Argument 1. Despre ngeri Cine sunt ngerii?

Locul ngerilor pe scara evolutiei n creatia divina Ierarhiile ceresti Cand primim ngerii pzitori? Ingerul nostru pzitor e considerat a fi imaginea spirituala a tuturor calitatilor noastre bune si adevarate; asta il face intens personal si foarte specific. (Maica Alexandra) Misiunea ngerului pzitor n crearea destinului nostru si intrepatrunderea cu lucrarea Arhanghelului si Spiritul timpului n prezent, Sf. Arhanghel Mihail 3. Linistea launtrica, mediul de comunicare cu ngerii nostri Concluzii Atingerea starii de liniste launtrica Muntele sacru al linistii

2. Rolul ngerilor pzitori

Argument Intr-o padure linistita din Muntii Zarandului, n vara lui 2011, ngerul meu pzitor Rafael (nu este vorba despre Arhanghelul Rafael) mi-a comunicat una dintre tainele frumoase ale vietii angelice, despre muntele sacru al linistii. Aceasta comunicare a fost unul dintre primele mele contacte experimentate constient cu ngerul pzitor. Dorind sa lucrez mai bine impreuna cu el n indeplinirea voii Domnului, mi-am dat seama ca un pas foarte important este acela de a-mi cunoaste ngerul, de a-i intelege lumea de unde provine, misiunea pe care o are de indeplinit si modul n care se realizeaza comunicarea intre lumesc si angelic. Pornind de la ideea lui Leonardo da Vinci Iubirea e cu atat mai arzatoare cu cat cunoasterea e mai deplina, cercetarea isi propune o apropiere fata de creatiile de lumina ale Domnului si o iubire mai treaza catre El, cautand sa ofere posibilitati de cunoastere si de traire constienta a entitatilor angelice. Ingerul lui Dumnezeu, pzitorul meu cel Sfant, care mi-esti dat de la Dumnezeu din cer, rogu-te pe tine cu tot dinadinsul, tu astazi ma lumineaza, de tot raul ma fereste, catre fapte bune ma povatuieste si spre calea mntuirii ma-ndrepteaza. Amin! 1. Despre ngeri

Prima

ntrebare

la

care

incercam

sa

raspundem este: Cine sunt ngerii si din ce material sunt ei alcatuiti - energii subtile specifice, concepte, supraconcepte? Dupa unii teologi, ngerii sunt primele fiinte create de catre Dumnezeu, cu mult inaintea omului, si sunt facuti dupa chipul Sau1 - o rasa necorporala, un fel de duh sau foc imaterial incat sunt doar lumina, arzand cu cea mai vie intensitate, insetati de a-l sluji pe Dumnezeu si absolut liberi de ganduri materialiste, o esenta inteligenta n perpetua miscare. Dar, atentie, ideea absolutei necorporalitati poate fi doar partial adevarata, caci doar Dumnezeu, Creatorul, poate fi
1

Conform Sf. Ioan Damaschinul, citat n cartea Maicii Alexandra Sfintii ngeri, pg. 270 2

