Cuprins

1. Organizarea Bncii Reglementelor Internaionale....................................................2 1.1. Istoricul Bncii Reglementelor Internaionale.....................................................2 1.2. Capitalul Bncii Reglementelor Internaionale...................................................4 1.3. Conducerea Bncii Reglementelor Internaionale...............................................5 2. Obiecti ele Bncii Reglementelor Internaionale......................................................! 3. Operaiunile Bncii Reglementelor Internaionale...................................................12 Concluzii......................................................................................................................15 Bibliogra"ie...................................................................................................................1#

Obiectivele i operaiunile Bncii Reglementelor Internaionale

1. Organizarea Bncii Reglementelor Internaionale
1.1. Istoricul Bncii Reglementelor Internaionale Banca Reglementelor Internaionale este cea mai ec$e dintre instituiile "inanciare internaionale %i rm&ne centrul principal pentru cooperare internaional a bncilor centrale. ' "ost "ondat (n 1)3* prin decizia Con"erinei de la +aga care s,a ocupat de plata reparaiilor de rzboi germane dup primul rzboi mondial (n cadrul planului -oung. .rincipalele ri implicate (n rzboi au "ost de acord cu propunerea gu ernului el eian de a "onda o banc la Basel la care s "ie membre numai bnci centrale %i care s aib imunitate e"ecti (n raport cu legile naionale ale statelor membre. B.R.I. urma s rspund de reglementarea reparaiilor de rzboi germane/ de unde %i denumirea de 0reglemente1 din numele instituiei. 2e%i panul -oung a reprezentat moti ul concret pentru instituirea BRI/ obiecti ul principal al bncii a "ost s promo eze cooperarea dintre bncile centrale. Ca 3 banc central a bncilor centrale1/ la care puteau s participe %i ri neimplicate (n primul rzboi mondial/ iitorul BRI era asigurat c$iar %i dup ce plata reparaiilor de rzboi ar "i "ost (ntrerupt de 4ermania.1 Odat cu izbucnirea celui de,al doilea rzboi mondial (n 1)3)/ nu mai era posibil ca reprezentanii unor ri beligerante s participe la reuniunile BRI/ c$iar %i (n 5l eia/ aceasta "iind o ar neutr. 2ar membrii consiliului s,au con ins c BRI trebuie meninut (n ia pentru a a6uta la reconstrucia "inanciar %i monetar dup rzboi. .entru a se asigura de supra ieuirea bncii/ Consiliul a decis s suspende toate reuniunile pentru toat durata rzboiului %i a adoptat/ de asemenea/ o declaraie de neutralitate e7cluz&nd operaiunile bancare care ar putea bene"icia de una dintre pri beligerante (n detrimentul alteia. BRI %i,a meninut ser iciile bancare de a asista bncilor centrale %i %i,a (ndeplinit obligaiile proprii/ (n concordan cu statutul su de neutralitate.

Ba88er 'ge 9.../ 3Instituiile "inanciare internaionale1/ 5ditura 'ntet/ Bucure%ti/ 1))#/ pag. 115,11:

