Sunteți pe pagina 1din 3

Our Singing Children Copiii nostri cantareti Dezvoltarea preciziei in cant

de Charlotte P. Mizener (profesor asociat si coordonator de educatie muzicala la Universitatea Lamar din Beaumont, e!as"

Scopul articolului# sa a$ute educatorii de muzica sa%si ma!imizeze timpul alocat cantului cu copiii in timpul orelor de clasa. Sunt prezentate metode pentru dezvoltarea si im&unatatirea acuratetii'preciziei cantului, incluzand sugestii pt implementarea instructiunilor de tehnici, planificarea activitatilor pt cantat si aran$amentul potrivit al cadrului( activitati ce pot fi facute inainte de a canta( modele vocale( se e!amineaza utilizarea activitatilor chinestezice si managementul tehnicilor de respiratie. )asim si cateva consideratii cu privire la frecventa perioadelor de instructie muzicala, selectia cantecelor, utilizarea te!tului sau a sila&elor, e!ecutia cu sau fara acompaniament, si cantatul individual sau in grup. *utoarea pleaca de la ideea ca, copiii ar tre&ui sa se simte conforta&il atunci cand canta si ar tre&ui sa isi doreasca sa continue sa cante si la maturitate. +n ce priveste instructiile pentru cantat# Cantatul este un comportament care se invata, pas cu pas, tot mai &ine. +n acest sens instructiunile sunt vitale (pentru producerea cantaretilor competenti". Cercetatori au o&servat ca e!ista un set de aptitudini pe care tre&uie sa le dezvolte un copil in parcursul pe care%l face pt a invata sa cante curat. *cestia spun ca elevii stapanesc o aptitudine de a produce un anume pas numai dupa ce a stapanit inainte o lista lunga de alte aptitudini muzicale. *cestia su&liniaza ca elevii ar tre&ui sa fie constienti de senzatiile fizice ale cantatului, ar tre&ui sa poata descrie ver&al propriile sunete vocale si ale celorlalti si ar tre&ui sa e!ploreze registre vocale si sa e!perimenteze calitatea sunetului. *ctivitati de ,precantat,# Pentru a descrie e!perientele vocale, sentimentele si sunetele, se recomanda o metoda a descoperirii si intre&arilor mai degra&a decat o metoda de ,instruire,, de ,spunere,. Se propune profesorilor sa atri&uie o sarcina vocala apoi sa ceara elevilor sa ia cunostinta de senzatiile variate si sa o&serve actiunile fizice implicate. De e!emplu, copiii pot vor&i in diferite registre ale vocii (ca mama, tata, copilul" si sa simta vi&ratiile din gat sau din piept. Profesorul tre&uie sa le ceara sa descrie senzatiile. *r putea de asemenea sa emita sunete care sa imite animale, mai mari sau mai mici, cu un sunet mai acut sau mai grav, tare sau incet, lin sau &ruiat'intrerupt (profesorul poate intre&a clasa despre sunetul pe care un copil tocmai l%a produs". Copiii tre&uie sa distinga intre vocea soptita, strigata, vor&ita si cantata. Prof poate cere copiilor sa imite, ca un ecou, ceea ce spune (e!. Aceasta e vocea mea soptita/cantata..."( un copil poate spune o fraza intr%una din aceste feluri de a folosi vocea, iar clasa o poate identifica (e!. Numele meu e...". -ariatele sunete ce imita animalele sau mediul incon$urator permit copiilor sa e!ploreze vocea. Sunetele ce contin vocala oo a$uta la trecerea de la vocea vor&ita la cea cantata. (+dei pt a e!plora diferite nivele ale registrului# imitarea sunetului facut de strutul din roadrunner, ,&eep%&eep,, pe care copiii sa%l emita puternic nazal( sa urle ca un lup sau sa schelalaie ca un catelus( sa &azaie ca un tantar (mai mare, mai mic de purtat o conversatie intre tantari"( strigarea unei pisicute ,.ei, pis, pis, in interval de /ta sol%mi( etc.." Sunetele mediului incon$urator sunt utile pt a folosi o gama cat mai completa a vocii# sunetele de clopotel (0&im%&om1, 0ding%dong1"( suieratul trenului( sirenele masinii de pompier( (mai acut sau mai grav"... Cand se apropie de cantatul propriuzis, copii tre&uie sa e!perimenteze sentimentul de sustinere a vocii. +n vor&ire, sunetul se produce in rafale( in cantat este produs continuu ca o panglica. 2ecitarea rimelor de gradinita intr%un ton sustinut permite copiilor sa simta un sunet continuu (copii recita rima apoi o spun intr%o maniera cat mai legato posi&ila, astfel cantand pe o singura nota, oricare ar fi ea % recitativ". Cel mai &ine e sa%i lasam pe ei sa descopere, fara 1