definit ca spirit pur, asadar ca intru totul lipsit de corp. ngerii pot fi priviti ca substante pur spirituale doar prin contrast cu natura umana, ei fiind punctul cel mai inalt al lumii create n masura n care imita calitatea de a fi fara corp a lui Dumnezeu2. Toma dAquino explica printr-o deductie speculativa de ce atributul necorporalitatii este insusirea principala a ngerilor, imprumutata de la Creator: n Creatia lui Dumnezeu, totul corespunde unei ordini desavarsite, atat globale (privita n intregul ei si nu pe componente), cat si finale (conceputa n perspectiva scopului pentru care lumea a fost creata); ordinea se reflecta prin treptele de desavarsire. Astfel, regnul mineral, prin durabilitatea lui statica (dar ne-vie), reprezinta atributul dumnezeiesc al purei existente; treapta a doua, regnul vegetal atributul vietii; regnul animal atributul vietii n miscare, dinamice; iar atributul vietii spirituale se vede n regnul uman. Dar intre atributul vietii spirituale si atributul suprem al lui Dumnezeu, de neimitat, acela de a fi necreat, exista un gol care poate fi umplut doar de regnul angelic, regn care manifesta atributul vietii spirituale necorporale. Astfel, Toma dAquino a explicat nu numai calitatea principala a ngerului, dar si locul lui pe scara evolutiei n creatia divina, imediat dupa Dumnezeu3 (si ca temporalitate, ngerii sunt primele creatii care, dupa ce au fost facute, L-au slujit pe Dumnezeu pentru a continua creatia impreuna vezi cea de a treia Ierarhie). Ordinea divina se manifesta si n cadrul ierarhiilor angelice, ca o stare de supra si sub ordonare a entitatilor n privinta domeniilor de viata si a misiunilor lor. Conform Sf. Apostol Pavel, a lui Dionisie Areopagitul, Rudolf Steiner, etc., exista trei ierarhii angelice, prezentate de la cea mai apropiata de om, la cea mai apropiata de Dumnezeu: A treia Ierarhie: ngeri Arhangheli Puteri Originare A doua Ierarhie: Marturisitori Puteri Universale Carmuitori Universali Prima Ierarhie: Tronuri Heruvimi Serafimi. Prima ierarhie, dupa Rudolf Steiner, este formata din acele fiinte spirituale care au creat, n relatie nemijlocita cu Divinitatea, nu numai Ordinea (precum cea de a doua Ierarhie), ci si Fiinta, substanta lumii. Stiind ca materia este de fapt finalitatea, rezultatul unor energii grosiere care au fost puse n miscare de catre informatii, care la randul lor au fost dinamizate de catre

2
3

Conform Tomas dAquino, citat n cartea lui Andrei Plesu Despre ngeri, pg. 45

Aceasta demonstratie laica a fost sustinuta si de catre teologul german Hans - Werner Schroeder, preocupat de entitatile spirituale angelice, n cartea sa Omul si ngerii.

concepte, care la randul lor au fost puse n miscare de supraconcepte, presupunem ca prima ierarhie a lucrat direct cu supraconceptele, la fel ca si Divinitatea, pentru a crea Ordinea si Fiinta. A doua ierarhie confera cosmosului o forma plina de intelepciune, patrunsa de sensul divin si modeleaza lumea exterioara; lumea, la scara macro si micro, este formata, structurata, ordonata dupa aceleasi legi, intr-un mod foarte detaliat, divers si diferentiat si nu lasa loc haosului datorita acestor fiinte angelice. Iar prima ierarhie se afla nemijlocit deasupra omului. Ea acioneaza mai ales asupra conditiilor launtrice ale oamenilor individuali si ale umanitatii, asupra a tot ce se imprima n viata sufleteasca si n faptele de destin. Aceasta este ierarhia n care ngerii pzitori salasluiesc. Chiar daca se afla pe cea mai joasa treapta a ierarhiilor ceresti, sa nu uitam spusa biblica cum ca cel mai mare iubitor de Hristos n viata cu trup (cum a fost Sf. Ioan Botezatorul) este mai mic n ceruri decat cel mai putin ravnitor ngerfara trup. 2. Rolul ngerilor pzitori Motto: Ingerul pzitor este duh slujitor al lui Dumnezeu spre pazirea oamenilor (Psalmi) Invatatura crestina asupra ngerului pzitor este cuprinsa, sintetic, n rugaciunea mentionata n argumentul acestei lucrari: ni s-a dat un ngerpzitor de la Dumnezeu care, desi il avem, nu ne apartine iar misiunea lui este impartita n patru mari planuri ele ne este invatator (ne lumineaza, ne aduce spor n cunoastere), protector (ne fereste de rele, de toate felurile de rele), sfatuitor (ne indeamna spre fapte bune, ne propune criterii ale aciunii indreptatite) si calauza mistica (ne arata calea mntuirii).4 Ce nu lamureste aceasta rugaciune este momentul n care primim ngerii pzitori la concepere, la nastere sau la botez? Conform Parintelui Cleopa, dar si a Sfantului Vasile cel Mare, ngerul pzitor este dat la Sfantul Botez, idee care reiese din rugaciunea catehumenului: "Insoteste-i viata lui cu ngerde
4

