Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURSTI

Tehnologia de prelucrare a tomatelor

Student : Cucos Cristina Speciali are : C!E!P!A! "rupa : ##$%


#

1.Proprietati fizico-mecanice si termo-fizice ale tomatelor si ale pastei de tomate To&atele repre inta una din principalele le'u&e utili ate in ali&entatatie in stare proaspata( a)and cea &ai &are pondere in industria conser)elor de le'u&e *suc de rosii si pasta de to&ate( conse)e de le'u&e in +ulion,! -ructul este o +aca de culoare )erde la inceput( a.un'and la &aturitate rosu( ro ( 'al+en( ca la&aia( portocaliu sau c/iar al+! -or&a 0ructului este 0oarte )ariata( si i&preuna cu culoarea constituie o caracteristica de soi! Se pot intalni 0ructe de 0or&a s0erica( s0eric1turtita( o)oida( piri0or&a etc! -ructul poate 0i neted sau costat *incretit,( &ic( &i.lociu( &are( 0oarte &are etc! Culoarea 0ructelor de to&ate se datoreste proportiei in care se 'asesc in 0ructe pi'&entii( caroteni si licopeni! Pielita 0ructului nu se colorea a in rosu( ci nu&ai in 'al+en sau ra&ane incolora! Din co&+inarea culorii pulpei cu cea a pielitei re ulta culoarea 0ructelor di0eritelor soiuri de to&ate! -ructele necoapte sunt colorate in re'iunea pedunculara in )erde intens! Aceasta coloratie &ai intensa se poate e2tinde si &ai departe( de o+icei su+ 0or&a unor dun'i &ai inc/ise! Deseori re'iunea acestor dun'i ra&ane de culoare 'al+uie( c/iar si dupa coacerea deplina a 0ructului! Aceste re'iuni ale 0ructului( insu0icient colorate in rosu( de)in tari( depreciind 0oarte &ult calitatea to&atelor!

-ructul este 0or&at din: 1epicarp *pielita, 1&e ocarp *pulpa, 1tesut placentar 1se&inte! In interiorul 0ructului se 'asesc un nu&ar )aria+il de co&parti&ente*lo.i,! Pielita se su+tia a pe &asura ce 0ructul se coace( atin'and la coacere deplina doar #(34 din 'reutatea 0ructului! "rosi&ea si re istenta pielitei constituie insusiri de soi si pre inta i&portanta din puct de )edere al )alori0icarii to&atelor! Soiurile cu pielita su+tire( insusire )aloroasa din punct de )edere calitati)( au de a)anta.ul ca pot crapa usor( ceea ce conduce la deprecierea 0ructelor si la pierderi &ari de supra0ata uscata in ti&pul transportului si al operatiilor preli&inare! Tr5s5turile caracteristice care de0inesc propiet56ile 0i ice sunt: 0or&a( di&ensiunile( )olu&ul( 'reutatea speci0ic5( conducti+ilitatea ter&oelectric5( punctul de 7n'/e6( 0er&itatea structo1te2tural5 8i starea sanitar5 7n sens lar'! Forma ca tr5s5tur5 caracteristic5( )aria 5 cu specia( soiul( 'radul de &aturare( or'anul respecti)( condi6iile de &ediu( etc! At9t pentru 0ructele propriu1 ise( c9t 8i pentru le'u&ele10ructe( 0or&a poate 0i rotund5 8i o)al5( cu di0erite 8i pro0unde &odi0ic5ri( dintre care cele &ai caracteristice sunt date de cre8terea acestor or'ane &ai &ult 7n lun'i&e( l56i&e sau 'rosi&e! Cunoa8terea 0or&ei de +a 5 8i a )aria6iilor ei( 7n 0unc6ie de 'radul de &aturare considerat 8i de condi6iile de &ediu per&ite o orientare u8oar5 7n la+irintul &ulti0or& al 0ructelor 8i le'u&elor cu pri)ire la re ol)area pro+le&elor de a&+alare( la 0or&a 8i di&ensiunile pieselor acti)e ale instala6iilor &ecanice

necesare 8i 0olosite la sortare 8i cali+rare: la 0elul de a&+alare( natura 8i &5ri&ea a&+ala.elor! Mrimea! ;5ri&ea 0ructelor 8i le'u&elor se de0ine8te prin dia&etre trans)ersale sau 7n5l6i&ea la se&in6oase 8i prin lun'i&e( l56i&e 8i 'rosi&e la s9&+uroase 8i se e2pri&5 7n &ili&etri! Ca 8i 0or&a( &5ri&ea 7nre'istrea 5 )aria6ii care se conturea 5 prin &ic5( &i.locie 8i &are! Prin ur&are( 7n orice condi6ii de cre8tere 8i &aturare( 0iecare specie de le'u&e 8i 0ructe are o &5ri&e speci0ic5 ce )aria 5 7ntre anu&ite li&ite! De ase&enea 7n interiorul speciei &5ri&ea este 0oarte &ult in0luen6at5 de soi! De e2e&plu: soiurile t9r ii de pere au 0ructele &ult &ai &ari dec9t cele ti&purii! Ca 8i 7n ca ul 0or&ei( &5ri&ea di&ensional5 a 0ructelor 8i le'u&elor st5 la +a a calcul5rii spa6iilor de p5strare( nu&5rului de a&+ala.e( &i.loace de transport( pentru di&ensionarea localurilor 8i a&+ala.elor care sunt condi6ionate de cerin6ele standardelor interne 8i interna6ionale! Greutatea (G)."reutatea repre int5 propietatea 0i ic5 ce /ot5r58te( nu nu&ai &en6inerea 7n cultur5 a speciilor 8i soiurilor respecti)e prin cantitatea o+6inut5 la unitatea de supra0a65 ci este 8i un 0actor co&ercial 8i te/nolo'ic! Ea se deter&in5 prin c9nt5rire indi)idual5( c9nd se dore8te sta+ilirea li&itelor de )aria6ie 7n cadrul soiului! <n ceea ce pri)e8te rela6ia cu standardul pe unit56i de a&+ala.e 7n ca ul transportului 8i )9n 5rilor 8i prin c9nt5rire 7n +loc c9nd se sta+ile8te produc6ia la /ectar( recep6ia( introducerea 8i scoaterea de la p5strare( etc! "reutatea speci0ic5 *"s,!E2pri&at5 &ate&atic 'reutatea speci0ic5 repre int5 raportul dintre 'reutatea 7n aer *", a produselor 8i )olu&ul acestora *V,! <n practic5 'reutatea speci0ic5 ia denu&irea de 'reutate )olu&etric5 8i se o+6ine

