. An o iecti# central al e$aminrii situaiilor financiare l constituie #erificarea dac acestea dau o imagine fidel clar 'i complet, - poziiei financiare intreprinderii; - rezultatelor financiare; - situaiei financiare. 7n cadrul aciunilor de #erificare a ilanului conta il, auditorul 'i di#izeaz diligenele #erific8nd 'i satisfacerea unor reguli generale 'i particulare.

11

Audit financiar

2 %. Particulariti privind prile a!iliate .le-ate/ +n audit. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 55@ sta ile'te procedurile 'i principiile fundamentale, precum 'i modalitile lor de aplicare n ce pri#e'te responsa ilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate -afiliate., a'a cum sunt ele definite prin 9tandardul %nternaional de 5onta ilitate nr. 24 4)ri legate6. (uditorul tre uie s pun n lucru proceduri de audit n #ederea reuniunii de elemente pro ante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate -afiliate., precum 'i la informaiile prezentate n ane$e pri#ind efectele tranzaciilor 'i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificati# asupra situaiilor financiare. 7n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neo i'nuite 'i care pot indica e$istena prilor legate p8n atunci necunoscute ca, de e$emplu, - operaiuni efectuate n condiii comerciale anormale, mai ales n ce pri#e'te preul, rata do 8nzii, garanii 'i condiii de ram ursare neo i'nuite; - operaii a cror e$isten nu pare "ustificat prin nici o moti#aie logic; - operaii a cror su stan difer de forma acestora; - operaii efectuate pe ci neo i'nuite; - #olum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; - operaii ne8nregistrate. )rintre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi, - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rula"e sau solduri; - consultarea proceselor #er ale ale adunrilor generale ale acionarilor 'i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deose ite unor operaii de la sf8r'itul perioadei; - acordarea contractelor 'i con#eniilor de mprumut; - e$amenul operaiilor de cumprri sau #8nzri pe pri ale unei societi n participaie; - e$amenul operatiilor 'i tranzaciilor ntre pri legate identificate; - o inerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu pri#ire la identificarea prilor legate sunt e$*austi#e 'i au fost corect descrise n ane$ele la situaiile financiare. 2"). 1poteza continuitii activitii +n auditul situaiilor !inanciare. %n timpul planific.si realizarii misiunii de audit, auditorul tr.sa aprecieze temeinicia utilizarii de catre conducerea intrep.a princ.continuitatii acti#itatii in ela orarea sit.fin. =apte sau e#enimente ce pun semne de intre are sunt, capitaluri proprii si =1 negati#; imprumuturi scadente ce nu pot fi ram ursate sau reesalonate; retragerea suportului financiar de catre creditori; mar"a ruta de autofinantare negati#a; indicatori financiari c*eie negati#i; pierderi din e$ploatare, dereglarea acti#elor; stoparea distri uirii di#idendelor; insuficienta trezoreriei pt.platile scadente; refuzul creditelor- furnizori; parasirea intrep.de catre cadrele de conducere; pierderea pietelor, licentelor, furnizorilor principali; miscari soliale, lipsa mat.prime; proceduri "uridice in curs; sc*im ari legislati#e sau politice. (uditorul se poate gasi in situatia, (. a fost aplicata con#entia continuitatii acti#itatii dar e$ista o incertitudine semnificati#a. 9e #erifica ane$ele iar daca au fost descrise corect faptele #a emite o opinie fara rezer#e dar cu paragraf de o ser#atii, in caz contrar #a a#ea o opinie cu rezer#e sau defa#ora ila. <. sit.fin.au fost sta ilite cin cond.continuitatii acti#itatii dar in rationamentul sau auditorul retine ca intrep.nu #a putea continua acti#itatea si #a emite o opinie defa#ora ila. 5. conducerea intrep.refuza sa faca sau sa completeze analizele sale si atunci auditorul poate introduce o rezer#a in raportul sau ca urmare a limitarii intinderii lucrarilor sale 2"1. 4uditul estimrilor contabile. &stimarea conta il desemneaz o e#aluare apro$imati# a sumei unui element n a sena unei metode precise de msurare -determinare.. 5ele mai frec#ente estimri conta ile se refer la, - pro#izioane pentru deprecierea stocurilor 'i creanelor; - amortizarea imo ilizrilor asupra duratei lor de #ia estimat; - #enituri anticipate; - impozite am8nate; - pro#izioane pentru riscuri pri#ind procesele n curs; - pierderi asupra unor contracte pe termen lung; - pro#izioane pentru garanii. (uditorul tre uie s reuneasc elementele pro ante suficiente 'i adec#ate asupra estimrilor conta ile cuprinse n situaiile financiare, caracterul rezona il al acestor estimri 'i corecta 'i completa prezentare a informaiilor n ane$e. 7n acest scop, auditorul poate, - e$amina 'i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; - utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; - re#edea e#enimentele posterioare nc*iderii e$erciiului pentru a sta ili dac estimarea se confirm. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 54@ sta ile'te procedurile 'i principiile fundamentale c8t 'i modul lor de aplicare n ce pri#e'te auditul estimrilor conta ile coninute n situaiile financiare. 2"2. Procedurile analitice +n auditul situaiilor !inanciare. )rocedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii, - cu informaiile compara ile ale e$erciiilor precedente; - cu rezultatele sta ilite de intreprindere 3 azate pe ugete sau pe pre#iziuni 3 sau estimate de auditor -cum ar fi cele pri#ind c*eltuielile cu amortizrile.; - cu informaiile similare din sectorul de acti#itate din care face parte intreprinderea.

12

Audit financiar
)rocedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit 'i anume, - pentru a a"uta auditorul s planifice natura, calendarul 'i ntinderea altor proceduri de audit -etapele anterioare.; - n controalele su stanti#e pentru gsirea elementelor pro ante; - ca mi"loc de re#izuire a coerenei de ansam lu a situaiilor financiare -etapa D - urmtoare..