Cf Andrei Plesu Despre ngeri, pg. 81

lumina, ca sa-l izbaveasca pe el de toata bantuiala potrivnicului, de intampinarea celui viclean, de demonul cel de amiaza si de naluciri rele". Din spusele parintelui, intelegem ca ngerul pzitor este cu noi toata viata noastra n trup, cu conditia ca sa fi fost botezati inainte. Tot potrivit lui, ateii, intrucat nu sunt botezati intru numele lui Hristos, nu primesc ngeri pzitori (oricum, nu cred n ngeri). Cat priveste popoarele pagane, acestea de abia au cate un ngerpzitor pentru hotarele fiecarei tari, dupa marturia Sfiintei Scripturi care zice: "Atunci a pus hotarele neamurilor dupa numarul ngerilor lui Dumnezeu " (Deuteronom 32, 9). Acesti ngeri fac parte din ceata Domniilor, ca cei ce domnesc peste neamuri. Dupa traditie, sunt ngeri pzitori peste cetati, orase, sate, manastiri si oriunde se preamareste numele lui Dumnezeu. 5 Sustinatorii ideii contrare (Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ieronim sau Toma dAquino), cred n demnitatea omului, creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, ca fiind un argument suficient pentru a primi un ngerla nastere, si nu la botez. Sufletul pruncului este disputat inca din primul moment al vietii si are nevoie de protectie. De altfel, cand Iisus Hristos a afirmat "Feriiv s nu defimai nici mcar pe unul din aceti micui, cci v spun c ngerii lor n ceruri vd pururea Faa Tatlui Meu care este n ceruri." (Matei 18:10) a confirmat indirect si toti oamenii au ngerii lor (chiar daca poate ca nu toti erau botezati la momentul cand Iisus isi tinea predicile). Iisus continua, cine dispretuieste pe cel mai precar dintre oameni ii dispretuieste, asadar, ngerul, si intuneca, indirect, Tronul dumnezeiesc. O alta tema, mai putin discutata n invatatura crestina, daca nu chiar trecuta neobservat, tine de personalitatea ngerului, ca reprezentare spirituala a calitatilor celui pe care il ocroteste, dar si a trupului. Gasim n Noul Testament, capitolul 12, Faptele Sfintilor Apostoli, povestirea extraordinara a scoaterii din inchisoare a lui Petru: Apostolul urmeaza un ngercare il scoate din inchisoare si se duce, n puterea noptii, la ua unor prieteni, iar acestia, convinsi ca o asemenea evadare este imposibila, socotesc ca cel de la ua nu poate fi Petru, ci ngerul lui (!). Pentru acea comunitate protocrestina era, prin urmare, de la sine inteles nu numai ca Petru avea un nger, dar si ca ngerul ii semana pana la identitate.

Convorbirea a opta cu Parintele Cleopa - Despre ngeri, moarte, viata viitoare si judecata de apoi pe http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/convorbiri9.htm