prin raportul dintre 'reutatea 7n aer cu )olu&ul de ap5 dislocuit e2pri&at 7n 'ra&e pe +a a 0aptului c5 'reutatea speci0ic5 a apei la => C este e'al5 cu #! "reutatea speci0ic5 este un indiciu al raportului dintre 'reutate 8i )olu& 8i se e2pri&5 prin 0or&ula: "s ? "@V Volumul ! Spa6iul deli&itat de ar/itectonica structural5 re ultat5 7n ur&a di)i iunii celulelor( cre8terii lor )olu&etrice( 7n&5nunc/erii 7n 6esuturi 8i asocierii acestora 7ntr1o unitate +iolo'ic5( repre int5 )olu&ul caracteristic! ;5ri&ea )olu&ului in0luen6ea 5 0oarte &ult di&ensiunile spa6iilor de p5strare 8i de prelucrare industrial5( instala6iile de prelucrare 8i piesele acti)e( precu& 8i &5ri&ea a&+ala.elor 8i cantitatea transportat5 7n unitatea de ti&p! Cldura specific. Cantitatea de c5ldur5 necesar5( la )olu& constant( pentru ridicarea te&peraturii unei unit56i de &as5 de produs cu #> C se nu&e8te c5ldur5 speci0ic5! Aceast5 propietate 0i ic5 pre int5 i&portan65 pentru opera6iile de recoltare( &anipulare( condi6ionare( transport( prelucrare 8i p5strare! C5ldura speci0ic5 se e2pri&5 7n Acal@ >C! Ea se poate deter&ina direct prin calcul( cunosc9ndu1se procentul de su+stan65 uscat5( cu a.utorul 0or&ulei lui Tere)itino) *#B$$,: Cs ? #>> 1 * >(CC 2 4 su+stan65 uscat5, @ #>> C5ldura speci0ic5 ser)e8te la sta+ilirea te&peraturii de &anipulare( transport( la intensitatea aerisirii 8i la calcularea ener'iei necesare pentru r5cirea 8i con'elarea produselor! Conductibilitatea termic sau propa'area c5ldurii prin produse are )aloare 0oarte &ic5( din care cau 5 se spune c5 produsele sunt rele conduc5toare de c5ldur5!
3

Punctul de congelare. Punctul de con'elare este speci0ic 8i caracteristic speciei 8i soiului 8i printre altele este direct condi6ionat de concentra6ia 8i natura solu6iilor din sucurile celulare 8i cele )acuolare care )aria 5 cu 'radul de &aturare al produselor considerate! Din punct de )edere practic( cunoa8terea li&itelor de )aria6ie ale punctului de con'elare repre int5 un 0actor i&portant cu a.utorul c5ruia se pot preci a condi6iile ter&ice pentru transportul produselor 7n perioadele reci( te&peraturile &ini&e de p5strare 7n )ederea e)it5rii e0ectelor nedorite ale te&peraturilor sc5 ute! La acela8i 'rad de &aturare 8i 0r5'e i&e( lipsa st5rii de tur'escen65 8i de elasticitate 0ace ca 0ructele 8i le'u&ele s5 &ani0este o nou5 caracteristice denu&it5 perisa+ilitate! Lu9ndu1se 7n considerare nu&ai re isten6a la transport 8i &anipulare( care de 0apt repre int5 nu&ai considerente din punct de )edere al &en6inerii inte'rit56ii epider&ei s1a a.uns la ur&5toarele cate'orii de produse:produse /orticole 0oarte perisa+ile: 0run ele de &5rar( p5trun.el( tar/on( spanac( 0asolea 8i &a 5rea p5st5i( etc! :produse /orticole re istente: )ar a de )ar5( pra ul( ardeiul unele soiuri de &ere( etc! :produse /orticole 0oarte re istente: )ar 5 de iarn5( ceapa 8i usturoiul uscat( nucile( alunele( etc! Perisa+ilitatea este o 7nsu8ire ne'ati)5 a produselor /orticole deoarece durata de co&erciali are( prelucrare 8i p5strare este cu at9t &ai scurt5( iar pierderile cantitati)e 8i deprecierile calitati)e sunt cu at9t &ai &ari cu c9t 'radul de perisa+ilitate este &ai &are!

1.2.Tehnologii de prelucrare existente 1.2.1 Tehnologia producerii concentratelor de legume si fructe; In 0unctie de 'radul de concentrare se deose+esc: se&iconcentrate cu $>13> 4 s!u!s * pasta de to&ate( concentrate de citrice,! Se caracteri ea a printr1o sta+ilitate redusa( 0iind necesar un procedeu de conser)are supli&entar * con'elare( pasteuri are( sterili are,! Concentrate propriu1 ise cu &ini&u& C34 s!u!s! ( sta+ile in ti&p ( 0ara un alt procedeu de conser)are! Pentru a e)ita trans0or&arile sen oriale si reducerea )alorii ali&entare ( se reco&anda racirea rapida pana la %>DC( iar pastrarea sa se 0aca la te&peraturi reduse *%DC,! 1.2.2 Tehnologia semifabricatelor din legume Se&i0a+ricatele de natura /orticola se reali ea a in ti&pul ca&paniei de recoltare si se o+tin cu a.utorul conser)antilor c/i&ici( putand 0i prelucrate si in e2trase on! Ca de e2e&plu a)e& se&i0a+ricatele din le'u&e E ca ul to&atelor1 care se prelucrea a dupa sc/e&a te/nolo'ica aplicata pupelor ne0ierte! Acestea 0iind produse o+tinute prin prelucrarea &ecanica si@sau ter&ica a le'u&elor( se pre inta ca le'u&e intre'i( .u&atati sau s0erturi( ce per&it identi0icarea speciei din care au pro)enit! 1.2.3. Tehnologia concentratelor de tomate In aceasta 'rupa se includ +ulionul si di0eritele tipuri de pasta ( cu #%1 =>4 s!u!s! ( o+tinute prin prelucrarea to&atelor a.unse la &aturitatea

