ILUZII Aventurile unui Mesia recalcitrant Prefata autorului Dupa ce a fost publicat Pescarusul Jonathan am fost adeseori intrebat:

Ce vei scrie dupa aceasta, Richard ? Ce ? Am raspuns atunci ca nu voi mai scrie nimic, nici macar un cuvant, si ca toate cartile mele impreuna spun tot ceea ce eu am avut de spus. Rabdand de foame pentru un timp, cu masina de scris scoasa din functiune si renuntand la obiceiurile de scriitor, a fost amu ant sa nu am de lucru pana la mie ul noptii. !otusi, aproape in fiecare vara, imi iau vechiul biplan si ma duc intr"o pa#iste verde din vestul mi#lociu al Americii, burand cu pasa$eri pentru curse de trei dolari. !reptat am inceput sa simt din nou o tensiune cunoscuta % mai ramasese ceva de spus, pe care nu"l spusesem. &u"mi place deloc sa scriu. Daca as putea sa intorc spatele unei idei, acolo in intuneric, daca as putea sa am $ri#a sa nu"i deschid usa, nici macar nu m"as atin$e de creion. Dar deodata a fost o mare e'plo ie de dinamita, de sticla care bura, de carami i si aschii prin peretele din fata, si cineva a pasit cu aro$anta peste molo , m"a apucat de $at si mi"a spus cu blandete, &u te voi lasa sa pleci pana cand nu ma vei pune in cuvinte pe hartie. Asa m"am intalnit cu (lu iile. Acolo in vestul mi#lociu, seara, ma intindeam pe spate, practicand vapori area norilor, si nu puteam sa"mi scot aceasta poveste din minte) ce s"a intampla daca ar veni cineva care s"ar pricepe intr" adevar la aceasta, care ar putea sa ma invete cum functionea a lumea mea si cum sa o controle ? Ce ar fi daca as intalni o fiinta foarte avansata) ce ar fi daca un *iddharta sau un (isus ar veni in timpurile noastre, cu putere asupra (lu iilor lumii, deoarece el stie realitatea ce se ascunde in spatele lor ? *i ce ar fi daca eu as putea sa"l intalnesc, daca el ar bura intr"un biplan si ar ateri a in aceiasi pa#iste cu mine ? Ce ar spune el, cum ar arata, cum s"ar purta ? Poate ca el nu ar fi deloc precum acest +esia din pa$inile patate de ulei si de iarba ale #urnalului meu, poate ca nu ar spune nimic din ceea ce spune aceasta carte. Dar daca, lucrurile pe care acesta mi le"a spus sunt adevarate: ca noi atra$em in vietile noastre orice dorim sau mentinem in $andurile noastre, de e'emplu % atunci eu am trait acest moment pentru un anumit motiv, si tu cititorule de asemenea. &u este o coincidenta faptul ca tu tii in mana aceasta carte, poate ca e'ista ceva adevarat in aceste aventuri, pe care tu le citesti acum pentru a"ti reaminti. Am ales sa $andesc asa. *i am ales sa $andesc ca +esia al meu este pre ent acolo, undeva intr"o alta dimensiune, deloc fictiva, privindu"ne pe amandoi, si distrandu"se de ceea ce ni se intampla, e'act in modul in care noi ne"am dorit sa fie. Richard -ach. CAPITOLUL 1 1. A fost odata un Maestru care a venit pe pamant, s-a nascut in tara sfanta a Indianei si a crescut pe dealurile mistice de la rasarit de Fort Wayne. 2. Maestrul a invatat despre aceasta lume in scolile publice din Indiana, si cand a crescut a invatat meseria de mecanic de automobile. 3. Insa Maestrul avea invataturi din alte tari si alte scoli, din alte vieti pe care le-a trait. l si le-a amintit pe acestea, si amintindu-si-le a devenit intelept si puternic, astfel incat ceilalti i-au va!ut puterea si au venit sa-i ceara sfaturi. ". Maestrul credea ca are suficienta putere ca sa se a#ute pe el si intrea$a omenire, si asa cum

credea, asa si era pentru el, astfel incat ceilalti i-au va!ut puterea si au venit la el ca sa fie vindecati de neca!urile si bolile lor nenumarate. %. Maestrul credea ca este bine pentru fiecare om sa se $andeasca la el insusi ca la un fiu al lui &umne!eu, si asa precum credea, asa si era, iar ma$a!inele si $ara#ele unde lucra au devenit intesate de cei care ii cautau invataturile si atin$erea, si stra!ile erau pline de cei care sperau ca macar umbra trecerii sale sa cada asupra lor, si sa le sc'imbe vietile. (. )i in cele din urma, din cau!a multimii, sefii si administratorii atelierelor i-au ordonat Maestrului sa-si paraseasca uneltele si sa plece pe drumul lui, pentru ca asa de mare era imbul!eala in #urul lui, incat nici el, nici ceilalti mecanici nu mai aveau loc sa repare automobile. *. Asa ca el a plecat din oras, si oamenii care l-au urmat au inceput sa-l numeasca Mesia si facator de minuni, asa cum credeau ei, asa si era. +. &aca se pornea furtuna in timp ce el vorbea, nici o picatura de ploaie nu cadea pe capul vreunui ascultator, cel mai din spate din multime ii au!ea cuvintele tot la fel de clar ca si cel mai din fata, indiferent de ful$erele sau tunetele ce veneau din cer. )i totdeauna el le vorbea in parabole. ,. )i el le-a spus- .In fiecare din noi sta puterea de a accepta sanatatea si boala, bo$atia si saracia, libertatea si sclavia. /oi suntem cei care le controlam pe acestea, si nu altcineva.0 11. 2n morar a vorbit si a spus- . ste usor pentru tine sa spui asta, Invatatorule, caci tu esti calau!it asa cum noi nu suntem si nu ai nevoie sa trudesti asa cum trudim noi. 3mul trebuie sa munceasca pentru ca sa traiasca in lumea aceasta.0 11. Maestrul a raspuns si a spus- .3data, traia un sat de creaturi de-a lun$ul fundului unui mare rau de cristal.0 12. .4urentul raului cur$ea in liniste peste ei toti 5 tineri si batrani, bo$ati si saraci, buni si rai, curentul mer$and pe drumul lui, necunoscand altceva decat fiinta sa cristalina.0 13. .Fiecare creatura 5 in felul sau 5 se tinea strans a$atata de plantele de pe fundul raului, pentru ca modul lor de a trai era a$atatul, si a re!ista curentului era ce fiecare invatase de cand s-a nascut.0 1". .&ar o creatura a spus in cele din urma- 6Am obosit a ma tot a$at. &esi nu pot vedea cu oc'ii mei, am incredere ca acest curent stie unde se duce. 3 sa-mi dau drumul si fie ca el sa ma duca unde vrea. 7ot a$atandu-ma, o sa mor de plictiseala8.0 1%. .4elelalte creaturi au ras si i-au spus- 6/ebunule 9 &a-ti drumul, si curentul caruia i te inc'ini o sa te arunce de-a rosto$olul si o sa te farame de stanci, si o sa mori mai repede decat de plictiseala 98.0 1(. .&ar acesta nu i-a lat in seama, si rasufland, si-a dat drumul, si dintr-o data a fost dat de-a rosto$olul si aruncat de curent pe stanci.0 1*. .Insa dupa un timp, cum creatura refu!a sa se a$ate din nou, curentul a ridicat-o libera de la fund, asa ca nu mai era lovita si ranita.0 1+. .)i creaturile din #osul raului, pentru care acela era un strain, au stri$at- 62ite o minune 9 3 creatura ca si noi, si totusi !boara 9 2ite-l pe Mesia, vine sa ne salve!e pe toti 98.0

1,. .)i acela purtat de curent a spus- 6 u nu sunt mai mult Mesia decat voi. :aul e incantat sa ne ridice pe toti in libertate, daca indra!nim doar sa ne dam drumul. Adevarata noastra menire este aceasta calatorie, aceasta aventura8.0 21. .&ar ei au stri$at si mai tare- 6)alvatorule 98, in tot acest timp a$atandu-se de pietre, iar cand s-au uitat din nou dupa el, acesta plecase, si ei au ramas sin$uri facand le$ende despre )alvator.0 21. )i odata Maestrul a va!ut ca multimea il in$'esuia din ce in ce mai mult pe !i ce trecea, mai strans si mai aproape si mai patimas ca niciodata, cand a va!ut ca il fortau sa-i vindece fara incetare, si sa-i 'raneasca intotdeauna cu minunile lui, sa invete in locul lor si sa le traiasca vietile, a plecat sin$ur in acea !i pe un varf de deal departe de ei, si acolo s-a ru$at. 22. )i el si-a spus in inima lui- .Infinita Fiinta )tralucitoare, daca vrei aceasta, ia aceasta cupa de la mine si lasa-ma sa pun deoparte aceasta sarcina imposibila. /u pot sa traiesc viata unui alt suflet, si totusi !eci de mii stri$a catre mine pentru viata. Imi pare rau ca am lasat lucrurile sa a#un$a aici. &aca voiesti, lasa-ma sa ma duc inapoi la motoarele si uneltele mele si lasa-ma sa traiesc ca orice om.0 23. )i o voce i-a vorbit pe acel varf de deal, o voce nici de barbat, nici de femeie, nici puternica, nici slaba, ci o voce infinit de buna. )i vocea i-a spus- ./u voia mea, ci a ta sa se faca. Pentru ca ceea ce vrei, este vointa mea pentru tine. Mer$i pe drumul tau ca orice alt om, si fie ca tu sa fii fericit pe pamant.0 2". )i au!ind aceasta, Maestrul s-a bucurat, si a adus multumiri, si a coborat de pe varful dealului fredonand un cantecel de-al mecanicilor. )i cand lumea l-a asaltat cu nenorocirile ei, ru$andu-l cu staruinta sa-i vindece in locul lor si sa invete pentru ei si sa-i 'raneasca non-stop din cunoasterea lui si sa-i incante cu minunile lui, el a !ambit catre multime si le-a spus pe un ton $lumet- .Plec.0 2%. Pentru o clipa multimea a ramas cu $ura cascata de uimire. 2(. )i el le-a spus- .&aca un om ii !ice lui &umne!eu ca doreste mai mult ca orice sa a#ute lumea suferinda, nu contea!a cu ce pret pentru el, si &umne!eu ii raspunde si ii spune ce trebuie sa faca, trebuie acel om sa faca precum i s-a spus ;0 2*. .&esi$ur invatatorule 90 au raspuns cei mai multi, .Ar fi o placere pentru el sa sufere c'iar torturile iadului, daca &umne!eu i-ar cere-o 90. 2+. .Indiferent cat de mari sunt aceste torturi, indiferent cat de dificila e sarcina lui ;0 2,. . o onoare sa fii span!urat, o $lorie sa fii batut in cuie de un copac si ars, daca asta e ceea ce a cerut &umne!eu0, au spus ei. 31. .)i ce ati face voi0, a spus Maestrul multimii, .daca &umne!eu v-ar vorbi direct in fata si ar spune- 6<A 3:&3/ )A FI7I F :I4I7I I/ =2M , A7A7 7IMP 4A7 7:AI7I8. 4e ati face voi atunci ;0 31. )i multimea tacea, nici o voce, nici un sunet nu se au!ea pe dealuri, in vaile unde se aflau. 32. )i Maestrul a spus tacerii- .Pe calea fericirii noastre vom $asi invatatura pentru care am ales sa traim aceasta viata. Asa am invatat asta!i, si am 'otarat sa va las acum sa mer$eti fiecare pe calea voastra, dupa cum doriti0. 33. )i si-a va!ut de drum prin multime si i-a parasit, si s-a intors la lumea de fiecare !i a oamenilor si masinilor.