Aceasta revelare a ngerului sub forma foarte personala, dar si personalizata (ingerii pzitori difera intre ei n functie de persoanele pe care le au sub obladuire) apare cu o foarte mare claritate a trairii la maica Alexandra, fosta Principesa Ileana a Romaniei: Intr-o zi, dis-de-dimineata, cand aveam sapte ani, am vazut ngerii. () Camera noastra, a copiilor, era luminata de zorii zilei si am vazut un grup de ngeri, stand n jurul patului fratelui meu mai mic. Eram atenta, altfel n-as fi putut auzi vocile lor. Purtau vesminte lungi, vaporoase, de diverse culori pale. Parul le ajungea pana la umeri si era diferit colorat, blond, roscat si brun inchis. Nu aveau aripi. La picioarele patului fratelui meu Mircea, putin mai la o parte de ceilalti statea o fiinta cereasca. Mai inalt si nemaipomenit de frumos, cu aripi mari, albe. n mana dreapta purta o lumanare aprinsa. Nu parea sa apartina grupului de ngeri stransi n jurul patului. El statea deoparte si astepta. L-am recunoscut a fi ngerul pzitor. Am observat apoi ca la picioarele patului meu statea o creatura cereasca asemanatoare. Era inalt, vesmantul era albastru, cu maneci largi. Parul era castaniu, fata ovala si frumusetea sa n-o pot descrie, pentru ca nu poate fi comparat cu nimic omenesc. n spatele lui aripile se inaltau lateral si n sus. O mana era ridicata la piept n timp ce n cealalta purta o lumanare aprinsa. Doar zambetul poate fi descris ca angelic; dragoste, bunatate, intelegere si siguranta izvorau din el. 6 Ca sa incheie concluzionand ca [] dupa cum trasaturile noastre bune sunt date de Dumnezeu, asa ne este dat si ngerul nostru ca sa ne apere si sa ne intareasca aceste trasaturi pana crestem la deplina maturitate a naturii noastre data de Dumnezeu si asemanatoare Lui. Revenind la misiunea ngerului pzitor n calitatea sa de calauza mistica, ne ntrebam care este modalitatea prin care ne arata el calea mntuirii. Aceasta cale atat de personala este construita deja pentru noi sau se deschide inaintea noastra odata cu alegerile pe care le facem? Care este rolul ngerului pzitor n construirea destinului nostru spre mntuire? Mai inainte de a raspunde acestor ntrebari, trebuie sa ne referim la si sa intelegem avantajele necorporalitatii si ale iubirii de Dumnezeu ale ngerilor de lumina. Asa cum omul pastreaza n constienta sa amintirile, emotiile, starile, trairile pamantesti trecute dar si sperantele si asteptarile legate de viitor, n acelasi mod dar la o scala mult mai extinsa si mai n detaliu,

Maica Alexandra Sfintii ngeri, pg. 313 6

ngerul pzitor inregistreaza si poate accesa oricand ceea ce noi am gandit, infaptuit, trait, regretele si bucuriile noastre, profunzimile si abisurile fiintei noastre, momentele cele mai importante dar si cele mai aparent nesemnificative detalii. Totodata, el cunoaste si misiunea noastra principala pentru care am venit la intrupare, misiune pe care sufletul nostru a discutat-o impreuna cu el chiar inainte de conceptie. Astfel, constienta ngerului pzitor este nemarginita caci nu este legata de un trup iar accesul lui la BDD este mult mai mare decat al nostru prin simplul fapt ca face parte din cerurile superioare (conform prof. Scarlat Demetrescu, ierarhiile ceresti fac parte din cerul 9). Astfel, misiunea sa devine aceea de a realiza echivalarea prin destin si prin posibilitatile (oportunitatile) de destin consecintele trairilor, aciunilor, dorintelor noastre; ngerul, prin perspectiva deplina asupra vietii celui pe care il pazeste, initiaza, ese zilnic faptele care sa il (re)aduca pe om spre misiunea lui personala, intr-un mod just, pe care il merita. Actiunea ngerului este pentru om mai ales o aciune de destin, o faurire si o modelare la ceea ce ni se intampla noua, oamenilor, o trimitere catre evenimentele si intalnirile umane de care avem nevoie, o introducere si o inspiratie de dispozitii, ganduri, intamplari si stimulente de vointa, care ne conduc destinul mai departe., afirma Hans Werner Schroeder. Pentru a infaptui toate acestea, pentru a-si indeplini fata de noi misiunea de invatare, paza, sfatuire si ghidare spirituala, ngerul trebuie sa coboare si sa se lege de fiinta protejata, nu este de ajuns sa o priveasca de la inaltimea versurilor n care se afla. Se creeaza o relatie intima iar destinul fiecaruia (om nger) devine reciproc influentabil. Caci Sfantul Pavel zice: ca ii vom judeca pe ngeri (Corinteni I), intelegandu-se ca destinul ngerului pzitor este hotarat de puritatea, de mntuirea fiintei pe care o are n paza. Este cu siguranta o jertfa la care acesta se supune, din iubire si ascultare de Dumnezeu, caci pacatele noastre il indurereaza iar mntuirea ratata de catre om il poate condamna, n cel mai rau caz, la intrupare (mai ales cand ngerul pzitor si-a indeplinit misiunea personala mai putin de 50% fata de fiinta avuta n paza). In acelasi registru al misiunii personale a ngerilor, apare intrebarea fireasca daca acestia tin cont n faurirea destinului nostru si de influentele provenite de la ierarhiile angelice superioare, cum ar fi arhanghelii si puterile originale. Raspunsul evident este unul afirmativ, pentru ca toate acestea se supun neindoios Arhistrategiei de lumina a Entitatilor Divine. Dar subtilitatea raspunsului consta n a explica n ce scop si cum se realizeaza aceasta?
7