C&nd instituiile stabilite la Bretton ;oods au "ost create/ presiunile <tatelor =nite au dus la adoptarea unei rezoluii care pre edea lic$idarea BRI/ zut ca o structur regional/ %i trans"erarea "unciilor sale ctre 9>I/ dar aceast rezoluie nu a "ost luat (n seam de bncile centrale europene. 2up dispariia obiecti ului iniial/ BRI s,a orientat/ tot mai mult/ (n direcia "acilitrii cooperrii (ntre bncile centrale. ?n perioada postbelic/ anii 1)5*,1)5!/ BRI a 6ucat rolul de o"iciu de clearing pentru =niunea 5uropean de .li/ prima (ncercare de cooperare monetar organizat a rilor est,europene. 2up 1)5!/ monedele europene au rede enit con ertibile/ iar BRI %i,a modi"icat din nou misiunea/ (ncerc&nd s 6oace rolul de banc a bncilor centrale. ?n aceast calitate / BRI prime%te (n depozite remunerate %i utilizabile cu prea iz/ rezer e monetare ale bncilor centrale/ plaseaz aceste disponibiliti pe pia %i acord asisten sub "orma creditelor releu bncilor centrale a"late (n di"icultate. Banca susine procesul de cooperare monetar internaional/ organiz&nd reuniuni periodice ale gu ernatorilor bncilor centrale. BRI a 6ucat un rol important %i (n ceea ce pri e%te procesul de integrare monetar european/ deoarece aceasta nu asigura doar un loc de (nt&lnire pentru discuii (ntre membrii bncilor centrale europene/ ci contribuia de asemenea la crearea unei in"rastructuri te$nice a regimului cursului de sc$imb european/ (n cadrul (nt&lnirilor discut&ndu,se despre coordonarea %i integrarea politicii monetare la ni elul Comunitii 5conomice 5uropene. @a (nceputul anilor 1):*/ atunci c&nd sistemul Bretton ;oods a "ost (n declin/ Comitetul gu ernatorilor a stabilit limitele pri ind "luctuaiile cursului de sc$imb (ntre monedele europene participante ca un prim pas spre o integrare mai str&ns Aa%a,numitul B%arpeBC. Odat cu introducerea <istemului >onetar 5uropean (n 1):)/ aceste responsabiliti au de enit semni"icati mai e7tinse %i BRI a continuat s le (ndeplineasc/ p&n la stabilirea uniunii monetare europene. Recomandrile "cute de gu ernatorii unor bnci membre BRI (n 1)!!,1)!) (n cadrul planului 2elors de stabilire a unei bnci centrale independente anga6at cu meninerea stabilitii preurilor au in"luenat decisi cadrul pentru =niunea 5conomic %i >onetar 5uropean pre zut (n Dratatul de la >aastric$t. Institutul >onetar 5uropean/ precursor al Bncii Centrale 5uropene/ a "ost situat (n cadrul BRI/ p&n c&nd %i,a mutat sediul la 9ran8"urt (n 1))42.

$ttpEFFGGG.bis.orgFaboutF$istorH.$tm/ accesat la data de 22.*4.2*1*

Cre%terea economic %i globalizarea pieelor "inanciare (n deceniile "inale ale secolului 2* au conturat natura cooperrii dintre bncile centrale (n cadrul BRI/ care a asistat , %i continu s asiste , urmrirea stabilitii monetare %i "inanciare globale (n dou moduri principaleE prin asigurarea asistenei "inanciare de urgen bncilor centrale (n caz de ne oieI prin spri6inirea e7perilor din bncile centrale naionale %i ageniilor de supra eg$ere (n propunerea de msuri %i elaborarea de standarde care izeaz consolidarea ar$itecturii "inanciare internaionale %i/ (n special/ supra eg$erea bancar internaional. Banca Jaional a Rom&niei a de enit membr a Bncii Reglementelor Internaionale (nc din anul (n"iinrii/ numr&ndu,se printre cele 55 bnci centrale membre. ?n prezent/ BJR deine ! 5#4 de aciuni din capitalul BRI A respecti 42/!2 milioane 2<DC/ pentru care prime%te anual di idende. 2up 1))*/ BRI a acordat asisten te$nic Bncii Jaionale a Rom&niei pentru consolidarea "unciilor de banc central3. 1.2. Capitalul Bncii Reglementelor Internaionale BRI este o companie pe aciuni cu rspundere limitat ai crei 33 de acionari cuprind aproape toate bncile europene centrale/ precum %i bncile centrale ale 'ustraliei/ Canadei/ Kaponiei %i '"ricii de <ud. =nele bnci centrale/ inclusi Rezer ele 9ederale ale <=' au &ndut din aciunile lor iniiale la BRI/ bncilor comerciale/ ast"el (nc&t 15L din aciuni sunt deinute de acionari particulari/ (n principal din 5uropa1. Capitalul autorizat al BRI a "ost de 1/5 miliarde de "ranci,aur A1 "ranc aur M */2) grame aur "inC/ (mprit (n #**.*** aciuni cu o aloare nominal egal A2.5** "ranci aur pe aciuneC. ?ncep&nd cu data de *1.*4.2**3 moneda de raportare este 2<D/ care (nlocuie%te "rancul,aur/ iar de la aceast dat capitalul BRI este de 3 miliarde de 2<D/ (mprit (n #**.*** de aciuni cu o
3

aloare nominal egal cu 5***

2<DFaciune. 'cesta poate "i ma6orat sau redus la propunerea Consiliului de

$ttpEFFGGG.bnro.roFRelatia,cu,Banca,Reglementelor,Internationale,L2!BRIL2),145*.asp7/ accesat la data de 23.*4.2*1*

