Introducere in studiul romanului modern

Romanul romanesc modern in perioada interbelica - CONCEPTE, EVOLUTIE,CLASI ICARI

I!Obser"atii #enerale despre roman

1. DATA NASTERII ROMANULUI este cea mai controversata prin comparatie cu a altor specii literare . -Originea romanului s-ar afla ,dupa unii critici , in epopeile ,,Iliada" si ,,Eneida"'; ele sunt romanele lumii antice. -Dupa alti critici,romanul evolueaza din cantecele epice ( geste )medievale. - .!"i#audet,criticul francez ,gaseste o du#la origine a romanului in literatura tarii sale $ cartile de aventura si ciclul #reton al romanelor cavaleresti. -%omanul alcatuieste ,,mitologia lumii moderne", caci relateaza aventurile omului comun, surprinde viata o#isnuita si raspunde cel mai #ine nevoii de fictiune a lumii de azi . -&rimele romane sunt considerate ,,&amela" de %ic"ardson si ,,Don 'ui(ote" de )ervantes, deci o naratiune sentimentala si o parodie a romanelor cavaleresti . 2.ROMANUL ,,GEN BURGHEZ" - parut o data cu cristalizarea unei noi clase sociale, #urg"ezia, romanul poate fi urmarit in relatie cu evolutia acesteia, dupa *icolae +anolescu, ,, rca lui *oe"$specie-,,#astard", romanul inlocuieste treptat speciile ,,no#ile" ( poemul eroic;epistola,satira) sau le acapareaza mi(loacele, comportandu-se ca un parvenit #urg"ez fata de o aristocratie secatuita de energie si vitalitate -%omanul propune si e,prima alt tip de raport intre individ si societate . A! In $a%a de ascensiune a bur#&e%iei , de castigare a suprematiei de clasa sociala,normele impuse de societate individului sunt resimtite stimulativ$ aventura eroului ec"ivaleaza cu do#andirea unui statut social sau cu integrarea intr-o ordine superioara , apogeul social constituind de o#icei casatoria. In concordanta cu sentimentul de triumf al eroului , cu anvergura clasei noi , se manifesta si strategiile narative$ naratorul e omniscient si omnipotent in relatie cu eroii , cum atotputernica se dovedeste norma sociala, pe care persona(ele o respecta. '!Cri%a lumii bur#&e%e din sec. -- se reflecta in romanul modern ;ea e amplificata de e,perienta primului raz#oi mondial . Individul resimte acum regulile impuse de societate ca opresive, drama e provocata atat din e,terior , ca urmare a presiunii e,ercitate de lumea incon(uratoare , cat si din interior. In mod similar, sciziunea se vede in sc"im#area naratorului $ folosirea persoanei I se (ustifica drept cea mai adecvata pentru eul sfasiat si , consecinta fireasca, se reduce campul de cuprindere a naratorului , care nu poate depasi onestitatea persoanei I .

3.PRIMELE ROMANE: AVENTURA SI EROS(PERSPECTIVE CRITICE ) l#ert !"i#audet, ,, %eflectii asupra romanului.)ititorul de romane " ,,Doua feluri de pu#lic au dat cele doua ordine ale romanului, ordinea masculine si ordinea feminina, DO%I)./ 0I IO*I)./ " . *icolae +anolescu , ,, rca lui *oe " ,,.n prim model ne este sugerat c"iar de aceasta separatie.%oman al aventurii , in sens larg ,este acela care corespunde unei imaginatii active si virile$ romanul social si politic, al e,plorarii lumii e,terioare, al cuceririi , fie cucerirea intelectuala, religioasa ori de alta natura. El se #izuie pe un ideal de vigoare fizica si morala si presupune un cititor doritor de miscare, de actiune, de lupta .)elalalt tip, romanul erotic, este 11 feminin 22, in masura in care este psi"ologic, secret ,interior, preferand e,plorarii lumii e,plorarea sufletului ,iar cuceririi , analiza . naliza ps"i"ologica e forma su#tila de #arfa, o cacanerie. De aceea e 11 feminin 22 psi"ologismul . 3alzac e viril , &roust feminin . 4eorge Elot din 11 dam 3ede 22 aparatine intaiului tip , asa cum este 5ane usten din 11 Emma 22 apartine celui de-al doilea . Intre patetismul lui !urg"eniev din 11&rima iu#ire22 si realismul psi"ologic al lui 6enr7 5ames din 11 Dais7 +iller22este aceiasi deose#ire .In aceste conditii ,sursele indicate de criticul francez raman utiliza#ile , desi oarecum neistorice si prea incapatoare . %omanul romanesc urmeaza si el o linie du#la. &rin 0lavici , gar#iceanu ,%e#reanu sau &reda ilustreaza socialul , politicul ,fresca si aventura; prin D.8amfirescu ,4. I#raileanu ,6ortensia &apadat-3engescu si 6ol#an ilustreaza analiza psi"ologica , tipologia feminina, dramale sufletului ."