Daca fiecarui nger pazitor ii corespunde o persoana, atunci vom intelege ca imediat superiorilor lui le vor corespunde natiuni, popoare, insasi omenirea. Astfel, arhanghelii sunt responsabili de conducerea, impulsionarea destinului popoarelor, dar si de limba si caracterul national al acestora iar puterile originare fac sa patrunda impulsurile si inspiratiile care pot folosi binelui omenirii ca intreg, nu numai unui grup sau naii. De exemplu, puterile originare stau, ca fiinte inspiratoare, n spatele culturii egiptene, a celei grecesti, a celei chineze, cu semnificatia pe care acestea o au pentru umanitate dar tot ei sunt si n spatele evolutiei istorice ulterioare. Sonoritatile acestor culturi sunt diferite si au evoluat n perioade de timp diferite; explicatia rezida n ridicarea temporara (pentru cateva secole) a cate unui Arhanghel pe treapta Puterilor Originare, devenind Spirit al Timpului7. Astfel, darurile, caracteristicile deosebite ale fiecarui Arhanghel ridicat impregneaza spiritul acelui timp n care el se pune n slujba omenirii intregi si nu numai a unei natii. Perioada modernitatii a fost pusa sub semnul Arhanghelului Gabriel, spiritul nasterii, al intruparii, cel care insoteste sufletele introducandu-le n realitatea pamanteana. n consecinta, impulsul pe care l-a dat evolutiei pe Pamant a fost unul bine determinat, de a aduce omenirea cu totul n conditiile vietii terestre: cresterea populatiei, descoperirile geografice, dezvoltarea stiintelor naturii, a tehnicii, etc. Odata cu schimbarea Arhanghelului timpului, credinta n material a devenit discutabila la inceputul secolului trecut, caci Arhanghelul Mihail da impulsul unei noi epoci de spiritualitate. Lupta lui consta n a elibera omul de capcana materialitatii, lumescului, dar actiunea lui nu poate influenta liberul arbitru caci s-ar risca insusi elul evolutiei perioadei gabrielice, adica independenta si libertatea umana. Mijloacele pe care le poate folosi Mihail n acest caz in de domeniul apocalipsei: crize, declin, zguduiri, catastrofe si suferinte, cu scopul sa duca, n cele din urma, la prabusirea fortelor potrivnice (din arhistrategia de intuneric) si la distrugerea formelor de civilizatie care ameninta sa inabuse viata oamenilor pe pamant. Revenind la ngerii nostri pazitori, ei percep n domeniile spirituale actiunea Arhanghelului Mihail. Ei doresc sa dirijeze ceva din lumina ce provine de la el spre fiecare suflet omenesc n parte, caci ei sunt n legatura, pe de o parte, cu oamenii incredintati lor spre indrumare, iar pe de alta parte se gasesc ei insisi sub efectul impulsurilor ce stapanesc n lumea Spiritului. Cea mai importanta misiune a lor este sa impartaseasca azi direct sufletelor omenesti