'dministraie cu o ma6oritate de dou treimi %i cu aprobarea 'dunrii generale cu aceea%i ma6oritate de oturi. ?n cazul cre%terii capitalului autorizat %i a emisiunii unor noi aciuni/ repartiia (ntre ri se stabile%te de Consiliul de administraie cu o ma6oritate de dou treimi. Bncile centrale din 4ermania/ Italia/ 'nglia/ 9rana/ Belgia %i <=' sau din orice alt centru "inanciar au dreptul s subscrie sau s,%i asigure subscrierea (n sume egale. ?n acela%i timp/ Consiliul de 'dministraie trebuie s in seama de interesul unor bnci centrale de a participa (n capital %i implicit la cooperarea monetar internaional4. 1.3. Conducerea Bncii Reglementelor Internaionale Conducerea BRI este pre zut (n <tatutul su/ care a "ost re izuit ultima oar (n iunie 2**5. Drei dintre cele mai importante organe de decizie suntE 'dunarea general Consiliul directorilor Conducerea e7ecuti dunarea general reprezint organul suprem de decizie (n cadrul BRI. 2reptul de ot (n cadrul adunrii generale este direct proporional cu numrul de aciuni deinute de un stat membru. 'dunrile generale pot "i ordinare Ase (ntrunesc (n cel mult 4 luni de la (nc$eierea anului "inanciarC %i e7traordinare5. dunarea general ordinar a BRI este competent s decid (n urmtoarele domenii13E aprob raportul anual/ bilanul anual/ raportul de audit/ contul de pro"it %i pierdere %i c$eltuielile Consiliului de administraieI decide asupra rezer elor %i a "ondurilor speciale/ di idendelorI nume%te comisarii eri"icatori pentru anul urmtor. dunarea general e!traordinar a Bncii Reglementelor Internaionale se con oac pentru dezbaterea %i aprobarea modi"icrii statutului/ a cre%terii sau reducerii capitalului %i lic$idarea bncii. 2repturile de reprezentare %i de membre.
4 5

ot (n

'dunarea general se e7ercit (n "uncie de numrul de aciuni subscrise de rile

Noinea >. 4$eorg$e/ suport curs 3Instituii "inanciar,bancare internaionale1/ 2*1*/ pag.!* Noinea >. 4$eorg$e/ suport curs 3Instituii "inanciar,bancare internaionale1/ 2*1*/ pag. !1,!2

Bncile centrale membre sunt autoritile monetare ale urmtoarelor ri" 'lgeria/ 'rgentina/ 'ustralia/ 'ustria/ Belgia/ Bosnia %i +erego ina/ Brazilia/ Bulgaria/ Canada/ C$ile/ C$ina/ Croaia/ Republica Ce$/ 2anemarca/ 5stonia/ 9inlanda/ 9rana/ 4ermania/ 4recia/ +ong Oong <'R/ =ngaria/ Islanda/ India/ Indonezia/ Irlanda/ Israel/ Italia/ Kaponia/ Coreea/ @etonia/ @ituania/ >acedonia/ >alaezia/ >e7ico/ Olanda/ Joua Peeland/ Jor egia/ 9ilipine/ .olonia/ .ortugalia/ Rom&nia/ Rusia/ 'rabia <audit/ <erbia/ <ingapore/ <lo acia/ <lo enia/ '"rica de <ud/ <pania/ <uedia/ 5l eia/ Dailanda/ Durcia/ >area Britanie/ <='/ plus Banca Central 5uropean#. Consiliul directorilor #sau Consiliul de administraie$ este "ormat din gu ernatorii (n e7erciiu ai "iecrei bnci centrale A4ermania/ Belgia/ 9rana/ >area Britanie/ Italia %i <=' Q administrator din o"iciuC/ din %ase persoane care reprezint "inanele/ industria sau comerul numite "iecare de unul din gu ernatorii bncilor centrale menionate/ pe o perioad de trei ani %i din ma7im nou persoane alese de Consiliu cu ma6oritate de dou treimi dintre gu ernatorii bncilor centrale care au subscris la aciuni/ cu e7cepia administratorilor din o"iciu pentru o perioad de trei ani. Consiliul directorilor decide asupra operaiilor bncii/ structurii bncii/ reprezint banca (n anga6amentele sale/ alege pre%edintele/ directorii/ %e"ii de ser icii. Reuniunile Consiliului directorilor se organizeaz de %ase ori pe an. 2eciziile Consiliului directorilor se adopt cu ma6oritatea simpl a membrilor prezeni/ cu unele e7cepii. %reedintele BRI este ales de ctre Consiliul de administraie pentru a conduce politica proprie %i administraia bncii. Consiliul de administraie alege unul sau mai muli pre%edini ad6unci pe o perioad de trei ani. .re%edintele propune Consiliului de administraie s aprobe un director general %i un director general ad6unct. Consiliul de administraie poate s desemneze unii membrii pentru a constitui Comitetul e7ecuti care s asiste pre%edintele (n administrarea bncii. Consiliul de administraie poate s constituie Comitete Consultati e care s e7amineze %i s dezbat anumite operaii "inanciare ale bncii:.

