Teoriile nvrii

Ivan Petrovich Pavlov, John Watson, B.F. Skinner, Albert Bandura

1. Ivan Petrovich Pavlov - Paradigma clasic a condiionrii Ivan Petrovich Pavlov (184 ! 1 "#$ s%a n&scut 'n ()a*an, (usia. P+n& la v+rsta de ,1 de ani, Pavlov -i%a dorit s& devin& .reot, du.& care a /ost atras de o carier& -tiin0i/ic& 'n do1eniul /i*iolo2iei -i 'n 1 34 a ob0inut .re1iul 4obel .entru cercet&rile sale asu.ra siste1ului di2estiv. 5l studia*& re/le6ele condi0ionate din .ers.ectiv& /i*iolo2ic& -i nu .siholo2ic&, evit+nd, 'n descrierea e6.eri1entelor sale, ter1enii .siholo2ici. Interesul .entru acest subiect s%a n&scut de la desco.erirea accidental& a .rocesului de salivare la c+ini. 7n 1od obi-nuit c+inii salivea*& c+nd li1ba lor atin2e hrana, Pavlov a observat c& ace-tia salivea*& chiar -i 'nainte de a avea 1+ncarea 'n 2ur&, /iind su/icient s& intre 'n contact vi*ual cu hrana sau s& aud& .a-ii st&.+nului. Acest lucru se e6.lic& .rin /a.tul c& re/le6ul este condi0ionat de un nou sti1ul, di/erit de hran&. 7n e6.eri1entul ti.ic .entru de1onstrarea condi0ion&rii (Pavlov, 1 ,8$ un c+ine a /ost le2at 'ntr%o ca1er& 'ntunecoas& -i s%a a.rins un bec. 8u.& "3 de secunde i se aducea 1+ncare c+inelui declan-+ndu%se ast/el re/le6ul de salivare. Aceast& .rocedur& s%a re.etat de c+teva ori, de /iecare dat& o/erirea hranei /iind asociat& cu a.rinderea unui bec. 8u.& un ti1. s%a constatat c&, a.rinderea becului, care ini0ial nu avea nici o le2&tur& cu declan-area re/le6ului de salivare, a .rovocat r&s.unsul c+inelui (salivarea$ /&r& a 1ai avea le2&tur& cu hrana. Pavlov de/ine-te " conce.te9 stimul necondiionat (hrana ! care declan-ea*& re/le6ul de saliva0ie 'n virtutea unor 1ecanis1e /i*iolo2ice asociate ali1enta0iei$: stimul condiionat (a.rinderea becului care declan-ea*& acela-i re/le6 de saliva0ie 'n li.sa hranei$: condiionare (.rocesul de declan-are a re/le6ului de saliva0iei la alt sti1ul dec+t cel asociat ali1enta0iei -i di2estiei$ 7n acest e6.eri1ent sti1ulul condi0ionat a /ost introdus .ri1a /a*&, /iind ur1at de sti1ulul necondi0ionat, 'nt+i s%a a.rins becul -i a.oi s%a adus hrana. Pavlov a studiat acest as.ect -i a conchis c&, aceasta este ordinea cea 1ai e/icient& .entru ob0inerea condi0ion&rii% .re*entarea sti1ulului condi0ionat 'naintea celui necondi0ionat. Alte studii au su2erat c& 'n /oarte 1ulte ca*uri condi0ionarea se reali*ea*& 1ai u-or dac& sti1ulul condi0ionat este .re*entat cu ;u1&tate de secund& 'naintea celui necondi0ionat (Sch<art*, 1 8 $.

=n sti1ul condi0ionat are durat& li1itat& 'n ti1. de /unc0ionare. Pavlov a observat c& de-i .oate trans/or1a a.rinderea unei lu1ini 'ntr%un sti1ul condi0ionat .entru declan-area saliv&rii, re.etarea 'n ti1. a sti1ulului condi0ionat, de unul sin2ur, /&r& cel necondi0ionat va conduce la sc&derea e/ectului celui dint+i. For1area salivei la a.rinderea lu1inii va /i din ce 'n ce 1ai s&rac& .+n& c+nd nu v%a 1ai a.&rea deloc. 8ac& sti1ulul condi0ionat nu 1ai .roduce e/ecte asu.ra subiectului condi0ionat .ute1 a/ir1a c& s%a .rodus extincia stimulului. Pe .arcursul cercet&rilor sale Pavlov a desco.erit c& reflexul condiionat, chiar dac&, la .ri1a vedere, a a;uns la e6tinc0ie, se poate recupera spontan. 7ntr%un e6.eri1ent (Pavlov, 1 ,>$ un c+ine a /ost antrenat s& salive*e la si1.la vedere a 1+nc&rii. 7nainte c+inele saliva doar c+nd 1+ncarea i se a/la 'n 2ur&. =r1&torul .as a constat 'n .re*entarea 1+nc&rii (a sti1ulului condi0ionat$ la un interval de trei 1inute de -ase ori. ?a a -asea .re*entare a hranei c+inele nu a 1ai salivat. Ast/el s%a dedus c& sti1ulul condi0ionat a a;uns la e6tinc0ie. 8u.& o .au*& de dou& ore, 'ns&, .re*entarea sti1ulului condi0ionat a condus la .roducerea unei cantit&0i 1oderate de saliv&, ceea ce de1onstrea*& restabilirea s.ontan&. 8ac& se continu& cu .re*entarea sti1ulului condi0ionat /&r& cel necondi0ionat, e/ectul de recu.erare s.ontan& va dis.&rea -i el. @u toate c& un re/le6 condi0ionat este declan-at ini0ial doar de un sti1ul, ulterior r&s.unsul .are s& se 2enerali*e*e asu.ra unei clase de sti1uli si1ilari /&r& condi0ionare (Pavlov, 1 ,8$. 8e e6e1.lu, un c+ine care a /ost condi0ionat s& salive*e la au*ul sunetului unui clo.o0el de un anu1it ton, va saliva -i la au*ul altor clo.o0ei, chiar dac& au o alt& tonalitate dec+t cel cu care s% a reali*at condi0ionarea. @a.acitatea sti1ulilor 'nvecina0i s& declan-e*e re/le6ul condi0ionat varia*& 'n /unc0ie de ase1&narea cu sti1ulul condi0ionat ori2inal. Pavlov credea c& aceast& generalizare a stimulilor se datorea*& unui .roces /i*iolo2ic denu1it iradiere. Sti1ulul ori2inal e6cit& o anu1it& .arte din creier, care a.oi iradia*& alte re2iuni din a.ro.iere. Aenerali*area, descris& 1ai sus este le2at& -i de un .roces de difereniere a stimulilor. Ast/el dac& vo1 .roduce sunete de di/erite tonalit&0i, /&r& s& le asocie1 .e /iecare cu 1+ncarea, c+inele va 'nce.e s& r&s.und& din ce 'n ce 1ai selectiv, res.ectiv doar la sunetele a.ro.iate ca tonalitate de cel 'nt&rit sau sus0inut de ali1ente constant. Pavlov a de1onstrat c& du.& reali*area unei condi0ion&rii solide, .oate utili*a sti1ulul condi0ionat .entru a stabili o nou& cone6iune cu un alt sti1ul. 8e e6e1.lu un c+ine este condi0ionat s& salive*e la au*ul unui clo.o0el. Sunetul clo.o0elului a /ost asociat, a.oi cu un .&trat ne2ru. 8u.& un nu1&r de 'ncerc&ri .re*entarea .&tratului ne2ru va declan-a re/le6ul necondi0ionat (salivarea$. Pavlov a reu-it s& e6.eri1ente*e ast/el de asocieri cu .+n& la doi

sti1uli condi0iona0i 'n .lus /a0& de cel ori2inal, nede.&-ind 'ns& aceast& li1it& -i a denu1it acest .roces condiionare n lan. 7n esen0& teoria lui Pavlov nu este nou& (@rain, ,334$. 7n secolul al BCII%lea, ?ocke a e1is ideea c& 'nv&0area se ba*ea*& .e asocieri. Pavlov 'ns& l%a de.&-it .e ?ocke desco.erind c+teva dintre .rinci.iile acestei asocieri .rin e6.eri1ente e1.irice -i .un+nd ast/el ba*ele teoriei 'nv&0&rii. Pavlov s%a li1itat doar la o serie de r&s.unsuri 'nn&scute, ca cele descrise anterior, cercet&rile -i teoria sa au /ost continuate de studiile lui Watson -i Skinner. 2. ohn !atson - Teoria "ehaviorist

John Watson (18>8%1 D8$ este cel care a a.licat teoria lui Pavlov 'n .siholo2ie. S%a n&scut la o /er1& de lan2a Areenville, @arolina de Sud. A absolvit cole2iul =niversit&0ii Fur1an -i a continuat studiile la =niversitatea @hica2o, unde a 'nce.ut cercet&rile 'n .siholo2ie .e ani1ale. 8u.a ce a obtinut doctoratul a lucrat la =niversitatea Johns Eo.kins din Balti1ore. 7n 1 1" Watson se /ace cunoscut 'n lu1ea .siholo2iei, .rin articolul s&u 1ani/est FPsiholo2ia va*ut& de un behavioristG. 7n acest articol a/ir1a c& studiul con-tientului .rin intros.ec0ie nu are ce c&uta 'n .siholo2ie ca -tiin0&. Psiholo2ia ar trebui s& abandone*e Fter1eni .recu1 con-tient, st&ri 1intale, 1inte, con0inut, veri/icabil .rin intros.ec0ie, i1a2ina0ie -i altele la /elG (Watson, 1 1", . 1##$. 7n schi1b, 0elul acesteia ar trebui s& /ie F.redic0ia -i controlul co1.orta1entuluiG (. 1D8$. 7n .articular, ar trebui s& studie*e doar sti1uli, r&s.unsuri -i /or1area obiceiurilor. 7n acest /el .siholo2ia ar .utea deveni o -tiin0a la /el ca celelalte -tiin0e naturale. =n an 1ai t+r*iu a citit lucr&rile lui Pavlov des.re re/le6e condi0ionate conce.tele sus0inute de acesta au /or1at ba*a (.iatra de te1elie$ a studiilor sale. 7n 1 1#, Watson a 'nce.ut studiile .e co.ii 1ici, devenind .ri1ul .siholo2 care a a.licat .rinci.iile 'nv&t&rii .e .roble1e de de*voltare. 7n 1 , cariera acade1ic& se 'ncheie datorit& 1ediati*&rii divor0ului s&u care are ca ur1are concedierea sa de la universitate. Watson s%a rec&s&torit -i a intrat 'n lu1ea a/acerilor, lucr+nd o vre1e ca v+n*&tor de ca/ea -i /unctionar la 1a2a*inul Hac)Is. 5l a continuat s& scrie des.re de*voltarea co.ilului, 'ns& .entru reviste .recu1 Cosmopolitan, Harpers -i McCalls. Studiile lui Watson s%au /ocali*at .e co1.orta1ente, /iind -i un ade.t al teoriilor ecolo2iste a /&cut ur1atoarea .ro.unere devenit& /ai1oas&9 J8a0i%1i o du*in& de co.ii s&n&to-i, bine% /or1a0i, -i 1ediul s.eci/icat de 1ine 'n care sa 'i cresc -i 2arante* c& lu+ndu%l .e oricare la 'nt+1.lare 'l voi antrena s& devin& orice /el de s.ecialist a- ale2e9 doctor, avocat, artist, ne2ustor, -e/ -i , da, chiar -i cer-etor sau ho0, indi/erent de talente, 'nclina0ii, tendin0e, abilit&0i, voca0ii, -i rasa 'nainta-ilor s&i.G (Watson, 1 ,4, .. 134$ =nul din interesele 1a;ore ale lui Watson a /ost condi0ionarea e1o0iilor. 5l sus0inea c& la na-tere nu e6ist& dec+t trei reac0ii e1o0ionale ne'nv&0ate9 /rica, /uria -i iubirea. 8e /a.t, ceea ce observ&1 noi sunt trei r&s.unsuri /i*ice di/erite, dar de dra2ul si1.lit&0ii le vo1 nu1i e1o0ii. Frica este vi*ibil& la co.ii .rin co1.orta1ente cu1 sunt res.ira0ie ra.id&, str+nsul .u1nilor, inchiderea ochilor, .l+ns. 5a este .rovocat& doar de doi sti1ului, anu1e *2o1otul brusc -i .ierderea s.ri;inului (ca atunci c+nd ca.ul bebelu-ului nu este sus0inut$. Kotu-i, co.iii 1ai 1ari

se te1 de tot /elul de lucruri oa1eni care .ar ciuda0i, sobolani, c+ini, 'ntuneric -i a-a 1ai de.arte. Aceasta 'nsea1n& c& sti1ulii care .rovoac& 1a;oritatea reac0iilor de /ric& sunt 'nv&0a0i. 8e e6e1.lu, un b&ie0el se te1ea de -er.i deoarece se s.eriase de un 0i.&t .uternic c+nd v&*use unul. Lar.ele devenise un sti1ul condi0ionat. Furia este ini0ial un r&s.uns ne'nv&0at la restric0ia 1i-c&rilor cor.ului. 8ac& nu l&sa1 un co.il de , ani s& 1ear2& unde '-i dore-te 'nce.e s& 0i.e -i s& '-i 1i-te haotic cor.ul. 8e-i /uria este ini0ial o reac0ie la o situa0ie, a /i 0inut /or0at, 1ai t+r*iu ea se 1ani/est& 'ntr%o varietate de situa0ii, trebuie s& se s.ele .e /a0&, s& stea .e toalet&, s& se de*brace, s& /ac& baie -i asa 1ai de.arte. Aceste cerin0e ale adul0ilor .rovoac& /urie deoarece sunt asociate cu constr+n2eri /i*ice, co.ilul se 'n/urie c+nd i se s.une s& se de*brace deoarece acest ordin a /ost asociat ini0ial cu o re0inere /or0at&. Iubirea este ini0ial un r&s.uns .rovocat auto1at de 1+n2+ierea .ielii, 2+dilat -i le2&nat. Bebelu-ul r&s.unde .rin *+1bet, r+s, 1ur1ur, 2+n2urit -i alte r&s.unsuri a/ective .o*itive. ?a 'nce.ut co.ii 1ici nu iubesc anu1ite .ersoane, ei sunt condi0iona0i s& /ac& acest lucru. Fa0a 1a1ei a.are /recvent '1.reun& cu 1+n2+ierea, le2&natul -i ast/el devine un sti1ul condi0ionat care sin2ur .rovoac& senti1ente .o*itive .entru ea. Hai t+r*iu, -i .ersoanele asociate 1a1ei 'n diverse 1oduri .rovoac& ast/el de r&s.unsuri. 8eci, senti1entele tandre sau .o*itive /a0& de ceilalti sunt 'nv&0ate .rin sti1uli de ordinul doi. 8e /a.t, 1ulte din lucrarile lui Watson (1 1"$ des.re e1o0ii sunt s.ecula0ii, unele chiar va2i. 5l s.unea c& cele trei e1o0ii de ba*& Jse atasea*& unei variet&0i de sti1uli cu r&s.unsuri co1.letate sau 1odi/icate ale acestoraG (.. 1#D$, dar nu s.unea 1ai ni1ic des.re cu1 a.&reau aceste 1odi/ic&ri. Watson co1.letat .rin e6.eri1ente aceste s.ecula0ii. 56.eri1entul s&u 1a;or a /ost le2at de condi0ionarea e1o0iei de /ric& la un co.il de uns.re*ece luni nu1it Albert B. Watson -i (a)nor (Watson, 1 ,4, .. 1D %1#4$ au vrut s& vad& dac& 'l .ot condi0iona .e Albert s& se s.erie de un cobai. ?a 'nce.utul e6.eri1entului, Albert nu 1ani/esta co1.orta1ente de tea1a, /ric& la vederea cobailor. S%a asociat .re*en0a cobaiului cu *2o1ote (.roduse de lovirea unei bare de le1n 'n s.atele co.ilului la nivelul ca.ului acestuia$, asocierea care a deter1inat ini0ial reac0ii de ui1ire .entru ca ulterior Albert s& 1ani/este reac0ii de /ric&, .l+ns -i 'ncercare de a .leca din 'nc&.ere. @+teva *ile 1ai t+r*iu, Watson -i (a)nor (Watson, 1 ,4$ au testat 2enerali*area sti1ulilor -i au observat c& de-i Albert se ;uca cu 1ulte obiecte, 'i era tea1& de orice ;uc&rie care avea blan&. 5l .l+n2ea sau se a2ita ori de c+te ori vedea un ie.ure, un c+ine, o hain& de blan&, vat&, sau o

1asc& de Ho- @r&ciun, de-i 'nainte nu 'i era tea1& de aceste lucruri. Kea1a lui Albert se 2enerali*ase la toate obiectele cu blan&. =na dintre a.lica0iile .ractice ale teorie lui Watson a /ost 1etoda de decondi0ionare a reac0iilor de /ric&. A lucrat cu un b&ie0el de " ani care se s.eria de ;uc&riile sau /iin0ele cu blan&, dar -i de .e-ti -i ;uc&rii 1ecanice. Procedura de decondi0ionare a avut ur1&toarele eta.e9 co.ilul a /ost a-e*at .e un scaun 'nalt la 1as& -i i s%a dat s& 1&n'nce. =n ie.ure alb inchis 'ntr%o cu-c& i%a /ost ar&tat de la o distan0& care s& nu .rovoace reac0ii de /ric&. A doua *i cu-ca cu ie.urele a /ost a.ro.iat& tre.tat .+n& c+nd s%a constatat c& .re*en0a sa declan-ea*& /ric& 1o1ent 'n care se 'ncheia eta.a din *iua res.ectiv&. S%a reluat e6.eri1entul c+teva *ile, 'n /inal co.ilul a acce.tat ie.urele 'n .rea;1a sa, 0inea 2ustarea cu o 1+n& -i cu cealalt& se ;uca cu ie.urele. Ast/el s%a eli1inat /rica de /iin0e -i obiecte cu blan& Procedeul, de-i antici.at de ?ocke, era absolut nou, iar ast&*i aceast& decondi0ionare este cunoscut& ca o /or1a de modificare comportamental nu1it& desensi"ilizare sistematic. Subiectul rela6at este 2radat .us 'n contact cu sti1ulul care declan-ea*& /rica, tera.eutul se asi2ura c& senti1entele de /ric& a.ar 'n li1ite 1oderate ast/el 'nc+t du.& un nu1&r de -edin0e subiectul 'nv&0a s& asocie*e senti1entede bine -i rela6are cu obiectul sau /iin0a care ini0ial declan-a tr&iri an6ioase sau de /ric&. 7n 1are .arte datorit& e/ortului lui Watson, .aradi21a clasic& a condi0ion&rii a devenit una din .ietrele de te1elie 'n .siholo2ie. 7n acela-i ti1., trebuie notat /a.tul c& acest 1odel are o serie de li1ite. Pe de o .arte, cercet&torii au desco.erit c& este 1ult 1ai 2reu de condi0ionat r&s.unsurile bebelu-ilor dec+t sus0inea Watson. Acest lucru .are adev&rat 'n ti1.ul .ri1ei luni de via0&. Probabil condi0ionarea clasic& devine 1ai u-oar& odata ce co.ii de*volt& ceea ce Pia2et (1 >3$ nu1e-te Freac0ii circulareG. Mdata ce .ot coordona actiuni sen*orio1otorii, .ot s& /ac& 1ult 1ai 1ulte asocieri. M alt& li1it& 0ine de ti.urile de sti1uli condi0iona0i, cercet&torii au 'ncercat s& condi0ione*e co.ii 1ici s& se tea1& de dra.erii -i buc&0i de le1n 'n loc de cobai -i nu au reu-it sau au reu-it cu /oarte 1are di/icultate -i re/le6ul nu a avut stabilitate. M e6.lica0ie a acestor e-ecuri a /ost una care 0ine de biolo2ie -i anu1e, s%ar .utea s& e6iste constr+n2eri biolo2ice 'n le2&tur& cu ti.ul de sti1uli cu care se asocia*& di/erite r&s.unsuri.

8in .ers.ectiva teoriei 'nv&0&rii, 'n cele din ur1&, condi0ionarea clasic& .are li1itat& de diverse ti.uri de r&s.unsuri. @ondi0ionarea re/le6elor se .are c& se a.lic& 1ai bine la r&s.unsurile 'nn&scute (care .ot include 1ulte reac0ii e1otionale$. 5ste discutabil dac& acest ti. de condi0ionare .oate e6.lica cu1 se 'nv&0& co1.orta1ente co1.le6e cu1 ar /i9 vorbitul, /olosirea uneltelor, dansatul, sau -ahul. 7n /or1area acestor de.rinderi se asocia*& o serie de reac0ii cu o ba*& 'nn&scut& dar -i co1.orta1ente de 'ncercare -i eroare non%'nn&scute -i creative. #. $.%. &'inner - (ondiionarea operant B. F. Skinner (1 3D%1 3$ a crescut 'ntr%un or&-el din Penns)lvania nu1it SusNuehanna. 8u.& ter1inarea liceului, a continuat studiile la @ole2iul Ea1ilton 'n 4e< Oork, ter1in+nd cu cali/icative e6ce.0ionale 'n s.ecial la literatura en2le*&. Interesat de co1.orta1entul u1an -i ani1al, renun0& la 1eseria de scriitor -i ur1ea*& cursurile unui 1aster 'n .siholo2ie la Earvard. Aici '-i 'nce.e cercet&rile asu.ra 'nv&0&rii, ulterior a lucrat -i .redat la 1ai 1ulte universit&0i .recu1 Hinnesota, Indiana. Keoria lui Skinner se subsu1ea*& behavioris1ului, ase1enea celei a lui Watson, ca ur1are .siholo2ia ar trebui s& se dedice studiului co1.orta1entului 1ani/est, observabil, 1&surabil -i s& nu 1ai /ac& re/eriri la st&rile 1entale intan2ibile (sco.uri, dorin0e, idealuri$. 5l ad1itea c& o1ul vine .e lu1e cu anu1ite 'n*estr&ri 2enetice, dar a /ost .reocu.at 'n .ri1ul r+nd, de 1odul 'n care 1ediul in/luen0ea*& co1.orta1entul. 8e-i ca /or1are teoretic& a .reluat o .arte din conce.tele teoriei .avloviene Skinner critica 1odul 'n care Pavlov -i%a ales sti1ulii, 'n cadrul e6.eri1entelor sale, consider+nd c& ace-tia tind s& induc& un anu1it r&s.uns. Alt/el s.us, r&s.unsurile ob0inute de Pavlov sunt de /a.t declan-ate auto1at de sti1uli cunoscu0i. S.re e6e1.lu, in2erarea hranei declan-ea*& auto1at salivarea .recu1 un *2o1ot .uternic declan-ea*& auto1at ca r&s.uns tres&rirea. Ha;oritatea acestor r&s.unsuri sunt cel 1ai .robabil si1.le re/le6e, iar acest co1.orta1ent a /ost nu1it de Skinner Fco1.orta1ent res.ondentG (Skinner, 1 D"$. Skinner se ocu.& de co1.orta1entele o.erante. 8esi2n%ul e6.eri1ental utili*at 'n studiul acestora di/er& de 1odelul utili*at de Pavlov -i ceilal0i subiec0ii, ani1ale se 1i-c& liber -i o.erea*& asu.ra 1ediului, s.re deosebire de c+inele lui Pavlov care era le2at. Pentru a studia condi0ionarea o.erant&, Skinner a construit un dis.o*itiv cunoscut sub denu1irea de Jcutia lui SkinnerJ. Acesta const& 'ntr%o cutie relativ 1ic&, 'n care ani1alul este liber s& se 1i-te. ?a unul din ca.etele cutiei se a/la o bar& care, .rin a.&sare eliberea*& 'n 1od auto1at o cantitate de hran& sau a.&. Ani1alul, de e6e1.lu un -obolan, se .li1ba 'nt+i 'n voie .este tot, .+n& c+nd din 'nt+1.lare, a.&sa bara care elibera hrana % reco1.ens&. Kre.tat ani1alul va a.&sa bara tot 1ai

/recvent. Ast/el de co1.orta1ente se vor 1ani/esta cu o .robabilitate 1ai 1are 'n viitor, deoarece au 2enerat consecin0e /avorabile. 7n o.inia lui Skinner (1 "8$, co1.orta1entul care a condus la o reu-it& va /i ur1at de sti1uli de 'nt&rire, care vor contribui la consolidarea sa viitoare. 56.eri1ente de acest 2en i%au .er1is s& sus0in& c& /recven0a r&s.unsurilor este i1.ortant& .entru 'nv&0are. Ast/el, dac& r&s.unsurile sunt 'nt&rite, va cre-te /recven0a a.ari0iei co1.orta1entului res.ectiv. 7n acest studiu a.&s&rile barei erau auto1at 'nre2istrate .e un 2ra/ic, ast/el 'nc+t e6.eri1entatorul nu trebuia s& /ie .re*ent 'ntotdeauna. 8atele erau .re*entate sub /or1a unei curbe a 'nv&0&rii. 7n o.inia lui Skinner, aceste co1.orta1ente o.erante ;oac& un rol 1ult 1ai 1are 'n via0a oa1enilor 'n co1.ara0ie cu cele res.ondente. Atunci c+nd ne s.&l&1 .e din0i, conduce1 1a-ina sau citi1 o carte, co1.orta1entul nostru nu este declan-at auto1at de un sti1ul s.eci/ic. Si1.la vedere a unei c&r0i nu declan-ea*& cititul a-a cu1 o lu1in& .uternic& declan-ea*& auto1at cli.itul. @itirea sau nu a c&r0ii este o o.0iune condi0ionat& de consecin0ele asociate 'n trecut acestui co1.orta1ent. 8ac& cititul c&r0ilor ne%a adus reco1.ense, cu1 ar /i note 1ari la -coal&, e /oarte .robabil s& cu1.&r&1 -i s& citi1 c&r0i, dac& nu, nu. Prin ur1are, co1.orta1entul este deter1inat de consecin0ele sale (Hunn, Fernald P Fernald, 1 >4$. 7nv&0area .rin condi0ionarea o.erant& .resu.une o serie de .rinci.ii, anu1e9 Principiul ntririi )i stingerii. Ade.0ii lui Skinner au des/&-urat nu1eroase e6.eri1ente, de1onstr+nd c& 'nc& din co.il&ria ti1.urie, co1.orta1entul u1an .oate /i controlat .rin sti1uli 'nt&ritori. S.re e6e1.lu, la co.iii 1ici cre-tea /recven0a su.tului atunci c+nd 'n ur1a acestei activit&0i ob0ineau un lichid dulce 'n o.o*i0ie cu un lichid acru (?i.sitt, 1 >D$. Si1ilar, .oate cre-te /recven0a *+1betelor -i a vocali*&rii co.iilor 1ici dac& aceste co1.orta1ente sunt reco1.ensate .rin *+1bet, 1+n2+iere -i aten0ie. (eco1.ensele utili*ate 'n cadrul acestor e6.eri1ente au /ost co1.let di/erite. (eco1.ense .recu1 hrana -i 'nde.&rtarea i1ediat& a durerii sunt nu1ite recompense primare, acestea av+nd .ro.riet&0i reco1.ensatorii FnaturaleG. Al0i sti1uli reco1.ensatori cu1 sunt *+1betul adultului, lauda sau aten0ia acestuia sunt .robabil recompense condiionate, e/icien0a lor .rovine din /recventa lor asociere cu reco1.ensele .ri1are (Skinner, 1 D"$. @o1.orta1entul o.erant, ase1enea celui res.ondent este su.us stingerii. S.re e6e1.lu, deoarece co.ii /ac anu1ite lucruri sau 1ani/est& unele co1.orta1ente nu1ai .entru a ca.ta aten0ia, co1.orta1entele nedorite (.l+nsul e6cesiv, etc.$ .ot /i eli1inate .rin retra2erea aten0iei la a.ari0ia acestora. @o1.orta1entul o.erant care, 'n a.aren0& a /ost 'nl&turat, .oate s& aib& o revenire spontan. =n b&ie0el ale c&rui cri*e de .l+ns ne;usti/icate au /ost 'nl&turate .rin

retra2erea aten0iei a 'nce.ut s& le aib& din nou c+nd s%a a/lat 'ntr%o situa0ie nou& (Willia1s, 1 D $.. Principiul ntririi imediate. Skinner (1 D"$ a desco.erit c& .utea s& ob0in& r&s.unsuri cu /recven0e 1ai ridicate atunci c+nd acestea erau reco1.ensate i1ediat =n -obolan a.as& 1ult 1ai /recvent bara dac& .ri1it .ro1.t o .or0ie de hran& de /iecare dat& c+nd a ac0ionat%o 'n trecut. Se .are c& acest .rinci.iu este i1.ortant -i 'n cre-terea co.iilor. 8ac& un tat& '-i e6.ri1& bucuria i1ediat ce /iul s&u 'i aduce *iarul, b&iatul va /i 1otivat s& re.ete co1.orta1entul seara ur1&toare. 8ac& 'n schi1b, tat&l a /ost .reocu.at de alte lucruri -i a 'nt+r*iat 'nt&rirea co1.orta1entului /iului s&u ti1. de c+teva 1inute, co1.orta1entul b&iatului nu va /i 'nt&rit. 5ste i1.ortant de re0inut c& va /i consolidat e6act acel co1.orta1ent .e care%l 1ani/est& co.ilul 'n 1o1entul 'nt&ririi. 8ac& un co.il reali*ea*& o construc0ie din cuburi 'n acel 1o1ent, aceasta este activitatea ce va /i 'nt&rit& -i nu aducerea *iarului. 8u.& cu1 a1 1en0ionat anterior, condi0ionarea o.erant& .oate /i descris& /&r& vreo re/erin0& la un sti1ul declan-ato, dar ace-ti sti1uli nu sunt deloc li.si0i de i1.ortan0&. Sti1ulii care .reced r&s.unsurile .ot avea un control considerabil asu.ra lor. S.re e6e1.lu, Skinner (1 D"$ a reco1.ensat un .oru1bel de /iecare dat& c+nd acesta -i%a 'ntins 2+tul. 7n acest 1o1ent, Skinner nu cuno-tea vreun sti1ul ini0ial, el a a-te.tat .ur -i si1.lu ca .oru1belul s& e1it& r&s.unsul -i a.oi l%a reco1.ensat. =lterior, a reco1.ensat r&s.unsul nu1ai la a.ari0ia unui se1nal lu1inos. 8u.& c+teva 'ncerc&ri, .oru1belul '-i 'ntindea 2+tul 1ult 1ai /recvent la a.ari0ia se1nalului lu1inos dec+t 'n li.sa acestuia. Se1nalul lu1inos a devenit stimul discriminativ* lu1ina controla co1.orta1entul deoarece se1nala 1o1entul 'n care co1.orta1entul /usese reco1.ensat. Skinner (1 D"$ a e6e1.li/icat 'n nenu1&rate r+nduri cu1 co1.orta1entul de *i cu *i se .oate asocia cu anu1i0i sti1uli discri1inativi. 7ntr%o livad& 'n care 1erele ro-ii sunt dulci -i toate celelalte sunt acre, ro-ea0a 1erelor devine un sti1ul ce indic& 1o1entul 'n care culesul -i 1+ncatul /ructului va .roduce re*ultate /avorabile. @u toate c& sti1ulii discri1inativi e6ercit& un control considerabil, trebuie subliniat /a.tul c& acest control nu este unul auto1at ca 'n ca*ul condi0ion&rii res.ondente. 7n e6.eri1entele lui Pavlov de e6e1.lu, sti1ulii anteriori declan-ea*& auto1at r&s.unsuri, .e c+nd 'n condi0ionarea o.erant&, ast/el de sti1uli doar 1&resc .robabilitatea a.ari0iei r&s.unsurilor. 7n ca*ul condi0ion&rii o.erante .recu1 -i 'n ca*ul condi0ion&rii res.ondente, .ute1 vorbi de un .roces de 2enerali*are a sti1ulilor (1 D"$. Presu.une1 c& o /eti0& a /ost reco1.ensat& .entru

vocali*area J8a, daJ atunci c+nd 'l .rivea .e tat&l ei dar nu -i atunci c+nd o .rivea .e 1a1& sau .e al0i 1e1brii ai /a1iliei. Kat&l devine ast/el un sti1ul discri1inativ. .e de alt& .arte, nu este ceva neobi-nuit ca /eti0a s& rosteasc& silabele J8a, daG la vederea unui alt b&rbat, a unui str&in de .e strad&. 7n acest ca*, s.une1 c& sti1ulul s%a 2enerali*at. P&rin0ii vor trebui s%o 'nve0e acu1 o discri1inare 1ai atent&. 5i ar .utea s.une JA-a esteJ c+nd ea roste-te J8a, daJ 'n .re*en0a tat&lui ei dar nu -i atunci c+nd se adresea*& altor b&rba0i. S%a dovedit c& atunci c+nd co.iii sunt reco1.ensa0i .entru utili*area unei .&r0i de vorbire, cu1 ar /i .luralul substantivelor, ei vor 'nce.e s& /oloseasc& noi .lurale, chiar dac& nu au /ost reco1.ensa0i .entru acele cuvinte 'n 1od .articular. (eco1.ensele in/luen0ea*& nu doar r&s.unsuri .articulare ci -i .e cele ce a.ar0in aceleia-i clase 2enerale. @o1.orta1entul o.erant nu /unc0ionea*& du.& .rinci.iul Ftotul sau ni1icG, ci se 'nva0& de obicei, 'n 1od 2radat, .u0in c+te .u0in. 8ac& .une1 un .oru1bel 'ntr%o cutie -i a-te.t&1 ca acesta s& loveasc& cu ciocul locul dorit s%ar .utea s& a-te.t&1 *ile 'n -ir sau chiar s&.t&1+ni. M 1are .arte din ti1., .oru1belul nici nu se a.ro.ie de locul res.ectiv, .rin ur1are va /i nevoie s&%i 1odel&1 co1.orta1entul. Hai 'nt+i, 'l vo1 hr&ni atunci c+nd se 'ntoarce 'n direc0ia dorit&, intensi/ic+nd ast/el /recven0a acestui co1.orta1ent. A.oi vo1 a1+na hr&nirea .+n& c+nd .as&rea va /ace o 1i-care c+t de 1ic& 'n direc0ia dorit&. 7n /a*a ur1&toare, vo1 reco1.ensa .o*i0ii tot 1ai a.ro.iate de locul dorit .+n& c+nd .as&rea se va a/la /a0& 'n /a0& cu acel loc. Acu1 .ute1 reco1.ensa 1i-c&ri ale ca.ului, la 'nce.ut o/erind hran& .entru orice 1i-care de 'naintare a ca.ului, -i 'n cele din ur1& reco1.ens+nd .as&rea nu1ai atunci c+nd love-te cu ciocul locul res.ectiv. Prin aceast& .rocedur& 1odel&1 tre.tat r&s.unsul dorit. Hodelarea se 1ai nu1e-teG1etoda a.ro6i1&rilorG, reco1.ensa /iind o/erit& la a.ro6i1&ri din ce 'n ce 1ai a.ro.iate de r&s.unsul dorit. Probabil -i 'nv&0area 1ultor activit&0i u1ane se reali*ea*& .rintr% un .roces si1ilar de modelare pas cu pas (Skinner, 1 D"$. 8e-i co1.orta1entul .oate /i 1odelat .as cu .as el se de*volt& -i 'n 'nl&n0uiri 1ai lun2i de r&s.unsuri inte2rate nu1ite nlnuiri comportamentale. S.re e6e1.lu, 'nv&0area unui dans.
Skinner a observat c, n general comportamentul nostru cotidian este ntrit intermitent i nu continuu. Skinner fost interesat astfel de efectele diferitelor programe de recompensare intermitent. Recompensarea intermitent se poate realiza dup un program cu intervale fixe astfel nct organismul s primeasc o recompens pentru primul rspuns dup o perioad specific de timp. Spre exemplu, un porumbel primete hrana dup lovirea cu ciocul a unui disc, dar va

trebui s atepte trei minute nainte s-i fie recompensat urmtoarea lovitur, apoi nc trei minute, .a.m.d. n general, dup un program de acest gen, rata rspunsurilor este destul de sczut. !rogramele cu raie fix produc rate mai crescute, ca i cnd porumbelul primete hran la fiecare a cincia lovitur. "onform ambelor programe exist totui o perioad de confuzie naintea rspunsurilor recompensate. # ca i cum organismul tie c mai are multe de fcut naintea urmtoarei recompense.

M desco.erire /oarte i1.ortant& a lui Skinner se re/er& la constatarea con/or1 c&reia co1.orta1entul reco1.ensat inter1itent este 1ult 1ai di/icil de stins 'n co1.ara0ie cu cel reco1.ensat continuu. A-a se e6.lic& /a.tul c& 1ulte dintre co1.orta1entele nedorite ale co.iilor no-tri sunt at+t de 2reu de o.rit. 8ac& dori1 s& ini0ie1 'nv&0area unei /or1e dorite de co1.orta1ent este de dorit s& 'nce.e1 cu reco1.ensa continu&, aceasta s%a dovedit 1odalitatea cea 1ai e/icient& .entru ini0ierea unui co1.orta1entului. 7ns&, dac& dori1 s& asi2ur&1 durabilitatea co1.orta1entului a1 .utea la un 1o1ent dat s& trece1 la reco1.ensa inter1itent& (@rain, ,334$. Recompensa nseamn ntrirea unui rspuns, creterea frecvenei

acestuia, iar recompensele pozitive ntresc rspunsurile prin adugarea consecinelor pozitive, cum sunt hran, laud sau atenie. Rspunsurile pot fi ntrite ns i prin rspunsurile negative, prin ndeprtarea unor stimuli neplcui sau aversivi, astfel ntrim tendina de a scpa de aceti stimuli. n mod ciudat, atunci cnd aplicm o pedeaps, nu ncercm s ntrim un comportament ci s-l eliminm. n opinia lui Skinner, pedeapsa este $cea mai comun tehnic de control n viaa modern%. ns, pedeapsa nu funcioneaz ntotdeauna. ntr-unul din primele sale experimente, Skinner &'()*+ a descoperit c, pedepsind obolanii pentru apsarea unei bare printr-un mecanism de lovire a lbuelor el a oprit rspunsul doar temporar. n timp, pedeapsa nu a eliminat rspunsul mai repede dect stingerea, alte studii au obinut rezultate similare iar descoperirile se conformeaz experienei zilnice. !rinii care i lovesc copiii reuesc s obin un anumit comportament o vreme dar vor descoperi c acel comportament neadecvat reapare ulterior. Skinner &'(,)+ a obiectat mpotriva pedepsei, n opinia sa aceasta produce efecte secundare nedorite. -n copil pedepsit n coal poate n curnd s

apar inhibat i complexat. .up Skinner, n unele situaii, pedeapsa poate elimina orice rspuns, mai ales atunci cnd pedeapsa este extrem de dureroas. .e asemenea pedeapsa poate fi eficient atunci cnd este administrat prompt, iar organismul poate produce rspunsuri alternative ce sunt recompensate. "u toate acestea, efectele pedepsei sunt adesea bulversante i nedorite. Skinner a recomandat s nlocuim pedeapsa cu stingerea. Skinnerienii sugereaz adesea combinarea stingerii comportamentului nedorit cu ntrirea pozitiv pentru comportamentul dorit. ntr-un studiu, profesorii i-au ignorat pur i simplu pe copiii unei grdinie de cte ori erau agresivi i au fost ludai, li s-a acordat atenie de fiecare dat cnd erau linitii i cooperani. n cele din urm, s-a a/uns la o grdini de copii mai cumini. Se s.une uneori c& Skinner a introdus teoria J or2anis1ului /&r& con0inutJ, e6a1in+nd nu1ai r&s.unsurile evidente -i i2nor+nd st&rile interne. Aceast& a/ir1a0ie este e6act& dar -i .u0in si1.li/icat&. Skinner nu a ne2at e6isten0a lu1ii interne. A ad1is e6isten0a sen*a0iilor, a 2+ndurilor. A+ndirea este doar o 1ani/estare 1ai slab&, 1ai .u0in evident&, aco.erit& de co1.orta1ent. 8e e6e1.lu, .ute1 s& vorbi1 'n lini-te cu noi 'n-ine sau .ute1 s& ne .lani/ic&1 'n 1inte 1i-c&rile unui ;oc de -ah, dar ast/el de eveni1ente .articulare nu a.ar0in .siholo2iei -tiin0i/ic& dec+t 'n 1&sura 'n care 2&si1 1odalit&0i .rin care le .ute1 /ace observabile, 1&surabile (Skinner, 1 >4$. 7n .rivin0a e1o0iilor, discu0ia este si1ilar&. Skinner le ad1ite e6isten0a, dar nu acce.t& c& acestea ar .utea cau*a anu1ite co1.orta1ente. (&s.unsurile e1o0ionale 'nsele .ot /i e6.licate con/or1 .rinci.iilor teoriei 'nv&0&rii. Hulte e1o0ii sunt .rodusul secundar al diverselor eveni1ente ne.rev&*ute care au /ost 'nt&rite. 7ncrederea, s.re e6e1.lu, este un .rodus secundar al 'nt&ririi .o*itive /recvente. 7n 1od contrar, deveni1 de.ri1a0i -i letar2ici atunci c+nd co1.orta1entele noastre nu sunt 'nt&rite. M anali*& o.erant& ne a;ut& de ase1enea s& 'n0ele2e1 de ce .ersist& 1odele variate de co1.orta1ent e1o0ional. 8ac& o /eti0& .ersist& 'n a se co1.orta a2resiv, este i1.ortant s& se cunoasc& consecin0ele acestui co1.orta1ent. Mare ac0iunile ei reu-esc s& ob0in& aten0ia sau ;uc&riile altor co.iiQ 8ac& da, a2resivitatea ei este /oarte .osibil s& continue. Prin ur1are, Skinner (1 # $ a cre*ut c& .ute1 'n0ele2e e1o0iile dac& le .rivi1 ca .roduse ale controlului 1ediului. 5ste inutil s& consider&1 e1o0iile dre.t cau*e intra.sihice a-a cu1 /ac de

e6e1.lu, /reudienii. =n /reudian ar .utea vorbi des.re un o1 ca /iindu%i /ric& de se6 din cau*a unei .ede.se antici.ate de la o autoritate intern&, su.ere2o%ul. Pentru Skinner, dac& vre1 s& 'n0ele2e1 de ce o .ersoan& evit& se6ul trebuie s& c&ut&1 'n consecin0ele trecute ale co1.orta1entului se6ual al acestuia. Skinner a a/ir1at c& nu e necesar s& c&ut&1 'n interiorul or2anis1ului cau*e ale co1.orta1entului. @o1.orta1entul este controlat de 1ediul e6tern, aser0iune care a dus la o serie de did/icult&0i 'ndeosebi ra.ortat la conce.tul de instinct. Instinctele, cu1 ar /i /oa1ea sau setea, .ar s& se re/ere la st&ri interne care 1otivea*& co1.orta1entul. Skinner 'nsu-i -i%a .rivat ani1alele de hran& -i a.& .entru a /ace ca reco1.ensele s& /ie 1ai e/iciente. 8ar Skinner (1 >4$ a ar2u1entat c& nu e necesar s& conce.e1 instinctele dre.t st&ri interne /ie ele 1intale sau /i*iolo2ice. Pur -i si1.lu s.eci/ic&1 orele 'n care .riv&1 un ani1al de hran& -i a.& -i e6a1in&1 e/ectul acestei o.era0ii 'n /recven0a r&s.unsurilor, s.une el. A.lica0iile teoriei condi0ion&rii o.erante sunt /oarte a1.le -i 'n a.roa.e toate do1eniile. 8e e6e1.lu, utili*area tehnicilor o.erante .entru a corecta .roble1ele co1.orta1entale constituie o ra1ur& i1.ortant& 'n do1eniul s&n&t&0ii 1intale unde au /ost /olosite tehnici o.erante .entru a trata o varietate de .roble1e, de la enure*is la /obii -i ti1iditate. =n e6e1.lu i1.resionant este 1unca lui ?ovaas cu co.iii auti-ti (1 >", 1 >>$. @o.iii auti-ti sunt e6tre1 de i*ola0i -i se an2a;ea*& 'n co1.orta1ente bi*are cu1 ar /i autosti1ularea. Hul0i sunt 1u0i iar al0ii ecolalici, ei re.re*int& un /el de ecou a ceea ce vorbesc ceilal0i, iar al0ii se an2a;ea*& 'n co1.orta1ente auto%1utilante. ?ovaas (1 >>$ a /olosit tehnici o.erante .entru a controla co1.orta1entul co.iilor cu sco.ul de a%l schi1ba. 5l a 'ncearcat s& eli1ine co1.orta1entele social inadecvate -i s& 'nt&reasc& co1.orta1entele social acce.tate. 8ac& un co.il se an2a;ea*& 'n ecolalie , autosti1ulare sau co1.orta1ent auto%1utilant, ?ovaas 'l .ede.se-te sau 'l i2nor&. 8ac& co.ilul ado.t& un co1.orta1ent 1ai adecvat, cu1 ar /i vorbe-te corect, ?ovaas 'i o/er& o reco1.ens&. ?a nivel verbal, co.iii auti-ti se caracteri*ea*& .rin vocabularul lor restr+ns -i evitarea vorbirii, .rin ur1are acest co1.orta1ent va trebui 1odelat tre.tat. ?a 'nce.ut, vor /i reco1.ensa0i .entru sunete /oarte .u0in ase1&n&toare cu cuvintele iar a.oi .entru a.ro6i1&ri din ce 'n ce 1ai reu-ite. 7nv&0area .ro2ra1at& are la ba*& o serie de .rinci.ii ale teoriei 'nv&0&rii o.erante, Skinner a inventat dis.o*itive de 'nv&0are -i instruc0ie .ro2ra1at&. 8is.o*itivul de 'nv&0are era un a.arat si1.lu care .er1itea citirea unui .ara2ra/ scurt, r&s.underea la c+teva 'ntreb&ri -i a.oi, .rin r&sucirea unui buton, o/erea un /eedback .rivind corectitudinea r&s.unsurilor. 8e /a.t, dis.o*itivul 'n sine era 1ai

.u0in i1.ortant 'n ra.ort cu 1aterialul .ro2ra1at .e care 'l con0inea, 1aterial .re*entat 'n *ilele noastre 'ntr%o bro-ur& si1.l& sau instalat 'ntr%un co1.uter. Skinner (1 # $ desco.er& c& cea 1ai bun& 1etod& .entru ini0ierea unui co1.orta1ent nou este 1odelarea tre.tat& a acestuia. 7n al doilea r+nd, cel ce 'nva0& trebuie s& /ie activ, s& dis.un& de libertate de ac0iune, aceasta /iind condi0ia natural& a or2anis1elor. 7n al treilea r+nd, /eedback%ul trebuie s& /ie i1ediat, Skinner desco.erind c& 'nv&0area 1ai ra.id& este cea 'nt&rit& .ro1.t. 7n instruc0ia .ro2ra1at&, elevii lucrea*& inde.endent -i 'n rit1ul .ro.riu. @a.itolele de instruc0ie sunt ast/el .ro2ra1ate 'nc+t s& .er1it& /iec&rui elev s& 'ncea.& la un nivel .e care 'l .oate re*olva cu u-urin0&. 4u se dore-te ca studentul s& /ac& 1ulte 2re-eli la 'nce.ut .entru ca acestuia s& nu 'i li.seasc& 'nt&ritorul .o*itiv 'n .rocesul de 'nv&0are. A-a cu1 se 'nt+1.l& 'n cadrul 1odel&rii, se 'nce.e cu 'nt&rirea r&s.unsurilor care se a/l& 'n re.ertoriul co1.orta1ental al studentului .entru ca a.oi s& creasc& 2radat din acel .unct. ?a nivel tehnic, instruc0ia .ro2ra1at& a 'nt+1.inat unele di/icult&0i. 8e e6e1.lu, uneori studen0ii se 2r&besc s& .arcur2& .ro2ra1ele /&r& a% -i 'nsu-i 1aterialul. @u si2uran0&, .rin re*ultatele ob0inute, Skinner a st+rnit controverse .e 1ai 1ulte /ronturi. Pentru unii, 1unca sa se .retea*& la .ractici autoritare, .entru c& su2erea*& 1odalit&0i de control, de 1ani.ulare -i de .ro2ra1are a co1.orta1entului altora. (&s.unsul lui Skinner a /ost acela c& 1ediile sunt cele care controlea*& de /a.t co1.orta1entul -i de.inde de noi cu1 /olosi1 cunoa-terea acestui /a.t. Pute1 crea 1edii care servesc sco.urilor u1ane sau .ute1 crea 1edii care nu se .otrivesc acestor sco.uri (@rain, ,334$. Keoreticienii de*volt&rii, la r+ndul lor, intr& adesea 'n de*bateri cu skinnerienii. 8intr%o .ers.ectiv& 1ai obiectiv&, .ute1 discuta des.re trei as.ecte esen0iale 'n .rivin0a c&rora skinnerienii -i teoreticienii de*volt&rii sunt 'n de*acord. 7n .ri1ul r+nd, teoreticienii develo.1entali-ti discut& adesea des.re eveni1entele interne. Pia2et a desco.erit structuri 1entale co1.le6e chiar dac& nu se a-te.ta s& desco.ere dove*i directe .entru toate acestea 'n nici unul din ca*uri 'n 1od individual. Freudienii discut& eveni1entele interne cu1 ar /i /ante*iile incon-tiente .e care nu le .ute1 observa direct. 7n o.inia lui Skinner, ast/el de conce.te ne abat de la .ro2resul -tiin0i/ic .e care 'l /ace1 atunci c+nd ne dedic&1 1&sur&rii r&s.unsurilor evidente -i a sti1ulilor din 1ediu. 8in aceast& .ers.ectiv&, Skinner este considerat un e6tre1ist. 8u.& anul 1 #3, a e6istat un interes dra1atic .entru co2ni0ie -i chiar un nu1&r cresc+nd de teoreticieni ai 'nv&0&rii au 'nce.ut s& ia 'n considerare eveni1entele interne, co2nitive chiar dac& acestea nu .ot /i 1&surate 'n 1od direct (@rain, ,334$.

7n al doilea r+nd, teoreticienii de*volt&rii -i skinnerienii au o.inii di/erite 'n .rivin0a se1ni/ica0iei -i i1.ortan0ei stadiilor de*volt&rii, .erioade 'n care co.iii or2ani*ea*& e6.erien0e 'n 1oduri /oarte di/erite. 7n teoria lui Pia2et, s.re e6e1.lu, stadiul unui co.il este o variabil& crucial&, este un .redictor al e6.erien0ei din care .oate 'nv&0a co.ilul. =n co.il a/lat 'n stadiul sen*orio%1otor nu va 'nv&0a abilit&0i ce i1.lic& li1ba;ul, tot a-a cu1 un co.il care 'nce.e s& dob+ndeasc& o.era0ii concrete nu va 'nv&0a .rea 1ult din lecturile re/eritoare la teorie abstract&. 7n al treilea r+nd, -i cel 1ai i1.ortant, .rinci.iul care 'i des.arte .e skinnerieni de teoreticienii de*volt&rii este le2at de sursa schi1b&rii co1.orta1entului. Keoreticienii de*volt&rii sus0in c&, 'n 1o1ente cruciale, 2+ndurile, senti1entele -i ac0iunile e1er2 s.ontan din interior. @o1.orta1entul nu este 1odelat e6clusiv din e6terior, de 1ediu. Aesell, s.re e6e1.lu, considera c& 1aturi*area interioar& este res.onsabil& .entru co1.orta1entele co.iilor, .recu1: statul 'n .icioare, 1ersul, vorbirea. Keoreticienii de*volt&rii 'ncearc& s& conce.tuali*e*e 1odul 'n care co.iii cresc -i 'nva0& .e cont .ro.riu. 7n acela-i ti1., ni1eni nu .oate /a.tul c& 1ediul 'nt&re-te -i controlea*& co1.orta1entul 'ntr%o 1&sur& considerabil& -i, adesea 'n 1odurile descrise de Skinner.

+. ,l"ert $andura - Teoria nvrii sociale

Albert Bandura s%a n&scut 'n 1 ,D 'n Alberta, @anada. A .artici.at la cursurile universit&0ii @olu1bia -i, 1ai 1ult din 'nt+1.lare a /recventat cursurile de .siholo2ie. 8u.& licen0&, a ur1at un 1aster de .siholo2ie clinic& la =niversitatea Io<a, unde a studiat cu (obert Sears, unul din .ionierii teoriei 'nv&0&rii sociale. ?a .u0in ti1. du.& absolvire, Bandura este .ro/esor la =niversitatea Stan/ord. In anii 1 #3, sus0ine .entru .ri1a oara c& 'nv&0area social& este s.eci/ic u1an&, 'nv&0area condi0ionant& -i o.erant& sunt doar /or1e .ri1are 'nt+lnite 'n co1.orta1entul ani1al -i u1an. 5l .reci*a c& oa1enii dob+ndesc o 1are .arte a in/or1a0iilor .rin observarea -i i1itarea 1odelelor, .rin codi/icarea 1intal& celor .erce.ute vi*ual, ceea ce 'nsea1n& i1.licarea co2ni0iei. 7n 1 >4 a /ost ales Pre-edintele Asocia0iei A1ericane de Psiholo2ie, av+nd un rol activ 'n a.&rarea .o*i0iei .siholo2iei. 7nce.+nd cu anii 1 83, autorul s%a centrat .e studiul 1odurilor 'n care 'nva0area este in/luen0at& credin0ele -iRsau ca.acit&0i. 7n decursul anilor, Bandura a .ri1it nu1eroase .re1ii -i distinc0ii, iar cercet&rile sale ocu.& un loc central 'n .siholo2ia 1odern&.

?a teoreticienii 'nv&0&rii de .+n& la Bandura -i 1ai cu sea1& 'n o.erele lui Skinner, 'nv&0area a.are adesea ca un .roces 2radual, 'n care or2anis1ele trebuie s& de.un& un e/ort activ de 'nv&0are -i r&s.unsurile se .ot tre.tat 1odela 'n /unc0ie de consecin0ele lor.

Bandura (1 #,$ consider& c& 'nv&0&1 adesea 1ult 1ai re.ede .rin si1.la observare a co1.orta1entului celorlal0i, 'n di/erite conte6te sociale. 8e e6e1.lu, co.iii .ar s& 'nve0e secven0e de co1.orta1ent de la adul0i, 'n .rinci.al, doar .rin observa0ie. 7n literatura antro.olo2ic&, se /ac adesea re/eriri .rivind resursele -i e/icien0a 'nv&0&rii .e ba*a observa0iei (Bandura P Walters, 1 #"$. 8e .ild&, 'n Auate1ala /etele tinere 'nva0& s& '1.leteasc& a.roa.e 'n e6clusivitate .e ba*a 1odelelor. Pro/esorul le arat& o.era0iile ce trebuie des/&-urate la 1a-inile de .relucrat te6tile, 'n ti1. ce t+n&ra doar observ&. A.oi, c+nd se si1te .re2&tit&, va 'nce.e s& lucre*e -i, de obicei, va 1+nui cu 'nde1+nare instru1entele chiar de la .ri1a 'ncercare. 7n ter1enii lui Bandura (1 #"$, t+n&ra ilustrea*& 'nv&0area .rin observa0ie, /&r& 'ncerc&ri, dob+ndind un co1.orta1ent nou dintr%o dat&, 'n totalitate .rin observa0ie, nu a.elea*& la 1ecanis1e ba*ate .e 'ncercare ! eroare, sau cu 'nt&rire di/eren0iat& 'n /unc0ie de i1.ortan0a -i utilitatea r&s.unsurilor. 7n aceste situa0ii, c+nd un nou co1.orta1ent este dob+ndit doar .rin inter1ediul observa0iei, 'nv&0area .are a /i de natur& co2nitiv&. Bandura consider& 'nv&0area ca /iind co2nitiv& 'n sensul 'n care, atunci c+nd t+n&ra din Auate1ala reu-e-te s&%-i i1ite .ro/esorul a.roa.e /&r& 2re-eal& -i 'n li.sa .racticii .re2&titoare, .ute1 .resu.une c& ea s% a ba*at .e o re.re*entare intern& a co1.orta1entului de 'nv&0at, re.re*entare care%i va 2hida ulterior .er/or1an0a. A-adar acest ti. de 'nv&0are s.re deosebire de cele descrise anterior /ace re/erin0& -i la variabile interne, co2nitive. =tili*+nd observa0ia ca strate2ie de 'nv&0are se .ot .rei*a consecin0ele unui co1.orta1ent, .roces care se nu1e-te -ntrire vicariant. % 'nt&rire reali*at& .rin observarea co1.orta1entului celorlal0i. 7nt&rirea vicariant& este, la r+ndul s&u, un .roces co2nitiv, .entru c& .resu.une /or1ularea unor a-te.t&ri cu .rivire la re*ultatele .ro.riului co1.orta1ent /&r& 'ns& s& ac0ion&1 'n vreun sens. 7n ceea ce .rive-te ti.urile de 1odele de la care se 'nv&0& acestea sunt de toate /elurile, at+t vii c+t -i si1bolice, 1odele .reluate din /il1e, c&r0ie, etc. (@rain, ,334$. Kot o /or1& de 1odelare si1bolic& sunt -i instruc0iunile verbale, ase1enea celor .rin care un instructor descrie ac0iunile i1.licate 'n conducerea unei 1a-ini. 7n acest ca*, 'nv&0area .e ba*a 1odelelor se dovede-te e6tre1 de util& -i e/icient&, .entru c& dac& ar trebui s& se a.lice 'nv&0area de ti. skinnerian atunci 'nv&0area ar .rsu.une s& conduce1 o 1a-in& 'n /unc0ie de consecin0ele .ro.riilor ac0iuni -i -ansele de reu-it&, chiar de su.ravie0uire ar /i 1ai 1ici. 8in .ers.ectiva lui Bandura (1 #,$, 'nv&0area .rin observa0ie se '1.arte 'n 4 sub.rocese sau co1.onente9 o co1.onent& aten0ional& (/a*a aten0iei$, una 1ne*ic& (/a*a re0inerii$, de re.roducere 1otorie (/a*a re.roducerii$ -i o co1.onent& 1otiva0ional& (/a*a 1otiva0iei$.

a. Faza de orientare a ateniei. Procesele de aten0ie sunt .ri1ele i1.licate 'n 'nv&0are, un 1odel atra2e aten0ia .entru c& este di/erit sau .osed& anu1ite calit&0i asociate cu succesul, .uterea sau .resti2iul. Ast/el, televi*orul de e6e1.lu, reu-e-te s& .re*inte 1odele cu caracteristici atr&2&toare -i e6ercit& o in/luen0& .uternic&. Hodul de /unc0ionare al aten0iei este condi0ionat de ase1enea de caracteristicile .siholo2ice ale observatorilor, cu1 ar /i nevoile -i interesele lor (Bandura, 1 >>$. b. Faza mnezic. 7n 1od /recvent se i1it& 1odele 'n absen0a lor, .rin ur1are trebuie s& e6iste 1odalit&0i de 1e1orare a ac0iunilor acestora 'ntr%o /or1a si1bolic&. Bandura discut& des.re .rocesele si1bolice 'n ter1enii de continuit&0ii sti1ulilor, asocia0ii .rin care sti1ulii se .roduc 'n acela-i ti1.. Autorul 1en0ionea*& de ase1enea c&, de obicei, ne a1inti1 eveni1entele .e care le asocie1 cu anu1ite coduri verbale. @o.iii sub D ani nu sunt obi-nui0i s& 2+ndeasc& 'n cuvinte -i .robabil, au unele di/icult&0i 'n a se ba*a .e i1a2inile vi*uale. Aceast& di/icultate li1itea*& cu si2uran0& -i ca.acitatea lor de a i1ita. Prin ur1are, .otRtrebuie sus0inu0i 'n vederea '1bun&t&0irii .rocesului i1itativ, sti1ul+ndu%i s& /oloseasc& coduri verbale (Bandura, 1 >>$. c. Faza de reproducere a comportamentelor motorii. M alt& co1.onent& necesar& .entru .rocesul de 'nv&0are sunt .rocesele de re.roducere a co1.orta1entelor. Ast/el, .entru a i1ita un co1.orta1ent identic cu cel o/erit de 1odel, o .ersoan& trebuie s& dis.un& de a.titudinile 1otrice necesare. 8e e6e1.lu, chiar dac& un b&ie0el '-i .rive-te tat&l /i6+nd o /ereastr&, nu%l .oate i1ita .entru ca 'i li.se-te /or0a /i*ic& necesar&. Prin observa0ie, co.ilul dob+nde-te un nou .attern de r&s.uns (cu1 s& /i6e*e /ereastra$, dar nu -i abilit&0ile /i*ice. Acestea din ur1& se dob+ndesc doar .rin 1aturi*are /i*ic& -i .rin .ractic&. (Bandura, 1 >>$ d. Faza de fixare a achiziiilor i procesele motivaionale. Bandura, ase1enea altor teoreticieni ai 'nv&0&rii co2nitive dinaintea sa (Kol1an, 1 48$, /ace distinc0ie 'ntre achi*i0ionarea -i 1ani/estarea unor noi r&s.unsuri. =n 1odel .oate /i observat -i ast/el se dob+ndesc noi cuno-tin0e, dar aceste cuno-tin0e .ot s& se 1ani/este 'n co1.orta1ent, sau nu. =n b&ie0el care%-i aude vecinul /olosind un li1ba; vul2ar, .oate s& /oloseasc& acel li1ba; sau nu. Per/or1an0ele sunt condi0ionate de 'nt&riri, dar -i de variabile 1otiva0ionale. @el 1ai /recvent se i1it& co1.orta1entele care sunt reco1.ensate intr%un /el sau altul. Ast/el, dac& b&ie0elul '-i va i1ita vecinul, /olosind un li1ba; vul2ar -i va /i reco1.ensat, l&udat sau a.reciat, va tinde s&% l /oloseasc& 'n continuare, 'ns& va /i 1ai .u0in tentat s& /oloseasc& un li1ba; vul2ar dac& va /i .ede.sit. Per/or1an0ele sunt in/luen0ate de ase1enea de 'nt&ririle indirecte, vicariante. 8ac&

b&ie0elul va a/la c& vecinul s&u este ad1irat .entru li1ba;ul s&u, .robabil va tinde s&%l i1ite (Bandura 1 >>$. 7n conclu*ie, .ute1 a.recia c&, .entru ca un 1odel s& /ie i1itat, co1.orta1entele, ac0iunile acestuia trebuie s& .oat& /i .erce.ute -i 1e1orate 'ntr%o /or1& si1bolic& -i s& e6iste abilit&0ile necesare. 8ar 'nde.linirea acestor condi0ii nu insea1n& c& 'n 1od obli2atoriu co1.orta1entele res.ective se vor de*volta, deoarece .er/or1an0ele unei .ersoane sunt condi0ionate de .osibilit&0i de 'nt&rire, 1ulte dintre acestea /iind indirecte. Sociali*area este un .roces de ada.tare a unui co.il 'n 1ediul sociocultural 'n care este crescut -i in/luen0ea*& a.roa.e orice ti. de co1.orta1ent, inclusiv cele care .resu.un abilit&0i tehnice. 4or1ele di/er& de la o co1unitate, o societate la alta -i .rin ur1are ceea ce se interiori*ea*& de c&tre un co.il 'i asi2ur& ada.tarea in 1area 1a;oritate a ca*urilor doar la 2ru.ul social c&ruia 'i a.ar0ine. 7n toate culturile sociali*area .resu.une 'nv&0area condi0iilor acce.tabile .entru e6.ri1area a2resivit&0ii, ca -i 1odelele de coo.erare, d&ruire -i a;utor. ,gresivitatea )i cooperarea sunt Fnor1e de sociali*areG 'n toate culturile (Eetherin2ton P Parke, 1 >>$. Bandura considera c& a2resivitatea, ca -i alte co1.orta1ente, este 'n .rinci.al o chestiune de condi0ionare o.erant&, care .oate /i discutat& 'n ter1eni de 1ani.ulare a consecin0elor (Bandura, 1 >>: Bandura P Walters, 1 #"$ P&rin0ii -i al0i a2en0i ai sociali*&rii 'i reco1.ensea*& .e co.iii atunci c+nd '-i e6.ri1& a2resivitatea 'n circu1stan0e sociale adecvate (de e6e1.lu, .rin ;ocuri sau la v+n&toare$ -i 'i .ede.sesc, c+nd '-i e6.ri1& a2resivitatea 'n circu1stan0e sociale ne.otrivite (de e6e1.lu, lovirea unui co.il 1ai 1ic$. @o.iii observ& 1odelele a2resive, observ& c+nd sunt sus0inu0i -i i1it& 'n consecin0&. (e*ultatele studiilor e6.eri1entale (Bandura,1 #D$ au de1onstrat rolul adultului ca 1odel 'n 'nsu-irea co1.orta1entului a2resiv la co.ii. =n ase1enea e6e1.lu 'l constituie studiile cu .&.u-a FBobo%8ollG care constau 'n e6.unerea subiec0ilor la un 1odel a2resiv (/il1e, .iese de teatru cu .ersona;e violente etc.$, du.& care li s%a o/erit oca*ia de a lovi sau ataca 'ntr%un 1od oarecare o .&.u-& 'n 1&ri1e natural& denu1it& FBobo%8ollG. Pentru a 1&sura a2resivitatea, s% au 'nre2istrat /recven0a -i /or0a atacurilor '1.otriva acestei .&.u-i. 7n unul din e6.eri1ente, au /ost ar&tate unor 2ru.e de co.ii de 4 ani /il1e violente 'n care un adult a lovit -i 'n;urat .&.u-a FBobo%8ollG. =lterior, co.iii au /ost condu-i 'ntr%o ca1er& cu 1ai 1ulte ;uc&rii .rintre care -i cea utili*at& de c&tre 1odel. S%a constat ca aceast& .&.u-& a /ost su.us& unui nu1&r se1ni/icativ 1ai 1are de a2resiuni co1.arativ cu celelalte.

Alte re*ultate ob0inute 'n acela-i studiu au /ost cele re/eritoare la rela0ia dintre a2resivitate -i 2ender. Ast/el, b&ie0ii au /ost 1ai a2resivi co1.arativ cu /etele -i at+t b&ie0ii, c+t -i /etele sunt 1ai in/luen0a0i de un 1odel 1asculin dec+t unul /e1inin. 8e ase1enea, a2resivitatea a crescut atunci c+nd 1odelul a /ost reco1.ensat .entru co1.orta1entul s&u, sau c+nd era un .ersona; cunoscut de co.ii (.rieten de /a1ilie, 'nv&0&tor etc.$. =nul dintre continuatorii lui Bandura, (obert ?iebert (?iebert, 1 >>$, a su2erat c& acest e6.eri1ent are i1.lica0ii 'n .rivin0a a2resivit&0ii 1ass%1edia. @o.iii sunt e6.u-i, 'n 1od /recvent, unor actori care, de e6e1.lu, co1it, 'ntr%un 1od inteli2ent, cri1e -i diverse in/rac0iuni. (&s.+ndirea unor ast/el de /il1e este ;usti/icat& .rin /a.tul c&, 'n /inal, cri1inalii sunt .rin-i. 8ar cercet&rile lui ?iebert su2erea*& c&, .robabil co.iii 'nva0& des.re co1.orta1entul cri1inal -i '-i inhib& un ase1enea co1.orta1ent .+n& c+nd condi0iile sociale 'i vor /avori*a a.ari0ia. Hodelele .ot in/luen0a de ase1enea .er/or1an0a unor co1.orta1ente si1ilare celui 'nv&0at anterior, din aceea-i cate2orie cu acesta. 8e e6e1.lu, un b&iat .oate .rivi un /il1 violent -i, 'n consecin0& se .oate .urta as.ru cu sora sa. 4u i1ita intr%adev&r co1.orta1entul .e care l%a v&*ut 'n /il1, dar se si1te liber s& se an2a;e*e 'ntr%un co1.orta1ent 'nv&0at anterior, de acela-i ti.. 7nv&0area .rin observa0ie ;oac& un rol i1.ortant at+t 'n evaluarea consecin0elor unui co1.orta1ent a2resiv achi*i0ionat anterior, c+t -i 1en0inerea acestuia. Ast/el, /unc0ie de consecin0ele .o*itive sau ne2ative ale co1.orta1entului 1odelului a.are un e/ect inhibitor, res.ectiv de*inhibitor asu.ra unei conduite achi*i0ionate 1ai 'nainte de c&tre subiectul% observator. Prin inter1ediul observ&rii consecin0elor .e care le are un co1.orta1ent a2resiv .entru 1odel, o sche1& de co1.orta1ent achi*i0ionat& anterior su/er& o inhibi0ie sau de*inhibi0ie, subiectul%observator nee6.eri1ent+nd el 'nsu-i 'nt&rirea .o*itiv& sau ne2ativ& su.ortat& de 1odel. 8ac&, 'n 1od re.etat, co1.orta1entul 1odelului are consecin0e ne2ative, atunci acest co1.orta1ent va /i inhibat: invers, dac& consecin0ele sunt .o*itive are loc o de*inhibare -i /oarte .robabil, 'ntr%o situa0ie ase1&n&toare, subiectul%observator se va an2a;a 'ntr%un co1.orta1ent a2resiv si1ilar. Achi*i0ionarea co1.orta1entului a2resiv .resu.une F2enerali*areaG .e de o .arte, a sti1ulilor, sau situa0iilor, .entru care co1.orta1entul a2resiv .are a /i adecvat, -i .e de alt& .arte, a di/eritelor /or1e de co1.orta1ent a2resiv, de e6e1.lu, trecerea de la o a2resiune verbal& la o a2resiune /i*ic&. 7n acela-i ti1., are loc o Fdiscri1inareG, 'n sensul unei ada.t&ri a acestor ti.uri de co1.orta1ent a2resiv la condi0iile situa0ionale s.eci/ice, s.re e6e1.lu, te ba0i cu cei 1ai slabi -i a2rese*i verbal, sau indirect, .e cei 1ai .uternici.

Sociali*area .resu.une de ase1enea 'nv&0area unor roluri )i comportamente de gender. Ast/el, 'n 1a;oritatea societ&0ilor se 'ncura;ea*& b&ie0ii s& de*volte tr&s&turi F1asculineG -i /etele s& de*volte tr&s&turi F/e1inineG. 5ste .osibil, ca acest tr&s&turi s& /ie, 'n .arte, deter1inate 2enetic. Keoreticienii 'nv&0&rii sociale nu nea2& aceast& .osibilitate, dar cred c&, aceste tr&s&turi sunt 1ai de2rab& dob+ndite .rin sociali*are, 'n 2eneral -i .rin i1ita0ie, 'n .articular (Bandura P Walters, 1 #"$. 7n 'nv&0area rolurilor de 2ender /oarte i1.ortant& este reco1.ensa, si1ilar 'nv&0&rii altor co1.orta1ente -i atribute sociale. @o.iii 'nva0&, 'n 1od /recvent .rin observa0ie, co1.orta1entele a1belor se6e, dar 1ani/est& 'n .rinci.al co1.orta1entele .otrivite .ro.riului se6, /iind 'ncura;a0i -i sus0inu0i 'n acest sens. Har2aret Head (1 #4$ relata cu1 b&ie0ii eschi1o-i sunt 'ncura;a0i s& .ractice v+n&toarea -i construirea caselor din *&.ad&, 'n ti1. ce /etele nu, acestea /iind activit&0i s.eci/ic 1asculine. 8e ase1enea, tinerii sunt descura;a0i 'n 1ani/estarea unor activit&0i care sunt s.eci/ice se6ului o.us. 7n .rocesul de educa0ie, de sociali*are, co.iii 'nva0& at+t .rin i1itarea co1.orta1entelor 1odelelor dar -i .rin Jlec0ii teoretice de 1oral&J, alt/el s.us co.ii sunt 'nv&0a0i ce este bine sau r&u 'n absen0a unui e6e1.lu co1.orta1ental de interiori*at. Aceste lec0ii /&r& 1odel concret co1.orta1ental este cu at+t 1ai e/icient& cu este 1ai .uternic& adic& are un con0inut e1o0ional .uternic -i este e6.ri1at& de o .ersoan& investit& cu autoritate. (Hussen P 5isenber2%Ber2, 1 >>$.

7nce.+nd cu anii 1 >3, a 'nce.ut s& /ie 1ani/estat un interes crescut .entru natura -i ori2inea comportamentului prosocial. @on/or1 teoriilor sociolo2ice, .rosocialitatea este o nor1& interiori*at& a res.onsabilit&0ii sociale care deter1in& o serie de co1.orta1ente de a;utor necondi0ionat -i neasociat cu a-te.t&ri relative la o reco1.ens&, /a0& de .ersoane a/late 'n di/icultate. (Berco<it*, 1 #,, @helcea, ,33"$. M alt& de/ini0ie Gacel co1.orta1ent inten0ionat, reali*at 'n a/ara obli2a0iilor de serviciu -i orientat s.re sus0inerea, conservarea -i .ro1ovarea valorilor socialeG (@helcea, ,33", .. 181$. 5l de/ine-te co1.orta1ente de d&ruire, de a;utorare, de coo.erare -i altruis1. Keoreticienii 'nv&0&rii sociale au /ost .rintre .re1er2&torii cercet&rilor 'n aceast& direc0ie, indic+nd cu1 co1.orta1entul .rosocial .oate /i u-or in/luen0at de c&tre 1odelelor .otrivite. 7n acest sens a /ost des/&-urat un e6.eri1ent ((ushton, 1 >D$, 'n care co.ii cu v+rste 'ntre > -i 11 ani au .rivit un 1odel (adult$ ;uc+nd bo<lin2, care ulterior d&dea o .arte din banii c+-ti2a0i din .re1ii .entru co.iilor s&raci. I1ediat du.& aceasta, ace-ti co.ii au ;ucat -i

ei bo<lin2 -i au /&cut dona0ii, 1ai 1ulte dec+t cei din 2ru.ul de control care nu au avut un ast/el de 1odel altruist. 7n .lus, co.iii care au avut un 1odel altruist au /&cut dona0ii 'nc& dou& luni du.& ;oc. 4u1ero-i al0i cercet&tori au ar&tat c& 1odelele in/luen0ea*& nu doar atitudinea de altruis1 a co.iilor, ci -i .e cea de a;utorare ca -i .e cea de coo.erare -i 2ri;a /a0& de senti1entele celorlal0i (Br)an, 1 >D: Hussen P 5isenber2%Ber2, 1 >>$.

Pe 1&sur& ce se interiori*ea*& nor1ele sociale controlul e6tern este din ce 'n ce 1ai redus, de.enden0a de reco1.ensele e6terne -i de .ede.se .are a /i 1ai redus&. Interiori*area nor1elor sociale se 1ani/est& .rin ca.acitatea de autore2lare a .ro.riului co1.orta1ent, se stabilesc .ro.riile standarde ca -i reco1.ensele sau .ede.sele cores.un*&toare ca se1n. 8e e6e1.lu, un artist '-i .oate da acordul .entru o lucrare .ro.rie doar du.& ce a corectat 2re-elile .e care al0ii ar .utea s& nu le detecte*e niciodat&. Al0ii .ot /i satis/&cu0i de o lucrare care nu este nici .e de.arte .er/ect&. Bandura a 1ani/estat un interes s.ecial .entru 1odul 'n care oa1enii '-i evaluea*& .ro.riile co1.orta1ente. @u1 se /or1ea*& aceste standarde interne (standarde de autoreglare/ care regleaz comportamentul social Q 7n .arte, acestea sunt .rodusul direct al reco1.enselor sau .ede.selor. 8e e6e1.lu, .&rin0ii .ot /i de acord ca /iicele lor sa 1ear2& '1.reun& cu cole2ii lor la 1unte doar daca ob0in note 1ari. =n rol central 'n /or1area standardelor de autore2lare 'l au .ersoanele care de0in rolul -i statutul de 1odel. 7n nu1eroase cercet&ri, a de1onstrat c&, at+t co.iii c+t -i adul0ii ado.t& standarde de autoevaluare .e care le .erce. la ceilal0i. (Bandura P S).ers, 1 #4: Bandura, 1 8#$ 7n via0a cotidian&, lucrurile sunt 1ai co1.licate, co.iii /iind e6.u-i unei 1ari variet&0i de 1odele (.&rin0i, .ersonalit&0i KC, .rieteni$, unele dintre acestea av+nd standarde de autoevaluare ridicate, altele nu. Bandura (1 8#$ a de1onstrat c& 'n 2eneral co.ii tind s& ado.te standardele de autoevaluare ale e2alilor lor 1ai de2rab& dec+t .e ale adul0ilor. Si totu-i adul0ii .ot in/luen0a co1.orta1entul co.iilor .rin e6e1.li/icarea cu 1odele care au ob0inut .er/or1an0e, sau au /ost reco1.ensate .entru c& au s%au co1.ortat 'n res.ectul unor standarde su.erioare, Persoanele care '-i stabilesc 0inte autoevaluative 'nalte sunt, 'n 2eneral, .ersoane care 1uncesc din 2reu, a;un2+nd ast/el la .er/or1an0e /oarte bune. 7n acela-i ti1., 0intele 'nalte sunt di/icil de atins -i .ersoanele care%-i stabilesc ast/el de obiective tind s& /ie de*a1&2i0i -i de.resivi. Aceste .ersoane .ot evita de.resia concentr+ndu%se .e 0inte 1ai 1ici (0inte subsu1ate 0intei ori2inale$.

7n ciuda 1&sur&rii .ro.riilor .ro2rese 'n ter1enii unor obiective 'nde.&rtate, oa1enii ar trebui s&%-i stabileasc& 0inte ce .ot /i atinse .entru /iecare *i, 'nso0ite de reco1.ense, atunci c+nd le atin2. @a si ?ocke, Watson -i Skinner, Bandura reco1and& 1etoda .a-ilor 1ici. . 7n cele de 1ai sus a1 .re*entat una dintre cele 1ai re.re*entative teorii ale 'nv&0&rii sociale, autorul acesteia sus0in+nd c& subiectul .oate achi*i0iona sche1e co1.orta1entale /&r& a se an2a;a el 'nsu-i 'ntr%un anu1e co1.orta1ent, doar .rin inter1ediul observ&rii F.er/or1an0eiG altuia, adic& .rin 'nv&0area .rin observa0ie. Bandura este de .&rere c& 'n de*voltarea di/eritelor /or1e de co1.orta1ent, inclusiv a celui a2resiv, intervin o serie de 1ecanis1e .recu1 i1ita0ia -i 1odelarea. Pre1isa sa este c& indivi*ii nu se nasc cu re.ertorii .re/or1ate ale co1.orta1entelor, ci ei trebuie s& le 'nve0e. Pentru a anali*a 1ecanis1ele acestui ti. de 'nv&0are, Bandura -i colaboratorii s&i distin2, .e de o .arte, achi*i0ionarea co1.orta1entului iar, .e de alt& .arte, consecin0ele sale -i 1en0inerea res.ectivului co1.orta1ent. Subiectul achi*i0ionea*& noi sche1e de co1.orta1ent .rin inter1ediul observ&rii unui F1odelG -i a consecin0elor acestui co1.orta1ent .entru el. Ast/el, c+nd F1odelulG se an2a;ea*&, 'ntr%o situa0ie dat&, 'ntr%un anu1it ti. de co1.orta1ent -i acesta este reco1.ensat .o*itiv, este .robabil ca, 'ntr%o situa0ie ase1&n&toare, subiectul%observator s& .ro1ove*e acela-i ti. de co1.orta1ent, chiar dac& nu a e6.eri1entat el 'nsu-i consecin0ele acestui co1.orta1ent. ?a 'nce.ut, condi0iile 'nv&0&rii .rin observa0ie se ba*au doar .e conti2uit&0ile -i contin2en0ele dintre consecin0e -i observarea lor de c&tre subiectul%observator, dar ulterior, Bandura a descris .rocesele co2nitive care intervin 'n achi*i0ia co1.orta1entului a2resiv. Ast/el, 1e1oria, valoarea cu care este invstit 1odelul, circu1stan0ele situa0ionale -i evaluarea consecin0elor sunt condi0ii 1odulatoare ale e/icacit&0ii 'nv&0&rii. Ace-ti /actori ;oac&, 'n 1od cert, un rol re2ulator 'n achi*i0ionarea co1.orta1entului a2resiv, dar Bandura nu e6.lic& cu1 inter.ret&rile co2nitive ale eveni1entelor e6terne sau interne (e6.erien0a trecut& a individului, re'nt&ririle .re*ente asociate acestor acte, evaluarea situa0iei -i a .osibilelor consecin0e$ 1edia*& reac0iile individului. 8ac& 'nv&0area .rin observa0ie .oate s& e6.lice achi*i0ia de conduite a2resive, ea nu .oate s& e6.lice actuali*area unui ast/el de co1.orta1ent. 8e alt/el, .otrivit lui Bandura, nu .ute1 conclu*iona asu.ra actuali*&rii co1.orta1entului a2resiv du.& e6.unerea la 1odele violente .lec+nd de la e6.erien0ele sale, dar cu si2uran0& achi*i0ia unor co1.orta1ente a2resive .oate re*ulta din e6.unerea la 1odele a2resive.

(es.in2+nd at+t conce.0ia con/or1 c&reia indivi*ii sunt e6clusiv condu-i de /or0e interne, c+t -i cea con/or1 c&reia ei sunt antrena0i de sti1ulii din 1ediu, teoria lui Bandura su2erea*& c& un co1.orta1ent .oate /i e6.licat 'n ter1enii unei interac0iuni 'ntre .ersoan& -i 1ediu, un .roces nu1it de autor Fdeter1inis1 reci.rocG. Indivi*ii sunt in/luen0a0i de /or0ele din 1ediu, dar 'n acela-i ti1. ei au libertatea de a ale2e cu1 sa se co1.orte. Ast/el .ersoana nu doar r&s.unde la di/erite situa0ii din 1ediu, dar -i construie-te activ -i in/luen0ea*& situa0ii. Structurile .ersonalit&0ii descrise 'n teoria lui Bandura se re/er& 'n .rinci.al la latura co2nitiv&. Foarte i1.ortant& este .reci*area c& indivi*ii .osed& deseori doar co1.eten0e s.eci/ic conte6tuale, ast/el o .ersoan& co1.etent& 'ntr%un conte6t .oate s& /ie sau .oate s& nu /ie co1.etent& 'ntr%altul (@rain, ,334$. =n as.ect i1.ortant, care distin2e teoria 'nv&0&rii a lui Bandura de alte teorii ale 'nv&0&rii este accentul .us .e dou& .rocese9 'nv&0area observa0ional& -i autore2larea. 7nv&0area observa0ional& se re/er& la ca.acitatea de a 'nv&0a co1.orta1ente co1.le6e .rin observarea acestor co1.orta1ente la alte .ersoane, iar autore2larea se re/er& la ca.acitatea individului de a%-i deter1ina .ro.riul co1.orta1ent, 1ai 1ult dec+t de a reac0iona 1ecanic la in/luen0ele e6terne. At+tT 'nv&0area observa0ional& c+t -i autore2larea i1.lic& .artici.area .roceselor co2nitive -i a1bele sunt in/luen0ate de reco1.ense -i .ede.se, /&r& a /i 'ns& deter1inate de ele. Keoria 'nv&0&rii observa0ionale su2erea*& c& oa1enii .ot 'nv&0a .rin si1.la observare a co1.orta1entului altora, aceste .ersoane observate /iind nu1ite 1odele. 56ist& date care su2erea*& c& o .ersoan& .oate 'nv&0a un co1.orta1ent observ+nd 1odelul care reali*ea*& acel co1.orta1ent. =n alt as.ect i1.ortant al teoriei lui Bandura se re/er& la distinc0ia dintre achi*i0ia -i e6ecu0ia unui co1.orta1ent. =n .attern co1.orta1ental nou -i co1.le6 .oate /i 'nv&0at sau achi*i0ionat inde.endent de 'nt&riri, dar e6ecu0ia e/ectiv& a acelui co1.orta1ent de.inde de reco1.ense -i .ede.se (de consecin0ele acelui co1.orta1ent asu.ra 1odelului$. Aceasta distinc0ie 'ntre achi*i0ie -i e6ecu0ie este de /a.t si1ilar& cu distinc0ia dintre un co1.orta1ent .oten0ial -i unul 1ani/est. @u toate c& 'nv&0area observa0ional& este un .roces cu i1.act .uternic asu.ra achi*i0iilor co1.orta1entale, nu trebuie s& c&de1 'n e6tre1& -i s& consider&1 c& este un .roces auto1at. @o.iii, de e6e1.lu, au 1odele 1ulti.le, -i .ot 'nv&0a de la .&rin0i, /ra0i, .rieteni, .ro/esori, KC, etc. 'n .lus, ei .ot 'nv&0a -i din .ro.ria lor e6.erien0&. Iar .e 1&sur& ce cresc, co.iii vor .utea s& '-i selecte*e activ 1odelele .e care s& le observe -i s& 'ncerce s& le i1ite. @on/or1 teoriei 'nv&0&rii sociale, un co1.orta1ent este 1en0inut .rin e6.ectan0e sau consecin0e antici.ate, 1ai 1ult dec+t .rin consecin0ele i1ediate. @o1.orta1entul 'ndre.tat

c&tre un anu1it sco. .oate /i e6.licat ast/el .rin standardele de .er/or1an0& i1.use -i .rin consecin0ele antici.ate. Ast/el, indivi*ii sunt .erce.u0i ca /iind .roactivi, nu doar reactivi, iar .rin ca.acitatea de a%-i stabili .ro.riile obiective -i .rin .oten0ialul de auto'nt&rire, este .osibil un 2rad considerabil de autore2lare a /unc0ion&rii u1ane. M alt& valen0& a teoriei lui Bandura este accentul .us de autor .e i1.ortan0a auto.erce.0iilor asu.ra e/icacit&0ii, ca 1ediatori co2nitivi ai ac0iunii. 7n ti1.ul anali*ei unei ac0iuni -i al i1.lic&rii 'n ea, indivi*ii /ac a.recieri cu .rivire la ca.acitatea de a /ace /a0& di/eritelor cerin0e ale sarcinii, a.recieri care le in/luen0ea*& 2+ndirea, e1o0iile -i ac0iunea. A-adar, o .ersoan& '-i stabile-te 1ai 'nt+i standarde -i obiective iar a.oi recur2e la ;udec&0i evaluative relativ la abilit&0ile sale de a .resta acele co1.orta1ente necesare atin2erii obiectivelor. Keoria lui Bandura .une accentul .e de*voltarea co1.eten0elor co2nitive, e6.ectan0elor, obiectivelor, standardelor, senti1entului de autoe/icacitate -i a /unc0iilor autore2latorii .rin 'nv&0are observa0ional& -i e6.erien0& direct&. 7n ceea ce .rive-te de*voltarea abilita0ilor -i a co1.eten0elor, Bandura sublinia*& 'n s.ecial de*voltarea autoe/icacit&0ii. Autoe/icacitatea .oate avea 1ulti.le surse9 reali*&ri .re*ente, e6.erien0e vicariante, .ersuasiune verbal&. 56.erien0ele .ersonale care conduc la atin2erea unor obiective s.eci/ice sunt i1.ortante at+t din .unct de vedere 2eneral c+t -i din .unct de vedere s.eci/ic, 'n ceea ce .rive-te de*voltarea interesului intrinsec.