CAPITOLUL 2 .ra spre mi#locul verii cand l"am intalnit pe Donald *himoda. (n patru ani de bor, nu mai intalnisem niciodata un alt pilot care sa faca ce faceam eu, burand odata cu vantul din oras in oras, si luand pasa$eri in curse intr"un biplan vechi, cu trei dolari pentru ece minute de bor. Dar, intr"o i, e'act la nord de /erris, (llinois, privind in #os din carlin$a /leetului meu am va ut un vechi !ravel Air 0111, alb"auriu, ateri and incetisor, in fanul $alben"ver ui. Desi viata mea este foarte libera astfel, uneori ma simt destul de sin$ur. Am va ut biplanul acolo, m"am $andit la el cateva secunde, si am decis ca nu s"ar supara nimeni daca as cobori. Alimentarea inchisa si manevra de ateri are odata reali ata, iata"ne, aparatul si cu mine, indreptandu"ne verti$inos spre pamant. (n bataia vantului rasuna doar sunetul bland si usor al unui motor vechi ce isi invartea alene elicea. +i"am ridicat ochelarii de protectie pentru a observa mai bine impre#urimile. 2 #un$la verde de tulpini de porumb stralucea in apropiere, iar in departare se deslusea ima$inea va$a a unui $ard si apoi doar fan proaspat cosit, oricat puteam cuprinde cu privirea. 2 usoara miscare a mansei, pentru a reali a un mic tur deasupra tinutului, cu iarba periind rotile si apoi obisnuitul scrasnet al pamantului sub roti, incetisor, incetisor, si acum un mic $omot scurt si iata"ne opriti, e'act lan$a celalalt avion. Alimentarea fiind oprita, contactul inchis, doar silentiosul cla3"cla3 al elicei ce se rotea din ce in ce mai incet tulbura linistea totala de iunie. Pilotul acelui !ravel Air era ase at in iarba, cu spatele re emat de roata stan$a a avionului sau, privindu"ma. !imp de o #umatate de minut l"am privit si eu, fermecat de misterul calmului sau. &u mai fusesem niciodata atat de indiferent, doar sa stau acolo si sa privesc un alt avion ateri at in acelasi camp cu mine, care era parcat doar la ece metri departare. Am inclinat capul, placandu"l fara sa stiu de ce. Pari sin$ur, am spus peste distanta dintre noi. *i tu la fel. &u vreau sa te plictisesc. Daca pre enta mea inseamna prea mult, imi vad de drum. &u. !e"am asteptat: Am ambit au ind aceasta: (mi pare rau ca am intar iat. . in re$ula. +i"am dat #os casca si ochelarii si strecurandu"ma afara din cabina am sarit pe pamant. .ste o sen atie placuta dupa ce ai petrecut mai multe ore in avion. *per ca nu te deran#ea a niste oua si niste bran a, a spus el. 2ua si bran a si poate o furnica. &ici o stran$ere de mana, nici o introducere de nici un fel. &u era un om $ras. Parul ii cadea pe umeri, mai ne$ru decat cauciucul anvelopei pe care se spri#inea. Avea ochii intunecati ca ai unui soim, $enul de ochi care imi plac la un prieten, si care la oricine altcineva ma fac sa ma simt inconfortabil. Ar fi putut fi un maestru de 3arate pre$atindu"se sa faca o tacuta demonstratie violenta. Am acceptat sandvich"ul si o cana de apa din termos. Apropo, tu cine esti ? am intrebat. De ani de ile de cand fac aceste curse, nu am intalnit niciodata un alt pilot afara in camp. &u prea sunt potrivit pentru altceva, a spus el, aproape fericit. *tiu putina mecanica, sudura, ma pricep putin si la caroserii, daca stau prea mult intr"un loc, am probleme. Asa ca am luat acest avion si acum am intrat pe aceasta linie. Ce fel de masini cunosti ? .u ma #ucam cu tractoarele diesel de cand eram un pusti. D"4, D"5, am lucrat putin timp cu ele in 2hio. D"5 e mare cat o casa. *unt an$rena#e #oase dublu compuse care pot intr"adevar sa miste un munte ? .'ista cai mai bune de a deplasa muntii, a spus el cu un ambet care a durat poate o ecime de secunda. +"am inclinat pentru o clipa sub aripa #oasa a avionului sau, privindu"l. 6n #oc al luminii) era $reu sa privesti omul de aproape. Ca si cum ar fi avut o lumina in #urul capului, fundalul pier andu"se in acea lumina neclara, misterioasa, ar$intie.

. ceva in nere$ula ? a intrebat el. Ce fel de probleme ai avut ? 2 7 &u prea mari. Doar ca imi place sa ma deplase in aceste ile, la fel ca si tie. +i"am luat sandvich"ul si m"am plimbat in #urul avionului sau. .ra un aparat din 8594 sau 8595, si era complet ne $ariat. /abricile nu fac niciodata avioane care sa arate atat de noi cum era acesta, parcat acolo pe camp. Arata de parca ar fi fost vopsit cu doua eci de straturi de vopsea pe ba a de ulei butilic, lustruite din plin, astfel incat totul stralucea ca o o$linda pe structura de lemn a aparatului. Pe cadrul carlin$ii se putea citi :Don;, scris cu vechile foite de aur en$le esti si mai e'ista de asemenea inre$istrarea de pe bord ce spunea D.<.*=(+2DA. (nstrumentele erau toate noi, instrumente de bor ori$inale, din 8594. &ici o $arietura nicaieri, nici o pata, nici macar o sin$ura picatura de ulei de motor de la alimentare. &ici un sin$ur fir de pai pe dusumeaua carlin$ii sale, ca si cum aceasta masina nu ar fi burat niciodata, ci pur si simplu s"ar fi materiali at pe loc, printr"o bucla temporala ce se incrucisa cu #umatatea secolului. Am simtit un frison rece de"a lun$ul $atului. De cat timp iei pasa$eri ? l"am intrebat peste avion. Cam de o luna, cinci saptamani. +intea. Cinci saptamani in camp, oricine ai fi fost tu, ar fi trebuit sa te murdaresti si sa ai ulei pe avion si fire de paie sau praf pe dusumeaua carlin$ii, indiferent cum ar fi. Dar aceasta masina era ciudata) nici un pic de ulei pe aparatorile de vant, nici un fel de scame a$atate in aripioarele terminale si pe coada, nici macar un $andacel strivit de elice. Acestea nu erau posibile pentru un avion care sa fi burat vara prin (llinois. Am mai studiat acel !ravel Air inca cinci minute, si apoi m" am intors si m"am ase at pe camp sub aripa avionului, in fata pilotului. &u imi era teama, inca imi placea individul, dar ceva nu mer$ea. De ce nu imi spui adevarul ? !i"am spus adevarul, Richard, a spus el. &umele meu era de asemenea inscris pe avionul meu. &imeni nu transporta pasa$eri timp de o luna intr"un !ravel Air, fara a avea macar putin ulei pe avion, prietene, sau macar putin praf ? &ici macar o pata sau o lipitura din fabrica ? =ei, pentru numele lui Dumne eu, macar pe dusumea ? .l mi"a ambit calm. .'ista lucruri pe care tu nu le stii. (n acel moment imi parea o fiinta ciudata de pe o alta planeta. Am cre ut ce mi"a spus, dar asta nu imi putea e'plica in nici un fel avionul bi#uterie parcat afara in campul varatic. .ste adevarat. Dar intr"o i le voi stii pe toate. *i atunci vei putea lua avionul meu, Donald, deoarece nu voi mai avea nevoie de el pentru a bura. .l m"a privit interesat, ridicand sprancenele sale ne$re. 2h, spune"mi ? Am fost incantat. Cineva dorea sa"mi asculte teoria 7 2amenii nu pot sa boare pentru ca ei $andesc ca aceasta nu este posibil, asa ca ei bineinteles, nu invata primul principiu al aerodinamicii. .u doresc sa cred ca e'ista undeva in alta parte un alt principiu: nu avem nevoie de avioane pentru a bura, sau pentru a trece prin pereti, sau pentru a mer$e pe alte planete. &oi putem invata cum sa facem aceasta oriunde, fara a#utorul masinilor. Daca dorim aceasta. A ambit, pe #umatate serios, inclinand din cap. *i cre i ca vei invata ceea ce doresti reali and curse de trei dolari deasupra campului. *in$ura invatatura care contea a este cea pe care am dobandit"o prin propriile forte, facand ceea ce am dorit sa fac. Daca ar fi un sin$ur suflet pe pamant care sa ma poata invata ceea ce eu doresc sa stiu, mai mult decat o pot face avionul meu si cerul, as fi chiar acum in cautarea lui. 2chii aceia intunecati m"au privit e$ali. &u cre i ca esti $hidat, daca doresti cu adevarat sa inveti aceste lucruri ? *unt $hidat, da. &u este oricine ? Am simtit intotdeauna un fel de supervi are asupra mea, sau ceva de $enul acesta. *i cre i ca vei fi condus catre un invatator care te va putea a#uta. Daca nu cumva invatatorul sunt eu, da. Poate ca e'act aceasta se intampla, a spus el.