demonstratia profesorului, ca sa foloseasca o nota cat mai comoda pt ei, di doar daca nu reusesc atunci sa demonstreze prof. *stfel incep sa faca trecerea de la vor&it la cantat. Dupa asta se poate trece la melodii care sa contina 3%/ tonuri, si apoi la cantece pt copii putin mai comple!e. (O sugestie finala pt activitati de ,precantat, este aceea de a crea o poveste (de catre profesor sau chiar elevi", in care persona$ele sa fie animale, si unde sa e!iste dialog, conversatie, efecte sonore, folosindu%se vocea soptita, vor&ita, strigata si cantata. Povestea tre&uie sa includa un cantec preferat, pt a da oportunitatea elevilor sa acompanieze cantecul cu diferite instrumente. 4 dezvolta diferite a&ilitati (lingvistice, teatrale( creativitatea, imaginatia, vocea"." Conditii pentru predarea cantecelor S%a pus intre&area# in procesul de invatare a cantecului, ar tre&ui profesorii sa cante impreuna cu elevul sau doar sa e!emplifice. S%au facut cercetari in am&ele sensuri, (pe grupe" la copiii de gradinita, si s%a constatat ca desi s%a im&unatatit cantatul, metodele de predare nu au avut efect asupra preciziei. S%a descoperit ca nu e nici o diferenta intre a canta cu, sau a e!emplifica. Profesorii implicati in cercetari au indicat ca nu e!ista o singura tehnica care sa se potriveasca la toate situatiile. ehnicile tre&uie adaptate la aptitudinile copiilor. Concluzia# profesorul poate canta cu sau pentru copii, dar tre&uie sa fie in stare sa ii auda, ca sa poata evalua acuratetea cantului lor. +n ce priveste modelul vocal, se pare ca copiii (la 5, 6 ani" vor canta mai curat daca vor imita un copil sau o voce feminina fara vi&rato (&ar&atul ar tre&ui sa cante in falset". *ctivitatile chinestezice tre&uie folosite din plin pentru a creste acuratetea in cant (se produce asocierea miscarii vocii mai sus sau mai $os cu actiuni fizice de inaltare sau co&orare, sau miscarea mainii...". Miscarea mainii si solfegiul doua activitati foarte folosite de profesori. 7!periment# Doua grupe de copii de gradinita au facut 89 saptamani de instructie muzicala( un grup cantand cu semne ale mainii( celalalt fara. S%au gasit diferente intre cantul inainte si dupa test, pt grupul care s% a folosit de semne ale mainii, dar nici o diferenta in celalalt grup. otusi rezultatul posttest al celor 3 grupe nu a fost semnificativ diferit. Concluzia cercetatorilor# e dificil sa generalizezi despre folosirea semnelor mainii. :n alt cercetator a descoperit ca acuratetea raspunsului cantat nu pare sa ai&a legatura cu folosirea semnelor mainii. O cercetare a aratat ca elevii in clasele secundare, a /%a, a ;%a si a <%a au raspuns cel mai &ine prin solfegiu( iar clasele primare au respuns mai &ine folosirii semnelor mainii. 2ezultatele au facut pe cercetatori sa sugereze ca, copiii pot incepe sa cante cantece cu sila&e, apoi utilizand semne ale mainii si solfegiu in clesele 3%/, iar in clasele mai mari sa estompeze folosirea semnelor. +n opinia autoarei, pentru multi elevi utilizarea vizuala si fizica a semnelor mainilor ii face sa%si aminteasca melodia mai usor (atunci cand imita modele melodice". +n categoria activitatilor chinestezice pot fi incluse si e!ercitiile de respiratie. +ntr%ul studiu, copiide clasa a 3%a au facut e!ercitii fizice pentru a%si dezvolta postura. De asemeni au facut e!ercitii care i%au a$utat sa devina constienti de miscarea muschilor trunchiului atunci cand respira, si e!ercitii de respiratie incluzand adaugarea unui sunet. S%a sugerat ca elevii sa e!perimenteze diferite cai de a e!pira si inspira. Pentru a inspira s%a recomandat copiilor sa traga aer prin =nghiituri scurte i lungi, ca printr%un pai, si sa caste( pentru e!pirare, umflarea unui &alon, sau suflarea lumanarilor din tort. Pt a conecta respiratia de sunet profesorii au fost sfatuiti sa o&serve elevii daca inspira sau e!pira, punandu%i sa ofteze. Cand acestia ofteaza din nou ar tre&ui sa isi dea seama ce senzatie simt in momentul in care sunetul este produs. 7!emplu de activitate fizica ce poate a$uta la im&unatatirea acuratetii cantatului# aruncarea unei mingi imaginare, cantand uo, incepand de la un sunet inalt care sa co&oare urmarind linia mingii care ,cade,. Despre frecventa perioadelor de instruire teoretica# +nstruirea regulata e necesara pt im&unatatirea acuratetii cantului. +deal ar fi ca elevii sa primeasca cel putin >9 min de muzica pe saptamana, in reprize de 39 % /9 min la clasele primare, respectiv 35 % ?5 min pentru cei mai mari. S%a descoperit ca reprizele scurte si dese sunt mai eficiente 2