II! Romanul romanesc inaintea modernitatii

1. PRIMELE ROMANE Influenta traducerilor si a adaptarilor se reflecta in primele romane $ -,,Don 5uanii din 3ucuresti " , de %adu Ionescu , -,,+isterele din 3ucuresti ", de Ioan +. 3u(oreanu , -,,+isterele 3ucurestilor ", de 4eorge 3aronzi . %omanele n-au valoare artistica ,meritul lor fiind acela ca atesta la 9:;< constituirea genului in literatura romana. FORMULA ROMANULUI SENZATIONAL continua sa atraga , in diferite variante(aventura , fantastic, teroare, politist ), in secolul urmator,si pe scriitorii cei mai insemnati $ /.%e#reanu ,)ezar &etrescu ,4i# +i"aescu ,=eli, derca ,+ateiu )aragiale, +ircea Eliade etc. ROMANUL SENTIMENTAL este ilustrat de D.3olintineanu $ ,,+anoil" si ,, Elena " .

!ema fundamentala e erosului se constituie in varianta (ocurilor si a dramelor provocate de sentiment./inia romanului sentimental este continuata in secolul nostru de 4.I#raileanu (,, dela" ), nton 6ol#an ( ,,5ocurile Daniei ") . ROMANUL DE MORAVURI , FRESCA SOCIALA pastreaza multe elemente de roman popular si senzational .El este inaugurat la noi de *icolae =ilimon cu ,,)iocoii vec"i si noi ", primul roman remarca#il ce sintetizeaza incercarile predecesorilor si realizeaza un persona( memora#il , desc"izatorul unei tipologii a parvenitului. Dinu &aturica reprezinta clasa in ascensiune si configureaza tipul ciocoiului. 2. ,,COMANESTENII" ,ROMAN CICLIC Duiliu 8amfirescu incearca prima forma a ciclului romanesc si in fiecare dintre cele cinci romane diversifica tematica$ roman social al stingerii unei clase si al ascensiunii alteia(,,!anase 0catiul" ), roman al familiei , al iu#irii si al casatoriei ( ,,>iata la tara" ) , roman de raz#oi ( ,,In raz#oi ") ,roman al casatoriei ,cu elemente de roman politic (,,Indreptari " ) , roman sentimental ( ,, nna" ) . Duiliu 8amfirescu este unul dintre primii nostri romancieri care au si o conceptie foarte inaintata despre roman . &rozatorul si-a propus sa gaseasca prin arta adevarul ,analizand universul social si uman al clasei #oierilor, asa cum slavici a descris lumea taraneasca, iar )aragiale-universul ma"alalelor si al oraselor de provincie. Eroii si-i alege ,,dintre oamenii care nu fac nimic" , singurii capa#ili de comple,itate sufleteasca, caci taranul nu e,ista ca individualitate, ci doar ca persona( colectiv. )iclul sau romanesc surprinde un proces social $ surparea vec"ii clase a #oierilor de neam su# presiunea noii clase, a arendasilor. )riteriul moral care domina rezolvarea epica si finalitatea desinelor in ,,)iocoii vec"i si noi",Duiliu 8amfirescu ii adauga si criteriul estetic, manifestat prin idilism, cultul trecutului, no#letea sentimentelor etc. )onstanta in romanele sale e ,,dorinta de a tra in iluzie" ca si o ,,nare consecventa in epurarea lumii de elemente dizgratioase si vulgaritate" ( *icolae +anolescu ) . 0ingularizarea scriitorului $ ,,*ici un prozator n-a intruc"ipat mai decis la noi un ideal al vietii decat autorul )omanestenilor ". (*icolae +anolescu ) . 3. ,,MARA " -FRESCA SOCIALA SI ROMAN AL INCONSTIENTULUI 0lavici creeaza prima capodopera in proza romaneasca , prima scriere de un realism viguros si constant, cu persona(e avand putere de reprezentare . utorul construieste romanul pe cateva teme mari $ parvenirea ( +ara), iu#irea (&ersida si *atl) si casatoria,revolata fiilor , familia etc. %omanul intereseaza si la lectura, si la cercetarea critica prin trei nivele$ a) )a roman social ( ascensiunea +arei si declinul lui 6u#ar , viata #reslelor, cele trei scene colective, viata targului, a provinciei ) ; #) ca roman psi"ologic ( iu#irea, casatoria, drama cuplului erotic in relatie cu lumea etc .) ; c) ca roman al inconstientului ( relatiile dintre parinti si copii, ostilitatea fata de tata , comple,ele si manifestarile lor etc.) .