>>> 6n camion nou si modern cobora linistit spre noi, ridicand o perdea subtire de praf maroniu, si s"a oprit apoi in camp. 6sa s"a deschis, si o persoana in varsta a iesit, impreuna cu o fetita cam de ece ani. Praful parea incremenit in aer, atata nemiscare era. /aceti curse, nu"i asa ? a spus omul. Campul era descoperirea lui Donald *himoda, asa ca eu am ramas tacut. Da, domnule, a spus el luminos. De"abia astept sa bor, vreti sa incercati ? Daca vin, faci niste acrobatii acolo sus cu mine, vire i si faci niste loopin$"uri ? 2chii omului sclipeau, in timp ce se uita sa vada daca intele$em dialectul sau de om de la tara. /ac asta daca vrei, si nu fac daca nu vrei. *i doresti o multime de bani, presupun. !rei dolari cash, domnule, pentru ece minute de bor in aer. Asta inseamna ??,? centi pe minut. *i merita, multi mi"au spus asta. Aveam un sentiment ciudat fiind spectator, stateam acolo trandavind si ascultand modul in care acest individ incheia afacerea. (mi placea ce spunea, totul pe un ton #os. +a obisnuisem atat de mult cu propriul meu stil de a"mi vinde cursele @Aa $arante un fri$ de 81 $rade acolo sus, baieti 7 =aideti, veniti acolo in aer unde numai pasarile si in$erii boara 7 !oate acestea doar pentru trei dolari, o cota foarte mica pentru pun$a sau bu unarele voastre)B, uitasem ca ar putea e'ista si un altul. .ste o oarecare tensiune in a bura si a vinde curse de unul sin$ur. .ram obisnuit cu ea, dar tot o mai simteam: daca nu buram cu pasa$erii, nu mancam. Acum cand puteam sta deoparte, cina mea nedepin and de aceasta iesire, m"am rela'at dintr"o data si am privit scena. /etita statea in spate si ne privea. -londa, cu ochi caprui, cu o fata solemna, era acolo pentru ca bunicul ei era. .a nu dorea sa boare. +ult mai adesea intalneai cealalta varianta, copii nerabdatori si batrani mai preva atori, dar oricine capata o intuitie pentru aceste lucruri atunci cand este vorba de propriul sau mod de viata, si eu stiam ca acea fetita nu ar bura cu noi, nici daca am astepta intrea$a vara. Care dintre voi, domnilor) ? a spus omul. *himoda si"a turnat o cana cu apa. Richard va bura cu tine. .u sunt inca la ora mesei, doar daca nu vrei sa astepti. &u, domnule, sunt $ata sa mer$. Putem bura peste ferma mea ? *i$ur am raspuns. !rebuie doar sa"mi spui pe unde vrei sa mer$em. +i"am scos sacul de dormit, $eanta de scule si vasele de $atit din partea din fata a carlin$ii avionului, l"am a#utat pe om sa se instale e pe locul pasa$erilor si i"am pus centura de si$uranta. Apoi m"am strecurat in spatele carlin$ii, punandu"mi si eu centura. /a"mi un vant la elice, vrei, Don ? Da. *i"a luat cana de apa cu el si s"a apropiat de elice. Cum doresti ? (mpin$e usor, impulsul se va $enera sin$ur prin mana ta. (ntotdeauna cand cineva impin$e elicea /leet"ului, o impin$e prea tare, si din motive complicate, motorul nu porneste. Dar acest om a impins"o, rotind"o foarte incet, ca si cum ar fi facut aceasta dintotdeauna. (mpulsul a fost prins imediat, scanteile au tasnit in cilindri si vechiul motor a inceput sa vibre e, si toate acestea foarte usor. .l s"a indepartat catre avionul sau, s"a ase at si a inceput sa vorbeasca cu fetita. (ntr"o e'plo ie de cai putere si paie burand, avionul s"a ridicat in aer, urcand la ?1 de metri @daca motorul s"ar opri acum, am ateri a in porumbB, apoi la 8C1 de metri @acum ne putem intoarce si putem ateri a pe camp) acum, catre vest iata o pasuneB, 901 de metri inaltime si platou, urmaream de$etul aratator al omului ce"mi indica prin vant directia sud"vest. !rei minute de bor si iata ca ne invarteam pe deasupra unei ferme, peste hambarele de culoarea carbunilor incandescenti, peste casa de culoarea fildesului, intr"o mare de menta, si o $radina cu ar avaturi in spate: porumb si laptuca si rosii. Pasa$erul meu privea in #os in timp ce ne roteam prin aer pe deasupra fermei, pe care o vedeam

incadrata de aripile si de cor ile avionului. Pe veranda a aparut o femeie, alba pe fundalul albastru al rochiei, $esticuland. 2mul i"a facut si el semn. Aor vorbi mai tar iu probabil despre cum s"au putut vedea unul pe altul atat de bine, peste cer. *"a uitat inapoi spre mine cu incuviintare, spunandu"mi ca a fost destul, ca"mi multumeste si ca acum ne putem intoarce. Am facut un cerc lar$ peste /erris, pentru ca oamenii sa stie ca facem boruri cu pasa$eri, si am coborat in spirala catre pa#iste, pentru a le arata unde se intampla aceasta. !ocmai coboram pentru a ateri a, cand !ravel Air"ul s"a rotit maturand pamantul, indreptandu"se catre ferma pe care tocmai o parasisem. Dburasem odata cu o nava de circ si pentru un moment am trait acum e'act acelasi sentiment) un avion ridicandu"se cu pasa$eri, in timp ce altul ateri ea a. Am atins solul cu un usor scrasnet, si am rulat pana la capatul pa#istii, pe sosea. +otorul s"a oprit, omul si"a desprins centura si l"am a#utat sa iasa, si"a scos portofelul din salopeta si a numarat dolarii, scuturand din cap. A fost un bor pe cinste, fiule. *untem convinsi. &oi nu vindem decat marfa buna. Prietenul tau este cel care vinde 7 2 ? (ti spun, prietenul tau ar putea vinde si cenusa diavolului, pun pariu, nu cre i ? Ce ti"a venit sa spui asta ? Din cau a fetitei, bineinteles. 6n bor cu avionul pentru nepoata mea, *arah 7 (n timp ce vorbea el privea !ravel Air"ul, care era acum ca un fir de praf ar$intiu la distanta in aer, rotindu"se in #urul fermei. Aorbea asa cum vorbeste un om calm, observand in curte o tufa uscata care a inmu$urit, a inflorit si a rodit mere. De cand s"a nascut, aceasta fetita a avut o teama de moarte de locurile inalte. !ipa, era terifiata. *arah mai curand ar intra cu mainile $oale intr"un viespar decat sa se catere intr"un copac. &u s"ar catara in pod, nici daca ar veni Potopul. Aceasta fetita este atrasa de masini, nu se poarta rau cu animalele, dar in ce priveste inaltimile, este foarte prudenta 7 *i iat"o acum acolo sus in aer. A continuat sa vorbeasca despre aceasta si despre alte oca ii speciale, si"a amintit de vremurile cand pilotii obisnuiau sa vina la Ealesbur$, cu ani in urma, si la +onmouth, burand aripa lan$a aripa, la fel cum faceam si noi, si facand tot felul de salturi nebunesti cu avioanele lor. Am privit la !ravel Air"ul aflat la distanta, ce devenea tot mai mare, coborand in spirala catre camp, ametitor, asa cum eu nu o facusem niciodata, impreuna cu o fetita careia ii era frica de inaltime, alunecand pe deasupra porumbului si a $ardurilor si atin$and iarba intr"o ateri are uluitoare. Donald *himoda bura probabil de mult timp, daca isi putea permite sa ateri e e cu un !ravel Air in acest fel. Avionul a rulat si s"a oprit lan$a noi, fara nici o interventie e'terioara, si fara obisnuitul huruit al elicei care se opreste. Am privit mai atent. &u erau nici un fel de insecte pe elice. &ici macar o musca omorata pe acea lama de doi metri si #umatate. Am aler$at sa a#ut, sa scot centura de si$uranta de pe micuta fetita, sa deschid usa carlin$ii si sa ii arat pe unde sa paseasca astfel incat piciorul ei sa nu treaca prin $olul aripii. Cum ti"a placut ? am intrebat"o. Dar ea nu a observat ca i"am vorbit. -unicule, nu imi mai este frica. &u am fost speriata, pe cuvant 7 Casa arata ca o #ucarie micuta si bunica mi"a facut semn, iar domnul a spus ca am fost speriata doar pentru ca odata am ca ut de la inaltime si am murit, si ca nu trebuie sa imi mai fie frica niciodata 7 2 sa ma fac pilot, bunicule. Aoi avea un avion si voi lucra sin$ura la motor, si voi bura pretutindeni si voi face curse 7 Pot sa fac aceasta ? *himoda a ambit catre om si a ridicat din umeri. !i"a spus el ca vei fi pilot, nu"i asa, *arah ? &u, eu o spun. +a pricep de#a la motoare, tu stii asta 7 -ine, vei putea vorbi despre aceasta cu mama ta. . timpul pentru noi sa ne intoarcem acasa. Cei doi ne"au multumit si omul a inceput sa mear$a, iar fetita sa aler$e spre camion, ambii schimbati de ceea ce se intamplase pe camp si in aer. Au sosit doua automobile, apoi un altul, si

apoi am avut parte de o multime de oameni care doreau sa vada /erris"ul din aer. Am facut doispre ece sau treispre ece boruri cat mai rapide, si dupa aceasta am dat o fu$a la statia de ben ina din oras pentru a"i cumpara combustibil /leet"ului. Apoi inca cativa pasa$eri, si inca mai multi, si s"a facut dupa amia a, iar noi am burat fara oprire pana la apusul soarelui. 6n semn indica undeva Populatia: 911 locuitori si spre inserat ne"am $andit ca au burat cu totii, si de asemenea si cativa din afara orasului. (n $raba aceea am uitat sa intreb ceva despre *arah si despre ce"i spusese Don ei, daca el inventase acea poveste sau daca ceea ce"i spusese despre moartea sa era adevarat. Din cand in cand ii priveam avionul mai de aproape, in timp ce pasa$erii isi schimbau locurile. &ici macar un semn pe el, nici o picatura de ulei nicaieri. Aparent el bura evitand insectele pe care eu trebuia sa le curat de pe aparatorile mele de vant la cel putin o ora sau doua. Cerul mai era foarte putin luminat atunci cand ne"am oprit. (ntre timp eu am adunat cateva tulpini de porumb uscate in micutul meu cuptor improvi at, le"am acoperit cu carami i de carbune, si am aprins focul, era intuneric deplin, si lumina focului facea sa straluceasca culorile de pe avioanele parcate in apropiere si pe paiele aurii din #urul nostru. Am aruncat o privire in cutia cu alimente. Avem supa sau $hiveci sau spa$hete, am spus eu. *au pere sau piersici. Arei niste piersici fierbinti ? &u"i nici o diferenta, a spus el bland. 2rice sau nimic. 2mule, nu ti"e foame ? A fost o i $rea 7 &u mi"ai oferit prea munte care sa ma atra$a, cu e'ceptia acelui $hiveci. Am deschis cutia cu $hiveci folosindu"ma de cutitul meu de aviator, si am facut la fel cu cutia cu spa$heti, apoi am apropiat ambele cutii de foc. -u unarele mele erau $rele de bani) acesta a fost unul din cele mai placute momente ale ilei pentru mine. Am scos hartiile afara si le"am numarat, nestraduindu"ma prea mult sa le indrept. .rau o suta patru eci si sapte de dolari, si am incercat sa mi"i repre int, ceea ce nu a fost usor pentru mine. Asta inseamna) asta inseamna) sa vedem) patru eci si inca) patru eci si noua de boruri asta i. Am depasit o i de o suta de dolari, Don, doar e si /leet"ul. !u probabil ca ai depasit cu usurinta doua sute) ai burat mai ales cu doi pasa$eri deodata ? +ai ales a raspuns el. (n le$atura cu acel invatator pe care il cautai, a spus el. Acum nu mai caut nici un invatator, am spus eu. Acum numar bani 7 As putea trai o saptamana din asta, sau ar putea ploua o saptamana intrea$a 7 +"a privit si a ambit. Acum cand inoti in banii tai, a spus el, daca nu te deran#ea a, imi dai si mie $hiveciul ?