Conform Hans Werner Schroeder - Omul si ngerii, pg. 57; idee preluata de la Agrippa von Nettesheim.

ceva din aceste impulsuri. Rudolf Steiner8 descrie n felul urmator aceste idealuri transmise si manifestate, constient sau mai putin constient, de oameni: A intalni fiecare om nu numai n aparenta sa exterioara, ci n fiinta sa launtrica, adevarata, eterna: intalnirea dintre oameni trebuie sa devina ceva asemanator unei Taine; A cladi orice viata religioasa pe sentimentul libertatii absolute A recunoaste fiecare om capabil a cuprinda adevarurile spirituale ale lumii gandind.

3. Linistea launtrica, mediul de comunicare cu ngerii nostri

Motto: O, binecuvantat pazitor al oamenilor! Te cinstesc si -Ti multumesc pentru ajutorul de fiecare zi, pe care ni-l dai, pentru felul n care ne calauzesti si pentru rugaciunile ce le faci lui Dumnezeu, pentru noi. Mai presus de orice, te binecuvantez pentru grija pe care mi-o porti mie, un nevrednic pacatos. Prea Sfinte nger, pazitor al sufletului meu, si tu, Arhanghele Mihail, ajutorul meu, sa nu fiti mahniti pe mine si sa nu ma lasati singur, ci zi si noapte paziti-ma, pana imi voi incredinta sufletul n mainile lui Dumnezeu, Facatorul meu, cu cainta adevarata.

Pentru experimenta

a fiinta

putea

comunica

si

ngerului,

conditia

necesara este linistea launtrica, echilibrul sufletului, care de obicei se atinge n starea de meditatie: prin rememorarea unei

imagini din natura pe care am trait-o profund si care respira o liniste nesfarsita privelistea unor piscuri de munte sau a unui lac limpede si calm n lumina serii -, vom atinge propria stare de liniste din adancurile fiintei noastre, o stare care izvoraste din cunoastere si incredere. Profunzimile proprii sunt neatinse de ceea ce ne provoaca neliniste si ingrijorare; iar acestea sunt nemijlocit legate de fiinta ngerului nostru. Cel care vede corelatiile din destinul nostru, care cunoaste viitorul n concordanta cu

Rudolf Steiner Ce face ngerul n corpul nostru astral?