III! RO(ANUL RO(ANESC (O)ERN

1. Traditie si innoire
- %omanul romanesc intra in faza moderna prin cei trei mari romancieri ai perioade /iviu %e#reanu , 6ortensia &apada-3engescu si )amil &etrescu . -%omanul inlocuieste , ca dominanta epica, povestirea si nuvela , care inflorisera in primele doua decenii ale secolului --, cand literatura romana avea povestitori, dar nu romancieri . -E,ista tendinta de o#iectivare a romanului traditional, de esenta sociala, realizata in diverse formule artistice, prin intermediul operelor lui /iviu %e#reanu ( ,, Ion" , ,, %ascoala"),+i"ail 0adoveanu (,, 3altagul ") ,4i# +i"aescu (,, %usoaica") , 4.)alinescu ( ,, Enigma Otiliei ") , )ezar &etrescu ( ,,Intunecare") ,4.+.8amfirescu (,,+aidanul cu dragoste" ). -0imetric, romancierul roman simte nevoia sincronizarii cu romanul european , innoitori ai prozei secolului -- ( +arcel &roust , 5ames 5o7ce,>irginia ?oolf,!"omas +ann , =ranz @afAa ) sunt cunoscuti , cititi, recenzati . -Influenta #ergsoniana se resimte la )amil &etrescu , 6ortensia &apadat -3engescu , nton 6ol#an,asa cum s-a e,ercitat si asupra lui &roust sau a prozatoarelor #ritanice . -Inclinatia spre para#ola, spre e,periment se manifesta si prin scrierile singulare ale lui +ateiu )aragiale,.rmuz, rg"ezi sau +a, 3lec"er , dar si prin cartile prozatorului ,,total " care e 0adoveanu .

2. Romancierii critici si teoreticieni

-)riticii isi incearca vocatia creatoare in roman $ I#raileanu - ,, dela " , /ovinescu - ,, +ite " , ,,3alauca ", romane ale iu#irilor eminesciene ; 4.)alinescu - ,, )artea nuntii " , ,, Enigma Otiliei ". -%omancierii sunt du#lati nu numai de critici , ci si de teoreticieni , notele sau eseurile critice se transforma in meditatii teoretice asupra romanul $ ,,)reatie si analiza" de 4. I#raileanu ,,*oua structura in opera lui +arcel &roust ", ,, mintirile colonelului /acusteanu si amaraciunile anticalofilismului " de )amil &etrescu ; ,,%omanul si viata moderna ", ,, rta romanului" , ,, %omanul romanesc fata de proust " , ,, )ateva cuvinte despre roman " , mici eseuri si articole calinesciene . +odelele mari pe care criticii si prozatorii le pun in discutie sunt 3alzac si &roust. Doua directii mari se pot sesiza in productia romaneasca e,trem de #ogata a perioadei inter#elice $ 3 /8 )I *I0+ , sustinut de )alinescu , care considera ca tipul firesc de roman romanesc e, pentru respectivul moment, cel o#iectiv, iar literatura romana nu va da multa vreme decat persona(e de tip IO* , si romanul de analiza, proustian sau nu , pentru

care pledeaza )amil &etrescu . ,, utenticitatea teoretizata si ilustrata de romanele sale va deveni nucleul viziunii romanesti a celei mai tinere generatii ce se afirma in anii BCD , din care fac parte +.Eliade , nton 6ol#an , +i"ail 0e#astian etc.