# :

$ttpEFFGGG.bis.orgFaboutForggo .$tmR.2*S1*)!/ accesat la data de 23.*4.2*1* Noinea >. 4$eorg$e/ suport curs 3Instituii "inanciar,bancare internaionale1/ 2*1*/ pag. !1,!2

.re%edintele actual al BRI este Kames Caruana/ care a intrat (n "uncie la data de 1 aprilie 2**). 'cesta este asistat de un icepre%edinte/ %i anume/ +er e +announ. Te"ii celor trei departamente principale suntE .eter 2ittus A<ecretar 4eneralC/ <tep$en Cecc$etti A2epartamentul >onetar %i 5conomicC %i 4unt$er .leines A2epartamentul BancarC. ?n ceea ce pri e%te promo area stabilitii "inanciare internaionale/ identi"icarea msurilor adec ate pentru atingerea acestui scop se "ace (n cadrul unor reuniuni a gu ernatorilor %i ali o"iciali ai bncilor centrale/ participani (n cadrul unor comitete special create/ %i anumeE 1. 9orumul de <tabilitate 9inanciarI 2. Comitetul asupra <istemului 9inanciar 4lobalI 3. Comitetul de <upra eg$ere BancarI 4. Comitetul de .li %i <isteme de ReglementareI 5. 'sociaia Internaional de <upra eg$ere a 'sigurrilorI #. 2epartamentul monetar %i economic.

2. Obiectivele Bncii Reglementelor Internaionale

>isiunea BRI este de a deser i bncilor centrale si autoritilor "inanciare (n urmrirea stabilitii monetare %i "inanciare/ de a dez olta cooperarea internaional (n aceast direcie %i de a "i banc a bncilor centrale. .entru (ndeplinirea acestor scopuri/ BRI "olose%te urmtoarele mi6loace! E .romo eaz discuiile %i "acilitarea lurii deciziilor (ntre bncile centraleI <usine dialogul cu alte autoriti care au responsabiliti (n promo area stabilitii "inanciareI Conduce cercetri asupra problemelor bncilor centrale legate de politica monetar %i de sistemele de supra eg$ere "inanciarI 're rolul de intermediar principal (n tranzaciile dintre bncile centraleI 're rol de agent sau mandatar (n operaiile "inanciare internaionale.

Con"orm <tatutului Bncii Reglementelor Internaionale/ aceasta are ca obiecti e principale promo area cooperrii bncilor centrale/ asigurarea posibilitilor suplimentare operaiunilor "inanciare internaionale %i de a aciona ca un mandatar (n pri ina reglementelor "inanciare internaionale ce i,au "ost (ncredinate prin acordul (ntre prile interesate. 2e asemenea/ aceasta acioneaz ca un ade rat "orum de promo are %i "acilitare a proceselor decizionale la ni elul bncilor centrale/ ca "inanator al bncilor centrale atunci c&nd acestea se con"runt cu crize gra e %i are rol de centru important de cercetare (n domeniul economic %i "inanciar. Obiecti ul su iniial de a reglementa plile de rzboi germane a "ost dep%it (n timp datorit "aptului c acesta era doar un scop iniial/ nea &nd un caracter permanent/ e oluia istoric a situaiei economice la ni el internaional impun&nd o reorientare continu a ceea ce (nseamn obiecti e de (ndeplinit. 'st"el/ obiecti ul su iniial a "ost surclasat de necesitatea asigurrii unei cooperri c&t mai "acile (ntre
!