decat cele mai lungi si mai rare pt copiii de gradinita. @a fel, studiul regulat conteaza foarte mult pt a reda cat mai curat un interval muzical. Selectia cantecelor adecvate# onalitatea, marimea intervalelor si te!tul unui cantec afecteaza acuratetea cantatului. S%a o&servat ca intervalele cele mai curate sunt prima perfecta, /ta mica si ?ta perfecta, descendente. Concluzia# se recomanda folosirea cantecelor cu un nr limitat de intervale, mai ales a celor cu scari pentatonice. :n studiu a aratat ca mersul melodic treptat este mai usor de cantat decat melodiile cu salturi. :tilizarea te!tului sau a sila&elor neutre'care nu reprezinta nimic (la la la"# S%a demonstrat ca e!ista un grad mai mare de acuratete atunci cand se canta fara te!t. Studiu# copii prescolari au fost invatati cantece cu te!t si fara te!t (cu sila&e neutre". @a sfarsitul perioadei copiii au demonstrat un grad mai mare de acuratete cantand cantecul fara te!t. :n alt studiu arata ca nu a e!istat diferente in redarea acuratetei celor doua feluri de a canta. Concluzia# se poate invata cu sila&e si se pot adauga cuvinte atunci cand melodia se stie &ine. 7!ecutia cu sau fara acompaniament# +n aceasta privinta, studii diferite au dat rezultate diferite. @a inceputul anului scolar copiii de clase primare au cantat un cantec cu si fara acompaniament de chitara ( Row, Row, Row Your Boat". *naliza acurtetei a catorva fragmente tinta au indicat ca nu a fost nici o diferenta in intonarea cu acompaniament fata de cea fara. *poi, intregul an un grup a cantat cu acompaniament iar celalalt cu armonii simple la pian. 7valuand la finele anului, nu era nici o diferenta intre pretest si posttest. :n alt studiu# acompaniamentul cu armonii simple pare sa aduca o acuratete mai mare in cantat, in vreme ce acompaniamentul disonsnt descreste acuratetea. O com&inatie intre acompaniamentul melodic si armonic rezulta o mai mare precizie'acuratete a cantului decat doar acompaniament armonic. *ceste rezultate indica faptul ca acompaniamentul cu armonii simple nu afecteaza precizia'acuratetea cantatului. Se recomanda acompaniamentul la chitara, pt a nu acoperi vocile copiilor. Cantatul individual sau in grup# :nele studii sugereaza ca unii copiii canta cu acuratete'precizie intr%un grup, la unison, iar altii individual. Studiu# copii de clasele 8, 3, / si 5 au cantat un scurt cantec individual si in grupuri de cate <. *u cantat mult mai curat in grupuri. +n contrast, alti cercetatori au descoperit ca pt copiii de gradinita, clasa 8%a si a /%a cantatul individual a fost mai curat decat cantatul in grupuri de cate 6. Baietii din acest studiu au demonstrat o mai mare diferenta in a canta curat, intre cele doua situatii, cantatul lor in grup fiind mult mai putin curat decat cel al fetelor. Cerintele pentru a canta, varsta si genul par a fi asociate cu variatele rezultate ale studiilor. Solutia (de a canta individual sau in grup" pare sa depinda de situatie. 7ste important sa creezi oportunitati pt a canta individual deoarece, pana la urma, vocea individului tre&uie formata, nu a grupului. Sugestii# pentru ca orele de clasa sa nu devina o rutina plictisitoare se pot lucra cantece in care sa e!iste conversatii, intre&ari si raspunsuri, care sa fie cantate individual (0Aho .as the PennBC1 0@ucB @ocDet,1 0Doggie, Doggie,1 0AallfloEer,1 and 0 he elephone Song.1"( frazele sau motivele repetitive dintr%un cantec se pot canta mai intai cu clasa, apoi in grupuri mici, si in fine individual. *%i invata pe copii sa cante si a%i a$uta sa%si dezvolte dorinta de a canta sunt doua dintre cele mai importante elementare lucruri pe care le poate face profesorul, care tre&uie sa fie increzator, sa inteleaga natura vocii copilului si sa cunoasca tehnici si activitati pentru a cultiva acuratetea si precizia in cant. @+-+* M:F 7*F (BO+C:" Master % *nul + 3