te/nolo'ica! Concentratele de to&ate sunt 0olosite in ali&entatie pentru a i&+unatati culoarea( 'ustul si )alorea nutriti)a a unor produse ali&entare! Te/nolo'ia 0a+ricarii pastei de to&ate cuprinde trei 0a e : o+tinerea sucului +rut( concentrarea acestuia si contidionarea si a&+alarea produsului respecti)! Ca ur&are a acestei succesiuni de 0a e 0lu2ul te/nolo'ic )a cuprinde : linia de o+tinere a sucului de to&ate: instalatia de concentrare: linia de a&+alare si pasteuri are! 1.2.4. Tehnologia conservelor sterilizate din legume Prin ter&osterili are se pot conser)a toate tipurile de le'u&e prelucrate su+ di0erite 0or&e! Sorti&entele de conser)e de le'u&e sunt cuprinse in ur&atoarele 'rupe: conser)e de le'u&e in apa si +ulion: conser)e de le'u&e in ulei: conser)e de le'u&e in otet: Procesul te/nolo'ic cuprinde ur&atoarele 0a e : spalare1 sortare1curatare1 di)i aare1trata&ente ter&ice preli&inare *oparire( racire( pra.ire, E prepararea lic/idului de acoperire * sara&ura( +ulion( sos to&at( solutie de otet, E spalarea recipientelor1 u&plere1 &arcare Einc/idere1 sterili are1 conditionarea recipientelor pline1 depo itare!

1.3. legerea si descrierea tehnologiei propuse Te/nolo'ia de 0a+ricare a produselor concentrate din to&ate E pasta de to&ate! Concentratele de to&ate ( +ulionul sunt 0olosite in ali&entatie pentru colorare si intre+uintarea 'ustului preparatelor ali&entare si au o utili are 0oarte lar'a! Pentru 0a+ricarea conser)elor de calitate este necesar sa se 0oloseasca to&ate cu te2tura tare( care re ista +ine la operatia de sterili are! Se pot 0olosi to&ate rotunde sau to&ate alun'ite! In te/nolo'ia 0a+ricarii rosiilor in +ulion se deose+esc patru 0a e principale : o+tinerea sucului +rut: concentrarea sucului: u&plerea +orcanelor cu rosii cali+rate: conditionarea si a&+alarea rosiilor in +ulion!

1.4.!chema liniei tehnologice TO;ATE RECEPHIE SPILARE SORTARE JDROBIRE

SPILARE SUC KI SE;INHE SEPARARE SUC SUC PULPI JDROBIRE <NCILJIRE STRECURARE RA-INARE ULTRARA-INARE SE;INHE DEKEURI PRESARE A;BALARE CONCENTRARE SUC

#>

1.".#chipamente $ masini si instalatii cu care pot fi realizate operatiile din cadrul tehnologiei; scheme$ proces de lucru si caracteristici. O+6inerea sucului +rut Recep6ia &ateriei pri&e E se 0ace cantitati) 8i calitati)! Este necesar s5 se 6in5 o e)iden65 a e2tractului re0racto&etric( deoarece randa&entul 7n past5 depinde de con6inutul 7n e2tract al &ateriei pri&e! Transportul E transportul intern al to&atelor se 0ace /idraulic! To&atele sunt colectate 7n +unc5re &etalice cu ap5! Pentru a se pre)eni stri)irea ro8iilor este necesar ca raportul dintre ro8ii 8i ap5 s5 0ie de % : #! Transportul de la +unc5re la liniile de prelucrare se reali ea 5 /idraulic( prin .'/ea+uri de ta+l5! Pentru transportul /idraulic al unui Ailo'ra& de produs sunt necesari %(3 E = litri de ap5( care poate 0i o+6inut5 de la condensatoarele +aro&etrice!

Prelucrarea ro8iilor se 0ace 7n 0lu2 continuu( la linii cu o capacitate &edie de #> t @ or5! To&atele cad 7n &a8ina de presp5lare( de unde sunt preluate de ta&+urul de trans0er 8i trecute 7n &a8ina de sp5lare pentru eli&inarea pra0ului( nisipului 8i a altor i&purit56i care se '5sesc pe to&ate! Opera6ia pre int5 o deose+it5
##

i&portan65 7n )ederea reducerii indicelui HoLard 8i a e)it5rii pre en6ei nisipului 7n produsul 0init! Sortarea se 0ace pe +anda cu role( eli&in9ndu1se to&atele alterate sau insu0icient coapte( codi6ele 8i alte i&purit56i! Pe partea 7nclinat5 a +en ii de sortare se 0ace o ulti&5 sp5lare cu du8uri( dup5 care ro8iile cad 7n dro+itor! E2ist5 dou5 posi+ilit56i de prelucrare a pulpei dro+ite: separarea se&in6elor 7nainte de pre9nc5l ire( ca 7n ca ul liniilor ;an ini 8i Medinst)o: renun6area la separarea se&in6elor de pulpa dro+it5( ele eli&in9ndu1se o dat5 cu pieli6ele( 7n ti&pul opera6iei de strecurare *linia Rossi E Catelli,! Prin separarea se&in6elor 7nainte de pre7nc5l ire se e)it5 trecerea su+stan6elor tanante 7n suc 8i se asi'ur5 o )alori0icare &ai +un5 a se&in6elor! "rupul de separare a se&in6elor 0or&at din dro+itorul de to&ate #( separatorul de pulp5 %( dro+itorul de pulp5 $ 8i un separator centri0u'al pentru se&in6e =! Separatorul de pulp5 este 0or&at dintr1o sit5 conic5 cu dia&etrul ori0iciilor de #% &&( construit5 din o6el ino2ida+il( 7nc/is5 7ntr1o carcas5 &etalic5! <n interior are un a2 cu palete din +ron ! Pulpa trece 7n dro+itorul de pulp5 care 0unc6ionea 5 pe principiul pasatricei( iar sucul 7n separatorul centri0u'al! Acesta este 0or&at dintr1o sit5 cilindric5( pre)5 ut5 7n interior cu palete( care are o &i8care de rota6ie de G>> E #>>> de rota6ii pe &inut! Datorit5 tura6iei &ari a paletelor( sucul cu se&in6e este proiectat pe pere6ii interiori ai sitei! Sucul trece prin ori0icii 8i se une8te cu pulpa dro+it5( trec9nd la pre9nc5l ire( iar se&in6ele sunt eli&inate!