3. Momentele romanului interbelic

In perioada inter#elica scriu si pu#lica autori apartinand prin varsta si formare unor generatii distincte. 0criitorii si criticii nascuti in (urul anului 9::D de#uteaza inainte de de primul raz#oi mondial $ 4. I#raileanu (9:E9-9FC;), *icolae Iorga ( 9:E9-9FGD) , 6ortensia &apadat3engescu( 9:E;- 9F<<) , 4ala 4alaction (9:EF-9F;9), !. rg"ezi ( 9::D-9F;E), +i"ail 0adoveanu (9::D-9F;9), Eugen /ovinescu (9::9-9FGC), Ion gar#iceanu ( 9::H-9F;C) , +ateiu )aragiale ( 9::<-9FC;),/iviu %e#reanu ( 9::<-9FGG) ; -0criitorii nascuti in ultimul deceniu al secolului de#uteaza in (urul anului 9FHD $ )ezar &etrescu(9:FH-9F;9), 4i# +i"aescu (9:FG-9FC<),Ionel !eodoreanu (9:FE-9F<G), 4.+. 8amfirescu ( 9:F:-9FCF), 4eorge )alinescu (9:FF-9F;<) ; -0criitorii nascuti dupa 9FDD si care de#uteaza in anii BCD $ nton 6ol#an ( 9FDH-9FCE) , +ircea Eliade ( 9FDE- 9F:;) , &avel Dan ( 9FDE-9FCE), +i"ail 0e#astian (9FDE-9FG<) ,+a, 3lec"er ( 9FDF-9FC:) . O asemenea grupare a scriitorilor in functie de #iografie si de perioada de#utului devine elocventa prin corelare cu o#servatiile criticii . stfel , Eugen /ovinescu , ,,In Istoria literaturii romane contemporane", consicera ca, la incepulul secolului -- (9FDD-9FH:), proza romaneasca ( numita -proza epica- ) parcurge traseul firesc in maturizarea oricarei literaturi$ ,, Afirmam , asadar, !iar d" #a i$ "%&' a i$ sfar'&# d" ("a d" ar" $" ) &%am s*a& %r" i+a' i$ sa$&# %)"+i"i "%i " d)&a "()#&'ii d" (a#)ar" i$",a#a, dar $& mai %&'i$ "(id"$'" si ara '"ris'i " - ) "()#&'i" , i$ %rim&# ra$d , i$ ""a " %ri("s'" ma'"ria#&# d" i$s%ira'i", d" #a r&ra# #a &r.a$, & i$/,!".ar"a s)#ida a &$"i #i'"ra'&ri &r.a$" , si i$ a# d)i#"a ra$d si d" ) im%)r'a$'a mai mar", ) "()#&'i" , $)rma#a d" a#'f"# si )m&$a '&'&r)r #i'"ra'&ri#)r i$ %r) "s&# #)r d" ma'&ri+ar" , d" #a s&.i" ' #a ).i" ' sa& d" #a #irism #a ad"(ara'a #i'"ra'&ra "%i a. 0 In acest sens , deceniul al treilea de#uteaza cu momentul %e#reanu - caci in 9FHD , cu ,,Ion" si in 9FHH cu ,,&adurea spanzuratilor ", romanul romanesc atinge treapta deplinei o#iectivari - si se inc"eie cu momentul romanului de analiza reprezentat de 6ortensia &apadat-3engescu si de )amil &etrecu .

In deceniul urmator, noua varsta a romanului romanesc este consacrata definitiv de romanele lui +ircea Eliade, nton 6ol#an si +i"ail 0e#astian .

IV! TIPURI )E RO(AN

0tudiul lui I#raileanu , ,,)reatie si analiza" cu su#titlul ,,*ote pe marginea unor carti " , sta#ileste o distinctie intre doua modalitati artistice$ creatie si analiza. !ermenul ,, creatie" , care il inlocuieste pe unul neo#isnuit$ ,,comportism " are o acceptie restransa$ ,, infatisarea persona(elor si comportarea lor I..J, totalitatea reprezentarilor concrete pe care le putea avea de la ele ." I#raileanu recunoaste ca separarea celor doua modalitati in roman e imposi#ila$ ,,)reatia si analiza se gasesc impreunate , in diverse proportii , la orice prozator de talent. In romanul eminamente de analiza 11 dolp"e22 e,ista si strictul necesar de creatie. In povestirile lui +aupassant, opera eminamente de creatie, e,ista si strictul necesar de analiza . In romanele lui !olstoi , care redau viata in c"ip comple,, e,ista si una si alta in proportie normala . Intre romanele de creatie, I#raileanu aminteste de operele lui 3alzac , =lau#ert, !olstoi, %oger +artin du 4ard . %omanul de analiza considerat e,emplar , care presupune insa si creatie este $ ,, la rec"erc"e du temps perdu " de +arcel &roust. O&O8I!I )%E !IEK * /I8 functioneaza ca o prima si larga clasificare a romanului din perioada inter#elica , foarte apropiata de constatarile lovinesciene despre evolutia de la roman liric si su#iectiv la o#iectivare.

