SECREIASALIVAR Saliva este produsul de secretie a celor 3 perechi de glande salivare mari (parotide, sublingualesisubmaxilare)siaunorglandesalivaremici,diseminateinmucoasabucala.

. Unitatea de baza a glandelor salivare salivon si se compune din: acin glandular, ductintercalar,ductstriat. Acinulglandular: areformaunuisacinfundatsaudegetdemanusa estealcatuitdincelulepiramidaledispusepeomembranabazala. contine2tipuridecelule: seroase(elaboreazaosalivafluidacumulteenzime) mucoase(elibereazaosalivavascoasabogatainmucina). Esteimbracatdecapilaresanguine. Ductulintercalar: esteuncanalingustatcefacelegaturaintreacinsiductulstriat la suprafata lor exista un strat de celule mioepiteliale, contractile care expulzeaza saliva. Ductelestriate: suntalcatuitedincelulecumicrovililapolulapical. sunt bogate in mitocondrii (la polul bazal), au rol in procesul de formare al salivei primare suntsediulreabsorbtieiionilordeNasialsecretieiionilordeK,deciaurolinprocesul dereabsorbtiesisecretie. se varsa in ductele secretoare care se unesc intrun canal colector principal ce se deschideincavitateabucala. Glandelesalivare glandeexocrinecareisivarsaprodusuldesecretielaexteriorprintruncanal. Glandeleparotidesuntalcatuitedinceluleseroase. Glandelesublingualesuntalcatuitedincelulemucoase Glandelesubmaxilarecontinatatceluleseroasecatsimucoase. COMPOZITIASALIVEI salivaesteunlichidtransparent,usoropalescent,incolor,filant. sesecretacontinuu. volumulpe24deore:10001500ml. debitulsecretorsalivar variazainfunctiedeperioadadigestiva debitul secretor salivar e influentat si de cantitatea alimentelor alimentele dure, uscate, stimuleaza puternic secretia de saliva (seroasa) dar si de mucus (esentialpentruformareaboluluialimentar) pHulsaliveieste67(6.8pHulopticalamilazeisalivare) densitateasalivei:1.0031.008g/cm3(hipotonafatadeplasma).

COMPOZITIACHIMICAASALIVEI: 99.4%apa 0.6%reziduuuscat: 0.02%substanorganice 0.4 % substante organice (enzime, proteine, s azotate neproteice, s neazotate) S.anorganice:cloruri,bicarbonati,fosfatideNa,K,Ca. K+: segasesteinsalivainconcentratiede8orimaimaredecataplasmei lipsaK+dinsalivasisteazasecretiasalivara tiocianatul de potasiu (KSCN) este un produs de excretie salivara pentru ca ajuta la eliminarea radicalilor ciani proveniti din metabolismul proteinelor. Are rol antiseptic si este crescutlafumatori. Na+: concentratiaNa+insalivacresteparalelcudebitulsalivar Ca2+: saruriledeCadinsalivasuntsolubileinmediulacid. in mediul alcalin precipita in interiorul canalelor excretoare si rezulta calculii salivari (sialoliti). salivacrescutainmucinaducelatartrudentar. S.Organice: Enzime: amilazasalivara lipazaprodusdeglandelelingualevonEbner lizozim lactoferina Amilazasalivara: hidrolizeaza la un pH optim de 6.8 legaturile 1.4 glicozidice din molecula de amidon fiert sau copt pana la stadiul de maltoza, trecand prin stadii intermediare de dextrine (amilodextrine,eritrodextrine,acrodextrine) Lipaza: esteprezentainsalivanounascutului hidrolizeaza trigliceridele din lapte in absenta sarurilor biliare si a lipazelor pancreatice. Lizozimul: estesubstantapolipeptidicaavandrolbactericid. segasestesiinaltesecretii:lacrimala,gastrica LactoferinafixeazaFepecarelscoatedincircuituldedezvoltarealmicrobilorrol bacteriostatic

Proteine: Imunoglobuline:A,MsiG. IgAsecretorii:protectiaantimicrobianaamucoaseibucale prevenireacarieidentare previneaparitiaparodontopatiilor AglutininelesistemuluiABO Antiproteaze:inhibareactiileproteolitice Kalicreina: transformakininogenullizilbradikininabradikinina vasodilatator crestepermeabilitateacapilara. Mucina: este o mucoproteina cu urmatoarele roluri: da aspectul filant, asigura vascozitatea,se depunecaopeliculafinalasuprafatagingieiprotejandimpotrivatraumelormecanice, lubrifiantsirolinmentinereapHuluiprinsistemeletampon. Substanteazotateneproteice: ureea aciduluric creatinina aminoacizi Substanteorganiceneazotate: acidullacticcresteinefort alcooletilic:inaceeasiconcentratiecuceadinsange FORMAREASALIVEI: esteunprocesactivcuconsumdeenergie este urmarea vascularizatiei speciale de la nivelul glandelor salivare a irigarii in sistemportdispusinserie: primacapilarizareseproducelanivelulductilor adouacapilarizarelanivelulacinilor schimburileaulocincontracurent Procesuldeformarealsaliveicontine2etape: formareasaliveiprimare formareasaliveidefinitive. Salivaprimara: seproducelanivelulacinilor mecanismdetaliatCURSpredat!!!!!!!!!!!!! contine amilaza salivara, mucina, electroliti, apa, uree, aminoacizi in conc izotone cu plasmasalivaprimaraesteunultrafiltratplasmaticbogatinenzimesimucina. apasitotiioniiprovindinplasma,cuexceptiaHCO3careprovinesidinmetabolismul celularalglandelorsalivare.

Saliva primara, pe masura avansarii in ductii striati isi modifica compozitia prin schimburilecusangeledincapilareleperitubulare,inaintedeaajungeinducteleexceroare. Salivadefinitiva:seproduceinductiistriatiprintroseriedeschimburiionice: ReabsorbtiaactivaaNa+subinfluentaaldosteronului: Iesirea Na+ din ducti, creste electronegativitatea lumenului tubular (70mV), ce produce reabsorbtia pasiva a Cl, Cl e pur si simplu expulzat de electronegativitate. SecretiaactivadeK+concentratiadeK+devinede8orimaimarecaceaa plasmei.K+saliva=40mEq/lsiK+plasma5mEq/l In portiunea initiala a ductilor incepe si secretia activa de HCO3 care va inlocuiCl.ProvinedindisociereaspontanaaH2CO3caredisociazainH+siHCO3 H2CO3 se formeaza in celula din CO2 (vine din sangele capilar) si apa, sub influentaanhidrazeicarbonice. Secretiadeiod Salivafinalaestehipotonaductiistriatiimpermebailipentruapa. Cutoatecagradientulosmoticalplasmeiestemairidicatdecatcelalsalivei,apanuse reabsoarbe in sange pentru ca peretii ductilor striati sunt impermeabili pentru apa ramaneinlumen=>salivafinalaestehipotona. Debitulsalivardeterminacompozitiasaliveifinale. Cantitatea mare de saliva si viteza mare de deplasare se scurteaza timpul necesar reabsorbtiei electrolitilor (Na+ si Cl => Na+ ramane in saliva => saliva isi modifica densitatea =>salivahipertona). ROLURILESALIVEI: roldigestiv:intervineindegradareaglucidelor(amilaza)siatrigliceridelor(lipaza) faciliteaza procesele de masticatie si deglutitie (inmoaie fragmentele alimentare datoritacontinutuluiinapasiinmucinacareduclaformareaboluluialimentar) solubilizeaza (dizolva) substantele continute in alimente, favorizand stimularea receptorilor gustativi si formarea senzatiilor gustative cu rol in intensificarea secretiilor digestice(gastricesiintestinale). Protejeaza mucoasa bucala de actiunea coloziva a unor substante chimice sau de variatiiletermicealealimentelor indeparteaza resturile alimentare si celulele descoamate de pe gingii si dinti care suntunmediubundeculturainfectii. rolantisepticsiantibacterianprin:lizozim,lactoferina,IgA,KSCN mentineechilibrulacidobazicprinsistemeletampon mentine echilibrul hidric cantitatea de saliva secretata e direct proportionata cu starea de hidratarea organismului deshidratare (febra scade secretia salivara uscaciuneaguriisete) umectarea mucoasei bucale si a faringelui inhiba senzatia de sete temporar previnesuprahidratarea