#%

Pre7nc5l irea pulpei se 0ace 7n )ederea atin'erii ur&5toarelor o+iecti)e :

trecerea protopectinei 7n pectin5( 7n )ederea 7&+un5t56irii consisten6ei produsului 0init! To&atele con6in o cantitate 7nse&nat5 de protopectin5( care reali ea 5 aderen6a pulpei de pieli65( produc9nd( 7n 0elul acesta( pierderi la strecurare! Prin 7nc5l ire( protopectina trece 7n pectin5 solu+il5( ceea ce contri+uie la reducerea aderen6ei pieli6ei de pulp5 8i o+6inerea unei consisten6e uni0or&e! <n ca ul unei cantit56i insu0iciente de pectin5( apare de0ectul de strati0icare care const5 7n separarea pastei de to&ate 7n dou5 p5r6i : pulp5 8i suc! Aceasta stric5 aspectul produsului 8i 7n acela8i ti&p creea 5 posi+ilitatea ca 7n suc s5 se de )olte &icroor'anis&e :

#$

inacti)area en i&elor( 7n special a en i&elor pectolitice( care pot pro)oca pierderi de su+stan6e pectice : inacti)area &icro0lorei( asi'ur9nd conser)a+ilitatea

produsului 0init :

cre8terea capacit56ii de strecurare! La te&peratura de B> >C producti)itatea instala6iilor de strecurare este de dou5 ori &ai &are dec9t la 3>>C!

Pentru pre9nc5l irea pulpei se 0olosesc sc/i&+5toare de c5ldur5 tu+ulare 8i sc/i&+5toare de c5ldur5 cu serpentin5 Sucul de to&ate re ul5 7n ur&a opera6iilor de presare 1 ra0inare 1 ultrara0inare( care produce un suc o&o'en( de calitate( cu pulp5 0in &5run6it5! Instala6iile &oderne sunt pre)5 ute cu dispo iti)e speciale ce per&it re'larea 7nclina6iei 8i distan6ei paletelor interioare ale pasatricei 8i ra0inatricei( 7n 0unc6ie de calitatea sucului ce ur&ea 5 s5 0ie produs! <n scopul )alori0ic5rii sucului re idual din de8eurile de la strecurare( unele linii te/nolo'ice sunt pre)5 ute cu o pres5 cu 8uru+!

Concentrarea sucului <n 0unc6ie de concentra6ia produsului 0init se deose+esc ur&5toarele sorti&ente: +ulionul cu #%1#G> re0r: past5 de to&ate *si&plu concentrat5, %=> re0r: pasta de to&ate *du+lu concentrat5, %G > re0r: pasta de to&ate tip A *triplu concentrat5, $G1=>> re0r! Pentru concentrare sucului de to&ate se 0olosesc 7n pre ent aproape 7n e2clusi)itate instala6iile de concentrare cu du+lu e0ect 8i 7n ulti&ul ti&p instala6ii cu triplu e0ect!

#=

Instala6ia de concentrare Medinst)o Aceast5 instala6ie este 0or&at5 din dou5 corpuri de concentrare cu ca&ere de 7nc5l ire e2terioare( care lucrea 5 7n ec/icurent! Sucul se introduce 7n pri&ul corp( unde se concentrea 5 p9n5 la #> E #=> re0r!( la un )id de $> E =>> && H' 8i te&peratura de F> E B>>C!

# E re er)or de suc: % E pri&ul corp de e)aporare: $ E al doilea corp de e)aporare: = E condensator +aro&etric: 3 E re0racto&etru 0otoelectronic!

Pentru 7nc5l ire se 0olose8te a+ur cu presiunea de #(3 daN@c&%! Sucul preconcentrat este introdus 7n corpul doi de concentrare( unde se 0ace e)aporarea la F>> && H'( respecti) => E =3 >C( p9n5 la e2tractul re0racto&etric 0inal! Pentru a se u8ura circula6ia produsului 7n corpul al doilea se 0olose8te o po&p5 de recirculare! E)acuarea pastei de to&ate se 0ace auto&at( cu a.utorul unui re0racto&etru 0otoelectric! Vaporii re ulta6i 7n ulti&ul corp sunt condensa6i 7ntr1un condensator se&i+aro&etric! Instala6ia de concentrare 0unc6ionea 5 cu du+lu e0ect 8i este dispus5 eta.at( a)9nd la partea superioar5 un e)aporator &ultitu+ular cu 6ea)5 de
#3

circula6ie( iar la partea in0erioar5 un e)aporator cu supra0e6e de 7nc5l ire inelare concentrice 8i dispo iti)e de a'itare! Instala6iile noi au corpul de concentrare in0erior tip serpentin5 rotati)5( ceea ce si&pli0ic5 &ult instala6ia din punct de )edere constructi)( o 0ace &ai ro+ust5 8i &ai si'ur5 7n e2ploatare! Ali&entarea cu suc proasp5t se 0ace 7n corpul superior unde are loc e)aporarea la =%>C 8i F%> && H'! Sucul cu concentra6ie de G E #>> re0r!( este preluat de o po&p5 &elcat5 8i trecut 7n corpul in0erior unde se concentrea 5 p9n5 la su+stan6a uscat5 dorit5( la te&peratura de C> E C3>C 8i la un )id de =#> && H'!

Condi6ionarea 8i a&+alarea pastei de to&ate Pasta de to&ate se a&+alea 5 at9t 7n +utoaie c9t 8i 7n recipiente er&etice! C9nd se a&+alea 5 7n +utoaie se adau'5 F 1 B4 sare pentru pasta cu $> > 'rade re0racto&etrice sau % 1 =4 sare 7n pasta cu =>> e!r! ! Sarea poate 0i ad5u'at5 7n sucul de to&ate 7nainte de concentrare( 0olosindu1se 7n acest scop o no&o'ra&5 care d5 cantitatea de sare ce tre+uie adau'at5 7n 0unc6ie de e2tractul re0racto&etric al sucului 8i al produsului 0init! Sarea se poate ad5u'a( de ase&enea( 7n produsul 0init 0olosindu1se 7n acest scop un aparat )acuu& cu &anta 8i a'itator 7n care se do ea 5 cantitatea de past5 8i sare! Se a&estec5 ti&p de #3 &inute( dup5 care pasta se e)acuea 5 7n +utoaie de ste.ar sp5late 8i a+urite( ti&p de $> &inute! Turnarea 7n +utoaie se poate 0ace la cald sau la rece! Butoiul 7n care s1a turnat pasta 0ier+inte tre+uie l5sat s5 se r5ceasc5 p9n5 prinde o po.'/i65 la supra0a65! Dac5 +utoiul se 7nc/ide i&ediat

#C

e2ist5 pericolul ca )aporii de ap5 s5 condense e la supra0a65 0or&9nd o solu6ie diluat5 7n care se pot de )olta &icroor'anis&ele! Dup5 ce s1a 0or&at crusta se a8a 5 pe supra0a6a pastei o /9rtie per'a&inat5 sau celo0an( 7&+i+at5 7ntr1o solu6ie $4 de +en oat de sodiu 8i +utoaiele se 7nc/id! Pentru turnarea la rece se 0olosesc +utoaie para0inate( e)it9ndu1se 7n 0elul acesta contactul cu doa'a +utoiului! Pasta de to&ate se r5ce8te la %> >C( dup5 care se toarn5 7n +utoaie( acestea se 7nc/id er&etic 8i se p5strea 5 7n condi6ii 0ri'ori0ice! Pentru a&+alarea pastei de to&ate 7n recipiente er&etice se 0olosesc linii de do are 0or&ate dintr1un +a in de past5 #( po&p5 de produs %( pre9nc5l itor de past5 $( do ator = 8i o &a8in5 de 7nc/is 3!