2"3. Con!irmarea e'tern .direct/. &ste o procedur care const n a cere unui ter a#8nd legturi de afacere cu intreprinderea #erificat, s confirme direct auditorului informaiile pri#ind e$istena operaiilor, a soldurilor etc. (uditorul are latitudinea de a determina condiiile 'i ntinderea acestei proceduri. )rocedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat fa#ora il pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii, - sau consider c te*nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de pro ; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente pro ante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care #a suporta consecinele necesare cu pri#ire la certificare. 2" . ;e8nica observrii !izice. / ser#area fizic este mi"locul cel mai eficace de #erificare a e$istenei unui acti#, ns ea nu aduce dec8t o parte din elementele pro ante necesare 'i anume numai e$istena unului respecti#; celelalte elemente pro ante ca; proprietatea asupra unului,#aloarea atri uit etc. tre uie #erificate prin alte te*nici. (ciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de e$emplu, au ca o iecti# asigurarea c, - intreprinderea a pre#zut mi"loace corespunztoare care permit recenzarea acti#elor n condiii de fia ilitate; aceast faz a inter#eniei const n studierea procedurilor de in#entariere 'i se situeaz deci naintea in#entarierii propriuzise; - aceste mi"loace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n #erificarea faptului c persoanele nsrcinate cu in#entarierea aplic n mod corect procedurile 'i se situeaz n timpul in#entarierii propriu-zise; - lucrrile de in#entariere au fost corect e$ploatate -#alorificate.; aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru e#aluarea sumei stocurilor 'i se situeaz deci dup in#entarierea propriu-zisa. 2"". ;e8nica sonda5ului. Gin8nd seama de numrul de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate #erifica integral, de e$emplu, rula"ele sau soldurile unui cont. &l caut elementele pro ante pe un e'antion adec#at, utiliz8nd te*nica sonda"ului cel mai ine adaptat fiecrei situaii. 9onda"ul este definit ca o te*nic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a te*nicilor de o inere a elementelor pro ante 'i e$trapolarea rezultatelor o inute asupra e'antionului la ntreaga mas sau mulime. Ke*nica sonda"ului este reglementat de 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 53@. 9onda"ele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia #erificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun -de e$emplu, #izarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor.; sonda"ele efectuate n astfel de cazuri sunt sonda"e asupra atri uiilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s #erifice #aloarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sonda"e asupra #alorilor. (uditorul poate folosi n general dou tipuri de sonda"e, sonda"ul statistic 'i sonda"ul nestatistic, azat e$clusi# pe e$periena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o e$trapolare riguroas a rezultatelor o inute asupra e'antionului la ntreaga mas sau mulime. (legerea ntre cele dou tipuri de sonda"e depinde de pregtirea profesional a auditorului 'i de gradul de credi ilitate pe care acesta dore'te s l dea concluziilor sale. /ricare ar fi ns tipul de sonda", este important s fie respectate c8te#a reguli riguroase pri#ind decizia asupra e'antionului 'i parcurgerea unor etape o ligatorii. 2"#. *lementele probante( de!iniie7 rol7 criterii de apreciere. . )entru o tinerea el.pro ante necesare certificarii sit.fin. auditorul utilizeaza procedee si te*nici referitoare la, controlul asupra pieselor "ustificati#e si control #erosimile; o ser#area fizica si e$amenul analitic. 1eunirea elementelor pro ante presupune respectarea regulior legale si regulamentare si anume, reg.de prezentare si e#aluare conf.normelor in #igoare; reg.de prudenta; reg.referitoare la in#entarieri; reg.de tinere a registrelor si a conta ilitatii; e$istenta acti#elor si faptul ca apartin intrep.; pasi#ele patrimoniale, #eniturile si c*elt. Koate elem.tre uie sa fie suficiente si "uste ptr. a se emite o opinie. Ke*nicile de control folosite sunt, - inspectia fizica ptr. a e$amina acti#ele, conturile sau aplicarea procedurilor; - confirmarea e$terna 3 o tinerea de la terti inf.asupra sold.cont.sau operatiilor derulate; - e$amenul documentelor primite de intrep.; e$am.doc.emise, copii facturi, conturi, alante; - control aritmetic; - analize, estimari, confruntari intre informatii si documente; - e$amen analitic , comparatia datelor fin.cu cele anterioare, posterioare si pre#iziunile; analiza a aterilor si tendintelor; studiul si analiza elem.neo isnuite; inf.#er ale o tinute de la conducere si alte cadre din intrep. %n colectarea elem.pro ante auditorul se asigura de posi ilitatea o tinerii unor afirmatii in materie, - de e$istenta,control intern e$istaL 3 de eficacitate, cont.intern functioneazaL 3 de permanenta, cont.intern a functionat, auditorul il poate folosiL %n cazul o tinerii ins.prin controale su stanti#e se urmaresc criteriile, - de a$istenta, elem.( sau ) e$ista la un moment dat; - de drepturi si o ligatii, el.de ( este un drept al intrep. iar el.) este o o ligatie; -de apartenenta, tranzactiile, e#enim.se refera la intrep.; - de e$*austi#itate, acti#ele, datoriile, tranzactiile sau e#enim.au fost inregistrate si faptele importante au fost mentionate; - de e#aluare, inregistrarea unui acti# sau datorie s-a facut la #aloarea de in#entar; - de masurare, o operatie sau e#enim.se inregistreaza la #aloarea de tranzactionare si un #enit sau o c*eltuiala apartin perioadei; - de prezentare si pu licitate, o informatie e prezentata, clasata si descrisa conf.referentialului conta il aplica il 2"7. Pro-ramul de control( rol7 coninut7 !orme de prezentare. ;u e$ist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde e$clusi# de rezultatele etapelor precedente 'i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. 2up cum s-a #zut, etapa de cunoa'tere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificati#e, a zonelor de risc 'i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a a#ut posi ilitatea identificrii e$istenei controlului intern pe

13

Audit financiar
care se poate spri"ini 'i #erificrii modului de funcionare a acestuia. ;umai n funcie de aceste flu$uri de informaii 'i de gradul de fia ilitate al lor auditorul 'i sta ile'te programul de control al conturilor care, a'a cum s-a mai amintit, poate fi restr8ns sau e$tins. )entru sta ilirea programului de control, auditorul #a utiliza planul de misiune 'i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. )rogramul de control poate fi sta ilit pe o foaie de lucru special, care conine ru ricile urmtoare, - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale tre uie c8t mai ine detaliate pentru a fi u'or de identificat documentele 'i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea e'antionului, in8nd seama de pragul de semnificaie 'i de e#enimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze #olumul sonda"elor de efectuat pentru controlul respecti#; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, a#8nd n #edere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. (ceast coloan #a fi completat pe msura a#ansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - pro leme nt8lnite, aceast coloan se folose'te pentru super#izarea lucrrilor 'i pentru a sta ili sinteza rezultatelor controalelor. An e$emplu de structur a unui program de control se prezint astfel, 2osar &$erciiu Diza responsa ilului, 5ontroale de efectuat Derificarea ac*iziiilor e$erciiului pe az de comenzi, facturi 'i recepii )rogram de control - controlul imo ilizrilor (uditor, 2ata crerii, 2ata actualizrii, +rimea =cut de III e'antionului la data de II. 9ume mai mari de %onescu 75.@@@ mii lei 1!:@3:M5 1ef, )ag, 2ata, 1eferina -=oaia de lucru. (! )ro leme nt8lnite ;imic