1. Romanul de creatie
)unoaste o mare diversitate de formule artistice$ a) Romanu !"#$%a, in descendenta ,, )omediei umane" #alzaciene , continua sa reflecte viata sociala intr-un loc si timp dat , cu persona(e capa#ile sa concureze starea civila. .n asemenea proiesc vast se intrevede in intrea#a opera a lui )ezar &etrescu , conceputa drept ,, )ronica romaneasca a veacului -- " structurata in opt cicluri distincte, din care se cuvin mentionate cateva$ ,, %odul pamantului" , ,, %az#oi si pace " , ,, )apitala care ucide" , ,, !argurile unde se moare " , ,, =antasticul interior " , ,,0at7ricon " etc. &rozatorul roman scrie romane ale lumii rurale $ ,, Ion " , ,, %ascoala " , dar si ale celei citadine $ ,, Enigma Otiliei " , ,,+aidanul cu dragoste " etc. &) Romanu '# !am( (# $au "omanu %(% (% , ,,$a)a ", are o spectaculoasa revnire in literatura europeana prin 5o"n 4alsLort"7 (,,=ors7te 0aga"), %oger +artin Du 4ard (,, =amilia !"i#ault" ) sau !"omas +ann ( ,,)asa 3udden#rooA ").&rozatorii romani fie pun

accentul intr-un asemenea roman pe atmosfera $ ,, /a +edeleni" de Ionel !eodoreanu , fie deturneaza conventia romanesca si folosesc elementele sale drept cadru pentru analiza $ ,, )iclul 6allipilor de 6ortensia &apadat-3engescu. parent epuizat, romanul ciclic sau al unei familii renaste in perioada post#elica prin doua capodopere ( ,, )ronica de familie " de &etre Dumitriu si ,,+orometii " de +arin &reda ) . %) *( 'un)$"oman , romanul formarii unei personalitati , cunoaste , dupa modelul goet"ean ( ,, nii de ucenicie ai lui ?il"elm +eister " si ,, nii de calatorie ai lui ?il"elm +eister" ) si unul contemporan ( 5ean )ristop"e" de %omain %olland . ,,&ovestirile lui drian 8ograffi " de &anait Istrati ilustreaza in literatura romana un asemenea tip de proza. ') Romanu '# "a+&o( , varianta a romanului fresca se impune dupa primul raz#oi mondial prin cateva realizari remarca#ile $ ,, &e frontul de vest nimic nou " de Eric" +aria %emarMue , ,, )ruci de lemn " de %oland Dorgeles , ,,=ocul " de 6enri 3ar#usse , ,, =urtuni de otel " de Ernst 5unger etc. %eprezentativ pentru romanul romanesc de raz#oi este la noi ,, Intunecare" de )ezar &etrecu . Dar elemente ale romanului de raz#oi patrund si in romanul de analiza$ ,, &adurea spanzuratilor" si ,, .ltima noapte de dragoste,intaia noapte de raz#oi ". #) Romanu ($,o"(%, dupa inflorirea pe care o cunoaste in romantismul european , cand ?alter 0cott, le,andre Dumas isi scriu capodoperele , repere in secolul -- cu o noua incarcatura$ naratiunile istorice devin para#ole sau meditatii asuora istoriei si conditiei conducatorului sau utopii propuse unei lumi aflate in criza. 0pecia romanului istoriceste cultivata stralucit la noi de +i"ail 0adoveanu , din a carui opera tre#uie mentionate nu numai capodoperele- ,, 8odia )ancerului sau >remea Ducai ->oda " si trilogia ,, =ratii 5deri"- si si alte cateva romane $ ,, *unta domnitei %u,anda", ,, *eamul 0oimarestilor ", ,, *icoara &otcoava". !) Romanu -o (,($, intra mai greu in sfera de interes a marilor scriitori, desi literatura anglosa,ona isi descopera acum maestrii unei asemenea proze $ gat"a )"ristie,%a7mond )"andler etc . >ictor Eftimiu foloseste formula artistica a romanului detectivistic.Ea apare intr-un singur roman $ ,, mandoi " al lui /iviu %e#reanu , dar folosita ironic,distantat. )) Romanu !an,a$,(% $( m(,(% e adus in actualitatea romaneasca de +ircea Eliade prin ,, Domnisoara )"ristina" cu elemente ce tin de fondul spiritualitatii romanesti .