Opera6ia de pre9nc5l ire se poate 0ace utili 9nd sc/i&+5toare de c5ldur5 tu+ulare sau instala6ii Rotot/er&( special concepute pentru tratarea ter&ic5 a produselor )9scoase! Instala6ia este 0or&at5 din # E $ corpuri de tratare ter&ic5 care pot 0unc6iona 7n serie sau 7n paralel( put9nd 0i 0olosite at9t pentru pasteuri are( c9t 8i pentru r5cire!

#F

<n ca ul pasteuri 5rii( a'entul de 7nc5l ire este apa cald5 sau a+urul( iar 7n ca ul r5cirii apa rece( e)entual sara&ura!

# E re er)or: % E po&p5: $: = E corp Rotot/er&: 3 E rotor! Un corp Rotot/er& este construit dintr1un stator cilindric pre)5 ut cu o &anta pentru circula6ia a'entului ter&ic! <n interiorul statorului se '5se8te un rotor pre)5 ut cu la&ele de r5 uire care i&pri&5 produsului o &i8care elicoidal5 8i totodat5 pre)ine depunerile 8i supraarderile! Produsul este distri+uit cu a.utorul unei po&pe 8i este circulat 7n strat su+6ire( 7nc5l indu1se rapid! Do area 7n recipiente se 0ace auto&at cu un do ator )olu&etric cu piston! Recipientele cu past5 cu capacitatea de p9n5 la # A' sunt supuse opera6iei de pasteuri are 7n instala6ii continue sau discontinue! C9nd se do ea 5 7n recipiente de $ E 3 A' se 0ace turnarea produsului la te&peratura de B% E B3>C( apoi se 0ace r5cirea 7n ap5( put9ndu1se 0olosi( 7n acest scop( r5citoare continue! <n pre ent e2ist5 orientarea de a conser)a aseptic( pasta de to&ate( 7n re er)oare &ari( 0olosind linii speciale( cu& este linia No&ple2! Pasta de to&ate se sterili ea 5 la #%3 E #$>>C( ti&p de $> E C> secunde( dup5 care se r5ce8te la %> E $>>C 8i se introduce 7n tancuri sterile cu capacitatea de $> E 3> t!

#G

Pentru a se asi'ura conser)area pastei de to&ate este necesar s5 se 0ac5 o +un5 sterili are a liniei te/nolo'ice 8i a re er)oarelor( atin'erea para&etrilor de sterili are 8i o i'ien5 per0ect5 a sec6iei! Conser)area aseptic5 7n re er)oare &ari per&ite o+6inerea ur&5toarelor a)anta.e :

&5rirea capacit56ii de prelucrare a instala6iei prin 0aptul c5 pasta de to&ate se concentrea 5 7n perioada de )9r0 p9n5 la con6inut redus 7n su+stan65 uscat5( #G E %>4( ur&9nd ca reali area con6inutului 0inal de e2tract s5 se asi'ure 7n perioada de acti)itate redus5: uni0or&i area solicit5rilor instala6iei de concentrare : reducerea spa6iului de depo itare : a&+alarea 8i condi6ionarea pastei de to&ate 7n a0ara ca&paniei de 0a+rica6ie!

Pentru consu&ul industrial 8i colecti)( 7n alte 65ri se 0olosesc +utoaie de alu&iniu( 7n care se introduce pasta 7n stare 0ier+inte( dup5 care se 0ace o r5cire intens5 pentru a pre)eni de'rad5rile calitati)e( 7n special 7&+run5rile! Pasta de to&ate poate 0i do at5 de ase&enea( 7n tu+uri de alu&iniu care sunt apoi supuse opera6iei de pasteuri are!

1.%. &ilant de materiale Capacitatea de prelucrare E #>>> A' to&ate pe ora : Tipul a&+ala.ului1 +orcane cu )olu&ul de G>> &l: Produs 0inal o+tinut E pasta de to&ate!