destinul nostru, el insusi traind increderea n ceea ce vine, adica n forta tacerii din existenta si iubirea eterna, el insusi traind, respirand si revarsand linistea eternitatii. n aceasta stare ii putem incredinta sentimentele noastre de recunostinta, de incredere, de iubire dar nu o rugaciune catre el. Rugaciunile se fac mereu catre Divinitate, Tatalui Nostru si nu ngerului nostru. Preocuparea pentru propriul destin, rugaciunea catre ngerul pazitor poate atrage un mare pericol, egoismul, n care se afla sursa ratacirii n orice viata religioasa sau spirituala. Rugaciunea corect inteleasa va actiona impotriva acestui pericol; ea nu este organizata dupa propria viata si bunastare, ci se intinde pana departe, n Fiinta Entitatilor Divine, cuprinzand prin Nostru si alti oameni si alte fiinte. Este o intoarcere launtrica de la sinele egoist catre fata lumii, catre creatia Domnului atat de cuprinzatoare iar ngerul nostru se roaga cu noi si se intareste prin rugaciunea noastra. Caci ngerul nostru ne poarta rugaciunile de iubire pentru aproapele intr-o zona foarte speciala a cerurilor, identificata printr-o stare de meditatie cu ajutorul ngerului meu pazitor ca fiind muntele sacru al linistii. Acest munte se afla intre cerurile 8,2 8,7 sub forma de diamant lefuit cu multe faete; substana spirituala (nu exista material, vizibil la nivelul pe care il intelegem noi) care il compune este energia subtila provenita de la ngerii intelepciunii iubirii. ngerii pazitori intra n acest templu odata cu rugamintea noastra de iubire catre semenii nostri si, la randul sau, se roaga pentru noi. Energia subtila a muntelui amplifica aceste rugaciuni, caci ngerii intelepciunii iubirii protejeaza iubirea, cea mai pura si inalta forma de altruism. Ei ajuta sa devenim constienti ca noi suntem iubire, ne nvata sa traim experienta dragostei n orice realizam si sa o mpartasim cu ceilalti. Acesti ngeri ne ajuta sa nu ne lasam amagiti de iluzii si sa devenim constienti ca dragostea este esenta ntregii vieti. Fara iubire nimic nu poate sa se nasca, sa creasca, sa se dezvolte, iar noi am rataci ntr-o lume pustie si lipsita de sens. Cnd ne abandonam limitarile si renuntam la lupta epuizanta pentru reusita materiala, atunci ne dam seama ca, n profunzimile fiintei noastre, suntem emanatii ale iubirii universale care ne uneste intim cu Dumnezeu iar iubirea divina este neconditionata si eterna. Sa nu uitam ca esenta tuturor ierarhiilor angelice este iubirea de si catre Dumnezeu, caci si ele la randul lor au izvorat din aceeasi iubire daruita de catre Entitatile Divine. Iar porunca primita de om este de a iubi indisolubil atat pe Domnul Dumnezeul Sau din tot sufletul si cu toata fiinta sa, iar pe aproapele sau ca pe sine insusi.

10

Concluzii Am vazut ca ngerii pazitori, desi cei mai mici pe scara ierarhiilor ceresti si cei mai apropiati n ceruri de om, sunt creatii superioare lui prin puterea constientei, prin iubirea sarguincioasa de Dumnezeu si prin avantajul decorporalitatii. Misiunea ngerului pazitor se manifesta pe patru planuri: al invataturii (ne lumineaza, ne aduce spor n cunoastere), al protectiei (ne fereste de rele, de toate felurile de rele), al bunei sfatuiri (ne indeamna spre fapte bune, ne propune criterii ale aciunii indreptatite) si al credintei (ne arata calea mntuirii), dintre care ultimul plan beneficiaza de o subtilitate si importanta covarsitoare pentru om. Ingerul pazitor este un mare dar de iubire de la Dumnezeu pentru a ne ajuta n evolutia noastra spirituala pe Pamant, caci superiorul se supune si se pune n slujba inferiorului. Si ngerul nostru, la randul lui, ne iubeste si se jertfeste pentru noi, este un martir, dupa cum afirma Andrei Plesu, caci destinul sau este strans legat de implinirea sau neimplinirea zi de zi a misiunii noastre personale de mantuire. Astfel, ngerul pazitor nu poate fi decat unul foarte intim legat de noi, foarte potrivit noua si foarte personalizat. Experimentarea ngerului pazitor ne aduce n planul linistii eterne, a sonoritatii unei unice note muzicale, nota lui Dumnezeu, iar rugaciunea de iubire pentru aproapele, pe care el o asculta si o duce n muntele sacru al linistii, este intarita si transmisa cu mult mai multa dragoste catre destinatar.

11

Bibliografie 1. Andrei Plesu Despre ngeri, editura Humanitas, Bucuresti, 2008 2. Maica Alexandra (Principesa Ileana a Romaniei) Sfintii ngeri, editura Anastasia, Bucuresti, 2009 3. Hans Werner Schroeder Omul si ngerii, editura Triade, Bucuresti, 2009 4. Rudolf Steiner Ce face ngerul n corpul nostru astral? (document virtual) 5. Cursurile IE de gradele 3 6 6. Cercetarea facuta n tabara de lucru IE 2011 7. Site-uri : http://www.sfaturiortodoxe.ro/ http://www.lumeaingerilor.ro

12