2.Romanul de analiza
se afla su# influenta lu 3ergson, filozof care a determinat o sc"im#are radicala in gandirea europeana, cu implicatii profunde in sfera artei . tat &roust, cat si autoarele #ritanice aduc in roman dimensiunea interioara, meandrele constiintei . &rozatorii nu mai pot ignora revolutia infaptuita de =reud in cercetarea psi"icului. Introspectia, monologul

interior, flu,ul constiintei sunt procedee prin care autorul a(unge la palierele a#isale ale sufletului eroilor, in su#constient si inconstient. a) %omanele starilor sufletesti , cele care se #azeaza pe analiza unui sentiment, folosesc de preferinta formula confesiunii si relatarea la persoana I.*aratorul este si protagonistul e,perientelor relatate$ ,, dela " de 4. I#raileanu , ,, .ltima noapte de dragoste , intaia noapte de raz#oi ", )amil &etrescu. /iviu re#reanu pastreaza procedeele romanului traditional c"iar si in cazul unui epos al unei adanci prefaceri sufletesti$ ,, &adurea spanzuratilor". 6ortensia &apadat- 3engescu utilizeaza persona(e-reflector in ciclul 6allipilor pentru descifrarea in trairea persona(elora sentimentelor si a comple,elor psi"ice fundamentale$ iu#irea si vina materna, gelozia , dar si a modificarilor produse in constiinta de #oala. +odelul ramane capodopera lui +arcel &roust. #) %omanele psi"ologiei a#isale si o#sesive urmaresc starile constiintei ,la limita patologicului si a normalitatii . %eprezentativ e romanul lui /iviu %e#reanu , ,, )iuleandra " (cercetarea motivatiilor, a con(uncturilor si a cauzelor unui caz de ne#unie ) .&este romanele lui 4i# +i"aescu ( ,, %usoaica" , ,, Donna l#a" ) sau ale lui >ictor &apillian (,, In credina celor sapte sfesnice", ,, =ara limita ") pluteste insa urma lui DostoievsAi.

3. Romanul problema
4.I#raileanu face distinctie intre romanele de creatie si romanele de analiza pornind de la modul de prezentare a persona(ului,fie orin comportamentul e,terior, fie prin procesele psi"ice . El intuieste si conturarea unui alt tip,al treilea ,pe care il numeste ,,ROMANUL PRO*LEMA", deoarece implica si meditatia filozofica in su#stratul sau,si il e,emplifica cu scrierile lui ndre 4ide. .n asemenea tip de roman foloseste deopotriva creatia si analiza si are ceva in plus. El foloseste formula ,,autenticitatii" si a ,, e,perientei", care multiplica procedeele $ (urnal ,proces ver#al,scrisori, insemnari,dosar de e,istenta ,si totodata relativizeaza si punctele de vedere pluralitatii naratorilor. 0criu asemenea romane )amil &etrescu (,,&atul lui &rocust"), dar si tinerii scriitori di anii BCD$ +ircea Eliade (,,+aitre7i", ,, *unta in cer" ) , nton 6ol#an (,,Ioana ", ,, O moarte care nu dovedeste nimic", ,, 5ocurile Daniei ") si +i"ail 0e#astian (,, De doua mii de ani") . +odelele sunt acum altele $ ndre 4ide , 5ames 5o7ce , 4iovanni &apinni.