#B

1.'. Tema speciala ( )nstalatii de sortare a tomatelor Sortarea 0ructelor consta in separarea &asei de 0ructe re ultate de la recoltare pe 0ractii o&o'ene din punct de )edere di&ensional sau al 'reutatii acestora! Necesitatea sortarii re ulta din 0aptul ca uni0or&itatea di&ensionala asi'ura o a&+alare usoara si rapida in a&+ala.e standard( da un aspect co&ercial &ai atra'ator( proprietatiile 0ructelor din aceeasi 0ractie sunt &ai o&o'ene( ceea ce usurea a depo itarea si conditiile de pastrare *deoarece 0ructele de di0erite di&ensiuni au durata de pastrare di0erita,! De ase&enea( sortarea per&ite s5 se separe 0ructele 7n 0rac6ii dup5 )aloarea lor ali&entar5! Pentru a e)ita )5t5&5rile &ecanice( este necesar ca supra0a6a or'anelor de separare 8i transport s5 0ie acoperit5 cu &ateriale &oi 8i elastice ca: &ase plastice +uretoase( cauciuc +uretos etc: iar nu&5rul de sc/i&+5ri a ni)elurilor de trecere pe 7n5l6i&e a 0ructelor *nu&5rul de c5deri, s5 0ie c9t &ai &ic! ;a8inile tre+uie s5 0ie pre)5 ute cu posi+ilitatea re'l5rii para&etrilor cine&atici 8i 0unc6ionali 7n li&ite corespun 5toare *tura6ii( )ite e( de+ite etc,! Cre8terea produc6iei de 0ructe 8i le'u&e( recoltarea 7n stare +rut5 a 0ructelor( necesitatea p5str5rii lor &ai 7ndelun'ate( asi'urarea posi+ilit56ilor de transport 8i necesitatea reducerii consu&ului de &unc5( pentru a da un aspect co&ercial c9t &ai atr5'5tor( sunt 0actorii principali care au condus la introducerea intens5 8i pe scar5 lar'5 7n a'ricultura din SUA( -ran6a( Italia( Olanda etc! a &a8inilor de sortat 0ructe 8i le'u&e care lucrea 5 pe principii di0erite! Ale'erea 8i 0olosirea &a8inilor de sortat( care lucrea 5 dup5 un principiu sau altul( depinde de 0or&a 8i propriet56ile 0i ico1&ecanice ale 0ructelor( de capacitatea de lucru a &a8inii 8i de cerin6ele de calitate ale 0ructelor sortate( pre)5 ute de nor&ati)ele 7n )i'oare! Dup5 principiul de sortare( &a8inile se 7&part 7n doua cate'orii &ari: &a8ini de sortat dup5 di&ensiunile 'eo&etrice 8i &a8in de sortat dup5 &asa indi)idual5! ;a8inile de sortat dup5 di&ensiunile 'eo&etrice e0ectuea 5 separarea 0ructelor pe 0rac6ii( 7n 0unc6ie de di&ensiunile lor 'eo&etrice *dia&etrul ecuatorial &a2i&( Dmax dia&etrul ecuatorial &ini&( D&in( 7n5l6i&ea H( iar &a8inile de sortat dup5 &asa indi)idual5 1 7n 0unc6ie de &asele 0ructelor! -iecare din aceste dou5 cate'orii se pot clasi0ica dup5 di0erite alte criterii! E2ista % criterii de sortare a 0ructelor: dupa &asa indi)iduala a 0ructelor: dupa di&ensiunii: Sortarea dup5 &asa 0ructelor se e0ectuea 5 pe principiul c9nt5ririi indi)iduale a 0iec5rui 0ruct 8i desc5rcarea acestuia la 0rac6ia respecti)5 de care apar6ine! Principiul sort5rii dup5 &asa 0ructelor per&ite separarea 0ructelor 8i le'u&elor de orice 0or&5 'eo&etric5( pe 0rac6ii cu un 'rad ridicat de preci ie! Din aceast5 cate'orie 0ace parte &a8ina ;o+a1Ideal *Olanda,!

%>

;a8inile de sortat 0ructe dup5 di&ensiuni( di0erite constructi)( sunt &ai si&ple( au si'uran65 &are 7n e2ploatare 8i de aceea au c5p5tat cea &ai lar'5 r5sp9ndire( 7n &od deose+it 7n Italia( -ran6a( Olanda( R-"( 8i 7n pre ent se e2tind din ce 7n ce &ai &ult la noi 7n 6ar5! Aceste &a8ini e0ectuea 5 sortarea 0ructelor 8i le'u&elor( 7ndeose+i( dup5 dia&etrul lor( 8i &ai rar dup5 0or&a alun'it5 Pe or'anele de lucru pre)5 ute cu ori07cii circulare sau conice( sortarea 0ructelor se 0ace dup5 dia&etrul lor ecuatorial &a2i& (Dmax,! Dup5 aceea8i caracteristic5 are loc sortarea 8i pe acele or'ane de lucru cu 0ante la care se reali ea 5 orientarea 0ructelor de1a lun'ul 0antei prin deplasarea relati)5 a acestora 0a65 de or'anul de sortare *e2! 0ante )aria+ile 1 di)er'ente 1 de tip transportor cu +en i( cu palpatoare( cu role cu supra0a6a elicoidal5 8i de tip transportor cu &as5 conic51carusel,! La aceste ulti&e tipuri de or'ane( ca ur&are a orient5rii 0ructelor 7n ti&pul procesului de lucru( re ult5 o preci ie &a2i&5 de sortare co&parati) cu celelalte tipuri! Preci ia sort5rii este in0luen6at5( 7n &5sur5 7nse&nat5( de 0or&a 'eo&etric5 a 0ructelor datorit5 po i6iilor di0erite pe care le pot ocupa 0ructele 7n ori0iciile care e0ectuea 5 sortarea! Pe tipurile de or'ane de sortare cu 0ante( pe care nu se reali ea 5 orientarea 0ructelor( sortarea are loc( 7n 'eneral( dup5 di&ensiunea &ini&5 *denu&it5 'rosi&e, a 0ructelor!

%#

-i'!3! Or'an de sortare cu cilindri cu ori0icii circulare cu dia&etrele d\ d! d"# $% &antaua per0orat5: %!1.'/ea+ de colectare a 0rac6iei separate prin ori0iciile cilindrului: $ 1 &asa de ali&entare cu 0ructe: = 1 plane 7nclinate de trecere 7ntre cilindrii al5tura6i: I( II( III( IV 1 0rac6iile sortate in ordinea calit56ii dup5 &5ri&e: 3 1 colector 0inal

%%

In 0i'ura 3 este dat5 sc/e&a &a8inii de sortare de tip supra0e6e cilindrice cu ori0icii 0i2e! Supra0e6ele cilindrice sunt &ontate cu a2ele ori ontal 8i sunt antrenate 7n &i8care de rota6ie! Dia&etrele ori0iciilor cresc de la un cilindru la altul 7n sensul deplas5rii &aterialului *d#Od%Od$,! In .'/ea+urile din interiorul supra0e6elor cilindrice se colectea 5 0rac6iile ce con6in 0ructele a c5ror dia&etre sunt( respecti) 7n li&itele D d$& d$ D& d! D d"&si D'd"*considerate in sensul deplas5rii &aterialului,! Acest tip de or'an de sortare se 7nt9lne8te la &a8ina Bar+et *-ran6a, 8i se 0olose8te 7n 'eneral la sortarea &erelor( to&atelor 8i caiselor( reali 9nd un nu&5r de 31G 0rac6ii 7n 0unc6ie de nu&5rul de cilindri de sortare 0olosi6i! Pentru reducerea )5t5&5rilor &ecanice ale 0ructelor( supra0e6ele e2terioare ale cilindrilor 8i ale .'/ea+urilor de colectare sunt c5ptu8ite cu &ase plastice +uretoase de protec6ie! Or'anul acti) de tip transportor cu +and5 per0orat5( cu ori0icii circulare 0i2e( este repre entat sc/e&aticunde +en ile de sortare sunt &ontate succesi) 7n ordine cresc9nd5 a dia&etrelor ori0iciilor (dl d! d(i)) iar 7n 07'!C! este reali at un &onta. &i2t *seric1paralel, al +en ilor de sortare! Ra&urile acti)e ale +en ilor sunt dispuse 7nclinat 0a65 de ori ontal5 cu un un'/i de p9n5 la #3D! 7ntre cele dou5 ra&uri ale 0iec5rei +en i se a0l5 c9te un transportor cu +and5 care colectea 5 8i scoate 0rac6iile sortate din &a8in5!