Raport anual al Bncii Reglementelor Internaionale 2**)

bncile centrale la ni el internaional/ de a susine crearea uniunii economice %i monetare europene %i de a promo a stabilitatea "inanciar internaional prin o"erirea de metode de (mbuntire a "lu7urilor "inanciare internaionale. ?n prezent/ BRI se e ideniaz ca a &nd un rol mai restr&ns (n comparaie cu statutul su istoric/ acela de a deser i ca o plas de siguran "inanciar/ cu o ar$itectur solid datorit reglementrii/ supra eg$erii puternice %i a prudenei %i a legilor c&t mai e"iciente. Banca poate rspunde corespunztor situaiei (n permanent sc$imbare a sistemului "inanciar internaional/ a &nd di erse "uncii precizate pe larg (n statut/ aceasta oper&nd ca o banc a bncilor de la (n"iinarea sa/ (ns (n multe pri ine "uncioneaz ca o banc comercial. ?n acest sens/ BRI desc$ide depozite bncilor centrale pentru rezer ele (n moned o"icial/ care sunt rein estite pe piaa eurode izelor sau pe piee naionale. BRI asigur un manageriat "le7ibil al resurselor (ncredinate/ care pot "i (n consecin mobilizate rapid. 2eoarece BRI nu "ace publice tranzaciile sale/ dispoziiile bncilor centrale rm&n anonime %i aceasta poate o"eri a anta6e (n momente de tensiune ale ratei de sc$imb. 9uncia bancar (ndeplinit de BRI include %i "urnizarea de credite bncilor centrale care nu dispun de lic$iditi/ ca o consecin direct a celei mai importante "uncii ale BRI/ %i anume/ aceea de a promo a cooperarea (ntre bncile centrale. 'ceast cooperare este (n (ntregime oluntar/ nee7ist&nd un trans"er o"icial de autoritate ctre BRI. Organizarea de credite de spri6in pentru bncile centrale este "acilitat de rapiditatea de mobilizare a resurselor BRI/ creditele acord&ndu,se numai pentru situaii e7cepionale %i a &nd di"erite "orme/ de la un caz la altul. 2e la constituirea ei/ BRI a o"erit a ansuri "inanciare bncilor centrale/ "olosite de acestea pentru stabilizarea monedei lor sau pentru "inanarea unor de"icite temporare ale balanei de pli. ?n cazul unor sume mari/ (mprumutul este deseori co"inanat de BRI (mpreun cu o serie de bnci centrale. 'ceste "aciliti de credit sunt acordate pe termen scurt).

Ba88er 'ge 9.../ 3Instituiile "inanciare internaionale1/ 5ditura 'ntet/ Bucure%ti/ 1))#/ pag. 11!,123

?n ceea ce pri e%te politica monetar/ BRI are dou obiecti e principaleE competena de a regulariza capitalul %i (ncura6area transparenei necesarului de rezer e1*.

1$ Competena de a regulariza capitalul. .olitica de regularizare a capitalului se aplic asupra ec$itii %i acti elor de capital. 'cestea pot "i suprae aluate (n mai multe circumstane. Con"orm politicii BRI/ raportul dintre capital %i acti e trebuie s "ie sub standardul minim internaional prezis pentru a se prote6a toate bncile centrale implicate. Rolul principal al BRI este (n a implementa necesarul minim de capital. 2in punct de edere internaional asigurarea optimului de capital este cea mai important problem din cadrul bncilor centrale/ deoarece speculaiile bazate pe (mprumuturi (n care rata dob&nzii ariaz (ntr,o manier neadec at pot cauza crize economice cum ar "i 3bani ri sco%i din circulaie banii buni1Alegea lui 4res$amC. 2$ &ncura'area transparentizrii rezervelor. .olitica rezer elor monetare este de asemenea important/ mai ales pentru consumatori %i economia de consum. .entru a asigura lic$iditatea %i pentru a limita rspunderea marii economii/ bncile nu pot crea bani nelimitai pentru a a6uta industria sau anumite regiuni. Rezer ele sunt necesare pentru ca depozitele %i (mprumuturile clienilor sa "ie mai sigure %i s reduc riscul "alimentului bancar. .olitica de rezer e este mai greu de standardizat deoarece depinde de condiiile locale %i este deseori reglat "oarte u%or pentru a e"ectua sc$imbri regionale sau industriale speci"ice/ mai ales (n cadrul naiunilor (n dez oltare. 2e e7emplu Banca .opular a C$inei cere ca bncile din mediul urban s dein :L rezer e %i las ca bncile din mediul rural s dein rezer e de doar #L %i simultan cer&nd tuturor bncilor ca necesarul de rezer e pentru creditele acordate ctre industriile 3supra(nclzite1 s creasc puternic. Banca .opular a C$inei a adoptat o politic neobi%nuit pentru o banc naional/ concentr&ndu,se asupra rii %i nu asupra ratei de sc$imb/ dar dorina
1*