V! ,,VARSTELE RO(ANULUI * SI PERIOA)A INTER'ELICA

Intr-un eseu despre romanul romanesc , intitulat ,, rca lui *oe" , *icolae +anolescu foloseste in studierea evolutiei acestuia cu totul alte crtierii ,tinand nu de tematica si nici de modul de creatie , ci de relatiile dintre elementele romanului . stfel, o prima distinctie separa autorul de narator ,a doua delimiteaza perspectiva narativa ( sau punctul de vedere ) de actul propriu- zis al nararii ( sau de vocea povestitorului ). E,ista deci - sustine *.+anolescu-doua strategii sau doua moduri de a infatisa actiunea sau persona(ele unui roman $ -direct (constand in relatareK discurs ) -indirect ( prezentare K punere in scena ) . Dupa asemenea criterii, pornind de la distinctia facuta de !"i#audet si rafinand-o , *.+anolescu identifica trei varste ale romanului romanesc, numite conventional $ .ORICUL ,IONICUL , CORINTICUL. +a(oritatea romanelor analizate apartin perioadei inter#elice , unul singur -,,+ara"-, perioadei anterioare ( ante#elice) si doar cateva e,emple sunt alese din perioada post#elica . Doricul se desc"ide cu ,,+ara "( ,,0araca vaduva cu doi copii ") si cuprinde ,,&adurea spanzuratilor" ( ,, Drumul si spanzuratoarea" ) , ,, 3altagul ( ,,O femeie in tara #ar#atilor"), ,,%usoaica" (,, 0oldatul fanfaron " . !oate dovedesc ca, si in cadrul romanelor ce tematic includ analiza sc"im#arilor interioare ale eroilor, mi(loacele artistice tin de romanul traditional. /i se adauga, din romanele aparute dupa al doilea mondial , ,,3ietul Ioanide " de 4.)alinescu , ,,+orometii " de +arin &reda , ,, )ronica de familie " ,&etru Dumitriu . Ionicul este e,emplificata de proza 6ortensiei &apadat-3engescu , de cele doua romane ale lui )amil &etrescu , ,, dela , de 4.I#raileanu , de romanele lui nton 6ol#an ( ,,0andu scrie un roman " ) , ,,+aitre7i " de +icea Eliade . )orinticul presupune o mare diversitate de e,emple $ scrierile, mai dificil de numit romane , ale lui rg"ezi si .rmuz , naratiunile mateiene (,, 0u# pecetea artei "), romanul filozofic si pedagogic sadovenian cu descendenta in proza lui 0tefan 3anulescu ( ,,)ondurul imparatesc si g"etele rosii ") . Dezvoltarea corintic in perioada post#elica este e,emplificata de creatiile lui 4eorge 3alaita, *icolae 3re#u . !ipuri de roman

1. Doricul
,,E vor#a in linii mari , de romanul din a doua parte a secolului ->III si din secolul -I- ) care la noi atinge apogeul a#ia in deceniul al treilea al secolului --. El zugraveste o lume omogena si rationala

, in care ( valorile o#stei se dovedesc in stare sa le integreze pe cele individuale ) morala tuturor triumfa de o#icei asupra moralei unuia singur ( sau , mai #ine , morala individului este una si aceeasi cu morala colectivitatii ) ; persona(ul e un caracter, adica o unitate relativ sta#ila, indiferent de actiunea in care se afla prins,care-l confirma sau il infirma , fara a-l modifica fundamentala. In aceste conditii putem intelege lesne forma ,, auctoriala " a romanului acesta $ un autor omniscient si omnipotent este asemeni unei instante supraindividuale, necontestate si autoritare$o#iectivitatea aceasta aparenta ascunde insa o reprimare a multiplului individual ce va si resimtita ,ulterior de artist,la fel de dureros precum resimte insul uman repsimarea de catre colectivitate. Deocamdata, insa, romanul raspunde idealurilor unei epoci increzatoare si este creator de mitologie. E inca o specie tanara,virila, lipsita de rafinament. &refera ps"i"ologia faptei ,analizei, epicul , desi dorinta lui suprema e de a crea iluzia vietii complete. /umea lui e coerenta ,vocatia ,autoritara. utorul isi ia in stapanire persona(ele ( le tine strans ca +ana lui Dumnezeu ,imaginata de %odin ,#ucata de materie) , e un demiurg capa#il doar de sacrificiul de a nu se dezvalui nemi(locit in creatie;in care e prezent, totusi de la primul la ultimul rand,prin cunoasterea desavarsita a destinelor, sufletelor si solutiile intrigii . )and incepe romanul ,stie de(a cum se va sfarsi . I...J %oamnul traditional - in care El este intotdeauna E. , cel care nareaza este cel care scrie, asaza iluzia vietii mai presus de aceea a artei . utorul , fiind Dumnezeu , opera lui este o carte a =acerii . Doricul romanului apartine unei carste #i#lice de inceput si unui creator la fel de impasi#il ca si )reatorul ."