-i'! C! Sc/e&a or'anului de sortare de tip transportor( cu +en i per0orate 1 cu ori0icii circulare 0i2e( cu dispunerea succesi)5 *7n serie, a +en ilor de sortare (dx d! d*)& # 1 planul 7nclinat de ali&entare: % 1+and5 05r5 s09r8it( per0orat5 cu ori0icii circulare: $ 1 transportor pentru colectarea 8i scoaterea 7n a0ar5 a 0rac6iei separate: = 1 ta&+urul &otor al +en ii: I( II( III( IV 1 0rac6iile 7n ordinea descresc5toare a calit56ii! !chema tehnologica a unei masini. *omponenta si functionare +asina de sortat cu organ cu fante divergente Din punct de )edere constructi)( acest principiu de sortare prin 0ante( este reali at 7ntr1o &are )arietate de tipuri( 8i anu&e: 1 0ante di)er'ente 0or&ate de transportoare cu +en i 8i pere6i 0i2i: 1 0ante di)er'ente de tip transportor cu curele rotunde: 1 0ante di)er'ente 0or&ate din role cilindrice cu supra0a6a elicoidal5: 1 0ante )aria+ile 7n trepte 0or&ate de role cilindrice 8i palpatoare: 1 0ante di)er'ente de tip transportor cu &as5 conic5 *carusel,!

%$

;a8ina de sortat cu or'an cu 0ante di)er'ente 0or&ate de +en i 7nclinate* 0i' F, reali ea 5 o sortare dup5 di&ensiunea &a2i&5 *dia&etrul &a2i& D&a2, 7n por6iunea 0antei cu di&ensiunea corespun 5toare! Or'anul acti) este co&pus din dou5 +en i 1 una 7nclinat5 din cauciuc #( de tip transportor( care deplasea 5 0ructele de1a lun'ul 0antei( 8i alta din +and5 de 0etru 7n po i6ie )ertical5 %( care este 0i25 P 0or&9nd intre ele o 0ant5 cu di&ensiunea cresc5toare continuu sau 7n trepte 7n sensul deplas5rii ra&urii transportoare superioare L! Re'larea distan6ei 7ntre +en i *di&ensiunile 0antei, se reali ea 5 de la un &ecanis& cu 8uru+ =! In ca ul 0antei 7n trepte *=1G trepte,( pentru 0iecare treapt5 e2ist5 c9te un &ecanis& 8uru+ de re'lare independent5! La aceste &a8ini )5t5&5rile prin ciocnire a 0ructelor sunt reduse( deoarece sunt e)itate lo)iturile acestora!

-i'! F! Sc/e&a or'anului de sortare cu 0ante di)er'ente 0or&ate de +en i 7nclinate: # 1 +and5 transportoare 7nclinat5: % 1 +anda 0i25 )ertical5 din p9n 5 de 0etru: $ 1 suportul de 0i2are al +en ii %: =1&ecanis&ul de re'lare a di&ensiunii 0antei dintre cele dou5 +en i! La aceste &a8ini )5t5&5rile prin ciocnire a 0ructelor sunt reduse( deoarece sunt e)itate lo)iturile acestora( deplasarile au loc cu )ite e &ici 8i preluarea 0rac6iilor de c5tre transportor se 0ace Ia acela8i ni)el( de 7n5l6i&e cu al 0antei de separare( dar sunt rnai 0rec)ente )5t5&5rile de tip ros5turi prin 0recare a+ra i)5! Acest tip de or'an de sortare se 7nt9lne8te la &a8ina Uni0ructa si Sar&ac ! Tot dup5 di&ensiunea &a2i&5 a 0ructelor are loc sortarea pe or'anul de sortare cu 0ante 0or&ate de role 8i palpatoare( 0i'! G!

%=

-i'! G! Sc/e&a or'anului de sortare cu 0ante 0or&ate de role cilindrice 8i palpatoare:

# 1 role cilindrice perec/i: %1 palpatoare articulate li+er 8i independent: $ 1 li&itatoare re'la+ile pentru palpatoare: = 1 lan6 pentru 0i2area articulat5 a rolelor: 3 1 c5i 0i2e de spri.in a 0usurilor rolelor pentru a deter&ina rotirea rolelor trase de lan6uri: C!1 transportoare pentru scoaterea( in a0ara &a8inii( a 0rac6iilor sortate: F 1 rotor cu palete pentru uni0or&i area ali&ent5rii rolelor cu 0ructe pe un sin'ur r9nd: G 1 roat5 de lan6 pentru antrenarea lan6ului: I( II( III( IV 1 0rac6iile 7n ordinea sc5derii calit56ii Rolele #( su+ 0or&5 de perec/i( sunt articulate li+er ia capete pe dou5 lan6uri =( antrenate de ro6ile de lan6 G! La capete( rolele de pe ra&ura superioar5 a lan6ului se spri.in5 cu discurile solidare cu ele pe dou5 c5i rectilinii 0i2e 3( care i&pri&5 rolelor( trase de lan6uri( &i8c5ri de rota6ie 7n .urul a2elor proprii! Deasupra rolelor de pe ra&ura superioar5 a lan6ului se &ontea 5( articulate independent( palpatoarele %( a c5ror e2tre&it56i in0erioare se '5sesc ia di0erite distan6e de supra0a6a rolelor pe lun'i&ea ra&urii superioare! Aceste distan6e sunt acelea8i pe l56i&ea or'anului de lucru pentru toate palpatoarele( dar descresc pe lun'i&ea or'anului de sortare( 7n sensul deplas5rii ra&urii superioare a +en ii cu role! Deci( 7ntre e2tre&it56ile in0erioare ale p9lp9itoarelor 8i supra0a6a rolelor( se 0or&ea 5 0ante a c5ror di&ensiuni descresc 7n trepte 8i acestea pot 0i re'late independent( pentru 0iecare 0rac6ie( de la &ecanis&ele cu 8uru+ ale li&itatoarelor $! Aceste li&ita1toare per&it ridicarea li+er5 a oric5rui palpator la contactul s5u cu supra0a6a unui 0ruct de di&ensiune &are 8i li&itea 5 co+or9rea palpa1torului( per&i69nd re)enirea sa 7n po i6ia ini6ial5 dup5 antrenarea 0ructului respecti)! Ali&entarea 0iec5rei perec/i de role cu 0ructe tre+uie s5 se e0ectue e uni0or& 8i 0ructele s5 se a8e e pe un sin'ur r5nd pe supra0a6a rolelor pentru a asi'ura o preci ie 7nalt5 de sortare! De aceea( or'anul este pre)5 ut( 7n ona de ali&entare( cu un ta&+ur F( care 7nl5tur5 0ructele a8e ate pe al doilea r9nd de pe supra0a6a rolelor! -ructele r5&ase 7ntre role pe un sin'ur r9nd pri&esc o &i8care de rota6ie( datorit5 rota6iei rolelor( care are e0ect de orientare a 0ructelor( acestea a8e 9ndu1se cu a2a lor proprie de
%3

si&etrie *care de)ine a25 de rota6ie, paralel cu 'eneratoarea rolelor! 7n acela8i ti&p( datorit5 deplas5rii rolelor( 0ructele sunt deplasate pe su+ palpatoare! -ructele cu di&ensiunea &ai &are dec9t a spa6iului dintre role 8i palpatoare *a 0antelor,( atin' palpatoarele care deter&in5 o rosto'olire a acestor 0ructe peste rola posterioar5 a perec/ii respecti)e( c5 9nd prin spatiile e2istente 7ntre perec/ile al5turate de role( pe transportoarele C( care colectea 5 0rac6iile separate 8i le scot 7n a0ara &a8inii! Toate 0ructele cu di&ensiunea &a2i&5 &ai &are dec9t di&ensiunea 0antei 7ntre pal1 ! patoarele din acela8i r9nd *pe l56i&e, 8i role( sunt desc5rcate de!6pe role la acela8i r9nd de palpatoare 8i !0ructele respecti)e a.un' 7n aceea8i 0rac6ie 8i pe acela8i transportor! Acest tip de or'an de sortare se poate 0olosi la sortarea &erelor( perelor( piersicilor 8i to&atelor: Este 0a+ricat de 0ir&a Roda 8i in 6ara noastr5 intr5 7n cadrul instala6iei IST *instala6ie de sortat to&ate, 8i are o capacitate de lucra de C1G t@/!

%C

2. +aterial grafic 2.1. !chema tehnologiei generale de prelucrare a tomatelor

%F

2.2. !chema tehnologiei de prelucrare propuse TO;ATE RECEPHIE SPILARE SORTARE JDROBIRE

SPILARE SUC KI SE;INHE SEPARARE SUC SUC PULPI JDROBIRE <NCILJIRE STRECURARE RA-INARE ULTRARA-INARE SE;INHE DEKEURI PRESARE A;BALARE CONCENTRARE SUC

%G

2.3. !chema liniei tehnologice

%B

2.4. !cheme$ diagrame si caracteristici corespunzatoare temei speciale 2.4.1. +asini de sortat fructe dupa masa lor

2.4.2. +asini de sortat fructe si legume dupa dimensiunea lor

$>

2.4.3. ,rgan de sortare cu cilindri cu orificii circulare

-i'!#! Or'an de sortare cu cilindri cu ori0icii circulare cu dia&etrele d\ d! d"# $% &antaua per0orat5: %!1.'/ea+ de colectare a 0rac6iei separate prin ori0iciile cilindrului: $ 1 &asa de ali&entare cu 0ructe: = 1 plane 7nclinate de trecere 7ntre cilindrii al5tura6i: I( II( III( IV 1 0rac6iile sortate in ordinea calit56ii dup5 &5ri&e: 3 1 colector 0inal 2.4.4. !chema organului de sortare de tip transportor$ cu benzi perforate - cu orificii circulare fixe$ cu dispunerea succesiv- ./n serie0 a benzilor de sortare
$#

-i'! %! Sc/e&a or'anului de sortare de tip transportor( cu +en i per0orate 1 cu ori0icii circulare 0i2e( cu dispunerea succesi)5 *7n serie, a +en ilor de sortare (dx d! d*)& # 1 planul 7nclinat de ali&entare: % 1+and5 05r5 s09r8it( per0orat5 cu ori0icii circulare: $ 1 transportor pentru colectarea 8i scoaterea 7n a0ar5 a 0rac6iei separate: = 1 ta&+urul &otor al +en ii: I( II( III( IV 1 0rac6iile 7n ordinea descresc5toare a calit56ii!

2.4.". !chema organului de sortare cu fante divergente formate de benzi /nclinate

-i'! $! Sc/e&a or'anului de sortare cu 0ante di)er'ente 0or&ate de +en i 7nclinate: # 1 +and5 transportoare 7nclinat5: % 1 +anda 0i25 )ertical5 din p9n 5 de 0etru: $ 1 suportul de 0i2are al +en ii %: =1&ecanis&ul de re'lare a di&ensiunii 0antei dintre cele dou5 +en i!
$%

2.4.%. !chema organului de sortare cu fante formate de role cilindrice 1i palpatoare

# 1 role cilindrice perec/i: %1 palpatoare articulate li+er 8i independent: $ 1 li&itatoare re'la+ile pentru palpatoare: = 1 lan6 pentru 0i2area articulat5 a rolelor: 3 1 c5i 0i2e de spri.in a 0usurilor rolelor pentru a deter&ina rotirea rolelor trase de lan6uri: C!1 transportoare pentru scoaterea( in a0ara &a8inii( a 0rac6iilor sortate: F 1 rotor cu palete pentru uni0or&i area ali&ent5rii rolelor cu 0ructe pe un sin'ur r9nd: G 1 roat5 de lan6 pentru antrenarea lan6ului: I( II( III( IV 1 0rac6iile 7n ordinea sc5derii calit56ii &ibliografie #! P! Niculita1 Te/nica si te/nolo'ia 0ri'ului in do&enii a'roali&entare1 EDP #BBG %! ;anualul in'inerului din industria ali&entara ( )ol I si )ol II1 E!T! #BBG si #BBB $! I! Ioancea s!a! E ;asini( utila.e si instalatii in industria ali&entara1 Ed CERES #BGC =! C! Banu1 Pro'rese te/nice( te/nolo'ice si stiinti0ice in industria ali&entara ( )ol I1 E!T! #BB%

-i'! =! Sc/e&a or'anului de sortare cu 0ante 0or&ate de role cilindrice 8i palpatoare:

$$

S-ar putea să vă placă și