GGG.bis.org/ accesat la data de 23.*4.2*1*

1*

sa de a controla in"laia printre pasi e este (mprt%it %i de ctre membrii BRI/dar %i de ctre rile e7portatoare care au probleme (n managementul necesitilor din economia de consum/mai ales (n cadrul agriculturii rurale %i (n cadrul economiei de e7port. 2in di erse moti e a de enit "oarte di"icil s se "i7eze cu precizie o rat asupra instrumentelor de credit/ (n plus di"erenele regionale au dus la descura6area standardizrii regulilor asupra rezer elor minime obligatorii la scal global de ctre BRI. Banca Reglementelor Internaionale (ndepline%te %i alte roluri importante pentru domeniul "inanciar internaional prin intermediul comitetelor din cadrul acesteia. 'st"el/ aceasta are rolul de a supra eg$ea e oluia sistemului "inanciar global pe termen scurt prin intermediul Comitetului asupra <istemului 9inanciar 4lobal/ se ocup de problemele supra eg$erii bancare prin Comitetul de <upra eg$ere Bancar/ susine acti itatea Comitetului de .li %i <isteme de Reglementare %i a 'sociaiei Internaionale de <upra eg$ere a 'sigurrilor %i e"ectueaz cercetri (n domeniile monetare %i "inanciare prin intermediul 2epartamentului monetar %i economic. ?n conte7tul actual/ cel al crizei economice/ Banca Reglementelor Internaionale acord asisten bncilor centrale care au adoptat regimul intirii in"laiei. Cel mai important obiecti al unei bnci centrale (n conte7tul economic actual este limitarea impactului crizei asupra economiei reale prin calmarea pieelor "inanciare. =n puseu de panic ar "i sinonim unui atac de cord care ar a ea drept consecin e aporarea "lu7urilor bne%ti/ ceea ce (n "inal ar strangula economia real. Bncile centrale trebuie s se asigure apoi c piaa creditului pe termen scurt "uncioneaz normal. Instrumentele prin care pot "i "olosite pentru a realiza acest lucru sunt11E asigurarea lic$iditii (n cantitate su"icient/ "iind unul din rolurile 3tradiionale1 ale bncilor centrale.

11

$ttpEFF$Hmerion.roF2*1*F*4F*#Ftintirea,in"latiei,in, reme,de,criza,ce,spune,banca,reglementelor, internationale.$tml/ accesat la data de 24.*4.2*1*

11

 dob&nda de politic monetar. Bncile centrale trebuie s o reduc agresi ca rspuns la cererea (n scdere. 5"iciena acestei msuri ine strict de credibilitatea pe care o are banca central. 2aca reducerea dob&nzii c$eie nu "uncioneaz (ntr,o msura mulumitoare/ Banca Central poate eni cu msuri necon enionale suplimentare bncile centrale pot utiliza "le7ibilitatea ca pe un alt instrument. .ot rela7a condiiile (n care preiau colateralul sau pot "ace operaiuni sGaps cu bncile centrale strine pentru a asigura lic$iditatea (n alut cerut pe pia bncile centrale pot coopera cu autoritile "iscale atunci c&nd criza se ad&nce%te.