2. Ionicul
romanului inseamna psi"ologism si analiza$ iar reflectia incep sa traga viata de maneca. 0-a o#servat ca reflectia in romanul clasic e numai de natura morala $ o distanta etica intre autor si persona(ele sale, intre divinitatea invulnera#ila si creaturile ei supuse greselii. In noul roman reflectia e de natura artistica si e glo#ala, caci noul roman a pierdut speranta in iluzie si a inceput sa creada in autencitate .)uvantul magic ce apare la )amil &etrescu , la 6ol#an , la 0e#astian , la Eliade . naliza si confesiunea au alungat creatia. Din epos o#iectiv, romanul uneori devine (urnal. I...J utorul a fost detronat si a cedat persona(elor prerogativele puterii, locul i l-a luat naratorul. I...J +orala comuna a fost su#stituita de o morala individuala $ persona(ul isi regaseste orgoliul , ce fusese candva apana(ul autorului .)oncretul psi"ilogic tinde sa lic"ideze caracterul , iar istoricitatea e,terioara se va traduce printr-o temporalitate romanesca vie si contradictorie.0ocialitatea lasa locul intimitatii.&ro#lemele noului erou nu mai sunt acelea ale lui Ion ,Dinu &aturica; caci el urmareste mai putin sa se integreze in lume decat sa-si integreze lumea siesi, afirmand-o ca pe a sa proprie. 0e afla 11 la rec"erc"edu temps perdu 22 i deopotriva in cautarea unei identitati . E,perientele lui - erotice sau spirituale - se opun lumii. E un singuratic, un izolat, un frustrat ce iz#andeste prin vanitatea eului . I...J .nei forme inc"ise a fictiunii epice i se transfera o forma desc"isa a marturisirii . Iluzia s-a inversat $ nu mai tine de crearea unui univers coerent, autonom, ci de sugerarea incoerentei unei intimitati . I...J !emporalitatea s-a su#iectivizat, e traita in

loc sa fie un simplu cadru . O forma multipla, li#era, contradictori a uzurpat forma unica a dominatiei si opresiunii ."

3. Corinticul
!otusi ,ciclul nu se inc"eia aici , simetric, dupa epoca primara si energecica a doricului romanesc si dupa epoca interiorizata si feminina a ionicului, tre#uie sa urmeze corinticul. I...J)ativa romancieri incearca a gasi solutii morale si estetice crizei prin care trece lumea. paati de sentimentul tragicului istoric, constient de marginirea individualismului #urg"ez si de pericolul invaziei unor forte sociale uriase ,care ar putea reinstaura in lume un nou 11 ev mediu 22, ei ne apar cu totii sfasiati intre contrarii.%especta spiritul culturii inauntrul caruia s-a format si incearca sa creeze altul .0unt niste reformatori nostalgici.&utem spune ca ei se impart intre utopia unui umanism regasit si cruzimea lipsei de speranta. partin intaii categorii !". +ann , 6esse, )amus, si pe cea de-a doua o ilustreaza @afAa, +usil , )anetti. doua este, fireste mai radicala. )orinticul reflecta o noua forma de dominatia ce semana cu represiunea. &ersona(ele par simple marionete, trase de sfori de un autor a carui vocatie suverana o constituie (ocul. Eposul naturalist era serios, eposul corintic e, in acest sens, ironic. .n Dumnezeu (ucaus reface lumea. %omanul de acest tip este unul al ingenuitatii pierdute. *u mai este vor#a de su#limul creatiei dintai , ci de un surogat de creatie, de dupa potop. %omanul de vine un fel de rca a lui *oe incarcata de #iete fapturi ce s-au salvat de la inec $ o lume de supravietuitoare . Ironia e uneori tragica, impanzind romanul de toate formele grotescului , #urlescului si caricaturii . 0ursele literare cele mai importante ale corinticului tre#uie cautate , de altfel , in 11 romanul 22 alegoric si satiric al lui %a#elais si 0Lift ."