2"8. Coninutul unui raport asupra controlului intern. (uditorul semnaleaz conducerii intreprinderii-client o ser#aiile pe care acesta le are asupra controlului intern, oral sau n scris. 2ac descoper lacune gra#e, el apreciaz dac refuz certificarea sau o face cu rezer#e. &l poate sugera ameliorarea sistemului e$istent. 5omunicarea o ser#aiilor poate fi fcut printr-un 41aport asupra controlului intern6, al crui coninut tre uie s respecte urmtoarele principii, - prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenial pentru a folosi conducerii societii; - prezentarea detaliat a pro lemelor pe ser#icii sau su uniti ale societii pentru a putea fi u'or difuzate; - analiza fiecrei pro leme n mod logic, de o manier constructi#, pentru a permite societii s utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor n patru pri, introducere 'i sintez, sumar, detalii 'i ane$e. ;ota de introducere 'i sintez poate cuprinde, - o amintire rapid a misiunii, a locului 'i rolului acti#itii de apreciere a controlului intern, condiiile de e$ecutare 'i metodele utilizate; - concluziile raportului -cu e#entuale trimiteri la prile din raport care detaliaz pro lema.; - data 'i semntura. ;ota de introducere 'i sintez are ca scop s permit destinatarilor principali -conducerea societii. s ai rapid cuno'tin de concluziile eseniale. 9umarul raportului poate figura imediat dup nota de introducere 'i sintez 'i poate fi prezentat n diferite feluri, recapitularea diferitelor titluri 'i puncte care #or fi reluate n partea de 42etalii6, reluarea rapid a tuturor sl iciunilor constatate. 2etaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunat n 9umar; structurarea detaliilor se face urmrindu-se anumite principii, - prezentarea punctelor n ordinea importanei; - recapitularea punctelor pe seciuni, funcii sau grup de conturi; - o parte poate fi a#ut n #edere pentru sfaturi mai puin importante; - o parte separat poate fi destinat punctelor care pot a#ea o inciden asupra certificrii -ns atenie ca aceast parte s nu infirme opinia emis asupra situaiilor financiare n raportul general.; - sfaturile date n cursul e$erciiului precedent pot fi reluate aici dac acestora nu li s-a dat curs. =iecare din punctele prezentate tre uie s conin informaiile urmtoare, - descrierea punctelor sla e constatate; - consecine 'i incidene asupra situaiilor financiare; - sfaturi 'i msuri care permit ameliorarea situaiei. 2"%. Ce sunt testele de con!ormitate. 9unt testele pe care auditorul le face n etapa de confirmare a nelegerii sistemului conta il 'i de control intern. (uditorul selecioneaz un mumr limitat de tranzacii crora le urmre'te circuitul 'i reine dac controalele pre#zute au fost efectuate. 2#). Ce sunt testele de permanen. 9unt testele pe care auditorul le face n etapa de e#aluare preliminar a modului de funcionare a sistemului conta il 'i de control intern. (cestae au ca o iect #erificarae dac punctele forte 'i cele sla e identificate n sistemul conta il fac o iectul unei aplicri efecti#e 'i constante. (ceste teste tre uie s fie suficient de ample pentru a con#inge c procedurile controlate sunt aplicate ntr-o manier permenent 'i fr defeciuni. 2#1. *valuarea controlului intern( coninut7 etape. 58nd estimeaz c poate s se spri"ine pe fia ilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sonda"elor sale 'i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul #a #erifica funcionarea acestui control intern. (uditorul efectueaz un studiu 'i o e#aluare a sistemelor considerate semnificati#e n scopul identificrii controalelor interne pe care dore'te s se spri"ine, pe de o parte, precum 'i riscurile de eroare n tratarea datelor 'i informaiilor pe de alt parte. Koate aciunile intreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntre ri care furnizeaz aza de apreciere a sistemului de control intern, - care sunt procedurile efecti#e, n funciune, care au ca o iecti# realizarea unui control intern eficientL

14

Audit financiar
- aceste proceduri sunt aplicateL - n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui un control intern 'i deci pot conduce la ela orarea de documente financiarconta ile corecteL (uditorul nu tre uie s #erifice ansam lul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care #or sa se spri"ine, alctuind n acest sens un program de #erificare a controlului intern. / iecti#ul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate spri"ini pe acest control pentru a-'i putea defini natura, ntinderea 'i calendarul lucrrilor 'i inter#eniilor sale. &tapele aprecierii controlului intern, a. nelegerea 'i descrierea sistemelor semnificati#e; . confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; c. e#aluarea riscurilor de eroare; d. #erificarea funcionrii controlului intern; e. e#aluarea preliminar; teste de permanen; f. e#aluarea final 'i incidena asupra misiunii. 2#2. Planul de misiune( coninut7 rol. 2up cunoa'terea particularitilor intreprinderii, profesionistul conta il are posi ilitatea s 'i orienteze misiunea n funcie de domeniile 'i sistemele semnificati#e; aceast orientare are ca o iecti# identificarea riscurilor care pot a#ea o inciden semnificati# asupra situaiilor financiare 'i deci asupra programrii 'i planificrii misiunii de audit, permi8nd, - determinarea naturii 'i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; - organizarea lucrrilor de audit astfel nc8t s fie atins o iecti#ul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu ma$im de eficacitate 'i n cadrul termenelor con#enite cu clientul. )lanul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile o inute pe aza crora s poat fi orientat 'i planificat misiunea de audit. &ste documentul care ser#e'te ca instrument de az pentru toi inter#enanii de-a lungul ntregii misiuni de audit. 1edactarea planului de misiune 'i pe aceast az a programului de munc presupune, - alegerea mem rilor ec*ipei n funcie de e$periena 'i cuno'tinele lor n sectorul de acti#itate al intreprinderii; - repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp 'i n spaiu -su uniti, filiale n ar 'i n strintate etc..; - utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori e$terni sau e$peri; - coordonarea cu auditorii de la societile-surori 'i de la societatea-mam; - solicitarea de speciali'ti pentru studierea sistemelor 'i datelor informatizate n orice alte domenii -"uridic, fiscal, te*nic etc..; - calendarul 'edinelor (C( 'i 5(; - termenul de depunere a raportului. )lanul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu pri#ire la, lucrrile de efectuat, mi"loacele necesare, datele inter#eniilor n teren, rapoarte 'i relaii de sta ilit, ugetul de timp 'i costurile anga"ate. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 3@@ intitulat 4)lanificarea lucrrilor de audit6 pre#ede o ligaia planificrii acti#itii de audit ca o msur de asigurare c aceast acti#itate se realizeaz de o manier eficient. %(9 nu pre#ede un anumit model al planului de misiune -planului de audit., forma 'i fondul acestuia #ariind n funcie de talia intreprinderii, comple$itatea auditului, metodologia 'i te*nologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la, cunoa'terea acti#itilor intreprinderii, nelegerea sistemului conta il 'i de control intern, riscul 'i pragul de semnificaie, natura calendarului 'i ntinderea procedurilor de audit 'i coordonarea, conducerea, supra#eg*erea 'i re#izuirea lucrrilor. 2#3. ,rientarea i plani!icarea auditului. 7n aceast etap profesionistul conta il o ine informaii cu pri#ire la particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile 'i sistemele semnificati#e, informaii care s-% permit orientarea 'i planificarea controalelor astfel nc8t s fie pre#enite lucrri inutile sau care nu #or ser#i realizrii o iecti#elor misiunii de audit. )rincipalele lucrri din aceast etap sunt, 1. 5ulegerea de informaii generale asupra intreprinderii 2. %dentificarea domeniilor 'i sistemelor semnificati#e 3. 1edactarea )lanului de misiune -planului de audit. 4. &la orarea programului de munc 2# . Pro-ramul de munc. &ste un ansam lu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul unei e$ecutii a lucrarilor. &l poate detalia o iecti#ele auditului, ugetul de timp ptr.fiecare ru rica si ptr.fiecare procedura de audit folosita. )tr.ela orarea programului auditorul #a aprecia e#aluarea specifica a riscurilor inerente si a celor legate de control, cat si ni#elul de asigurarea furnizat de controalele su stanti#e. )rogr.de munca contine natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare. 2#". :aze i etape +n e'ecutarea unei misiuni de audit de baz. Koate acti#itile 'i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de az asupra situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze 'i zece etape care, n succesiunea lor logic 'i practic, a'a cum se pot identifica n 9tandardele %nternaionale de (udit, se prezint astfel, =aze =aza iniial =aza e$ecutrii lucrrilor =aza final &tape acceptarea mandatului 'i contractarea lucrrilor de audit orientarea 'i planificarea auditului aprecierea controlului intern controlul conturilor e$amenul situaiilor financiare e#enimente posterioare nc*iderii e$erciiului utilizarea lucrrilor altor profesioni'ti alte lucrri necesare nc*iderii raportul de audit