3. Operaiunile Bncii Reglementelor Internaionale

BRI o"er o gam larg de ser icii "inanciare create special pentru a acorda asisten bncilor centrale %i altor instituii monetare (n gestiunea rezer elor internaionale pe care le dein acestea. ?n 6ur de 14* de instituii "inanciare internaionale recurg la ser iciile o"erite de Banca Reglementelor Internaionale. ?n medie/ (n ultimii ani/ apro7imati 4L din rezer ele internaionale la ni el global au "ost in estite de ctre bncile centrale la BRI/ la data de 31 martie 2**)/ plasamentele totale erau de 22* miliarde 2<D. Banca adapteaz (n mod continuu gama de produse "inanciare pentru a rspunde c&t mai e"icient la ne oile bncilor centrale. ?n a"ar de ser iciile standard/ cum ar "i desc$iderea de conturi la edere sau de depozite la termen/ a "ost dez oltat o gam de produse "inanciare mai so"isticate/ pe care bncile centrale le pot accesa (n cadrul BRI pentru a ma6ora aloarea acti elor internaionale. Banca e"ectueaz/ de asemenea/ tranzacii cu alute %i aur (n bene"iciul clienilor si12. Clienii bncilor centrale au urmrit securitatea( lic)iditatea i dob*nda ca trei principale a anta6e ale depunerilor la BRI.E13
12 13

$ttpEFFGGG.bis.orgFban8ingFinde7.$tm/ accesat la data de 23.*4.2*1* $ttpEFFGGG.bis.orgFban8ingF"inser .$tm/ accesat la data de 23.*4.2*1*

12

1C .entru a o"eri securitate banca a construit un capital ec$itabil %i rezer e ample/ urmrind o strategie de in estiii a7at pe combinarea di ersitii bene"iciilor unei creditri intensi e cu o analiza asupra riscului pieeiI 2C .entru a asigura lic$iditatea banca este pregtit s rscumpere instrumentele sale la un cost mic de la clieni %i ast"el s rspund rapid %i "le7ibil la ne oile acestoraI 3C BRI o"er o dob&nd atracti %i competiti a "ondurilor depozitate de ctre bncile centrale %i organizaiile internaionale. Banca Reglementelor Internaionale este (mputernicit prin statut s e"ectueze urmtoarele operaiiE 1C Cumpr sau inde aur (n monede sau lingouri pentru contul su propriu sau pentru bncile centraleI 2C 'ccept pstrarea aurului pentru contul bncilor centraleI 3C Cumpr %i inde cambii/ cecuri %i alte e"ecte cu scaden micI 4C 'cord (mprumuturi bncilor centrale contra garaniilor (n aur/ a scrisorilor de sc$imb %i a altor e"ecte negociabile cu scaden redusI 5C Cumpr %i #C Cumpr %i centraleI :C 2esc$ide conturi curente sau conturi la termen bncilor centraleI !C .rime%te %i pstreaz sume de la bncile centrale (n conturi curente sau de depozitI )C 'cioneaz (n calitate de agent sau corespondent al oricrei bnci centraleI 1*C ?nc$eie acorduri pe baza crora acioneaz (n calitate de mandatar sau agent (n domeniu reglementrilor internaionale. .e l&ng acestea BRI se mai "olose%te %i de urmtoarele instrumenteE Instrumentele +olosite pe pieele monetare" Conturi la edere %i la termen %i depozite cu rata dob&nzii "i7 sau ariabil (n toate monedele con ertibileI 2epozitele la termen pot "i denominate con"orm unui co% alutar cum ar "i 2<DI inde titluri negociabile altele dec&t aciunile/ pentru contul inde alute pentru propriul cont sau pentru cel al bncilor propriu sau pentru contul bncilor centraleI

13

<cadena standard sau non,standard. Instrumente negociabile emise de BRI" <unt emise (n cele mai utilizate aluteI 57istente (n doua "ormeE cu rata "i7 pentru toate instrumentele cu scaden (ntre o sptm&n %i un an %i pe termen mediu cu scaden (ntre un an %i zece aniI Instrumentele pe termen mediu sunt alabile %i (n arianta celor care pot "i retrase (nainte de termen ,ervicii pentru aur i sc)imburi valutare"

<pot/ sGap/ "orGard pe opiuni %i depozite 9U,lin8edI Contracte o ernig$t pentru sc$imburi alutareI 9acilitile de in estiii %i de securitate sunt disponibile pentru @ondra/ Berna %i JeG -or8I Cumprri %i &nzri de aur sub "orm de tranzacii spot/ sGap/ opiuni. ,ervicii de management al aciunilor" .orto"oliile cu enituri "i7e suntE