rolexcretor: prin saliva se elimina substante toxice ca: uree, acid uric dar si produsi de metabolizareaiunoralimente semaielimina:alcoolsidroguri,metalegrele:Pbinintoxicatiacusaturnism.El sedepunepegingie=>lizereugingivalbrun.Altemetalegrele:Hg,Bi,(iod) virusuri:alrabieisauturbarii,alpoliomielitei,gripalesiparagripale rol in vorbirea articulata: mentine elasticitatea si supletea mucoasei. Uscaciunea guriiimpiedicavorbirea rolendocrin:contineunhormonsalivarnumitparotina REGLAREASECRETIEISALIVARE: Secretiasalivaraestecontinua,darmaiabundentadupaingerareadealimente. Stimulareasecretieisalivareseface: pecalenervoasaprinmecanismereflexe(conditionatesineconditionate) glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar anumiti hormoni le pot influenta activitatea. Reflexeneconditionate: sunt declansate de stimularea de catre alimente a receptorilor gustativi, tactili, termici,durerosidincavitateabucala calea aferenta o constitue fibre senzitive ale nervilor facial, glosofaringian, vag nucl.solitar Centrii nervosi sunt: nucleii salivari superiori si inferiori situati in formatiunea reticularabulbopontina calea eferenta > fibre nervoase simpatice si parasimpatice care difera pe urmatoareletipurideglande: parasimpatica: pentruparotida: originenucleusalivatorinferiordinbulb fibrepregglseataseazanervuluiIX sinapsagglotic fibrepostggl efectoriglandaparotida pentruglandasublingualasisubmaxilara: originenucleulsalivatorsuperiordinpunte fibrepregglseataseazanervuluiVII sinapsagglsubmaxilar fibrepostgglnervulcoardatimpanului efectoriglandesublingualesisubmaxilare

simpatica:estecomunacelor3tipurideglandesalivare: originecoarnelelateralealemaduveitoracaleC8T2 fibrepregglseataseazanervilorspinaliT1T3siparasescmaduva urmeazaramurilecomunicantealbe sinapsagglcervicalisuperiori(lantsimpaticparavertebral) fibrepostgglurmeazaramuracomunicantacenusiesiformeazanervimicstisi plexuriperivascularecaresedistrubuielaefectori efectoriparotida,sublinguala,submaxilara Stimulareasecretieisalivareprinmecanismecentrale: inasfixiecentriisalivarisuntexcitatidesangecuCO2 in alte circumstante greata insotita de salivatie sau emotiile puternice, centrii salivari primesc impulsuri de la structuri nervoase superioare: centrii foamei,ariilesubcorticale(auz,vaz,miros),amigdalasiistmullimbic. Hormonicepotinfluentasecretiasalivara: aldosteronulinfluenteazaschimburiledeNasiK STHrolintroficitateaacinilorglandulari PTHcontroleazaCa2+ ADHscadedebitulsalivar Variatiilesecretieisalivare: crestereasecretieisalivare=sialoree scadereasecretieisalivare=hiposialie Fiziologice:crescingraviditate scadineffort,emotii,teama Patologice:crescinulceratiibucale,afte,carii,tumoribucale scadinfebra,deshidratare,boliautoimune Efectele stimularii parasimpatice: apar prompt, rapid, datorita acetilcolinei care difuzeazarapid Constauin: vasodilatatielanivelulglandelor secretiesalivaracrescuta:abundenta,seroasa,fluida,bogatainenzime Blocarea receptorilor muscarinici cu atropina, urmata de stimularea in continuareaPSproducevasodilatatiededurata(faracrestereavolumuluidesaliva). PS elibereaza kalikreina kininogen lizilbradikinina bradikinina substantaputernicvasodilatatoare. SectionareaPS>hipersecretiesalivaraparalitica Efectelestimulariisimpaticului: apartardiv constau in: producerea unei salive vascoase, bogata in mucus, K+, HCO3, de volumredus. scadereasecretieisalivare constrictia celulelor mioepiteliale din jurul ductilor intercalari cu rol in expulzareasalivei

 Reflexeleconditionate: suntdobandite,invatate,explicandstimulareasecretieisalivarelavederea,mirosul, gandulanumitoralimente legaturitemporarelanivelulsistemuluinervosintrezonedeproiectieacentrilorsalivari sizoneledeproiectieauditiva,vizuala,olfactiva.

DIGESTIAGASTRICA Rolurilestomacului: preiaintimpscurtomarecantitatedealimente depoziteazasiprelucreazaalimenteleprinprocesemecanicesisecretorii evacueaza lent si fractionat alimentele in duoden sub o forma accesibila digestiei intestinale Dinpunctdevedereanatomicsifunctionalsedescriu4regiuni: regiuneacardialainvecinatateadeschideriiesofagului regiunea fundica deasupra unui plan orizontal ce trece prin locul de implantareaesofaguluiinstomac. corpulgastric antrulpiloric Fundulsicorpulstomaculuisuntzonedigestivesiaurolinelaborareasuculuigastriciarzona antruluipiloricestezonamotoriesicontribuielaamestecareaalimentelorcusuculgastric chimulgastric. GLANDELEGASTRICE: in mucoasa gastrica se gasesc aprox 35 milioane de glande dispuse pe regiuni: cardice,fundice,pilorice. majoritatealanivelulfunduluisicorpului glandetubularesimplesiramificate Structura: fundulsituatinprofunzime corpulglandeitotinprofunzime colulsauistmulsituatsuperficial. Dinpunctdevederehistologicsifunctionalinstructuraglandeigastricesegasesc4tipuride celule: celuleendocrine: celuleGfrecventeinantrulpiloricsecretagastrina celuleDfrecventeinantrulpiloricsomatostatinul celuleprincipalesauzimogenecaresecretaenzimesituateinregiuneafundica celuleoxinticelanivelulcorpuluiglandeisisecretaHClsifactorulintrinsec celulemucoaselanivelulistmuluiglandeisisecretamucina Proprietatilefizicochimicealesuculuigastric: lichidincolor,transparent,usoropalescent volumul: 1000 1500 ml pe 24 ore; secretia scade in perioadele interdigestive iar noapteaeste0(repaussecretornocturn). pHulvariaza:laadult:11.5,lasugar:5.5 densitatea:1.0021.009,deciestehipotonfatadeplasma.

Compozitia: 99%apa 1%reziduuuscat 0.6%subst.anorganice 0.4%substorganice) Subst anorganice sunt reprezentate mai ales de HCl si in cantitate mai mica NaCl, KCl, fosfati,bicarbonati. HCl: HCl se secreta la nivelul celulelor oxintice ale glandelor gastrice. Aceste celule se pot gasiin2stadii: derepaussecretorprezintaincitoplasmaformatiunitubulovezicularederivatedin reticululendoplasmaticneted.AuinmembranalorpompedeH+nefunctionale. stadiul de stimulare formatiunile tubuloveziculare sufera un proces de rearanjare si fuzionare cu formatiuni din canalicule intracelulare care au suprafata tapetata de vilozitati. Aceste canalicule si microvili maresc suprafata de secretie a celulelorstimulate de 10ori.LanivelulcanaliculelorintracelularesesecretaHCl. Celulele stimulate au la polul apical vilozitati iar in citoplasma un numar mare de mitocondrii cu rol in sinteza ATPului care este sursa de energie pentru functionarea pompelordeH+. MecanismuldesecretieaHCl: MECANISMULDETALIATINCURSULPREDAT!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! secretiaionilordeH+activprininterventiaATPazeiH/Kdependenta(pompa). ATPaza se gaseste in membrana microvilozitatilor canaliculelor intracelulare. Este activata de ionii de K si inhibata de omeprazol. Functioneaza in raport de 1:1 (scoate 1 H+ si introduce1K). sursedeioniinceluleleoxintice:2surse dindisociereaapei dindegradareaglucozei Disociereaapei: apa se descompune in H+ care se secreta activ in lumen si HO care ramane in celula oxintica si modifica pHul. Ionii HO se combina cu H+ care rezulta din descompunerea aciduluicarbonicinstabil. Acidulcarbonic(H2CO3)sedescompuneinH+(caresecombinacuOHsirefaceH2O)si HCO3 care trece in sange prin mecanismul antiport la schimb cu Cl care intra in celula. Ca urmare, sangele venos care paraseste stomacul in cursul digestiei gastrice e mai alcalin decatsangelearterialcarevinelastomac. BlocareaanhidrazeicarbonicecuacetazolamidaducelasistareasecretieideHCl. Secretia ionilor de Cl se desfasoara activ in alt loc decat secretia ionilor de H+. Incarca negativlumenulcanalicululuiglandeisiatragesecretiaK+inlumen. Ca urmarea secretiei de H+ si Cl+ in lumen, crestepresiuneaosmotica trecereaapei dinceluleleoxinticeincanaliculiprinosmoza(difuziunepasiva). Secretia de H+ si Cl+ se face cuplat. Celulele oxintice elaboreaza in final o solutie izotona(155mEq/llaHidrogensi155mEq/llaCl).

RolurileHCl: bactericid denatureazaproteinelepregatindulepentruactiuneaproteoliticaapepsinei activeazapepsinogenullapepsina stimuleazaeliberareadinmucoasaduodenalaasecretinei transformaFe3+inFe2+,formasubcareFeulseabsoarbelanivelulintestinului Substanteleorganicedinsuculgastric: enzimesiproteine enzime:pepsina,catepsina,labferment,lipaza,lizozim,ureaza,gelatinaza proteine:factorulintrinsecCastle,mucina Enzime: Pepsina: secretata de celulele principale din glandele gastrice sub forma inactiva (de pepsinogen) care va fi activata de HCl sau doze mici de pepsina reactia de autointretinere. este o endopeptidaza care scindeaza legaturile polipeptidice ale proteinelor pana la albumozesipeptone. descompune nucleoproteinele in acizi nucleici si proteine dar nu ataca cheratinele, mucinasiprotaminele Labferment coaguleaza laptele rezultand o parte solida care ramane in stomac si o parte lichida evacuatainduoden. Reactiacarestalabazacoagularii:caseinogensolubilparacazeinatdeCainsolubil laadult,coagularealapteluiesteefectuatadepepsina Lipaza: esteactivatalapH=5.5siinactivatainmediumaiacid scindeazagrasimilefinemulsionatedinlaptesaugrasimi Lizozimul:scindeazacapsulabacteriilorgram+,esteinconcentratiecrescutalaulcerosi Ureaza:hidrolizeazaureea Gelatinaza:lichefiazagelatina Proteine: factorulintrinsecCastle:secretatdeceluleleoxintice ajutalaabsorbtiavitamineiB12 candlipsestenusemaiabsoarbeB12=>anemiepernicioasa mucina:secretatadecelulelemucoasedinistmulglandelorgastricesubformadestrat protectorde11.5mmlasuprafatamucoaseigastricepecareoaparadeagresiunichimice saumecanice Rolulmucinei:protejeazamucoasa neutralizeazaacizii inactiveazapepsina secretia de mucina creste sub influenta impulsurilor parasimpatice determinate de stimuli chimici alimentari (alcool, cofeina, grasimi, uleiuri),stimulitermicisimecanici

Reglareasecretieigastrice: 2mecanisme: nervos:PSstimuleazasecretiadeHClin2moduri: directprinactiuneapeceluleleoxintice indirectprineliberareadegastrina umoralacetilcolina,gastrina,histamina,Ca,prostaglandinele Acetilcolina: este eliberata din terminatiile nervoase PS prin reflexe lungi sau scurte. ArerolinstimulareasecretieideHClsipepsinaactivanddirectceluleleoxinticesauindirect, prin eliberarea de histamina sau gastrina. Actioneaza pe receptori muscarinici avand ca mesagerIIIP3. Histamina: este eliberata din mastocite, bazofile, trombocite sau celule argirofile din stomac sub actiunea acetilcolinei, gastrinei si a ionilor de Ca. Histamina actioneaza pe 2 tipuri de receptori: H1 receptori prezenti pe toate celulele organismului si H2 receptori prezenti pe celulele oxintice din stomac. Actiunea pe H1 receptori este responsabila de producereavasodilatatieiceinsotestereactiilealergice.ActiuneapeH2receptoridetermina cresterea secretiei de HCl si pepsinogen. Blocarea receptorilor H2 se face cu: CIMETIDINA, RANITIDINA,FAMOTIDINA.HistaminarealizeazaactiuneasapeH2receptoriprineliberarea intracelularademesagerIIcAMP. Gastrina: secretata de celulele G de la nivelul antrului piloric. Exista 4 categorii de stimuli care determina eliberarea de gastrina: stimulii nervosi ai PS prin mecanism colinergic (acetilcolina) si necolinergic (bombezina). Stimuli chimici substante secretagoge: aminoacizi, proteine, grasimi, alcool, cofeina. Stimuli umorali: Ca2+, acetilcolina, bombezina. Stimulimecanici:distensiagastrica. Gastrina de la locul de eliberare trece in circulatie si ajunge la celulele oxintice unde stimuleaza secretia de HCl si pepsinogen dupa cuplare cu receptori specifici pentru gastrina prinintermediulmesagerilordeordinII:IP3siDAG. Ionii de Ca administrati oral sau parenteral cresc secretia de HCl si pepsina fie actionanddirectpeceluleleoxintice,fieindirect,prineliberaredegastrina. Prostaglandinele: sunt factori endogeni, au rol inhibitor asupra secretiei de HCl si pepsinogen, dupa cuplarea cu receptori specifici din celulele oxintice prin cAMP a carui concentratie o scade. ASPIRINA inhiba secretia de prostaglandine, creste aciditatea gastrica princrestereasecretieideHCLsipepsina Reglareasecretieigastrice se face in 3faze in functie delocul de actiunealstimulului secretor: faza cefalica, faza gastrica,fazaintestinala. Fazacefalica demonstrata de Pavlov prin experimentul pranzului fictiv la un animal cu dubla fistula (fistula esofagiana si fistula gastrica). Alimentele administrate animalului de experienta nu

ajungeauinstomac(datoritafistuleiesofagiene),totusisecretiagastricaafoststimulata. Reglarea secretiei in faza cefalica se face numai prin mecanism nervos: reflexe conditionate sireflexeneconditionate. Reflexeneconditionate: suntdeclansatede: prezentaalimentelorincavitateabucala masticatie deglutitie reflexneconditionatacaruicaleeferentaestevagala nervulvagdeterminaocrestereasecretieigastriceprin2mecanisme: direct,prinactiunepeceluleleoxintice indirect,prineliberaredegastrina stimularea secretiei gastrice se realizeaza in faza cefalica si prin anumite impulsuri care ajung la centrii gastrosecretori bulbari de la structuri nervoase superioare: stimulareahipotalamusuluianteriorsiaarieicorticaleprefrontale stimulare tardiva a secretiei acide gastrice prin mecanism hormonal hipofizosuprarenal hipoglicemia insulinica determina o intensificare a secretiei acide gastrice Reflexeleconditionate: aparitia secretiei gastrice in prezenta unor stimuli conditionati: auz, vaz miros, gandul la alimente, orar fix al meselor, discutia despre alimente (toate determina stimulare a secretiei gastrice acide) se explica prin interactiunile care se stabilesc intre scoarta cerebralasihipotalamuspedeopartesicentrulbulbarpedealtaparte. Fazagastrica reglareasefaceprindublumecanism:nervossiumoral. Mecanismumoral: 1)gastrina(dinceluleleG,delanivelulantruluipiloric)factoristimulanti:Psy, Ca, bombezina, substante secretagogene: aa, peptide, ulei, alcool condimente; mecanici:distensia;crestereapHuluiantral 2)histamina 3)acetilcolina 4)prostaglandinele 5)Ca2+determinacrestereaaciditatiigastrice 6) somatostatina actioneaza indirect franeaza permanent celulele G => inhibasecretiadegastrina Mecanismnervos: se realizeaza prin: reflexe lungisi reflexescurte (localesau intramurale) declansate de prezentaalimentelorinstomac Reflexe lungi stimulii actioneaza asupra chemo si mecano receptorilor. Sunt vago vagale.Stimuleazasecretiaacidagastrica.

Reflexe scurte (locale, intramurale) cresc indirect secretia gastrica prin secretia de gastrina. Declansate de prezenta alimentelor in stomac receptorii sunt reprezentati de: chemoreceptorisimecanoreceptorigastricidinstomac(stimulatiprindistensiastomacului) neuronii senzitivi din plexul submucos Meissner neuronii efectori din acelasi plex stimulareceluleGdelanivelulantruluipiloriceliberareaincirculatieagastrinei Fazaintestinala secretiagastricacontinuasidupaevacuareagastrica reprezinta10%dintotalulsecretiei reglareasefaceprindublumecanism:nervossiumoral. Mecanismnervos are o importanta redusa reflexe scurte, locale, declansate de patrunderea alimentelor in duoden si stimularea mecanoreceptorilor duodenali prin distensie. Stimuleaza indirect secretia acida gastrica prin lansarea in circulatie a gastrinei, mediatorul chimiceliberatlaacestnivelfiindbombezina. Mecanismumoral mucoasaduodenalaelibereazaurmatoarelepolipeptide: gastrina intestinala eliberata din mucoasa duodenala in circulatia sanguina, de unde ajungelaceluleleoxintice,lanivelulcarorastimuleazasecretiadeHClsidepepsina. motilina eliberata din mucoasa duodenala cand pHul la acest nivel atinge valoarea de8,2 Factoricareinhibasecretiagastrica scaderea pHului sucului gastric sub valoarea 2 inhiba secretia acida gastrica, constituindunimportantmecanismautoreglator ioniideH+actioneaza:>direct,inhibitorpeceluleleGeliberatoaredegastrina indirect, prin eliberare de somatostatina, care exercita o actiune frenatoare permanentaasupracelulelorG mucoasa duodenala, in contact cu anumite alimente continute in chimul gastric (exemple: acizi, grasimi, solutii hipertone ) are capacitatea de a secreta urmatoarele peptide: polipeptidul gastric inhibitor (GIP) eliberat din mucoasa duodenala dupa un pranzbogatinglucidesilipideinhibasecretiaacidagastrica/inhibamotilitateagastrica polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) inhiba secretia acida gastrica / stimuleaza intenssecretiadeH2Osielectrolitilanivelintestinal colecistokinina (CCK) si secretina secretate de mucooasa duodenala inhiba secretiagastricaacida/inhibaevacuareagastrica/stimuleazasecretiapancreatica somatostatina eliberata din celulele D de la nivelul antrului piloric sub actiunea ionilordeH+inhibasecretiaglandulara/inhibamotilitatea/inhibasecretiapancreatica prostaglandinele substante endogene sintetizate de mucoasa gastrica actioneazapereceptorispecificidinmucoasagastricainhibasecretiagastrica

PANCREASULEXOCRIN glanda tubuloacinoasa, formata din acini glandulari si ducte pancreatice. Isi varsa suculpancreatic(produsuldesecretieexternainduodenprincanalulWirsungsiprincanalul Santorini(canalaccesorsituatesuperiordecanalulWirsung) Infunctiedestimul,secretiasapoatesafie: 1.abundenta,apoasa,alcalina=secretieHIDROLATICA 2.scazuta,bogatainenzime=secretieECBOLICA Proprietatilefizicochimicealesuculuipancreatic: Lichidclar,transparent,usorvascos V=10001500ml/24h pH=7,58,2 aproximativizotoncuplasma Compozitiachimica: 98,5%apa 1,5%reziduuuscat(substanteanorganicesisubstanteorganice) Substanteleanorganice: Cationi:Na+,K+,Ca2+,Mg2+. Anioni:carbonatacid,Cl,fosfat,sulfat,anionulbicarbonic Cu cat debitul e mai mare cu atat creste concentratia ionului carbonat acid si scade concentratiaionuluideCl. Substanteleorganice: Enzimelesintetizatelanivelulreticuluiendoplasmicrugosdinceluleleacinale sedepoziteazasubformagranulelordezimogen,lapolulapicalalceluleloracinale sucul pancreatic este un suc polivalent = secreta enzime pt fiecare tip de principiu alimentar:pentruproteineproteaze(enzimeproteolitice); pentrulipidelipaze(enzimelipolitice); pentruglucide(enzimeglicolitice) Enzimele proteolitice se secreta sub forma inactiva si se activeaza la nivelul intestinului (in duoden)deoareceacolosegasestesubstratulpecareactioneaza. TRIPSINAsesecretasubformainactivadeTRIPSINOGEN activareatripsinogenuluilatripsinasefaceinduodensub actiuneaenterokinazei,inprezentaionilordeCa2+ reactiadeactivarepoatedecurgesiautocatalitic(tripsinapoateactivatripsinogenul) Enterokinazaesteoenzimalocalizatalanivelulmarginiiinperieacelulelordinmucosa duodenala. Se elibereaza din marginea in perie in lumenul intestinal sub actiunea colicistokininei si a sarurilor biliare. Rolul enterokinazei este: activarea tripsinogenului si transformarea acestuia in tripsina. Lipsa ei congenitala duce la tulburari grave in digestia si absorbtiaproteinelor,malnutritieproteica.

 Roluriletripsinei: Este o endopeptidaza scindeaza legaturile din interiorul unor molecule de aminoacizisiinspecialaminoacizibazici Activeazatoatecelelalteproteaze,inclusivtripsinogenulprintroreactieautocatalitica ActiveazacolipazasifosfolipazaA2 CHIMOTRIPSINAsesecretasubformainactivadeCHIMOTRIPSINOGEN esteactivatadecatretipsina,inprezentaionilordeCa2+inintestin este o endopeptidaza scindeaza legaturile peptidice din molecula unor aminoacizi aromatici ELASTAZAsesecretasubformainactivadePROELASTAZA esteactivatadecatretripsinainprezentaionilordeCa2+ scindeazafibreledeelastina poate degrada si alte molecule proteice, de exemplu: albumina, cazeina, fibrina si hemoglobina. CARBOXIPEPTIDAZAsesecretasubformainactivadePROCARBOXIPEPTIDAZA esteactivatainintestindetripsinainprezentaionilordeCa2+ este o exopeptidaza > scindeaza din lantul polipeptidic un aminoaciz cu gruparea carboxilicaterminala RIBONUCLEAZA si DEZOXIRIBONUCLEAZA degradeaza acizii nucleici corespunzatori (ribonucleici/dezoxiribonucleici)innucleotide pancreasul este protejat de actiunea enzimelor proteolitice pe care le secreta prin 2 mecanisme: secretaproteazelesubformainactiva areproprietateadeasintetizainceluleleacinoaseuninhibitoraltripsinei1 antitripsina.1antitripsina se gaseste atat in pancreas cat si in sange alatuiri de un alt inhibitor al tripsinei 2 macroglobulina. In caz de leziuni pancreatice extinse, obstructie de duct pancreatic sucul pancreaic in cantitate mare se acumuleaza la locul leziunii, actiunea inhibitoare este depasita, enzimele se activeaza la locul leziuniisiseproducdistructiipancreaticesevere(autodigestieapancreasului) Enzimelelipolitice LIPAZAPANCREATICAsesecretasubformaactiva areroluldeascindalipideleemulsionatefindecatresarurile biliare in prezenta unei colipaze, a aminoacizilor, a ionilor de Ca2+ si Mg2+ si a unui pH alcalinlamonogliceride,acizigrasisiglicerol colipaza este o proteina secretata inactiv si activata in intestin de catre tripsina in prezenta ionilor de Ca si are rolul de a ancora la suprafata picaturilor de grasime fin emulsionatelipaza.

FOSFOLIPAZAA2sesecretasubformainactiva esteactivatainduodendecatretripsinainprezentaionilordeCa areroluldeadegradafosfolipidele in pancreatita acuta hemoragica, fosfolipaza A2 se activeaza in interiorul pancreasului si transforma lecitina (= constituient normal al bilei) in lizolecitina, produs care ataca membranelecelularesiprovoacanecrozatesutuluigrasos Enzimeleglicolitice AMILAZA PANCREATICA are proprietatea de a degrada amidonul preparat dar si amidonul crud si glicogenul la stadiul de maltoza, la dextrine. O mica parte din amilaza pancreaticapoatetreceinsange. Mecanismuldeformareasuculuipancreatic Diferapentrusubstanteorganicesianorganice Substantele organice; enzimele se elibereaza din granulele de zimogen depozitate la polul apical al celulelor acinare printrun proces de exocitoza calciu dependenta. Apa si electrolitii se secreta la nivelul acinilor rezultand suc pancreatic primar, hiperton; ductelor pancreatice unde, prin procese de transport activ, se elibereaza sucul pancreatic final, aproximativ izoton cu plasma mecanism asem[n[tor cu formareasalivei FormareaNaHCO3serealizeazalanivelulductelor CO2 din sange sau provenit din metabolismul local impreuna cu H2O si sub influenta anhidrazei carbonice formeaza H2CO3. H2CO3 este instabilsidisociazainiondeH+(transportatprinmecanismactivcuNa+, gradientul de Na+ fiind intretinut de enzima ATPaza Na/K dependenta) si HCO3 (transportat activ din celula ductala, la schimb cu K+ ce intra in celula) Na+dincelulaductalaajungeinlumenprindifuziune. In lumen creste presiunea osmotica si e atrasa H2O . Consecinta transportului activ de H+ in sange face ca pHul sangelui ce pleaca de la pncreasintimpuldigestieisafiemaiaciddecatsangelearterial. Acetazol amida determina sistarea de H2CO3. prin blocarea anhidrazeicarbonice Reglareasecretieipancreatice sefacein3faze:cefalica,gastrica,intestinala FAZA CEFALICA reglarea se face numai prin mecanism nervos, prin 2 tipuri de reflexe: neconditionatesiconditionate. Reflexele neconditionate demonstrate prin modelul experimental al pranzului fictiv de catrePavlov,peunanimalcudublafistula:esofagianasigastricasecretieecbolica distentia esofagului in deglutitie determina un reflex neconditionat cu cale aferenta vagala. Vagul stimuleaza secretia prin mecanism colinergic (mediator chimic: acetilcolina) si peptidergic(mediatorchimic:VIPeliberatdinplexulMeissner)secretiaecbolica.

Reflexe conditionate determina secretia in prezenta stimulilor conditionati: vizuali, auditivi,olfactivietc. FAZAGASTRICAreglareasefaceprinmecanismatatnervoscatsiumoral. mecanismnervosserealizeazaprinmecanismreflex,prinreflexelungivagovagale,nervul vagprinacetilcolinastimulandsecretiaecbolica mecanism umoral se face prin eliberarea de gastrina de catre celulele G de la nivelul antruluipiloricprincele5categoriidestimulideterminandosecretiepancreatica gastrina eliberata de celulele G trece in sange, ajunge la nivelul celulelor acinoase unde actioneaza in mod direct pe receptori specifici, prin mesagerul de ordinul II= IP3 determinandocrestereaconcentratieiionilordeCa2+,urmatadeexocitozasidestimularea secretieiecbolice indirectseelibereazasecretinacedeterminaosecretiehidrolatica. gastrinaeliberatadeceluleleGtreceinsange,ajungelanivelulceluleloroxinticeunde determina cresterea aciditatii gastrice si eliberarea de secretina. Secretina actioneaza pe receptoriicelulelorductalestimulandsecretiahidrelatica FAZA INTESTINALA in aceasta faza se realizeaza 80% din secretia totala, reglarea acesteia facanduseexclusivprinmecanismumoral. SECRETINA provenita din mucoasa duodenala la contactul cu chimul gastric cu pH acid,carecontinesiamioacizisipeptone Actioneaza specific pe receptorii de la nivelul celulelor ductale prin mesagerul II c AMP.Seproduceastfelosecretiehidrolatica. COLECISTOKININA este un hormon eliberat de mucoasa duodenala la contactul cu chimulbogatinlipide(inspecialacizigrasicucatenalunga).Treceincirculatiesiactioneaza pe receptorii specifice de la nivelul celulelor acinare prin mesagerul de ordinul II IP3. Prin cresterea concentratiei ionilor de Ca urmata de exocitoza se determina astfel o secretie ecbolica. PEPTIDUL PANCREATIC este un hormon provenit din celulele F ale pancreasului endocrin. Se secreta in conditii de inanitie, efort fizic si hiperproteinemii. Acesta se opune actiuniicolecistokininei,determinandscadereasecretiei. VIPsiGIPdeterminaosecretiehidrelactica BOMBEZINAseelibereazaprinstimulareparasimpaticadinpleculMeissner determinaatatosecretiehidrolatica,catsiosecretieecbolica BRADIKININAdeterminavasodilatatiepancreaticasiintensificacirculatia.

FUNCTIILEFICATULUI FICATULesteoglandaanexaatubuluidigestivcustructurasifunctiecomplexa. I.Stocareasangelui Inmodnormalstocheza450mlsange. Inconditiipatologice(stazahepatica)stocheza1000mlsangeininsuficientacardiaca siilustratachimiclaexamenulobiectivalpacientuluiprinhepatomegalie. IIFunctiaantitoxica Indeparteaza din circulatie 99% dintre agentii microbieni ajunsi in ficat pe cale portala,prinintensificareaactiuniicelulelorKuppfercefagociteazaagentiimicrobieni. De asemenea indeparteaza si inactiveaza substantele toxice, cum ar fi unele medicamente si unii hormoni(estrogenii, testosteronul, insulina, glucagonul, cortizonul, aldosteronul) Activeazaunelemedicamente(ex.Prednisonulseactiveazalanivelhepatic,rezultand prednisolonactiv,prednisonulfiindmedicamentutilizatinalergi) IIIFunctiametabolica metabolismulproteic sintetizeazaproteineplasmatice(nusiimunglobulinele). Sunt sintetizati factorii:I, II, V, VII, IX, X ai coagularii si ai fibrinolizei, astfel incat in insuficientahepaticasemanifestatulburaridecoagulare. serealizeazadezaminareaaminoacizilor. Serealizeazainterconversiuneaintrediferitiaminoacizi Amoniacul rezultat din dezaminarea aminoacizilor e transformat in uree, mai putin toxicadecatamoniaculFUNCTIEUREEOGENETICA metabolismullipidicestedepozitdetrigliceride Lipazahepaticatransformagrasimileneutre(acizigrasisiglicerol) La nivel hepatic se realizeaza oxidarea acizilor grasi si sinteza de lipoproteine, colesterolsifosfolipide. metabolismulglucidicmentineconstantaglicemiaprinurmatoareleprocese: glucozasedepoziteazasubformadeglicogenGLICOGENOGENEZA glicogenulsetransformainglucozaGLICOGENOLIZA aminoaciziisetransformainglucozaGLUCONEOGENEZA fructozasigalactozasetransformainglucoza IV.Functiadedepozit La nivelul ficatului se depoziteaza: trigliceride, glicogen, vitamine A, D, K, B2, B6, B12,PPsiacidfolic,CusiFe(peferitina) TransformareacarotenilorinvitaminaAsefacesubinfluentahormonilortiroidieni. Vitamina D3 se metabolizeaza la nivel hepatic in 25 hidroxicolecalciferol, care la nivelul tubilor renali proximali sub actiunea 1alfa hidroxilazei se transforma in 1,25 dihidroxicolecarciferon,cefavorizeazaabsorbtiaintestinaladeCa.

V.Functiahemoliticadistrugereahematiilorimbatranite Lafatficatularefunctiehematopoetica.Laadult15%dineritropoetinacirculantaeste sintetizatalanivelhepatic. VI.Functiaendocrina Secreta angiotensinogen si somatometina C , substanta prin intermediul careia STH actioneaza asupra oaselor determinand cresterea in lungime. De asemenea tot la nivel hepaticserealizeazasitransformareatiroxinei(T4)intriiodotironina(T3) VII.Functiaexcretorieexcretacolesterol,pigmentibiliarisimetalegrele. VIII.FunctiasecretorieSecretabila. BILA produsul de secretie si excretie a ficatului. Se acumuleaza in perioadele interdigestive in vezica biliara si se concentreaza la acest nivel, dupa care se elimina intermitent prin canalulcisticcoledocinadouaportiuneaduodenuluiprinsfincterulOddi. Volumul de bila secretat in 24 ore este de 500 ml/zi si poate sa creasca in conditiile ingerariiunoralimentecolagoge(smantana,ou,ciocolata,uleisimaioneza) Capacitatea vezicii biliare este de 70ml, astfel bila trebuie sa se concentreze la nivelul vezicii biliare de aproximativ 10 ori prin reabsorbtia apei, bicarbonatilor, Cl la nivelul peretilorveziciibiliare. In bila veziculara se concentreaza colesterolul, acizii biliari, sarurile biliare, Ca (concentratiede5orimaimaredecatceaplasmatica Compozitiabileisuferamodificaripemasuracebilastrabatecailebiliare: bilahepaticaeclara,galbuie,izotona,cuPH=88,6sireziduuluscat=2,5%; bilavezicularaeverdebrun,vascoasa(contineceluleepitelialedescuamate+saruride Ca),tulburesifilanta,PH=77,6sireziduuluscat=14%. Compozitiabilei Apasireziduuuscat(substanteanorganicesiorganice) Substanteleanorganice:cloruri,fosfati,bicarbonati(K,Ca,Na) Cantitateadeelectrolitidinbilavariazainfunctiededebitulsecretorbiliar,astfelincat crestereadebituluideterminacrestereaconcentratieiinbicarbonatabilei. Substantele organice: acizi biliari si saruri biliare, colesterolul, pigmenti biliari si fosfolipide. Fosfatazaalcalinaestesinguraenzimadinbila.Crestereafosfatazeialcalineinsangese inregistreazaincancerhepatic,insotitasidecrestereafetoproteineisanguine. Aciziibiliarisuntderivatihidrosolubiliaicolesterolului. Formareasarurilorbiliare Sarurilebiliaresunt:glicolatuldeNasiK;taurocolatuldeNasiK Colesterol exogen(alimentar) endogen(hepatic)

Acizibiliari+2aminoacizi(glicocolulsitaurina) colic litocolic dezoxicolic chemodezoxicolic Acidglicocolic,taurocolic+Na+sauK+Saruribiliare:taurocolatdeNa,K/ glicocolatdeNa,K ROLURILESARURILORBILIARE 1. EMULSIONEAZA LIPIDELE: scad tensiunea superficiala a globulelor de grasimi, fragmentanduleinparticulemicisuspendateinmediuaposreprezentatdesuculintestinal. 2.ACTIVEAZALIPAZELEINTESTINALE 3.CRESCSECRETIABILIARA 4.FAVORIZEAZAABSORBTIAINTESTINALAaacizilorgrasisigliceroluluiformandmicelii mixtecuacestia COLESTEROLUL colesterolulareprovenienta:exogena:alimentatie/endogena:sintetizatinficat in secretia biliara: 60% din totalul de colesterol e gasit ca atare / 40% din totalul decholesterolintrainconstitutiasarurilorbiliare/ PIGMENTIIBILIARI Pigmentiibiliarisunt:biliverdina,bilirubina Formareapigmentilir Hematiile imbatranite sunt lizate in sistemul reticuloendotelial (SRE) hemoglobina. TotinSRE,sedesfacenucleultetrapirolicalhemoglogineicoleglobina. seindeparteazaFe2+delanivelulcoleglobineibiliverdindglobulina desconpunerea continua globina se detaseaza de biliverdinglobulina biliverdina,careestedeculoareverdealbastruie. biliverdinasereducealdoileapigmentbiliar=bilirubinarosiegalbuie,insolubile inapa,toxicalaniveltisular=Bindirectasauneconjugata. transportata pe albumina pana la nivel hepatic conjugata cu acidul glucuronic subactiuneaglucuroniltransferazaBdirectasauconjugate. Bdirectaestetransportatalanivelintestinalprincailebiliareduoden. lanivelintestinalarelochidrogenareaurobilinogenstercobilinogen sub actiune oxigenului molecular si a enzimelor bacteriene stercobilina da culoaremarospecificamateriiilorfecale urobilinagenul e absorbit din intestine si ajunge pe cale portala la ficat, unde e degradat. Mici cantitatide urobilinogenajung in sangesiaici se transforma in urobilina prin oxidare;urobilinaesteeliminatarenal(UBG). In mod normal nu trebuie sa existe o cantitate mai mare de 0.6g UBG/ 24 ore. Crestereaacesteicantitatipestevaloareanormalaseintalnesteininuficientahepatica.

EVACUAREABILEIDINVEZICABILIARA Bila se acumuleaza intre mese in vezicula biliara, in aceste cazuri sfincterul Oddi este inchis. In timpul digestiei, vezica biliara se contracta si sfincterul Oddi se relaxeaza, bila eliminanduseinduoden. Reglareaevacuariibileisefaceprin2mecanisme: mecanismnervos: PsyVaguldetermina:contractiaveziciibiliare+relaxareasfincteruluiOddi SySimpaticuldetermina:relaxareaveziciibiliare+contractiasfincteruluiOddi. mecanismumoral: CCK: stimuleaza evacuarea bilei prin contractarea musculaturii peretelui vezical si relaxareasfincteruluiOddi Gastrina,Bombezina,PolipeptiduleliberatordegastrinaaceleasiefetecaciCCK. PolipeptidulpancreaticrelaxeazamuschiiveziciibiliaresicantractasfincterulOddi determinascadereasecretieipancreatice

 SUCULINTESTINAL Volumulsuculuiintestinaestegreudeapreciatdatoritaabsorbtiilormasiveceaulocla acestnivel:apoximativ2l/24h pH=7.8 Suculintestinaealcatuitdin: apa reziduuuscat: substanteanorganice:cloruri,bicarbonati,fosfati substanteorganic:enzime mucusulintestinal Enzimelesuculuiintestinal: Enzimeproteolitice: Aminopeptidazele:aurolindesprindereadinpolipeptideaminoacizi(AA)delacapatul aminoterminal Dipeptidazele:scindeazadipeptidele Enterokinaza:activeazatripsinogenul Fosfatazele:transformanucleotideleinnucleozide Nucleozidazele:scindeazanucleotideleinbazepuriniesipirimidinicesipentoze Enzimelipolitice: Lipazaintestinala:specificitatecrescutapentrumonogliceride Enzimeglicolitice Maltaza:matoza=>2glucoza Zaharaza:zaharoza=>glucoza+fructoza Lactaza:lactoza=>glucoza+galactoza Mucusul intestinal vascos si filant, produs de glandele Brner, rol: protectia mucoasei duodenaledechimulgastricacid;secretiademucusstimulatadevag,inhibatadesy Reglareasecretieidesucintestinal: nervos: Parasimpaticul(Vag):crestereasecretieiintestinale(maialesmucus) Simpaticul:scadereasecretieiintestinale Reglarea nervoasa intrinseca: distensia mecanica a unei anse intestinale va ducelacrestereasecretieiintestinalelaacestnivelprinreflexelocale. umoral:VIP,Gastrina,Secretinacrestereadeapasielectrolitiinlumenulintestinal
1

ABSORBTIAINTESTINALA constaintrecereaparticulelormicirezultatedindescompunereaalimentelorprinenterocit insange subactiuneasucurilordigestivealimentelesuntscindateinparticulemiciabsorbabile:acizi grasi,monogliceride,aminoacizi,monozaharide apa,vitaminelesimineraleletrecnescindatedinlumenulintestinuluisubtireinsange particulelededimensiunimicitrebuiesastrabataincursulabsorbtieiintestinale2 membranecuproprietatidiferite: membranaluminala(apicala)aenterocitului membranabazalaaenterocitului ABSORBTIAGLUCIDELOR: glucideleseabsorbnumaisubformademonozaharide polizaharidelesaudizaharidelesuntscindatesubactiuneasucurilordigestiveinlumenul intestinal Absorbtiaglucozei: glucozatreceprinmembranaluminalaaenterocituluiimpreunacuuntransportorpecare sefixeazamaiintaiNa transportorulestedenaturaproteica(SGLT)siare2locuridiferitedelegare:ptNa+ ptglucoza dupaatasareaNa+decotransportoruldinmembranaapicalastructuraacestuiase modificasiestefavorizatasiatasareaglucozei(sauagalactozei,intrecele2monozaharide existandocompetitie) glucozaajungeinenterocit Na+areconcentratieintotdeaunamaimicainenterocitdecatinlumendeoareceeste expulzatpermanentlanivelulmembraneilaterobazaleaenterocituluicuajutorulunei pompeATPazaNa/Kdependenta,carefunctioneazacuconsumdeenergiefurnizataprin hidrolizaATPului blocareaATPazeiNa/Kdependentecuoubaina/digitala=>blocareaabsorbtieiglucozei Na+treceinlumenulintestinaldincelulaintestinalainsensulunuigradientdeconcentratie (delamaimarelamaimic),iarglucozatreceimpotrivagradientuluideconcentratie celulaintestinalanuutilizeazacasisubstratpreferentialglucoza,ciglutaminasideaceea glucozavatrecemaidepartedincelulaintestinalainspatiulinterstitialsiapoiinsangeprin difuziunefacilitatapeuncaraus=GLUT2 Absorbtiafructozei: 80%dinfructozaseabsoarbecaatareprindifuziunefacilitatalanivelul: membraneiluminale,undeseataseazapeuncarausGLUT5 membraneilaterobazale,undeseataseazapeuncarausGLUT2 20%dinfructozasetransformainglucozasiesteabsorbitasubaceastaforma
2

ABSORBTIAPROTEINELOR: proteineleseabsorbsubformadeaminoacizicuurmatoareleexceptii: 1)la sugar, proteinele vor trece nescindate prin mucoasa intestinala, prin pinocitoza, acest lucru fiind foarte important pentru absorbtia imunoglobulinelor prezente in colostrul matern,realizanduseinacestfeluntransportpasivdeimunitate totastfelserealizeazasiabsorbtiaintestinalaaunorproteinedinunelevaccinuri(exemplu: vaccinulantipoliomelita) la adult, daca se absorb proteine nescindate la nivel intestinal se formeaza anticorpi impotriva acestor proteine, iar la al doilea contact cu aceeasi proteina apar reactiile alergice laalimentelecarecontinproteinarespectiva 2)oligopeptidelecarecontinprolina,glicina,acidglutamic,acidasparticnusuntscindatein lumenulintestinal,ciincelulaintestinala 3)peptidelececontinarginina,lizina,metionina,leucinasuntscindatelanivelulmarginiiin perieaenterocitelor 4) peptidele greu hidrolizate de dimensiuni mici ce contin prolina, hidroxiprolina din gelatina, precum si anserina si carnozina prezente in pieptul de pui trec nescindate din lumenulintestinalinsange aminoaciziirezultatiprindescompunereaproteinelorseabsorbprinmecanismdetransport activ dependent de Na+ la fel ca si glucoza exista cel putin 7 astefl de transportori la nivelulmembraneiluminale. exceptii:aminoaciziibazicinunecesitaprezentaNapentruabsorbtie disitripeptidelenescindatenecesitaprezentaionuluideH+ lanivelulenterocituluisedescriumaimultesistemetransportoarespecializatepentru: aminoaciziineutrii aminoaciziibazicisidocarboxilici disitripeptide glicina,prolinasihidroxiprolina fenilalaninasimetionina absorbtiaaminoacidelorestefavorizatadeprezentavitamineiB6 ABSORBTIALIPIDELOR: lipidelesuntinsolubileinapasideaceeaabsorbtialorsefacein2etape: 1)etapaintraluminaladescompunereatrigliceridelorsubactiunealipazeipancreatice 2)etapaintracelulararesintezatrigliceridelor 1)Etapaluminala: trigliceridelesunthidrolizatesubactiunealipazeipancreaticeacizigrasi+glicerol 2monogliceride 2,3diglicerolul aciziigrasisimonoglicerideleformeazaimpreunacusarurilebiliaresicolesterolulmicelii mixtecaresuntsolubileinapasuculuiintestinal,astfelincatsolutiademiceliiesteclara,pe candemulsiadelipideesteopalescenta subformamiceliilormixteaciziigrasisimonogliceridelesunttransportatepanalanivelul marginiiinperieaenterocitului 2)Etapaintracelulara: lacontactulmiceliilorcumargineainperieaenterocitului,aciziigrasisimonogliceridele fiindliposolubilistrabatmembranaenterocituluiparasindmiceliile
3

sarurilebiliareramaninlumenulintestinalsivorfifolositelaformareaaltormicelii monogliceridelenescindatepanalaacestnivelsuntdescompuseincelulaintestinalasub actiunealipazeiintestinaleinacizigrasisiglicerol totiaciziigrasiformatisecupleazacuoproteinafixatoarecarefavorizeazasolubilizarealor incitosolulcelulelorintestinale aciziigrasicumaiputinde1012atomidecarbontrecdincelulaintestinaladirectinsange prindifuziune aciziigrasicumaimultde12atomidecarbonprezentiinmareamajoritateagrasimilor alimentarevorficaptatidereticululendoplasmicnetedalcelulelorintestinaleundevorfi activatisiapoireesterificaticuformaredetrigliceride. glicerolulutilizatpenturresintezatrigliceridelornuestecelabsorbitdinintestincieste formatincelulaintestinaladeoarececelabsorbitartrebuifosforilat,iarceluleleintestinale suntsaraceinenzimedefosforilare trigliceridelenouformatesuntapoicaptatesisinglobatenchilomicroni chilomicroniisuntalcatuitiinproportiede9095%dintriglicerideacoperitedeunstratde apoproteinesifosfolipide fosfolipidelesearanjeazainchilomicronicugruparilehidrofilelaexteriorsicelehidrofobela interior dincitosolulcelulelorintestinalechilomicroniitrecprinexocitozalanivelulmembranei laterobazaleaenterocituluiinlimfa 8090%dinlipidelealimentareajunginsangeprinlimfasubformadechilomicroni ABSORBTIANa+: Na+seabsoareprinmecanismdetransportactivdatoritafaptuluicaesteexpulzat laterobazalininterstitiusiapoiinsange dinlumenulintestinalincelulaintestinalaNa+treceprindifuziuneinsensulunuigradientde concentratie pezidinalimentatieexistaunaportde5gdeNa+ totodatainlumenulintestinalsuntsecretate2030gdeNa+ prinmateriilefecaleseeliminaocantitateneglijabiladeNa+ =>2535gdeNa+seabsorbzilnicinintestin aceastacantitatereprezina1/7dinintreagacantitatedeNa+dinorganism incazulunordiareisevereorganismulpierdefoartemultNa+sideaceearehidratarea acestorbolnavisevafacenunumaicuapa,cisicusarurideNa+ ABSORBTIACl: Clseabsoarbein2moduri: 1)prindifuziunepasivainsensulunuigradientdeconcentratieelectricdatoritafaptuluica existamultesarcinipozitiveinspatiileintercelulare 2)inileonulterminalClestetransportatprinmecanismactivlaschimbcuionulbicarbonic ionulbicarbonicfiindsecretatinlumenulintestinalvaavearoluldeaneutralizaionii rezultatidinmetabolismulbacteriilorprezenteinspecialincolon Clestesecretatinintestin pt2atomideClsesecretacate1iondeNa+si1iondeK+prinaceleasicanaleinlumenul intestinalsicaurmareesteatrasaapadinsangeinlumen
4

ABSORBTIACa2+: Ca2+seabsoarbeprinmecanismedetransportactivdependentdeprezenta1,25 dihidroxicolecalciferolului parathormonulstimuleazaproductiade1,25dihidroxicolecalciferolsiprinacestmecanism cresteabsorbtiaintestinalaaCa2+ alimentatiabogatainfofatisioxalati(lavegetarieni)scadeabsorbtiaCa2+,deoarecefosfatii sioxalatiiformeazasaruriinsolubilecuCa2+ existimecanismepasivedeabsorbieaCa2+ ABSORBTIAFe2+siaMg2+: seabsorbprinmecanismdetransportactiv acidulfiticdincereale,oxalatiisifosfatiiblocheazaabsorbtiaFe2+deoareceformeazasaruri insolubilecuacesta ABSORBTIAH2O: H2Otreceinambelesensuriprinpereteleintestinalingradientosmotic inmodnormal,osmolaritateaestemaimareinspatiilepericelularesideaceeaapaeste absorbitalanivelulintestinului incazulincarecresteosmolaritateainlumenulintestinal(exemplu:ingestiacrescutade dulciurilacopii),apavatrecedinsangeinlumenulintestinalsiapardiareiapoasecu hipovolemiesistarederau dinsucuriledigestive=>7,5lH2O/zi dinalimentatie=>1,5lH2O/zi dinacesti9lH2O8lseabsorbinintestinulsubtireprinmecanismuldescris 800900mlseabsorbincolon 100200mlseeliminaprinmateriilefecale ABSORBTIAVITAMINELOR: vitamineleliposolubileA,D,E,Kseabsorbimpreunaculipidele vitaminelehidrosolubileseabsorbinfelulurmator: B12seabsoarbeinileon restulinjejun vitaminaB12siacidulfolicnunecesitaprezentaNa+casicotransportot vitamineleB1,B2,B6,C,PPsiacidulpantatemicseabsorbprinmecanismde transportactivfolosindcasicotransportorcomunNa+
5

Fiziologiacolonului Colonularefunctiadeadepozitapentruscurttimpreziduurilealimentare,deaabsorbi apa,Na+,Clsideatransformacei1000mLchilintestinalin150grmateriifecale. Secretiacolonului Este vascoasa, nu contine enzime, pH= 88,4. Se secreta apa, electroliti (K+ si HCO3) si mucus. Mucusul incolor, vscos. Secretia stimulata in caz de iritatie mecanica sau chimicaamucoaseicolonului.Sesecretaapasielectrolitiinlumen,constituindunmecanism deapararealorganismuluicarepermitediluareaagentilorpatogenisieliminarealor. SecretiademucusestestimulatasideBradikinina,Serotonina,VIP,Prostaglandine,Ag. Colinergici si stimularea nervilor pelvieni Psy. In emotii puternice, Psy va stimula secretia de mucusdefecatiavaaparealascurteintervaledetimp Rolulmucusului Neutralizarea produsilor de fermentatie rezultati in colon sub actiunea microorganismelor asigura o protectie mecanica si fizica a mucoasei colonului, favorizeaza alunecarea materiilor fecale spre rect. Mucusul din colon are o structura chimica diferita de cea a mucusului intestinal continand mai mult ac fialic sigrupari sulfat care il fac rezistent la actiuneaenzimelorbacterieneexistentelaacestnivel Absorbtiaelectrolitilor Na+ se abs activ in colon nu exista mecanismul de cotransport al glucozei si Aa mpreunNa Cl se abs in colon la fel ca si in ileonul terminal, la schimb cu anionul bicarbonic secretat in lumen si creste alcalinitatea in lumenul colonului participand la neutralizarea acizilorprodusidemicroorganismeledincolon K+doarsecretat,nuiabsorbit Absorbtiaureei Din cantitatea totala de uree produsa la nivel hepatic, doar 80% poate fi eliminata pe cale renala la exterior 20% ramane secretata la nivelul colonului din sange in lumenul intestinal. Absorbtiamedicamentelor datorita proprietatilor colonului de a absorbi medicamente, se pot administra pe calerectalasupozitoarecarepotfi:antiinflamatoare,analgezice,anestezice,somnifere. mecanismul de absorbtie al medicamentelorla nivelul colonului e foarte important, ptcaocolescmetabolizareahepatica,enzimeledigestivesimucoasagastrica antiinflamatoarele nesteroidiene (diclofenac, endometacin) nu se pot prescrie pe caleoralalapacientiicuulcerduodenal,gastrita,seadministreazapecalerectalainvederea unuieventualfocarinflamator. Absorbtiaapei Apatreceprincelulelemucoaseinambelesensuriinfunctiedegradientulosmoticprin difuziune osmotica. Apa se absoarbe din sange in lumen si din lumen in sange, astfel se absorb800ml/ziincolon. Incazdeingestiecrescutadeapasepotabsorbi3000ml/ziincolon.
6

Absorbtiaacizilorgrasiculanturiscurte Glucidele complexe din fructe, legume dulci sunt greu degradate ajung nescindate incolon.Laacestnivel,subactiuneafloreibacterienedefermentaie,setransformainAGcu lanturi scurte. Majoritatea acizilor (53%) sunt eliminati prin materiile fecale, constituind componenta anionica majora a acestora. Restul (47%) sunt AG volatili (ac acetic, ac butiric, ac propionic) vor fi absorbiti din lumenul intestinului in sange. Acizii volatili au rolul de a stimulacrestereamucoaseicolonuluiprinmecanismele: efectdirectasupracelepitelialealecolonului(efecttrofic) producscaderialepHuluiinlumenulcolonului eliberarea din mucoasa intestinala a unor factori de crestere epiteliala (enteroglucagonul)careproducreinnoireacelmucoaseicolonului Dincolonnuseabsorbproteine,lipidenedigeratesiniciCa++. Florabacteriancolic Inintregtractuldigestivexistanumeroasemicroorganismerennoitecontinuu.Ceamai micaconcentratieseaflainstomacsijejun,iarceamaimareincolonulsigmoid. Floramicrobianaarerolurile: transforma bilirubina in stercobilinogen care se oxideaza in stercobilina. La nou nascuti, colonul aseptic, flora apare odata cu diversificarea alimentatiei prin introducerea alimentelor nefluide. Datorita faptului ca nu avem flora la nounascuti, scaunele sunt de culoareverzuie.Bilirubinanuvafihidrogenatacioxidatalabiliverdina elibereazaprinmetabolismindolsiscatol,caredaumirosulcaracteristicalmaterilor fecale contribuielaproducereagazelorintestinale. Efectele favorabile: participa la sinteza vitaminelor K, B1, B2, D12, ac. Colic si la cresterea mucoaseicolonuluiprinmecanismeneelucidate. Efectelenefavorabile:subactiuneafloreiarelocdecarboxilarea,produsiirezultatifiindtoxici pt mucoasa. Sa constatat ca sub actiunea florei microbiene creste colesterolul plasmatic favorizeazaaparitiaarterosclerozei Gazeleintestinale In tubul digestive: 50 ml gaze in stomac, 100 ml la nivelul colonului. 99% din gaze sunt inodore H2, CH4; 1% H2S, mercaptan, AG cu lant scurt, indol, scatol, NH3, neplacut mirositoare Gazele intestinale se formeaza in tractul intestinal prin metabolismul microorganismelorintestinale,dinaerulinghitit.Gazecaretrecprindifuziunedinsange. Materiile fecalesunt alcatuite 7580%apa, 2025% reziduu uscat (fibrevegetale nedigerate, grasimi, microorganisme, celule epiteliale descuamate, sucuri digestive, saruri insolubile de calciu,magneziuifier,fosfatietc.