2).

Vegetatie totalitatea asociatiilor de plante dintr-o anumita regiune, zona, constituite in functie de conditiile naturale (de exemplu, vegetatie de padure , vegetatie de stepa s.a.). Incendiile practicate de om in diferite scopuri au redus in mare parte suprafetele padurilor, savanelor, iar cresterea animalelor si suprapasunatul au afectat vegetatia de stepa. Defrisarea padurilor provoaca: reducerea surselor de hrana, distrugerea florei si a faunei, diminuarea rezervelor de oxygen. Deasemenea defrisarea padurilor influenteaza asupra climei prin reducerea cantitatilor de precipitatii in ariile despadurite. 3). Produsele Lemnoase reprezinta o importanta deosebita pentru economia nationala iar padurile mentile echilibrul ecologic creind un climat specific. Padurile mentin echilibrul de O2,CO2, N2, P etc. Ele contribuie la diminuarea proceselor de eroziune a solurilor si la prevenirea alunecarilor de teren.

5) Clima este factorul principal in dezvoltarea si respindirea vegetatiei. Penru fiecare tip de clima este caracteristic un anumit tip de vegetatie. Clima determina fotmarea tipurilor zonale de vegetatie, care sint reprezentate in Republica Moldova prin stepa si padure. 1. Apele de suprafata si apele subterane. Plantele sint adaptate la deficitul de umiditate (speciile xerofite) sau la excesul acesteia (speciile hidrofite). In Republica Moldova vegetatia xerofita se intilnteste, de regula, in stepe, iar cea hidrofita in luncile riurilor, in jurul lacurlor, in sectoarele mlastinoase. 2 Relieful infuenteaza vegetatia prin altitudine, inclinarea si expozitia versantilor. Teritoriile cu o altitudine joasa (de cimpie, de dealuri joase) creeaza conditii mai omogene pentru devoltarea plantelor. In aceste regiuni se dezvolta vegetatia ierboasa, se intilnesc pajistile si padurile de lunca. 3. Solul ofera substante nutritive, elemente minerale, inmagazineaza umiditatea si serveste drept suport pentru plante. Preferintele plantelor pentru sol difera, astfel ca fiecare comunitate vegetala alege anumite tipuri de sol.

4. Lumea animala se afla intr-o relatie foarte strinsa cu vegetatia, in cadrul lantului trofic. De asemenea, animalele contribuie la polenizarea plantelor si la rapsindirea lor. Utilizarea lemnului in constructii, sursa de energie, industria celulozei si hirtiei. Resursele vegetale resursele de formatiuni vegetale care pot fi folosite pentru necesitati vitale. In R.M. ele sunt de 3 tipuri : forestiere(padurile), ierboase, (plantele), acvatice si palustre. Pajistile reprezinta terenuri acoperite de asociatii ierboase, care pot fi folosite ca pasune sau fineata.