EFECTELE ALCOOLILOR

ROTARU CRISTIAN

CE SUNT ALCOOLII?
N CHIMIE, ALCOOL ESTE ORICE COMPUS ORGANIC HIDROXILICI CU GRUP FUNCIONAL HIDROXIL (-OH) CARE ESTE LEGATA DE UN ATOM DE CARBON SATURAT, IN STAREA DE HIBRIDIZARE SP. GRUPA HIDROXIL POATE FI LEGATA DE O CATENA SATURATA, DIN PARTEA SATURATA A CATENEI UNEI ALCHENE, SAU DE CATENA LATERALA A UNEI HIDROCARBURI AROMATICE. FORMULA GENERAL PENTRU UN ALCOOL SIMPLU, ACICLIC, ESTE CNH2N+1OH.

METANOLUL
METANOLUL ESTE UN ALCOOL CARE SE SINTETIZEAZ PRIN SUBSTITUIREA N MOLECULA DE METAN A UNUI ATOM DE HIDROGEN CU O GRUPARE OH(HIDROXILIC). N NATUR METANOLUL POATE FI NTLNIT N PLANTE CA: BUMBACUL, BRNCAURSULUI, IERBURI SAU SEMINE CARE CONIN ULEIURI ETERICE. METANOLUL MAI POATE FI OBINUT PRIN FERMENTAREA SIROPULUI PRODUS DIN SFECLA DE ZAHR. N PROCESELE DE FERMENTARE A FRUCTELOR SE POATE FORMA METANOL PRIN
METANOLUL, CUNOSCUT SI CA ALCOOL METILIC, CARBINOL, ESTE TOXIC PRIN DOUA MECANISME. PE DE O PARTE (PRIN INGESTIE, INHALARE, ABSORBTIE CUTANATA) POATE FI FATAL DATORITA EFECTULUI DE DEPRESIV SNC. PE DE ALTA PARTE, TOXICITATEA LUI SE DATOREAZA SCINDARII IN FICAT SUB INFLUENTA ALCOOL-DEHIDROGENAZELOR, REZULTAND ACID FORMIC SI FORMALDEHIDA CARE CAUZEAZA ORBIRE PRIN DISTRUGEREA NERVULUI OPTIC. DE ASEMENEA, ESTE TOXIC PENTRU FAT IN CAZUL FEMEILOR INSARCINATE. EFECTELE TOXICE ALE METANOLULUI SE INSTALEAZA DUPA ORE INTREGI, IAR ANTIDOTURILE EFICIENTE SUNT ETANOLUL SI FOMEPIZOLUL. INTOXICATIA CU METANOL SE MANIFESTA INITIAL PRIN DEPRESIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL; APAR DURERI DE CAP, AMETEALA, GREATA, PIERDEREA ECHILIBRULUI, CONFUZIE, IAR LA DOZE MARI APAR PIERDEREA CONSTIENTEI SI MOARTEA.

ETANOLUL
UNUL DIN LOCURILE PRINCIPALE N CARE ACIONEAZ ETANOLUL (SUBSTANA ACTIV DIN ETANOLUL ESTE O SUBSTAN ALCOOL) ESTE SISTEMUL NERVOS CENTRAL. CHIAR ORGANIC DIN CLASA ALCOOLILOR. MAI DAC ALCOOLUL ESTE O SUBSTAN CARE SE POART DENUMIREA DE ALCOOL GSETE PESTE TOT, EFECTELE SALE NU SUNTETILIC LA FEL DE BINE CUNOSCUTE CAMOLECULAR CELE ALE ALTOR SUBSTANE I ARE FORMULA C2H5OH PSIHOACTIVE (MORFIN, THC, ETC.). DEI FACTORII DE MEDIU SUNT IMPORTANI N FORMAREA DEPENDENELOR, STUDIILE RELEV TOT MAI MULT IMPORTANA MARE A FACTORILOR GENETICI. STUDIILE EPIDEMIOLOGICE AU DEMONSTRAT C SE MOTENETE O SENSIBILITATE LA ALCOOLISM. NTRE DIVERSE LINII DE OBOLANI EXIST DIFERENE COMPORTAMENTALE INDUSE DE ETANOL I SE NCEARC IDENTIFICAREA BAZEI GENETICE A ACESTOR DIFERENE PRIN DIVERSE METODE CA ANALIZA QUANTITATIVE TRAIT LOCUS (QTL).

PUTND FI SCRIS CH3 CH2 OH.

N TIMP CE ALTE SUBSANTE ACTIONEAZ PE SE PREZINT CA O SUBSTAN LICHID RECEPTORII SPECIFICI AI UNOR NEUROTRANSMITORI INCOLOR , SOLUBILLA N AP N ORICE NIVELUL SINAPSELOR, NU S-AU IDENTIFICAT PROPORII . SOLUBILITATEA SE RECEPTORI PENTRU ETANOL (ADIC ORI NU EXIST, DATOREAZ GRUPRII HIDROXIL DIN ORI TREBUIE DESCOPERII) . N SCHIMB S-A CONSTATAT C ETANOLUL INTEACIONEAZ CU PRIN SISTEMUL GABAMOLECULA ALCOOLULUI ERGIC.

INTERMEDIUL CAREIA NTRE SA CONSTAT C PREZENA ETANOLULUI DETERMIN O MOLECULELE DE AP I DE ALCOOL SE CRETERE A NIVELULUI DE CAMP (MESAGER DE STABILESC LEGTURI DE ORDINUL II), CEEA CE DETERMIN O TRANSLOCARE A HIDROGEN INTERMOLECULARE. SUBUNITAII CATALITICE C A PKA (MESAGER DE
ORDINUL III) SPRE NUCLEU UNDE

PROPANOLUL I IZOPROPANOLUL
IZOPROPANOLUL I PROPANOLUL SUNT DEPRESORI PUTERNIC ASUPRA SISTEMULUI NERVOS. ACESTEA SUNT MAI TOXICE DECT ETANOLUL. TOXICITATEA POATE APAREA N URMA INHALRII VAPORILOR SAU INGESTIEI. SIMPTOMELE POT FI OBSERVATE DUP O INGESTIE MAI MICA DE 2,6 ML PE KILOGRAM DE GREUTATE CORPORALA. EFECTELE PROPANOLULUI I IZOPROPANOLULUI SUNT VARIATE I CHIAR IMPREVIZIBILE, DE ACEEA PERSOANA RMNE SUB SUPRAVEGHEREA MEDICILOR CEVA TIMP CHIAR I DUP CE TRATAMENTUL SE CONSIDER TERMINAT.

SIMPTOMELE SUNT: VARSATURI CU SAU FR SNGE, DURERI ABDOMINALE, DEPRESIE LA NIVELUL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL, SCDEREA FRECVENTEI RESPIRATORII SI COM. PERSOANA VA PREA BEAT SI RESPIRATIA VA AVEA MIROS ASEMNTOR CU CEL AL ALCOOLULUI ETILIC.
TRATAMENTUL CONST N ADMINISTRAREA CRBUNELUI ACTIV LA NCEPUT, I ADMINISTRAREA FLUIDELOR INTRAVENOASE PE TOT PARCURSUL

BUTANOLUL
BUTANOLUL (DE ASEMENEA NUMIT ALCOOL BUTILIC) ESTE UN ALCOOL FORMAT DIN 4 ATOMI TE CARBON I ARE FORMULA GENERAL C4H9OH. PE LNG CATENA LINIAR, ACESTA MAI ARE 3 IZOMERI. ESTE N PRIMUL RND FOLOSIT CA SOLVENT, INTERMEDIAR N SINTEZA CHIMIC I COMBUSTIBIL. MAI ESTE FOLOSIT I N COSMETIC (N CREME).

LA FEL CA I ALI ALCOOLI, BUTANOLUL ESTE CONSIDERAT TOXIC. EXPERIMENTELE AU DEMONSTRAT UN GRAD MIC DE TOXICITATE LA ANIMALE. TOTUI EL ESTE DESTUL DE SIGUR PENTRU UTILIZAREA N COSMETIC, NS EXPUNEREA PE TERMEN LUNG POATE DUCE LA AFECTAREA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC N URMA ABSORBIEI PRIN CAPILARELE PIELII. EFECTUL CEL MAI PERICULOS ESTE LA CONTACTUL CU OCHII. ACESTA DUCE LA SUPRASOLICITAREA GLANDELOR LACRIMARE PE O PERIOAD LUNG DE TIMP (3 4 LUNI) I PIERDEREA POSIBILITII DE A FOCUSA IMAGINI NDEPRTATE PE O PERIOAD MAI SCURT (1 2 SPTMNI). N ACEST CAZ SE RECOMAND SPLATUL OCHILOR CU AP DIN

ALCOOLUL ALILIC
ALCOOLUL ALILIC (2-PROPENE-1-OL) ESTE UN ALCOOL FOLOSIT LA SINTEZA CHIMIC. FORMULA GENERAL A ACESTUIA ESTE C3H6O, IAR CEA DE STRUCTUR: CH2=CHCH2OH. ESTE EXTREM DE TOXIC SUB ORICE FORM. CHIMITII CE LUCREAZ CU EL NU LAS NICI O PORIUNE DE PIELE DESCOPERIT. LA CONTACTUL CU PIELEA PROVOAC IRITAII. LA INHALARE PROVOAC INFLAMAREA BRONHIILOR CARE DUCE REPEDE LA DECES. URMRILE INGESTIEI SUNT DISFUNCIILE SISTEMULUI DIGESTIV. CONTACTUL CU OCHII DUCE LA

POLIALCOOLII
POLIALCOOLII CUM AR FI ETANDIOLUL, PROPANTRIOLUL I ALII NU AU EFECTE TOXICE DIRECTE. TOTUI N ORGANISMELE VII ARE LOC NCET UN PROCES N CARE ACETIA DEVIN MONO ALCOOLI, CARE I MANIFEST EFECTELE TOXICE. PROCESUL FIIND FOARTE NCET, TRANSFORMAI RMN DOAR POLIALCOOLII CU CATENE SCURTE I CARE AU PUINE GRUPE (OH), RESTUL FIIND ELIMINAI.

ALCOOLUL BENZILIC I ALI CICLOALCOOLI

ALCOOLUL BENZILIC PRECUM I ALI CICLOALCOOLI SUNT FOLOSII CA SOLVENI PENTRU ADITIVI ALIMENTARI, N SPECIAL PENTRU AROME. CICLOALCOOLII SE GSESC N NATUR N NUMEROASE FRUCTE, SEMINE I FLORI. N CANTITI MARI SE GSESC N CAFEA. EFECTUL PRINCIPAL APRUT N URMA EXCESULUI ACESTORA ESTE INSOMNIA. NU SUNT TOXICI.