CAPITOLUL 3 +ultimi si mase si a$lomerari de oameni, torente de umanitate, revarsandu"se catre un sin$ur om aflat in mi#locul tuturor. Apoi oamenii au devenit un ocean pe cale de a ineca acel om, dar in loc de a se ineca el a inceput sa mear$a pe deasupra oceanului, fluierand, si a disparut. 2ceanul de apa s"a preschimbat intr"un ocean de iarba. 6n !ravel Air 0111 alb"auriu tocmai ateri a si pilotul a deschis carlin$a scotand un ste$ulet pe care scria: Dbor % !rei Dolari % Dbor. .ra trei dimineata cand m"am tre it din vis, reamintindu"mi"l in totalitate si, pentru un anumit motiv, fiind fericit datorita lui. Am deschis ochii pentru a ma uita in lumina lunii, la acel !ravel Air parcat lan$a avionul meu. *himoda statea pe sacul sau de dormit asa cum statea cand l"am intalnit pentru prima data, re emat de roata stan$a a avionului sau. &u il distin$eam foarte clar, dar stiam ca este acolo. -una, Richard, a spus el bland in intuneric. Acest vis iti spune ce se petrece ? Ce sa"mi spuna ? am is eu naucit. (nca imi aminteam visul si nu m"am $andit sa fiu surprins ca el era trea .

Aisul tau. (ndividul acela, si multimile si avionul, a spus el cu rabdare. Ai fost curios in le$atura cu mine, asa ca acum stii, este in re$ula ? Au aparut niste relatari in iare: Donald *himoda, cel pe care obisnuiau sa il numeasca mecanicul +esia, Avatarul American, care a disparut intr"o i din fata a 9C.111 de martori ? (mi aminteam aceasta, citisem intr"un iar local din 2hio, deoarece era pe pa$ina intai. Donald *himoda ? Fa dispo itia ta, a spus el. Acum stii, asa ca nu trebuie sa ma mai bati la cap. Du"te si te culca inapoi. +"am $andit mult timp la aceasta inainte de a adormi. >>> !i s"a dat voie) nu cred) daca ai obtinut o misiune ca aceasta, cea de +esia, se presupune ca trebuie sa salve i lumea, nu"i asa ? &"am stiut ca un +esia poate pur si simplu sa se intoarca astfel pe calcaie si sa plece. .ram catarat sus pe avion si ma $andeam la ciudatul meu prieten. Arunca" mi o cheie de 5 % 8G, vrei te ro$, Don ? A rascolit in $eanta de scule si mi"a aruncat"o. Ca si celelalte instrumente in acea dimineata, cea pe care el mi"a aruncat"o a incetinit si s"a oprit la trei eci de centimetri de mine plutind ca si cand nu ar fi avut $reutate, si intorcandu"se lenes in aer. (n momentul in care am atins"o, totusi, a devenit $rea in mana mea, o cheie de avion de crom"vanadiu de toate ilele. .i bine, nu chiar de fiecare i. +ereu, de cand o cheie ieftina de H % 4 mi se rupsese in mana, imi cumparam cele mai bune unelte pe care un om le poate avea. -ineinteles ca poti pleca 7 Poti parasi orice doresti, daca te ra $andesti si nu mai doresti acel lucru. (ti poti opri respiratia, daca doresti sa faci aceasta 7 a spus el si a lansat in bor un surub Phillips, spre propriul sau amu ament. Asa ca am renuntat sa mai fiu un +esia, si daca am ales aceasta alternativa defensiva, poate ca am facut"o pentru ca eu sunt putin defensiv. . mai bine asa decat sa ai de indeplinit o misiune si sa o urasti. 6n bun om nu uraste nimic si este liber sa mear$a pe orice cale doreste. .i bine, aceasta este adevarat pentru oricine, bineinteles. !oti suntem fiii lui Dumne eu, sau copiii lui (isus, sau idei ale +intii sau oricum altfel doresti sa spui. Am lucrat la stran$erea piulitelor cilindrului de ba a a motorului Iinner. Acest vechi -C este o buna pompa hidraulica, dar piulitele doresc sa se desurube e la fiecare o suta de ore de bor, sau cam asa, si este intelept sa le impiedici sa sara. Prima fiind stransa destul, am impins inca un sfert de tura, si am fost multumit de intelepciunea mea de a le verifica pe toate in aceasta dimineata, inainte de a bura cu alti clienti. .i bine, da, Don, dar sarcina unui +esia este diferita de alte meserii, stii ? (isus mer$and inapoi sa bata cuie pentru a trai ? *una bi ar. .l s"a $andit o clipa la aceasta incercand sa vada punctul meu de vedere. &u pot sa te intele$ 7 Ciudat a fost faptul ca el nu a renuntat atunci cand ei au inceput pentru prima data sa"l numeasca *alvator. (n loc de a pleca, la aceasta veste proasta, el a incercat pe cale lo$ica: :/oarte bine, eu sunt fiul lui Dumne eu, dar asa suntem cu totii, eu sunt salvatorul, dar la fel sunteti si voi 7 Fucrurile pe care eu le fac, le puteti face si voi 7; 2rice om in deplinatatea capacitatilor sale mentale poate intele$e aceasta. .ra cald acolo sus pe carlin$a, dar nu ma simteam. Cu cat doresc mai mult sa fac ceva, cu atat mai putin pot numi aceasta munca. .ram satisfacut sa stiu ca am impiedicat cilindrii sa boare de pe motor. *puneai ca vrei o alta cheie, a spus el. &u vreau o alta cheie, si din intamplare, sunt suficient de avansat spiritual incat sa consider aceste trucuri ale tale, *himoda, niste simple #ocuri ale unui suflet insuficient evoluat sau poate ale unui hipnoti ator incepator. 6n hipnoti ator 7 .i bine, te infierbanti repede 7 Dar mai bine hipnoti ator decat un +esia. Ce misiune plicticoasa. 2are de ce nu am stiut ca va fi o misiune plicticoasa ?

Ai stiut, am spus eu cu intelepciune. .l doar a ras. !e"ai $andit vreodata, Don, ca s"ar putea sa nu fie chiar asa de usor sa renunti, la urma urmei ? Ca s"ar putea sa nu poti sa te intorci pur si simplu la viata unei fiinte umane obisnuite ? De data aceasta el nu a mai ras. Ai dreptate, bineinteles a spus el, trecandu"si de$etele prin parul sau ne$ru. Daca stau in orice loc prea mult, mai mult de o i sau doua, oamenii vor stii ca e ceva neobisnuit cu mine. 2 usoara atin$ere pe mana si esti vindecat de un cancer terminal si inainte de sfarsitul saptamanii, voi fi din nou incon#urat de multime. Acest avion ma mentine in miscare, si nimeni nu stie de unde vin si unde ma voi duce mai departe, ceea ce mi se potriveste foarte bine. Poate vor veni timpuri mai $rele pentru tine, mai $rele decat iti ima$ine i, Don. 2h ? Da, da, intrea$a orientare a timpului nostru este totusi de la material catre spiritual)Asa inceata cum este, este totusi o frumoasa miscare uriasa. .u nu cred ca lumea te va lasa sin$ur. &u pe mine ma vor ei, ci miracolele 7 *i acestea le poate invata si altcineva, sa fie el +esia. &u"i voi spune ca e o treaba plicticoasa. *i pe lan$a aceasta, :&u e'ista nici o problema atat de mare incat sa nu poti fu$i de ea;. +"am lasat sa alunec in #os de pe carlin$a pe iarba si am inceput sa stran$ piulitele de la cilindrii trei si patru. &u toate dintre ele se pierdusera, dar cateva da. (l cite i probabil pe *noopJ Catelul ? Cite adevarul, oriunde il $asesc, multumesc. &u poti sa fu$i, Don 7 Ce ar fi daca as incepe sa te elo$ie chiar acum ? Ce ar fi daca as obosi sa mai lucre la motorul meu si as incepe sa te ro$ sa il repari in locul meu ? 6ite, iti voi da toate monedele de 81 centi pe care le voi casti$a de acum inainte, pana la apusul soarelui, doar daca ma inveti cum sa plutesc in aer 7 Daca nu faci aceasta, atunci voi sti ca va trebui sa incep sa ma ro$ tie, /iinta sfanta trimisa pentru a"mi usura povara. .l doar a ambit. !ot nu cred ca intelesese ca nu putea sa fu$a astfel. Cum puteam eu sa stiu aceasta cand el nu stia ? Ai trait intre$ul spectacol, asa cum il ve i in filmele din (ndia ? +ultimi in strada, bilioane de maini care te atin$, flori si cenusa, platforme aurite cu tapiserii de ar$int pe care sa stai pe ele atunci cand vorbesti ? &u. Chiar inainte de a cere o misiune, am stiut ca n"as putea suporta asta. Asa ca am ales *tatele 6nite, si am avut doar multimile. .ra dureros pentru el sa"si reaminteasca, si mi"a parut rau ca am rascolit toate acestea. *tatea pe iarba si imi vorbea, privind spre mine. !ot ce voiam sa spun, in numele iubirii lui Dumne eu, este ca daca doresti atat de mult libertatea si bucuria, nu poti intele$e ca ele nu sunt nicaieri in afara ta ? !rebuie sa cre i cu tarie ca le ai, si le vei avea 7 Actionea a ca si cum ar fi ale tale, si ele sunt 7 Richard, ce este atat de $reu de inteles in asta ? Dar ma#oritatea dintre ei nici macar nu aud. .i vad doar miracolele % seamana cu mersul la cursele auto pentru a vedea ciocnirile % ei vin la mine doar pentru a vedea miracole. +ai intai aceasta este frustrant si dupa un timp devine chiar plictisitor. &u pot sa imi dau seama cum alti +esia pot sa re iste. Daca privesti lucrurile astfel, ele isi pierd din farmecul lor, am spus eu. Am strans si ultima piulita si am pus la o parte cheia. (ncotro ne indreptam asta i ? .l a privit carlin$a mea, si in loc de a incepe sa curete insectele de pe aparatorile mele de vant, si"a trecut doar mana peste ea si micile creaturi strivite au revenit la viata si au burat. Propria lui aparatoare de vant nu avea nevoie niciodata sa fie curatata, bineinteles, si acum am stiut ca motorul sau nu va avea niciodata nevoie de nici un fel de intretinere, de asemenea. &u stiu, mi"a spus el. &u stiu unde ne vom indrepta. Ce vrei sa spui ? !u cunosti pre entul, trecutul si viitorul tuturor lucrurilor. Poti sa stii e'act unde vom mer$e 7 .l a oftat. +da. Dar incerc sa nu ma $andesc la aceasta. Pentru un timp, cum lucram la cilindri, mi"a trecut prin cap ca tot ceea ce aveam de facut era sa stau cu acest individ, si nu vor mai fi nici un fel de probleme, nimic rau nu se va intampla si totul va mer$e bine. Dar modul in care spusese: (ncerc sa nu ma $andesc la aceasta, ma facea sa imi aduc aminte despre ce se intamplase cu ceilalti +esia"si trimisi in lume. Ceva stri$a in mine sa ma

intorc catre sud dupa ce voi decola si sa ma indeparte cat mai mult de acest om. Dar asa cum am spus, parea sin$ur, burand asa in modul sau particular, si am fost bucuros sa il intalnesc, doar ca sa am pe cineva cu care sa vorbesc, care sa deosebeasca un eleron de un stabili ator vertical. Ar fi trebuit sa ma intorc catre sud, dar dupa ce am decolat am ramas cu el si am burat catre nord si est, catre acel viitor la care el se straduia sa nu se $andeasca. CAPITOLUL 4 6nde ai invatat toate acestea, Don ? *tii atat de multe, sau poate cred eu ca stii. &u. !u chiar stii multe. *unt re ultatul practicii ? &u ai primit nici o initiere speciala pentru a deveni un maestru ? +i"au dat o carte sa citesc. Am atarnat o esarfa de matase proaspat spalata pe sarma si m"am uitat fi' la el. 2 carte ? +anualul +antuitorului: este un fel de -iblie pentru maestri. Am o copie a ei pe aici pe undeva, daca esti interesat. Da, da 7 Arei sa spui o carte normala care iti spune) A rascolit un timp in spatiul pentru ba$a#e din spatele suportului pentru cap al !ravel Air"ului si s"a intors cu un volum mic, le$at in ceva asemanator cu pielea de caprioara. Ghidul Mesia-silor,

tiparit in caractere ne$re

Memento-uri

entru

!u"letul A#ansat$

Cum adica manualul +antuitorului ? Aici scrie Ehidul +esia"silor. Ceva de $enul acesta, mi"a raspuns el si a inceput sa isi adune lucrurile din #urul avionului, ca si cum s"ar fi $andit ca era timpul sa plecam. Am rasfoit cartea, era o colectie de ma'ime si para$rafe scurte.

Perspectiva 5 Foloseste-o sau pierde-o. &aca ai desc'is la aceasta pa$ina, inseamna ca ai uitat ca ceea ce se intampla in #urul tau nu este real. >andeste-te la aceasta. Adu-ti aminte de unde vii, unde te duci si de ce ai creat mi!eria pe care tu sin$ur ai pus-o pe primul loc. Adu-ti aminte, vei muri de o moarte $roa!nica. 7otul este un antrenament util si iti va place mai mult daca nu vei uita nici o clipa aceasta.

7otusi, ia-ti moartea in serios. A rade pe drumul catre e?ecutie nu este cava ce sa poata intele$e formele de viata mai putin avansate, si ei te vor crede cu totii nebun. Ai citit aceasta, despre pierderea perspectivei, Don ? &u. *pune ca vei muri de o moarte in$ro itoare. &u trebuie neaparat. Depinde de circumstante si de cum simti ca se aran#ea a lucrurile. !u vei muri de o moarte cumplita ? &u stiu. &u"i de mirare, vei $andi acum, ca nu mi"am dus la capat misiunea ? 2 ascensiune tacuta ar fi suficienta. Aoi decide in cateva saptamani, atunci cand voi termina lucrul pentru care sunt aici. Am considerat ca $lumeste, asa cum facea din cand in cand , si nu am stiut ca vorbise serios in le$atura cu aceasta decat dupa cateva saptamani. Am continuat sa citesc din carte, erau $enul de cunostinte de care are nevoie un maestru.

A invata inseamna a afla ceea ce de#a stii. A face inseamna a demonstra ca stii. A e?plica invatatura inseamna a reaminti celorlalti ca ei stiu la fel de bine ca si tine. )unteti cu totii cei ce invata. cei ce actionea!a si invatatorii.

)in$ura ta obli$atie in orice perioada a vietii este sa-ti fi credincios tie insuti. A fi credincios altcuiva sau oricarui lucru nu este doar imposibil, ci si semnul unui fals Mesia.

Intrebarile simple sunt cele mai profunde. 2nde te-ai nascut ; 2nde este casa ta ; 2nde vei mer$e ; 4e faci ; >andeste-te

la toate acestea din cand in cand, si observa cum se modifica in timp raspunsul tau.

<ei preda cel mai bine ceea ce ai cea mai mare nevoie sa inveti. .sti in$ro itor de tacut acolo, Richard, a spus *himoda, ca si cum ar fi dorit sa vorbeasca cu mine. +da, am raspuns eu si am continuat sa citesc. Daca aceasta era o carte doar pentru maestri, nu doream sa o pierd.

7raieste astfel incat niciodata sa nu-ti fie rusine daca orice din ceea ce faci sau spui este publicat de #ur impre#urul $lobului 5 c'iar daca ceea ce este publicat nu este adevarat.

Prietenii tai te vor cunoaste mai bine in primul minut in care ii vei intalni decat te vor cunoaste cunoscutii tai in o suta de ani.

4ea mai buna cale de a evita responsabilitatea este de a spune . u am responsabilitati0. Am observat ceva ciudat in le$atura cu cartea. Pa$inile nu au numere pe ele, Don. &u, a spus el. !rebuie doar sa o deschi i si ve i acolo lucrul de care ai cea mai mare nevoie. 2 carte ma$ica 7 &u. Poti sa faci aceasta cu orice carte. Poti sa faci aceasta si cu un iar vechi, daca citesti suficient de atent. &u ai facut"o niciodata, sa te $andesti intens la o anumita problema si apoi sa deschi i orice carte ai la indemana si sa ve i ce iti spune ?

&u. .i bine, sa incerci odata. Am incercat. Am inchis ochii si am intrebat ce se va intampla cu mine daca voi ramane in continuare cu aceasta persoana ciudata. +a simteam bine in pre enta sa, dar nu puteam sa ma impac cu ideea ca ceva deloc amu ant avea sa i se intample in curand, si nu vroiam sa fiu prin #ur cand acel ceva se va intampla. Eandindu"ma la aceasta, am deschis cartea cu ochii inca inchisi, apoi i"am deschis si am citit.

sti condus pe parcursul vietii de catre fiinta interioara inteleapta, #ucausa fiinta spirituala care este )inele tau real.

/u intoarce spatele viitorului posibil inainte de a fi si$ur ca nu ai nimic de invatat de la el.

sti intotdeauna liber sa te ra!$andesti si sa ale$i un viitor diferit, sau un trecut diferit. *a ale$i un trecut diferit ? Fiteral sau fi$urat sau cum) ? (mi simt mintea sovaind, Don. &u stiu cum ar fi posibil sa invat acest material. Practica. Putina teorie si o multime de practica, a spus el. (ti va lua cam o saptamana si #umatate. 2 saptamana si #umatate. +da. !rebuie doar sa cre i ca stii toate raspunsurile, si vei sti toate raspunsurile. *a cre i ca esti un maestru, si chiar esti. &u am spus niciodata ca vreau sa fiu un maestru. .ste in re$ula, a spus el. &u esti. Dar am pastrat manualul si el niciodata nu mi l"a mai cerut inapoi.

CAPITOLUL % /ermierii din +id <est au nevoie de terenuri bune pentru ca munca lor sa prospere. Fa fel si pilotii de curse mici, cum eram noi. .i trebuie sa fie aproape de clientii lor. *a $aseasca campuri in apropierea oraselor, campuri plantate cu iarba sau fan sau ova sau $rau, a caror iarba sa fie taiata scurt, sa nu e'iste vaci in apropiere care sa pasca iarba, sa e'iste in apropiere un drum pentru masini, o poarta in $ard pentru oameni, terenurile trebuie sa fie dispuse astfel incat avioanele sa

nu trebuiasca sa boare prea #os pe deasupra caselor nimanui, terenul trebuie sa fie suficient de neted astfel incat aparatele sa nu se hurducaie de membrandu"se in bucati in timp ce rulea a cu HC de 3mKora pe sol, si suficient de lun$ pentru a ateri a si a decola in si$uranta in ilele senine ale verii. *i mai ales au nevoie de permisiunea proprietarului pentru a bura acolo chiar si o i. +a $andeam la toate acestea in timp ce buram spre nord in dimineata de sambata, +esia si cu mine, verdele si auriul tinutului defiland incet, la ?11 de metri dedesubt. !ravel Air"ul lui Donald *himoda plutea fara $omot lan$a aripa mea dreapta, imprastiind lumina soarelui in toate directiile prin fusela#ul sau stralucitor ca o$linda. 6n aparat incantator, m"am $andit, dar prea mare pentru aceste timpuri $rele. Putea intr"adevar sa transporte doi pasa$eri deodata, dar de asemenea cantarea de doua ori mai mult decat /leet"ul, si de aceea avea nevoie si de mai mult teren pentru a decola si ateri a. Am avut odata un !ravel Air dar l"am schimbat in cele din urma cu acest /leet, care se poate folosi pe terenuri minuscule, astfel de campuri fiind mult mai usor de $asit in apropierea oraselor. .u ma puteam descurca cu acest /leet pe un teren de o suta cinci eci de metri, in timp ce !ravel Air"ul avea nevoie de cel putin trei sute sau patru sute de metri. !e le$i tu insuti de acest individ, am $andit, si de asemenea te le$i tu insuti de limitele avionului sau. *i chiar in momentul in care am $andit aceasta, am observat o pasune mica si curata, in apropierea orasului peste care tocmai trecusem. .ra un camp de ferma standard de cinci sute de metri, taiat in #umatate, cealalta fiind vanduta orasului pentru un teren de baseball. *tiam ca avionul lui *himoda nu putea ateri a acolo, dar m"am avantat cu micuta mea masina buratoare, deasupra aripii sale stan$i, cu botul in sus, si reducand motorul mi"am dat drumul in #os de unul sin$ur catre parcul de baseball. Am atins iarba e'act lan$a $ardul din partea stan$a a terenului si am rulat pana la oprire, in putinul spatiu ramas. Aroiam doar sa ma dau in spectacol putin, sa"i arat ce poate un /leet sa faca, referitor la bor. Am deschis din nou alimentarea si oscilam usor, $ata sa"mi iau din nou borul, dar atunci cand m" am intors pentru a pleca, !ravel Air"ul se pre$atea, acolo, pentru ateri area finala. Cu coada in #os, cu aripa dreapta ridicata, arata ca un condor $lorios rotindu"se plin de $ratie in #urul pamantului, $ata sa ateri e e pe un pai de matura. Dbura atat de #os si de incet, incat simteam parul burlindu"mi"se. .ram pe punctul de a vedea o ciocnire. 6n !ravel Air care ar fi trebuit sa se mentina la peste sai eci de mile pe ora deasupra terenului de ateri are, si care mer$ea atat de incet incat l"ai fi putut ascunde intr"un balon. Aedeam acel biplan auriu si de culoarea ape ii, oprit in aer. .i bine, nu vreau sa spun chiar oprit, dar nu bura cu mai mult de trei eci de mile pe ora, $andeste"te, oprit in aer si intr"un fel doar pe trei sferturi in aer. 6tili ase #umatate, poate trei sferturi din spatiul pe care eu il utili asem pentru a ateri a cu /leet"ul. Pur si simplu stateam in carlin$a si ma uitam, in timp ce el a parcat lan$a mine, oprindu"se. Atunci cand am oprit motorul, inca uitandu"ma fi' la el, mut de uimire, el a spus, /rumos camp ai $asit 7 *uficient de aproape de oras, hei ? Primii nostri clienti, doi baieti sositi pe o motocicleta =onda, de#a intorceau pentru a vedea ce s"a intamplat. Ce vrei sa spui, aproape de oras ? am stri$at peste $omotul de motor care inca imi rasuna in urechi. .i bine, este doar la o #umatate de bloc distanta. &u, nu aceasta 7 C. A /2*! AC.A*!A A!.R(DAR. ? (ntr"un !ravel Air. Cum ai ateri at aici ? .l mi"a facut cu ochiul +a$ie 7 &u, Don) , am va ut cu ochii mei modul in care ai ateri at 7 Putea sa vada ca eram socat si chiar putin infricosat. Richard, vrei sa stii secretul plutirii si borului in aer, secretul vindecarii tuturor bolilor, al transformarii apei in vin si al mersului pe valuri, si al ateri arii unui !ravel Air pe trei eci de metri de pamant ? Arei sa stii secretul tuturor acestor miracole ? +a simteam ca si cum ar fi indreptat un laser asupra mea. Areau sa stiu cum ai ateri at aici) Asculta 7 a spus el peste prapastia dintre noi. Aceasta lume ? *i tot ce este in ea ? (lu ii, Richard 7 /iecare particica din ea este o (lu ie (ntele$i aceasta ? &u era nici o clipire, nici un ambet, ca si cum ar fi fost deodata furios pe mine ca nu stiam aceasta de mai mult timp.

+otocicleta s"a oprit la coada avionului lui, baietii uitandu"se nerabdatori sa boare. +da, a fost tot ceea ce am putut sa spun. /ac ceva pe ilu ii. Atunci cand i"au cerut sa faca o cursa, a ramas in seama mea sa"l $asesc pe proprietarul campului si sa"i cer permisiunea de a bura peste pasunea sa. *in$urul mod de a descrie decolarea si ateri area !ravel Air"ului din acea i, este de a spune ca arata ca un fals !ravel Air. Ca si cum avionul ar fi fost intr"adevar un pui de .?, sau un elicopter imbracat intr"un costum de !ravel Air. Cumva imi era mai usor sa accept o cheie de 5 % 8G care plutea fara $reutate prin aer, decat sa privesc calm acel avion la desprinderea lui de pe pamant, cu pasa$eri la bord la trei eci de mile pe ora. .ste un lucru sa cre i in levitatie atunci cand o ve i, dar este cu totul altceva sa cre i pe deplin in miracole. Am continuat sa ma $andesc la ceea ce spusese cu atata inversunare. (lu ii. Cineva imi mai spusese asta mai inainte) atunci cand eram pusti, invatand ma$ia % ma$icienii spuneau aceasta ? .i ne spuneau precauti: Priviti, nu este un miracol ceea ce veti vedea, nu este adevarata ma$ie. Ceea ce vedeti este un efect, este (lu ia unei ma$ii. Apoi ei preschimbau o nuca intr"un candelabru si schimbau un elefant intr"o racheta de tenis. 6rmandu"mi instinctul, am luat manualul +esiasilor di bu unar si l"am deschis. Doua propo itii se aflau sin$ure pe o sin$ura pa$ina.

/u e?ista un lucru pe care sa-l numesti problema care sa nu poarte un dar pentru tine in mainile sale.

4auti problemele deoarece ai nevoie de darurile lor. &u stiu e'act de ce, dar citind aceasta, confu ia mea a disparut. Am citit"o din nou, pana cand am stiut"o pe de rost. &umele orasului era !roJ, si pa#istile de aici promiteau sa fie la fel de bune pentru noi precum fusesera si lanurile din /erris. Doar ca in /erris simtisem mai mult calm, iar aici plutea in aer o tensiune care nu"mi placea deloc. Dborul ce constituia pentru pasa$erii nostri o aventura unica in viata, era pentru mine o ruina, umbrita acum de acea ciudata stare de apasare. Aventura mea era fiinta misterioasa alaturi de care buram) modul imposibil in care el isi facea avionul sa mear$a si lucrurile ciudate pe care le spunea pentru a e'plica aceasta. 2amenii din !roJ nu au fost mai mirati de miracolul unui !ravel Air care bura astfel decat as fi fost eu daca as fi au it sunand clopotul orasului, care nu mai sunase de sai eci de ani, iua in amia a mare) ei nu stiau ca este imposibil sa se intample ceea ce se intampla. +ultumesc pentru bor 7 spuneau ei, si, Asta"i tot ce faci pentru a trai) nu lucre i si in alta parte ? *i, de ce ai ales un loc atat de mic cum este !roJ ? *i, JerrJ, ferma ta nu este mai mare decat o cutie de pantofi 7 Am avut o dupa amia a ocupata. 2 multime de oameni au venit sa boare si eram pe punctul de a face o multime de bani. !otusi, o parte din mine incepuse sa spuna: renunta, renunta, pleaca din acest loc. imi i$norasem presentimentele si alteori inainte, si intotdeauna imi paruse rau. Pe la trei dupa amia a, mi"am oprit motorul pentru alimentare, mer$and de doua ori, dus si intors pana la statia *3ellJ cu doua bidoane de cinci $aloane de $a de automobil, cand deodata mi"am dat seama ca nu va usem niciodata !ravel Air"ul realimentat cu combustibil. *himoda nu pusese ben ina in avionul sau, cel putin dinainte de /erris, si il va usem burand cu acel aparat timp de cel

putin sapte ore, aproape opt, fara sa adau$e nici o picatura de ben ina sau de ulei. *i desi stiam ca era un om bun, si nu imi va face nici un rau, am fost din nou inspaimantat. Daca tra$i de el, inchi and la minimum alimentarea, si facand cat mai putine acrobatii in timpul borului, poti sa faci un !ravel Air sa mear$a cinci ore de bor. Dar nu opt ore de decolari si ateri ari. .l continua sa boare, cursa dupa cursa, in timp ce eu am turnat combustibilul in tancul meu de alimentare, si am adau$at un sfert de ulei la motor. 2 coada de oameni asteptau sa boare) era ca si cum el nu ar fi dorit sa"i de ama$easca. F"am stri$at, totusi, in timp ce a#uta un barbat si pe sotia sa sa urce in partea din fata a carlin$ii avionului sau. Am incercat ca vocea mea sa sune cat mai calma si mai normala cu putinta. Don, cum stai cu combustibilul, ai nevoie de ben ina ? +"am uitat la el cu coada ochiului, tinand in mana un bidon $ol de cinci $aloane. +"a privit drept in ochi si s"a incruntat, incurcat, ca si cum l"as fi intrebat daca are nevoie de aer ca sa respire. &u, a spus el, si m"am simtit ca un scolar $reu de cap s codas. &u, Richard, nu am nevoie de combustibil. +a uimea. *tiam cate ceva despre motoarele de avion si despre combustibil. .i bine atunci, i"am spus cu ostentatie, ce"ai spune de niste uraniu ? .l a ras si mi"a raspuns imediat &u, multumesc, l"am umplut anul trecut. *i apoi s"a urcat in carlin$a sa si a plecat cu pasa$erii sai in acea decolare supranaturala, e'trem de inceata. +i"am dorit mai intai ca acei oameni sa mear$a acasa, si apoi ca noi sa terminam acolo cat mai rapid, cu oameni sau fara, si apoi sa am un motiv sa plec de acolo sin$ur, imediat. !ot ce imi doream era sa decole si sa $asesc un camp mare si $ol departe de aici si de orice oras, unde doar sa stau si sa ma $andesc si sa scriu ceea ce s"a intamplat in #urnalul meu, incercand sa desprind un inteles din toate. Am ramas afara din avion, odihnindu"ma, pana cand *himoda a ateri at din nou. +"am indreptat catre carlin$a sa, in conul de curent al elicei. Am burat destul, Don. .u imi voi vedea de drum, voi ateri a undeva departe de orase si o sa fiu mai liber pentru un timp. A fost amu ant sa bor cu tine. Poate te voi mai revedea candva. . in re$ula ? .l nu a clipit: (nca un bor si voi veni cu tine. 2amenii ma asteapta. (n re$ula. 6n individ astepta intr"un scaun pe rotile u at cu care venise pana acolo in camp. Arata ca si cum ar fi fost drobit in scaun, rasucit de vreo forta $ravitationala e'trem de mare, dar era acolo deoarece dorea sa boare. +ai erau si alti oameni in #ur, patru eci sau cinci eci. 6nii in masini, altii afara, uitandu"se curiosi sa vada cum il va lua Don pe acel om din scaunul sau si il va duce in avion. .l nu s"a $andit deloc la aceasta. Doresti sa bori ? 2mul din caruciorul pe rotile a ambit stramb si a incuviintat dand din cap. haide sa mer$em, haide sa o facem 7 a spus Don linistit, ca si cum ar fi vorbit cu cineva care ar fi asteptat pe mar$ine mult timp, si pentru care acum sosise timpul sa intre din nou in #oc. Daca a e'istat ceva ciudat in acel moment, reali e acum cand privesc inapoi, a fost intensitatea cu care el a vorbit. A vorbit nepasator, da, dar in acelasi timp cu un ton de comanda, care presupunea ca acel om sa se ridice si sa mear$a in avion fara nici o scu a. Ceea ce s"a intamplat atunci, a fost ca si cum omul ar fi #ucat teatru, si tocmai terminase ultima scena a rolului sau de infirm. !otul parea teatral. Eravitatia imensa a disparut, nemaiactionand asupra sa, ca si cum nu ar fi e'istat niciodata, el si"a parasit scaunul, pe #umatate aler$and, uimit de el insusi, catre !ravel Air. .ram aproape, si l"am au it. Ce ai facut ? a spus el. Ce ai facut cu mine ? Ai de $and sa bori sau nu vrei sa bori ? a spus Don. Pretul este de trei dolari. !e ro$ sa"mi platesti acum, inainte de decolare. Dbor a spus el. *himoda nu l"a a#utat sa se urce in partea din fata a carlin$ii, asa cum facea in mod obisnuit cu ceilalti pasa$eri. 2amenii care erau in masini au iesit afara, s"a au it un murmur scurt din partea privitorilor si apoi a urmat o tacere datorita socului. 2mul nu mai mersese de cand camionul sau ca use de pe un pod, cu unspre ece ani inainte.

Precum un pusti ce"si face aripi din cearceafuri, s"a catarat pana la carlin$a si a alunecat in #os catre scaun, miscandu"si e'cesiv bratele, ca si cum i"ar fi fost date brate cu care sa se #oace. (nainte ca cineva sa poata vorbi, Don a tras mansa, decoland. !ravel Air"ul s"a rotit in aer, virand deasupra copacilor si urcand ca o furtuna. Poate fi o clipa in acelasi timp fericita si inspaimantatoare ? Au urmat o multime de momente ca acesta. *imteam uimirea in fata a ceea ce se poate numi vindecarea miraculoasa, a unui om care parea sa o merite, si in acelasi timp, simteam ca ceva neplacut urma sa se intample atunci cand cei doi aveau sa se intoarca. +ultimea devenise un $rup strans, in asteptare, si un nod strans este o $loata, ceea ce nu este deloc bine. +inutele treceau, toti ochii fiind fi'ati pe acel mic biplan burand atat de lipsit de $ri#i in lumina soarelui, si ceva violent plutea in aer. !ravel Air"ul a facut cateva opt"uri lente in aer, o spirala stransa, si apoi a burat pe deasupra $ardului ca o farfurie buratoare cu un $omot e'trem de redus, pentru a ateri a. Daca ar fi avut putin bun simt si"ar fi lasat pasa$erul departe in camp, ar fi decolat repede si ar fi disparut. Aeneau din ce in ce mai multi oameni, si un alt scaun pe rotile era impins de o doamna care aler$a. .l s"a oprit lan$a multime, a rotit avionul pentru a avea elicea indreptata intr"o parte, si a oprit motorul. 2amenii au fu$it catre carlin$a, si cateva clipe am cre ut ca vor sfasia fusela#ul, rupandu"l in doua. A fost lasitate ? &u stiu. +"am indreptat catre avionul meu, am deschis supapa la combustibil si am invartit elicea pentru a porni motorul. Apoi m"am urcat in carlin$a si am intors /leet"ul in vant, decoland. 6ltima data cand l"am va ut pe Donald *himoda, el statea pe cadrul carlin$ii sale si multimea il incon#urase. +"am intors catre est, apoi catre sud, si dupa un timp am va ut un camp mai mare, cu copaci care dadeau umbra si un i vor din care sa beau, si am hotarat sa innopte acolo. .ra la mare distanta de orice oras.

CAPITOLUL & &ici in iua de a i, n"as putea spune ce se intamplase cu mine. Presentimentul dominarii ma facuse sa plec de acolo, indepartandu"ma chiar si de acel individ neobisnuit care era Donald *himoda. Daca ar trebui sa fraterni e cu moartea, nici +esia insusi nu ar fi suficient de puternic sa ma tina pe loc. .ra liniste pe camp, o uriasa pa#iste tacuta deschisa catre cer) *in$urul sunet venea de la un i vor pe care"l au eam numai daca eram atent. Din nou, eram sin$ur. Chiar atunci cand o persoana este obisnuita cu sin$uratatea, daca renunta la aceasta chiar si pentru o sin$ura i, va trebui apoi sa se obisnuiasca din nou sa fie sin$ura, luand"o intotdeauna de la inceput. 2.I. Deci ne"am distrat un timp, am spus adresandu"ma pa#istii. A fost nostim si poate ca am avut multe de invatat de la acel individ. Dar m"am saturat suficient de mult de multimi chiar si atunci cand ele sunt fericite) si cu atat mai mult daca au de $and sa crucifice pe cineva sau sa il elo$ie e. (mi pare rau, este prea mult 7 Am ramas surprins. Cuvintele pe care le spusesem ar fi putut fi e'act cuvintele lui *himoda. De ce a ramas el acolo ? .u fusesem suficient de lucid ca sa stiu ca trebuie sa plec, si eu nu eram un +esia. (lu ii. Ce voise sa spuna prin ilu ii ? (ntuiam ca aceasta era mult mai important decat orice altceva spusese sau facuse el % fusese indar#it, atunci cand spusese !otul este ilu ie 7. Ca si cum s"ar fi $andit sa fi'e e puternic aceasta idee in capul meu. .ra o problema, de acord, si aveam nevoie de darul sau, dar deocamdata nu"i intele$eam sensul. Am facut mai tar iu un foc, $atindu"mi un fel de $ulas cu bucatele de soia si cu dovleac uscat. !rusa de scule statea lan$a cutia de alimente, si fara nici un motiv am luat din ea cheia de 5 % 8G, am privit"o, am sters"o si am amestecat $ulasul cu ea. .ram sin$ur, ima$inati"va, nu era nimeni care sa ma vada, asa ca pentru distractie am incercat s"o fac sa pluteasca in aer, asa cum facuse el. daca o aruncam in sus si"mi acopeream ochii cu mana

atunci cand ea isi inceta ascensiunea si incepea sa coboare, aveam timp de o #umatate de secunda sentimentul ca pluteste. Dar apoi ea cadea inapoi pe iarba sau pe $enunchii mei si efectul disparea imediat. Dar aceeasi cheie) Cum facuse el ? Daca totul este ilu ie, domnule *himoda, atunci ce este real ? *i daca aceasta viata este o ilu ie, atunci de ce mai traim ? Am renuntat intr"un tar iu, aruncand cheia de inca cateva ori si apoi oprindu"ma. *i atunci m"am simtit deodata multumit, fericit dintr"o data ca eram acolo unde eram si stiam ceea ce stiam, chiar daca nu acesta era raspunsul la intrea$a e'istenta sau macar la cateva ilu ii. Cand sunt sin$ur, uneori cant. 2h, eu si vechiul !ablou 7) am cantat, lovind usor aripa avionului, facandu"mi cu adevarat placere acest lucru @amintindu"mi ca nu era nimeni sa ma audaB. Aom hoinari prin cer) Rotindu"ne pe deasupra campurilor pana cand unul din noi se va da batut) (nventam mu ica si versurile pe masura ce cantam. &u eu voi fi acela care va capitula. Doar daca nu imi vei rupe lon#eronul) si daca o faci te voi le$a cu sarma) si apoi vom continua sa buram) A2+ C2&!(&6A *A D-6RA+) Aersurile nu aveau sfarsit, si puteam sa continui sa le cant fericit. Ritmul nefiind atat de critic. &u ma $andeam acum la problemele lui +esia., nu puteam cu nici un chip sa reali e cine era el sau ce voia sa"mi spuna, asa ca am incetat sa mai incerc sa intele$, si banuiesc ca asta ma facuse fericit. !ar iu, pe la ora 81 seara, focul s"a stins si la fel si cantecul meu. 2riunde ai fi, Donald *himoda, am spus eu, pre$atindu"mi culcusul sub aripa avionului, iti doresc un bor linistit si fara multimi. Daca aceasta este ceea ce iti doresti. &u, retra$ totul. (ti doresc, dra$ul meu +esia sin$uratic, sa $asesti acel lucru pe care doresti sa"l $asesti. +anualul sau a ca ut din bu unarul pantalonilor atunci cand mi"am scos tricoul, si am citit ce scria acolo unde se deschisese.

=e$atura 4are uneste adevarata ta familie /u este una de san$e, ci &e respect si bucurie Pe care fiecare le aduce In viata celuilalt. :areori membrii Aceleiasi familii cresc )ub acelasi acoperis. &u pricepeam cum se putea aplica aceasta in ca ul meu, si mi"am reamintit ca niciodata nu trebuie sa las o carte sa inlocuiasca propria mea $andire. +"am foit un pic pe patura, si am adormit asa cum se stin$e un bec, cald si fara vise, sub cerul liber si sub miile de stele care poate ca erau ilu ii, dar cu si$uranta erau unele frumoase. >>>> Am devenit din nou constient chiar in momentul rasaritului, eram incon#urat de o lumina ro alie cu umbre de aur. +"am tre it nu din cau a luminii, ci pentru ca ceva imi atin$ea capul, foarte usor. Am cre ut ca era un pai, plutind pe acolo. Apoi am stiut ca era un obiect tare, caci m"a lovit dravan, aproape rupandu"mi mana. 2 cheie de 5 % 8G este o bucata considerabila de fier si nu este tocmai placut sa te loveasca puternic, asa ca m"am sculat foarte repede. Cheia s"a lovit de balamaua eleronului, a ramas pentru un moment in$ropata in iarba, incepand apoi sa plane e din nou in aer. (n timp ce o priveam, acum foarte trea , a coborat incet catre sol si a ramas nemiscata.

Atunci cand am ridicat"o am va ut ca era aceeasi cheie de 5 % 8G pe care o stiam si o iubeam, la fel de $rea, la fel de potrivita pentru stransul suruburilor si piulitelor. Fa naiba 7 &u obisnuiesc sa spun Fa naiba sau Afurisitul % datorita unei pre#udecati aproape copilaresti. Dar eram cu adevarat uimit, si nu puteam spune nimic altceva. Ce se intampla cu cheia mea ? Donald *himoda era la cel putin sai eci de mile departare dincolo de ori ont. Am ridicat acel lucru, l"am e'aminat, l"am intors pe toate partile, simtindu"ma ca o maimuta preistorica care nu poate sa intelea$a o roata care se invarte inaintea ochilor sai. !rebuia sa e'iste un motiv simplu) (ntr"un tar iu am renuntat, plictisit, am pus cheia in $eanta d scule si am aprins focul pentru micul de#un. &u era nici o $raba sa plec nicaieri. Puteam sa stau acolo intrea$a i, daca asa doream. Painea se pra#ise destul de bine in ti$aie, era tocmai $ata sa fie intoarsa, cand am au it un $omot in cer dinspre vest. &u era posibil ca sunetul sa fie facut de avionul lui *himoda, era imposibil ca cineva sa"mi prinda urma tocmai in acest camp, intre milioanele de alte campuri din vestul mi#lociu, dar am stiut ca era el si am inceput sa fluier) privind painea si cerul si incercand sa ma $andesc la ceva foarte calm pe care sa i"l spun atunci cand va ateri a. .ra !ravel Air"ul desi$ur, burand la #oasa inaltime pe deasupra /leet"ului, ridicand praful prin aer si ateri and cu noua eci de 3ilometri pe ora, vite a normala la care un !ravel Air ar trebui sa ateri e e. A tras alaturi si a inchis motorul. ("am facut un semn dar u i"am spus nici un cuvant. &u m"am oprit din fluierat. A iesit din carlin$a si s"a indreptat spre foc. -una, Richard. Ai intar iat, am spus eu. Aproape ca s"a ars painea. imi pare rau. ("am intins o mica farfurie cu paine pra#ita si cu putina mar$arina. Cum iti mer$e ? (mi mer$e bine, a spus el cu o #umatate de ambet. Am scapat cu viata. +"am indoit ca vei reusi. .l a mancat un timp painea in tacere. *tii, a spus el in sfarsit, contemplandu"si de#unul, mancarea aceasta este de"a dreptul in$ro itoare. &imeni nu spune ca trebuie sa mananci painea ea pra#ita, am spus eu suparat. De ce nimanui nu"i place painea mea pra#ita ? &(+.&( &6 (6-.*!. PA(&.A +.A PRAJ(!A 7 De ce este asa, venerate maestre ? .i bine, a ambit el, % vorbesc ca un maestru acum % as putea spune ca tu consideri ca ea este buna si de aceea ea are un $ust bun pentru tine. (ncearc"o fara sa mai cre i cu tarie ce cre i despre ea, si ti se va parea ca un fel de) un foc) dupa o inundatie intr"o moara de macinat $rau, nu cre i ? (ntentionai sa pui si iarba in ea, $hicesc ? (mi pare rau. +i"a ca ut iarba de pe maneca probabil. Dar nu cre i ca painea de ba a ea insasi % nu iarba sau mica parte arsa de acolo % painea in sine, nu cre i ca) ? Eroa nic, a spus el, intin andu"mi inapoi totul, cu e'ceptia unei mici parti din ceea ce"i dadusem. +ai bine mor de foame. +ai ai piersici ? (n cutie. Cum ma $asise acolo ? &iste aripi cu o deschidere de ece metri in ece mii de 3ilometri de prerie nu sunt o tinta usoara. Dar am #urat sa nu il intreb. Daca dorea sa imi spuna, imi va spune. Cum m"ai $asit ? am spus. As fi putut sa ateri e oriunde. Deschisese compotul de piersici si manca piersici cu un cutit) ceea ce nu este deloc usor. Cine se aseamana se aduna, a ambit el, scapand o bucata de piersica. 2h ? Fe$ea cosmica. 2h. +i"am terminat painea si apoi am frecat ti$aia cu nisip din rau. !e deran#ea a daca imi e'plici ? Cum se face ca ma aseman cu pretioase ta fiinta ? *au prin asemanare vrei sa intele$i ca avioanele se aseamana, sau ceva de $enul acesta ? &oi, facatorii de miracole, trebuie sa luptam impreuna, a spus el. aceasta fra a era atat de

dra$uta cat si infricosatoare in modul in care o spusese. Ah) Don ? (n ceea ce priveste ultimul tau comentariu, poate ai de $and sa"mi spui si mie ce intele$i prin: noi facatorii de miracole ? Dupa po itia pe care o are cheia de 5 % 8G in $eanta ta de scule, as spune ca te"ai #ucat cu vechiul truc de levitatie a cheii in aceasta dimineata. *pune"mi daca $resesc. &u m"am #ucat cu nimic 7 +"am tre it) acel lucru m"a tre it, s"a petrecut de la sine 7 2h, de la sine. Radea de mine. Da, de la sine 7 (ntele$erea ta despre modul in care se fac miracolele, Richard, este la fel de profunda ca si cunostintele tale despre coacerea painii. &u am raspuns, ci doar m"am ase at pe sacul meu de dormit si am ramas cat se poate de tacut. Daca avea ceva de spus, avea s"o spuna atunci cand dorea. 6nii dintre noi incep sa invete lucrurile acestea subconstient. +intea noastra trea a nu le accepta, asa ca noi reali am miracole in somn. A privit cerul si primii nori ai ilei. &u fi nerabdator, Richard. *untem cu totii pe cale sa invatam mai mult. !ie ti se va ntampla foarte curand, si vei deveni un maestru spiritual intelept chiar inainte sa"ti dai seama. Cum inainte sa"mi dau seama ? .u nu vreau sa stiu 7 .u nu vreau sa stiu nimic 7 !u nu vrei sa stii nimic. .i bine, vreau sa stiu de ce e'ista lumea si ce este ea si de ce traiesc aici si unde voi mer$e dupa aceea) aceste lucruri eu vreau sa le stiu. Cum sa bor fara un avion, daca asta doresc. (mi pare rau. (ti pare rau ? Fucrurile nu stau chiar asa. Daca inveti ce este aceasta lume si cum functionea a ea, in mod automat vei incepe sa faci miracole, sau ceea ce ei numesc miracole. Dar bineinteles nimic nu este miraculos. Daca inveti tot ceea ce stiu ma$icienii, acele lucruri nu ti se mai par supranaturale. Acum nu mai privea la cer. .sti ca toti ceilalti. !u de#a sti aceste lucruri, doar ca inca nu esti constient ca le stii. &u"mi amintesc, am spus eu, nu"mi amintesc sa ma fi intrebat daca vreau sa invat acest lucru, orice ar fi fost el, care ti"a adus acele multimi si ti"a ruinat intrea$a viata. *e pare ca mi"a scapat din minte. (mediat ce am spus aceste cuvinte am stiut ca el era pe punctul de a"mi spune ca"mi voi aminti mai tar iu, si ar fi avut dreptate. *"a intins pe iarba, folosind pun$a cu restul de faina drept perna. 6ite ce e, nu trebuie sa te nelinistesti in privinta multimilor. .le nu te pot atin$e, daca tu nu doresti. !ine minte, esti ma$ician: /22/ 7 % esti invi ibil si poti iesi pe usa. +ultimea te"a prins la !roJ, nu"i asa ? Am spus eu ca nu"i doream ? Am permis aceasta. +i"a facut placere. (n fiecare dintre noi se ascunde un cabotin, sau nu am reusit niciodata sa o facem ca niste adevarati maestri. Dar nu ai renuntat la asta ? &u am citit eu) ? 6ite cum au mers lucrurile, ei m"au transformat in 6nicul si *in$urul +esia, si la aceasta indatorire eu am renuntat. Dar nu pot sa ma de vat de ceea ce am a#uns sa stiu invatand cateva vieti la rand. Am inchis ochii si am inceput sa rontai un pai. 6ite, Donald, ce incerci sa"mi spui ? De ce nu"mi e'plici pur si simplu ce se petrece ? A ramas tacut mult timp, si apoi a spus, Poate ca tu ar trebui sa"mi spui. *pune"mi tu ceea ce incerc sa"ti spun, si eu te voi corecta daca $resesti. +"am $andit un minut, si m"am decis sa"l surprind. 2.I. (ti voi spune. Apoi am facut o pau a lun$a pentru a vedea cata rabdare are cu mine, daca nu ma e'prim foarte fluent. *oarele se ridicase suficient de sus pentru a fi acum cald, si undeva intr"un camp ascuns un fermier lucra pe un tractor diesel, cultivand porumb duminica. (n re$ula, iti voi spune. +ai intai, nu a fost nici o coincidenta cand te"am va ut pentru prima data atunci cand am ateri at in campul de la /erris, nu"i asa ? .ra atata liniste incat puteai au i iarba crescand. *i in al doilea rand, tu si cu mine avem un fel de intele$ere mistica pe care aparent eu am uitat"o

si tu nu. Doar un vant usor adia, aducand cu sine din cand in cand sunetul tractorului care lucra. 2 parte din mine asculta si nu credea ca ceea ce spuneam era fictiune. Construiam o poveste adevarata. *i afirm chiar ca ne"am intalnit cu trei sau patru mii de ani inainte, plus minus o i. (ubim acelasi fel de aventuri, probabil uram acelasi fel de distru$atori, suntem la fel de bucurosi sa invatam si o facem cu aproape aceeasi vite a. !u ai o memorie mai buna. Reintalnirea noastra a fost ceea ce tu numesti prin :Cine se aseamana se aduna; asa cum ai spus. Am cules un alt pai. Cum ma descurc ? Pentru un timp am cre ut ca vei face o manevra lun$a a spus el. Chiar asta faci, dar cred ca mai e'ista o mica sansa ca sa reusesti de aceasta data. *pune mai departe. Pe de alta parte eu nu trebuie sa vorbesc, deoarece tu stii de#a cat stie fiecare om. Dar daca eu nu voi spune aceste lucruri, tu nu vei sti ce anume cred eu ca stiu, si fara aceasta nu pot sa invat nici unul din lucrurile pe care doresc sa le invat. +i"am lasat deoparte paiul. Fa ce"ti foloseste tie asta, Don ? De ce iti pier i timpul cu oameni ca mine ? 2ri de cate ori cineva este atat de avansat cum esti tu, el obtine aceste puteri miraculoase ca aspecte secundare. !u nu ai nevoie de mine, tu nu ai nevoie de nimic din aceasta lume. +i"am intors capul si l"am privit. 2chii sai erau inchisi. Cum ar fi combustibilul in !ravel Air ?, a spus el. .'act, am spus eu. Asa ca tot ce a ramas in lume este plictisitor, nu e'ista nici un fel de aventuri atunci cand stii ca nu poti fi tulburat de nimic pe acest pamant. *in$ura ta problema este ca tu nu ai nici un fel de problema 7 Acesta, m"am $andit, era un discurs teribil. Aici ai $resit, a spus el. *pune"mi de ce am renuntat la misiunea mea) *tii de ce am renuntat la misiunea de +esia ? +ultimile, ai spus tu. /iecare dorind ca tu sa faci miracole in locul lor. +da, nu primul motiv e valabil, ci al doilea. !eama de multimi este crucea ta, si nu a mea. &u multimile sunt cele care ma deran#ea a pe mine, ci felul de multime careia nu"i pasa deloc de ceea ce eu am venit sa spun. Poti sa mer$i de la &eL Mor3 si pana la Fondra pe ocean, poti sa demateriali e i monede de aur pentru totdeauna, si tot nu"i vei face sa le pese, stii asta ? Cand a spus aceasta, arata mai sin$ur decat orice alt om in viata pe care l"am va ut eu vreodata. .l nu avea nevoie de hrana sau de adapost sau de faima. .l murea de nevoia de a spune ceea ce stia, si nimanui nu"i pasa suficient sa"l asculte. +"am incruntat la el, ca sa nu stri$. .i bine, tu ai vrut"o, am spus. Daca fericirea ta depinde de ce face altcineva, $hicesc ca si tu ai o problema. *i"a ridicat brusc capul si ochii sai m"au privit fi' ca si cum l"as fi lovit cu cheia. +"am $andit ca nu ar fi fost intelept sa il determin pe acest tip sa se infurie pe mine. Apoi a ambit cu acel ambet de #umatate de secunda. *tii ceva, Richard ? a spus el incet. !u) ai) dreptate 7 Apoi a ramas din nou tacut, aproape in transa, in urma celor spuse de mine. /ara sa observ, am continuat sa vorbesc ore intre$i cu el despre cum ne"am intalnit si despre ce aveam de invatat din aceasta intalnire, toate aceste idei trecandu"mi prin cap, precum niste comete in ori sau niste meteoriti in lumina ilei. *"a ase at nemiscat in iarba, fara sa spuna un cuvant. Catre amia a mi" am terminat versiunea asupra universului si asupra tuturor lucrurilor care e'ista in el. ) si ma simt de parca de"abia am inceput, Don, sunt atat de multe de spus. Cum de stiu toate acestea ? Cum s"a intamplat aceasta ? .l nu a raspuns. Daca te astepti sa raspund sin$ur la aceasta intrebare, iti marturisesc ca nu stiu. De ce pot sa spun toate aceste lucruri acum, cand inainte nici macar nu am incercat vreodata sa o fac ? Ce s"a intamplat cu mine ? &ici un raspuns. Don ? Acum poti sa vorbesti, te ro$. &u a spus nici un cuvant. ("am e'plicat intrea$a panorama a vietii, dar +esia al meu, ca si cum ar

fi au it tot ceea ce avusese nevoie in acele cuvinte spuse la intamplare despre fericirea sa, a adormit imediat.