15

Audit financiar
documentarea lucrrilor de audit 2##. 4cceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. 7nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul tre uie s aprecieze posi ilitatea de a ndeplini aceast misiune; tre uie s in seama de unele reguli profesionale 'i de deontologie. (ciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, 'i acestea se refer la, - cunoa'terea glo al a intreprinderii -e$istena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cuno'tin de cauz, urm8nd s ia toate msurile necesare, n consecin.; - e$amenul de independen 'i de a sen a incompati ilitilor; - e$amenul competenei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fi'a de acceptare a mandatului. 5ontractarea lucrrilor de audit ;ormele legale rom8ne'ti pre#d o ligaia ca acti#itatea profesioni'tilor conta ili s se desf'oare pe az de contracte de prestri ser#icii fr a se face #reo distincie ntre misiunile de audit legal 3 care presupun desemnarea acestor profesioni'ti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate 'i misiunile de audit contractual. 9tandardul %nternaional de (udit -%9(. nr. 21@ pre#ede c auditorul 'i clientul tre uie s con#in termenii 'i condiiile de realizare a misiunii de audit care #or fi consemnai intr-o 49crisoare de misiune de audit6 -4Fettre de mission dNaudit6 sau 4(nga"ament letter6. sau n orice alt tip de contract adec#at. (uditorul poate s decid s nu trimit o nou 4scrisoare de misiune6 pentru fiecarer din e$erciiile #iitoare. Fa primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul tre uie s aprecieze dac unii termeni din 4scrisoarea de misiune6 ar tre ui modificai, in8nd seama de e#oluia semnificati# a naturii sau importanei acti#itilor clientului su. 2#7. Ce este i ce conine scrisoarea de misiune .de an-a5ament/? 9tandardul %nternational de (udit -%9(. nr. 21@ pre#ede ca auditorul 'i clientul tre uie s con#in termenii 'i condiiile de realizare a misiunii de audit care #or fi consemnai ntr-o 49crisoare de misiune de audit6. %ndiferent de forma pe care o m rac relaia contractual, din documentul respecti# nu tre uie s lipseasc termenii 'i condiiile urmtoare, - o iecti#ul auditului situaiilor financiare; - responsa ilitatea conducerii intreprinderii cu pri#ire la pregtirea 'i prezentarea situaiilor financiare; - ntinderea lucrrilor de audit, fc8nd referire la legislaia aplica il, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror mem ru este auditorul; - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; - riscul ine#ita il de nedetectare a unor anomalii semnificati#e, ca urmare a sonda"elor 'i a altor limite inerente oricrui sistem conta il 'i de control intern; - necesitatea de a a#ea acces fr restricii la orice document conta il, piese "ustificati#e sau alte informaii solicitate. (uditorul poate s decid s nu trimit o nou 4scrisoare de misiune6 pentru fiecare din e$erciiile #iitoare. 2#8. Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit? )re#ederile de aza ale contractului de prestari de ser#icii de audit sunt, partile contractante; o iectul contractului; durata prestarii ser#iciilor; descrierea auditului financiar si rapoarte; utilizarea raportului de audit financiar; tariful prestatorului si plata acestuia; o ligatiile partilor; limitarea raspunderii prestatorului; raspunderea eneficiarului; limitari ale auditului financiar; drepturi de proprietate intelectuala; confidentialitatea; prelungirea contractului; modificarea contractului; incetarea contractului; forta ma"ora; comunicarea pe suport electronic; legea contractului; ar itra"ul; dispozitii finale. 2#%. Ce este e'pertul contabil? &$pertul conta il este un profesionist conta il a ilitat s e$ercite profesia conta il n condiiile fi$ate prin normele internaionale 'i prin /.C. nr. !5:1MM4, apro at prin Fegea nr. 42:1MM5 cu modificrile 'i completrile ulterioare; aceste norme definesc e$pertul conta il ca fiind profesionistul a ilitat s re#izuiasc 'i s aprecieze conta ilitatea entitilor de care nu este legat printr-un contract de munc, 'i s ateste regularitatea 'i sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti. 27). Care sunt normele de re!erin +n auditul situaiilor !inanciare? 7n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin, norme conta ile 'i norme de audit. 271. Ce sunt i ce rol 5oac normele de audit? - ;ormele -standardele. de audit reprezint un ansam lu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. ;ormele de audit permit terilor s ai asigurarea c opinia auditorului #a fi emis n funcie de criterii

16

Audit financiar
de calitate omogene; ele permit ns 'i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potri#ite te*nici. ;ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga acti#itate a auditorului, - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 272. Ce sunt i ce rol au normele contabile? ;orma conta ila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii conta ile si #alidarea sociala a situatiilor financiare -rapoarte financiare, doc. ct de sinteza sau ilant conta il.. Rolul normelor contabile: este de a asigura compara ilitatea in timp si spatiu a rele#antei si credi ilitatii a informatiilor conta ile. 273. Ce este i cum se determin pra-ul de semni!icaie? )ragul de semnificatie, 4 depinde de marimea elementului sau a erorii, "udecate in impre"urarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. )ragul de semnificatie ofera mai degra a o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitati#a primara pe care informatia tre uie sa o ai a pentru a fi utila6. (uditorul impune un ni#el accepta il al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de #edere cantitati# informatiile eronate semnificati#e. )ragul de semnificatie tre uie luat in considerare de auditor atunci cand, se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si se e#alueaza efectele informatiilor eronate. 27 . Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin e'trapolare direct? 5and in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima #aloarea totala a erorilor pe segmentul respecti#, prin e$trapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a #erificat decat un esantion. 5alculul erorilor estimate prin e$trapolare directa , O <aloarea neta a erorilor din esantion=<aloarea totala a esantionului ' <aloarea totala a populatiei 27". Ce este i cum se estimeaz eroarea tolerabil? &roarea tolera il este o eroare ma$imal ntr-o populaie selecionat pe care auditorul poate s o accepte trg8nd concluzii c rezultatele sonda"ului au atins o iecti#ul auditului. (uditorul tre uie sa utilizeze rationamentul profesional la sta ilirea erorii tolera ile. 27#. $iscul de audit( componente i relaiile +ntre acestea. 1iscul de audit reprezint riscul ca auditorul s e$prime o opinie incorect prin faptul c erori semnificati#e e$ist n situaiile financiare. &l se di#ide n trei, riscul inerent -1%., riscul legat de control -15. 'i riscul de nedetectare -1;.. 1elaia dintre acestea se poate prezenta su forma urmtoare, 1( O 1i $ 15 $ 1; 2ef, 1iscul de audit este riscul ca auditorul sa e$prime o opinie de audit incorecta atunci cand e$ista erori semnificati#e in sit. fin. 1iscul de audit cuprinde trei componente, riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. (tunci cand se dez#olta modul de a ordare al auditului, auditorul considera e#aluarea preliminara a riscului de control - impreuna cu e#aluarea riscului inerent., pentru a determina riscul de nedetectare adec#at la acceptarea asertiunilor pri#ind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni. 277. Ce este riscul le-at de control? 1iscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificati#a fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie pre#enita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului conta il si de control intern. 278. Ce este riscul inerent? 1iscul inerent reprezinta posi ilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificati#e, fie ca sunt luate in considerare in mod indi#idual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a e$istat un sistem de control intern. 27%. Ce este riscul de nedetectare? 1iscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare e$istenta intr-un sold sau categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificati#a. 28). Ce este i ce semni!icaie are importana relativ? %mportanta relati#a se defineste in raport cu #aloarea sau cu natura unei iregularitati sau ine$actitati figurand in informatia financiara -inclusi# o omisiune., care, singura sau adaugata altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar a#ea pro a il drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane rezona ile care se spri"ina pe aceasta informatie. %mportanta relati#a neconstituind un risc in sine, se refera in principal la #aloarea operatiilor prelucrate sau prelucra ile, dar care ia in calcul si anumite elemente cantitati#e -rezultat, profit sau pierdere, capital social redus su limita legala. 281. >ai de!iniia auditului +n -eneral i elementele principale ale acesteia. ;oiunea de audit n general semnific re#izia conturilor realizat de e$peri independeni n #ederea e$primrii unei opinii asupra regularitii 'i sinceritii acestora.

17

Audit financiar
)rin audit, n general, se nelege e$aminarea profesional a unei informaii n #ederea e$primrii unei opinii responsa ile 'i independente prin raportarea la un criteriu -standard, norm. de calitate. / iecti#ul oricrui tip de audit l constituie m untirea utilizrii informaiei. &lementele principale care definesc auditul, - e$aminarea unei informaii tre uie s fie e$clusi# o e$aminare profesional; - scopul e$aminriiunei informaii este acela de a e$prima o opinie asupra acesteia; - opinia e$primat asupra unei informaii tre uie s fie responsa il 'i independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast e$aminare are anumite responsa iliti pentru acti#itatea sa 'i tre uie s fie o persoan independent; - e$aminarea tre uie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte sta ilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate. 282. >ai de!iniia auditului statutar i elementele principale ale acesteia. )rin audit statutar se nelege e$aminarea efectuat de un profesionist conta il competent 'i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n #ederea e$primrii unei opinii moti#ate asupra imaginii fidele, clare 'i complete a poziiei 'i situaiei financiare precum 'i a rezultatelor -performanelor. o inute de acesta. (ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e$amineaz 'i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potri#it normelor de audit, inclusi# acti#iti 'i operaii specifice intreprinderii auditate, n #irtutea unor dispoziii legale -legea conta ilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.., ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii -acionari, asociai.. &lementele de az ale conceptului de audit statutar sunt, - profesionistul competent 'i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan "uridic; - o iectul e$aminrii efectuat de profesionistul conta il l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor, ilan, cont de profit 'i pierdere 'i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul conta il aplica il; - scopul e$aminrii, e$primarea unei opinii moti#ate cu pri#ire la imaginea fidel, clar 'i complet a poziiei financiare -patrimoniului., a situaiei financiare 'i a rezultatelor o inute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face e$aminarea 'i se e$prim opinia l constituie standardele -normele. de audit 'i standardele -normele. conta ile. 283. Ce este auditul !inanciar? >ar auditul statutar? (uditul financiar este acela de a da posi ilitatea auditorului de a-si e$prima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, su toare aspectele semnificati#e, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. )entru e$primarea acestei opinii, auditorul #a folosi formula 4ofera o imagine fidela6 sau 4 prezinta in mod corect su toate aspectele semnificati#e6, aceste e$presii fiind ec*i#alente. )rin audit statutar se intelege e$aminarea efectuata de un profesionist conta il competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in #ederea e$primarii unei opinii moti#ate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor o tinute de aceasta. 28 . 4uditul contractual( caracteristici i obiect. Caracteristicile , - se realizeaza e$clusi# prin firme de specialitate - independenta si responsa ilitatea - acoperita prin asigurare. conduce la un inalt grad de credi ilitate a situatiilor finaciare auditate ,bictive( - poate realiza toate o iecti#ele auditului intern sau statutar- in anumite conditii de deontologie, sta ilite de organismul profesional. - poate realiza orice misiune ade audit (uditul contractual reprezinta relatia contractuala pri#ind e$ecutarea lucrarilor specifice de audit cu pri#ire la atestarea informatiei conta ile cuprinsa in situatiile financiare. (ceasta acti#itate are ca o iecti#e, certificarea unor elemente din ilant; certificarea unor situatii financiare destinate tertilor; e#aluarea pri#ind ac*izitiile sau restructurarile de intreprinderi; proiecte financiare, planuri, nugete, date sau informatii care necesita confirmarea credi ilitatii acestora; auditul ilantului conta il. (uditul contractual este realizat de e$perti conta ili si conta ili autorizati cu studii economice superioare. 28". 3ocietatea 4l!a7 auditat de dumneavoastr7 a ac8iziionat la " aprilie 2))2 un ansamblu imobiliar spre renovare i a e!ectuat urmtoarele c8eltuieli, pre cumprare teren, pre cumprare construcie, ta$e nregistrare, c*eltuieli cu actele, onorarii notar, -din care KD( 2.744.@@@ lei. comisioane, -din care KD( 4.M@@.@@@ lei. c*eltuieli ar*iteci, -din care KD( 3.M2@.@@@ lei. reparaii, -din care KD( 43.12@.@@@ lei. M@ mil. lei 41@ mil. lei 03 mil. lei 3,5 mil. lei 14.744 mil. Fei 2M.M@@ mil. lei 23.M2@ mil. lei 2!3.12@ mii lei

9ocietatea a nregistrat n c*eltuielile perioadei suma de 10.244.@@@ lei. 5are sunt sumele ce tre uiau conta ilizate n c*eltuielile perioadei, n contul terenului 'i n contul construciiL

18

Audit financiar
costul de achizitie include pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport aprovizionare si alte cheltuieli de punere in stare de utilitate $spuns, ) -toate c*eltuielile ocazionate de ac*iziia 'i punerea n funciune a imo ilizrilor corporale se nregistreaz n #aloarea de intrare a imo ilizrilor.. 9e calculeaza cat reprez terenul din total M@:5@@O10P 5onstructia O02P 5* ptr teren 10P>-ta$a de inregQc* cu acteleQc* notarQc* comis. 5* constructie 02P> -ta$a de inregQc* cu acteleQc* notarQc* comis.Qc* ar*itectiQc* reparatii 5* perioadei nu e$ista Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = !"!!!"!!! #$%!"!!!"!!! #&'"!!!"!!! # '"(!!"!!! #%$")$$"!!! #* " !!"!!! # *'" *!"!!! = +(("!+$"!!! lei *%, = $!$ $$+ +(("!+$"!!! (!!"!!!"!!! %(("!+$"!!!

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile" Aceste cheltuieli sunt inregistra te in conta ilitate atunci cand au loc. 28#. ?n calitate de auditor al intreprinderii ,me-a 34 ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul @ este contabilizat pentru #.")).))) lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie7 cunosc6nd c intreprinderea !olosete metoda :1:,7 c stocul la 1 decembrie a !ost de ")) uniti a 1).))) lei !iecare7 c +n 1) decembrie s-au cumprat ")) uniti a 12.))) lei !iecare i c +n 2) decembrie au ieit )) uniti? $ezolvare( data @1.12. 1@.12 2@.12. 31.12 31.12 e$plicaii stoc intrare ie'ire stoc stoc ;otal stoc la 31.12 cantitate 5@@ 5@@ -4@@. 1@@ 5@@ #)) pre 1@.@@@ 12.@@@ 1@.@@@ 1@.@@@ 12.@@@ #aloare 5.@@@.@@@ !.@@@.@@@ -4.@@@.@@@. 1.@@@.@@@ !.@@@.@@@ 7.))).)))

287. 3ocietatea 4l!a a evaluat la 1 decembrie anul 0 2 un ansamblu imobiliar ac8iziionat +n anul 0 2 11 cu )).))).))) lei .din care 8).))).))) lei pentru teren/7 amortizabil +n 2) de aniA cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. <aloarea de utilitate a ansamblului imobiliar a !ost stabilit cu aceast ocazie la ").))).))) lei .din care 1").))).))) lei terenul/A durata de vi nu a !ost modi!icat. Ba 1 iulie anul 07 ansamblul imobiliar a !ost v6ndut cu ")).))).))) lei. Care sunt( di!erena din reevaluare ce trebuia +nre-istratA suma amortizrii +n anul 0A suma plusvalorii +nre-istrat cu ocazia v6nzrii. $ezolvare( data e$plicaii ;-11 ac*iziie durata normal amortizare anual ;-4 amortizare n 0 ani Daloare rmas neamortizat Daloare de utilitate >i!eren din reevaluare 2urata rmas de amortizat (mortizare anual 4mortizare +n 0 la 1 iulie (mortizare p8n la #8nzare Dal.rmas neamort.la #8nzare Daloarea de #8nzare C6ti-ul din v6nzare

cldire 32@.@@@.@@@ 2@ ani 32@.@@@.@@@ : 2@O1!.@@@.@@@ 1!.@@@.@@@>0O120.@@@.@@@ 32@.@@@.@@@-120.@@@.@@@O1M2.@@@.@@@ 3@@.@@@.@@@ 3@@.@@@.@@@-1M2.@@@.@@@O1@0.@@@.@@@ 2@ - 0 O 12 ani 3@@.@@@.@@@ : 12 O 25.@@@.@@@ 25.@@@.@@@ : 2 O 12.")).))) 3>25.@@@.@@@@Q12.5@@.@@@O07.5@@.@@@ 3@@.@@@.@@@ 3 07.5@@.@@@O212.5@@.@@@

teren 0@.@@@.@@@ 0@.@@@.@@@ 15@.@@@.@@@ 7@.@@@.@@@ 15@.@@@.@@@

total 4@@.@@@.@@@

272.@@@.@@@ 45@.@@@.@@@ 178.))).)))

3!2.5@@.@@@ 5@@.@@@.@@@ 137.")).)))

288. *numerai i e'plicai 8 di!erene +ntre auditul e'tern i auditul intern. 2iferente intre auditul e$tern si auditul intern, (uditul intern 9tatutul auditorului <eneficiarii auditului entitate independenta "uridic conducerea (uditul e$tern prestator de ser#icii independent din punct de #edere "uridic conducerea, actionarii, ancile, autoritatile de stat,

19

Audit financiar
partenerii / iecti#ele auditului aprecierea controlului asupra acti#itatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru im unatatirea acestuia toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor orice tip de frauda care implica intreprinderea, su aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect independenta profesionala, "uridica si statutara permanent, conform unui plan anual certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului orice frauda care are sau se presupune ca ar putea a#ea influenta asupra rezultatelor independenta profesionala, "uridica si statutara intermitent, in momente propice certificarii conturilor

2omeniul de aplicare )re#enirea fraudei %ndependenta auditorilor )eriodicitatea auditarilor

28%. Care sunt principalele lucrri de e!ectuat c6nd e'aminai conturile de imobilizri corporale? Fucrari de efectuat, R 2e procurat lista imo ilizarilor indicand #aloarea ruta si totalul cumulat al amortizarilor si de detrminat daca ea corespunde cu soldul conturilor din alanta R 2e informat despre politica de amortizari aplicata pentru calculul c*eltuielii anuale cu amortizarea R 2e determinat daca imi ilizarile au suportat o pierdere de #aloare semnificati#a si dura ila R 2e discutat cu conducerea despre ac*izitie si retragerile efectuate in conturile de de imo ilizari si despre inregistrarile castigurilor si pierderilor cu ocazia cesiunilor sau a trecerii pe re uturi R 2e cercetat daca numite imo ilizari au fost ipotecate R 2e disutat despre permanenta metodelor si a ratelor de amortizare si de comparat c*eltuiala cu amortizarea cu cea din anii precedeti R 2e determinat daca contractele de inc*iriere au fost corect luate in cont in situatiile financiare conform normelor conta ile 2e #erificat detinerea de catre intreprindere a titlurilor de proprietate asupra imo ilizarilor 2e #erificat daca pentru pierderile de #aloare care nu sunt datorate uzurii s-au constituit pro#izioane 2e #erificat daca se tine o e#identa a imo ilizarilor iesite temporar din intreprindere 1. 2. 3. 4. 5. !. 7. 0. M. / tinerea de informatii cu pri#ire la costurile imo ilizarilor, cu amortizarea cumulata si cu #alorile nete ramase. / tinerea informatiilor cu pri#ire la intrarile de imo ilizari corporale in cursul e$ercitiului auditat. Derificarea fizica a imo ilizarilor corporale. 9e #erifica imo ilizarile semnificati#e care au fost ac*izitionate in numele societatii si daca #alorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in conta iliate. Derificarea documentelor de proprietate. Derificarea iesirilor de imo ilizari -in #ederea sta ilirii corecte a datoriei constituita de KD( a societatii si orice alte solduri cu ugetul de stat.. 5alcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imo ilizarilor poate a#ea un efect semnificati# asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga acti#itate. Derificarea #alorii amortizarilor si a deprecierilor acti#elor. Derificarea informatiilor pri#ind ree#aluarile imo ilizarilor. 1ee#aluarea este permisa in conformitate cu regulile conta ile alternati#e conform legislatiei in #igoare. / tinerea unui ta el al anga"amentelor de capital. / re#izuire dupa data ilantului poate e#identia efectele anga"amentelor semnificati#e contractate inainte de sfarsitul anului. 2aca au fost primite su #entii gu#ernamentale pentru imo ilizari corporale, tratmentul conta il si al su #entiilor gu#ernamentale tre uie sa fie in conformitate cu %(9 2@ 4 5onta ilizarea su #entiilor gu#ernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta gu#ernamentala6. Deficarea capitalizarii propriei acti#itati. 2aca o societate produce imo ilizari corporale pentru propria utilizare, aceste acti#e tre uie incluse in situatiile financiare, la cost.

2%). Prezentai 1) lucrri de e!ectuat c6nd e'aminai conturile de imobilizri !inanciare. Fucrari de efectuat, 1. 2. 3. / tineti un ta el cu #ariatia #alorii de intrare, a imo ilizarilor financiare si in#estitiilor financiare pe termen scurt, a pro#izioanelor constituite si a #alorii conta ile nete la sfarsitul e$ercitiului financiar auditat. 2ecideti pentru care conturi este necesara #erificarea detaliata. Derificati corespondenta posturilor ilantiere cu alanta de #erificare.

4. 5.

/ tineti o lista a plasamentelor si asigurati-#a ca sunt corect clasificate in filiale, firme asociate, asocieri in participatie, alte acti#e fi$e sau curente. Derificati costul acti#elor noi si al celor cedate cu documentele "ustificati#e aferente si asigurati-#a ca #ariatiile importante au fost autorizate.

!. Derificarea intrarilor de in#estitii financiare. 7. Derificarea iesirilor de in#estitii financiare. 0. Derificarea intrarilor si iesirilor de creante imo ilizate. M. 5onfirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurati-#a ca sunt corect prezentate.

20

Audit financiar
1@. (sigurati-#a ca #eniturile din plasamente sunt inregistrate in conta ilitate pe o aza adec#ata si consec#enta.Derificati c*eltuielile pro#enite din in#estitii. 11.(sigurati-#a ca profitul:pierderea din cedari este calculat-a. corect. 2e asemenea procedati la #erificarea tratamentului fiscal fata de pierderea neta. 12./ tineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte pri#ind conditiile contractuale ale asocierii in participatie. 13.Derificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea auditata.

2%1. Prezentai 1) lucrri de e!ectuat c6nd e'aminai conturile de stocuri. Fucrari de efectuat, 1./ tineti un ta el sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente e$ercitiului curent si anterior. 2. 1e#izuiti fisele de in#entar finale ale stocurilor, #erificand adunarea pe #erticala si orizontala, precum si elementele neo isnuite. 3. (sigurati-#a ca in lista contractelor s-a facut deose irea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele conta ile rele#ante. 4. &$aminarea analitica. 5omparati #iteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din e$ercitiul auditat cu cele din e$ercitiul anterior. 5. %n#entarierea stocurilor si participarea la in#entariere. !. 9electati un esantion de stocuri din fisele de in#entar preliminare si #erificati e$istenta stocurilor respecti#e, apoi procedati in#ers. 7. %dentificati stocurile tertilor detinute de societate. 0. / tineti detalii pri#ind unurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii. M.1e#izuiti fisele de in#entar ale tuturor stocurilor finale. 1@.5omparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul participarii la in#entariere cu fisele de in#entar finale. 11.)entru un esantion de stocuri #erificati cantitatile din fisele de in#entar finale cu cele din din fisele preliminare si o tineti e$plicatii pentru modificari.

2%2. Prezentai 1) lucrri de e!ectuat c6nd e'aminai conturile de trezorerie. 2e procurat e$trasele ancare si de intre at personalul clientului despre orice e$tras, #ec*i sau neo isnuit 2e determinat daca conturile de trezorerie constituie o iectul unor restrictii speciale 2e informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta 2e procurat alanta clienti si de #erificat daca totalul corespunde cu soldul contului din alanta generala 2e cerut si analizat e$plicatiile despre #ariatiile importante ale soldului contului client cu cel al e$ercitiilor precedente sau despre ni#elul asteptat 2e informat despre transferurile inter ancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inc*idere 2e informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o una cenzura intre e$ercitii pentru #anzari si returul #anzarilor 2e informat despre principiile conta ile utilizate la inregistrarea #anzarilor si de determinat daca ele fac o iectul unor remize sau ristorno 2e informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de e#aluare a pro#izioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adec#ata si corecta 2e cercetat daca e$ista conturi de marfuri e$pediate si nefacturate sau in consignatie si daca acesta este cazul, daca au fost efectuate a"ustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurile corespunzatoare in stocuri 2%3. Prezentai 1) lucrri de e!ectuat c6nd e'aminai conturile de capitaluri proprii. 2e o tinut si de analizat lista operatiilor care afecteaza capitalurile proprii, pri#ind in special noile emisiuni, rascumpararile de actiuni 2e cercetat restrictiile care ating distri uirea eneficiilor nedistri uite sau a conturilor de capitaluri proprii 2e informat daca s-au produs sc*im ari semnificati#e in entitate inraport cu anul precedent in ce pri#este detinerea sau structura de capital

21

Audit financiar
%n caz de pierderi tre uie #erificata e$istenta unei capacitati de finantare suficiente continuarii acti#itatii 2e analizat orice modificare a capitalului social prin prisma respectarii reglementarilor legale si statutare 2e #erificat respectarea egalitatii , 5apitaluri proprii inainte de repartizare O capitaluri proprii dupa repartizare Q distri uiri de capital -di#idende. 2e analizat operatiile care pri#esc miscarile ce au loc in cadrul capitalurilor proprii , in special cele ce au loc ca urmare a afectarii rezultatului net al e$ercitiului 2e analizat , in cadrul grupurilor de societati, interesele minoritare, operatiunile intra-grup 2e consultat procesele #er ale ale adunarii actionarilor, ale consiliilor de administratie in ceea ce pri#este masurile sta ilite referitoare la capitalurile proprii 2e e#aluat fundamentarea informatiilor date in notele ane$e la situatiile financiare pri#ind capitalurile proprii

2% . Prezentai 1) lucrri de e!ectuat c6nd e'aminai conturile de v6nzri i de clieni. 2e #erificat daca creantele clienti care figureaza in ilant reprezinta sumele datorate intrprinderii la sfarsitul e$ercitiului 2e #erificat daca nici o creanta nu a fost omisa 2e #erificat daca pro#izioanele pentru clienti du iosi sunt corect calculate 2e #erificat daca pro#izioanele pentru riscuri au fost constituite pentru e#entualele litigii cu clientii sau pentru garantia ser#iciilor sau a unurilor facturate clientilor 2e #erificat daca in ane$a sunt prezentate distinct creantele a#and termenul de incasare su un an de cele a#and termenul de incasare su 5 ani, dar mai mare de un an 2e urmarit daca toate #eniturile sunt corect conta ilizate si daca soldurile conturilor de clienti reprezinta #enituri neancasate 2e o tinut alanta clientilor si de determinat daca totalul corespunde cu soldul contului din alanta generala 2e analizat #ariatiile importante ale soldului contului clienti cu cel al e$ercitiilor precedente sau al ni#elului asteptat si de o tinut e$plicatiile despre aceste #ariatii 2e #erificat daca separarea e$ercitiului este respectata 2e informat despre principiile conta ile utilizate la inregistrarea #anzarilor si de determinat daca ele fac o iectul unor remize sau ristorno 2%". Prezentai 1) lucrri de e!ectuat c6nd e'aminai conturile de cumprri i de !urnizori. 2e informat despre principiile conta ile utilizate la inregistrarea cumparaturilor si de determinat daca ele au constituit o iectul unor remize sau ristorno 2e analizat #ariatiile importante ale soldului contului furnizori cu cel al e$ercitiilor precedente sau al ni#elului asteptat si de o tinut e$plicatiile despre aceste #ariatii 2e o tinut alanta furnizorilor si de determinat daca totalul corespunde cu soldul contului din alanta generala 2e informat pentru a sti daca soldurile sunt comparate cu e$trasele de cont ale furnizorilor si de comparat cu soldurile perioadei precedente 2e cercetat despre e$istenta datoriilor neanregistrate 2e determinat daca datoriile fata de actionari, administratori si alta parti legate sunt prezentate separat 2e cercetat cauzele si "ustificarile intarzierilor la plata 2e e$aminat soldurile #ec*i si a celor ce par prea mari 2e #erificat corecta conta ilizare a datoriilor, in special a celor e$primate in de#ize 2e analizat corecta regularizare a a#ansurilor acordate furnizorilor 2%#. *numerai 8 di!erene +ntre auditul e'tern i auditul intern. 1. (udit intern, face parte din controlul intern al entitatii se realizeaza de regula prin anga"ati independenti de celelalte structuri e$ecuti#e nu are o ligatii e$tra entitate independenta e limitata la ni#elul intelegerii conducerii e$ecuti#e are ca o iect respectarea procedurilor interne sta ilite de conducerea entitatii poate realiza alte comenzi sau solicitari ale conducerii este o functie de asistenta 2. (udit e$tern , se realizeaza de firme de specialitate sau prin persoane fizice sau "uridice sta ilite de actionari se respecta normele unui organism profesional asigura credi ilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare ale entitatii independenta este principiul de aza pentru credi ilitate are ca o iect auditarea situatiilor financiare poate realiza orice misiune de audit 2%7. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entiti? / iecti#ele controlului intern sunt (. prote"area acti#elor intreprinderii , 1. definirea responsa ilitatilor 2. separarea sarcinilor si functiilor 3. descrierea functiilor 4. procedura acordarii imputernicirilor <. asigurarea fidelitatii si e$actitatii informatiei conta ile 1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor "ustificati#e 2. organizarea si tinerea corecta si la zi a conta ilitatii

22

Audit financiar
3. organizarea si efectuarea in#entarierii patrimoniului si a #alorificarii acestuia 4. respectarea regulilor de intocmire a ilanturilor conta ile 5. controalele de aza ale acti#itatii conta ile asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii promo#area eficacitatii e$ploatarii

5. 2.

2%8. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti? &lementele de aza ale controlului intern sunt, a. e$istentea unui plan de organizare, cuprinzand , - definirea cat mai precisa a sarcinilor definirea limitelor de competenta si a raspunderilor circulatia informatiilor . competenta si integritatea personalului sunt esentiale la ni#elul directiunii c. e$istenta unei documentatii satisfacatoare se refera la , producerea informatiilor ar*i#area informatiilor 2%%. *'plicai importana separrii sarcinilor +n or-anizarea controlului intern al unei entiti. 9epararea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nc8t s permit controlul reciproc al e$ecuiei lor. &ste de dorit s se e#ite ca una 'i aceea'i persoan s poat comite o eroare sau o ine$actitate 3 iregularitate - a#8nd posi ilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s ai posi ilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s ai posi ilitatea de a o descoperi. 9epararea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea intreprinderii, tre uie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai toate intreprinderile, respecti# cele pri#ind, - realizarea o iecti#elor intreprinderii; - prote"area sau conser#area patrimoniului; - nregistrarea operaiilor sau conta ilizarea lor. 3)). >e!inii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea. 4uditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n e$aminarea profesional efecutat de un profesionist conta il competent 'i independent n #ederea e$primrii unei opinii moti#ate n legatur cu #aliditatea 'i corecta aplicare a procedurilor interne sta ilite de conducerea intreprinderii -entitii.. (uditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz #erificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii 'i are ca o iecti#e de az #erificarea eficacitii sistemelor conta ile 'i de control intern. (uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia 'i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza 'i pe aze contractuale cu o firm de audit alta dec8t cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. Controlul intern. 9istemul de control intern reperezint un ansam lu de politici 'i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n #ederea asigurrii, n msura posi ilului, a unei gestionri riguroase 'i eficiente a acti#itilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, prote"area acti#elor, pre#enirea 'i detectarea fraudelor 'i erorilor, e$actitatea 'i e$*austi#itatea nregistrrilor conta ile 'i sta ilirea la timp a informaiilor financiare. &$istena unui sistem de control intern rational conceput 'i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fia ilitii conturilor 'i a concordanei dintre datele conta ilitii 'i realitate. 3)1. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? / iecti#ele auditului intern sunt, 1. prote"area acti#elor intreprinderii; 2. asigurarea fidelitii 'i e$actitii informaiei conta ile; 3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; 4. promo#area eficacitii e$ploatrii. a. #erificarea conformitii acti#itilor din entitatea auditat cu politicile, programele 'i managementul acestuia, n conformitate cu pre#ederile legale; . e#aluarea gradului de adec#are 'i aplicare a controalelor financiare 'i nefinanciare dispuse 'i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul cre'terii eficienei acti#itii entitii; c. e#aluarea gradului de adec#are a datelor:informaiilor financiare 'i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoa'terea realitii din entitate, d. prote"area elementelor patrimoniale ilaniere 'i e$tra ilaniere 'i identificarea metodelor de pre#enire a fraudelor 'i pierderilor de orice fel. 3)2. Care sunt cele cate-orii de audit intern +n !uncie de natur? (uditul de conformitate -de regularitate. 9e refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a #erifica una aplicare a regulilor, procedurilor, atri utiilor, organigramelor. (uditorul #a lucra pe aza unui sistem de referinta -4ceea ce ar tre ui sa fie6. si semnaleaza autoritatii responsa ile dezec*ili rele, operatiile care nu s-au efectuat, interpretarile eronate ale dispozitiilor. %n urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul ela oreaza recomandari pentru aplicarea pe #iitor a regulilor. (uditul de eficacitate -de performanta. 9istemul de referinta la care se raporteaza acti#itatea auditata este rezultat al aprecierii auditorului intern, care se azeaza pe rationamente pri#ind cea mai eficienta, mai producti#a, mai sigura solutie posi ila. (uditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, sc*itandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului, auditorilor mai noi le re#in ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai e$perimentati cele de performanta. (uditul de sistem

23

Audit financiar
(uditul de sistem este un audit de management si de strategie. (uditul intern tre uie sa solicite responsa ililor sectoarelor auditate o e$punere a politicilor care gu#erneaza acti#itatea respecti#a, pentru a se asigura ca e$ista o astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand e$ista, corespunde o iecti#elor de ansam lu ale intreprinderii. (uditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a #erifica coerenta glo ala 3)3.Prezentai o clasi!icare a misiunilor de audit intern.

3) .Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?

3)".Coninutul i structura planurilor de control al conturilor. )entru sta ilirea programului de control, auditorul #a utiliza planul de misiune 'i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. )rogramul de control poate fi sta ilit pe o foaie de lucru special, care conine ru ricile urmtoare, - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale tre uie c8t mai ine detaliate pentru a fi u'or de identificat documentele 'i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea e'antionului, in8nd seama de pragul de semnificaie 'i de e#enimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze #olumul sonda"elor de efectuat pentru controlul respecti#; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, a#8nd n #edere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. (ceast coloan #a fi completat pe msura a#ansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - pro leme nt8lnite, aceast coloan se folose'te pentru super#izarea lucrrilor 'i pentru a sta ili sinteza rezultatelor controalelor. An e$emplu de structur a unui program de control se prezint astfel, 2osar &$erciiu Diza responsa ilului, 5ontroale de efectuat Derificarea ac*iziiilor e$erciiului pe az de comenzi, facturi 'i recepii )rogram de control - controlul imo ilizrilor (uditor, 2ata crerii, 2ata actualizrii, +rimea =cut de III e'antionului la data de II. 9ume mai mari de %onescu 75.@@@ mii lei 1!:@3:M5 1ef, )ag, 2ata, 1eferina -=oaia de lucru. (! )ro leme nt8lnite ;imic

24