In estite (n obligaiuni gu ernamentale sau aciuni cu un grad (nalt de creditareI >andate de porto"olii sau BRI In estment .oolI O"er mandate (ntr,o singur sau mai multe principale. lte servicii" alute (n monedele de rezer

' ansuri pe termen scurt o"erite bncilor centraleI 4aranii pentru anumite (mprumuturi gu ernamentale internaionale. Operaiunile realizate de Banca Reglementelor Internaionale trebuie s "ie

con"orme cu politica monetar a bncilor centrale. ?n cazul (n care se iniiaz o operaiune "inanciar (ntr,o anumit moned/ Consiliul de administraie trebuie s consulte banca sau bncile centrale interesate. 2ac se semnaleaz din partea bncii centrale un punct de edere di"erit/ operaia nu se mai realizeaz sau se stabilesc anumite condiii de e"ectuare a operaiilor respecti e14. Oricare dintre operaiunile autorizate ale Bncii Reglementelor Internaionale cu bncile centrale/ pot "i e"ectuate %i cu bncile din orice ar. Banca Reglementelor
14

Noinea >. 4$eorg$e/ suport curs 3Instituii "inanciar,bancare internaionale1/ 2*1*/ pag. !*,!1

14

Internaionale poate s (nc$eie cu bncile centrale acorduri speciale pentru reglementarea tranzaciilor internaionale. .rin statutul de "uncionare/ Bncii Reglementelor Internaionale (i sunt interzise urmtoarele operaiiE s emit instrumente de plat la edere %i la purttorI s accepte scrisori de sc$imbI s acorde a ansuri gu ernelorI s desc$id conturi curente (n numele gu ernelorI s "ie interesat (ntr,o anumit a"acere.

Concluzii
Banca Reglementelor Internaionale este o instituie "inanciar,bancar internaional ce s,a e ideniat prin rolul su (n istoria economic %i "inanciar a omenirii. .ilonul principal care a stat la (n"iinarea acesteia a "ost reglementarea relaiilor "inanciare dintre rile beligerante dup primul rzboi mondial/ cu precdere asupra plilor datoriilor de rzboi ale 4ermaniei "a de celelalte ri implicate. ?ns nu acesta este moti ul prin care BRI s,a impus ca si instituie "inanciar/ ci "aptul c %i,a orientat (n mod continuu acti itatea ctre relaiile "inanciare internaionale dintre ri/ mai ales dintre bncile centrale ale statelor membre. 'st"el/ %i,a creat renumele de 3banc a bncilor1/ promo &nd colaborarea (ntre bncile centrale %i o"erindu,le acestora o gam c&t mai larg de produse %i ser icii "inanciare menite s spri6ine (ntr,un mod e"icient ne oile "inanciare ale bncilor centrale %i s a6ute la implementarea unei mobiliti crescute a "lu7urilor "inanciare internaionale/ pentru a ser i scopului primordial/ acela de a promo a %i de a menine stabilitatea "inanciar internaional. ?n conte7tul actual al crizei pieelor "inanciare/ Banca Reglementelor Internaionale spri6in prin ser iciile sale create special pentru bncile centrale limitarea impactului crizei asupra economiei reale %i redresarea situaiei "inanciare a

15

statelor membre. Cel mai important mi6loc prin care BRI susine acest proces de (mbuntire a economiilor este prin asigurarea lic$iditilor/ a securitii tranzaciilor dintre bncile centrale %i a o"eririi unor a anta6e competiti e (n ceea ce pri e%te operaiunile dintre BRI %i bncile centrale.

Bibliogra+ie
1C Ba88er/ 'ge 9.../ 3Instituiile "inanciare internaionale1/ 5ditura 'ntet/ Bucure%ti/ 1))# 2C Noinea >. 4$eorg$e/ 3Instituii "inanciar,bancare internaionale1/ suport de curs/ Ia%i/ 2*1* 3C Noinea >. 4$eorg$e/ 3>ecanisme %i te$nici alutare %i "inanciare

internaionale1/ 5ditura <edcom @ibris/ Ia%i/ 2**4 4C Raport anual al Bncii Reglementelor Internaionale 2**)

-ebogra+ie
GGG.bis.org GGG.bnro.ro $ttpEFF$Hmerion.ro

1#

1: