INTRODUCERE Avand inceputurile in jurrul anului 3500 i.Ch.

pe malurile fluviului Yangtze,fluviului lung si ale lui Huanghe,fluviul galben ,civilizatia chineza a inceput sa se constituie in mari regate,abia catre anii 000 i.Ch.!rimul unificator al imperiului a fost "uin #hi Huang,care a domnit intre anii $% $0 i.Ch.&mperiul pe care acesta l%a fondat in primul secol inainte de Christos, a durat cca. 000 de ani.'ar China antica nu a fost numai atat.(a a lasat omenirii inventii si descoperiri diverse)si chiar daca nu se stie cu certitudine ca ei sunt cei care au descoperit una sau alta dintre ele,este sigur ca le cunosteau si le foloseau cu mii de ani in urma.

CE I SE ATRIBUIE CHINEI ANTICE *u+i,imparatul numit si !ao+i sau ,ao+i,despre care se spuna ca a trasat cele - trigrame, a fost cel dintai care a domesticit animalele si a facut o impartire administrativa a imperiului in mai multe clanuri.se spune ca el ar fi inventat plasa de tantari,dar si laturile vanatorilor.Celui de%al doilea imparat,#heng%nong & se atribuie inventia plugului,descoperirea virtutilor curative ale plantelor,dar si cultura cerealelor..ergand mai departe,legendele spun ca Huangdi,imparatul galben,ar fi inventat caruta si barca,arcul si sagetile si cele $ tonuri muzicale.Altor doi imparati,#hun si Yu,li se atribuie printre altele,turnarea primelor trepieduri din bronz./ot chinezilor li se atribuie inventia ventilatorului,a caruciorului cu coviltir si a carmei pentru navigatie.

DESCOPERIRI SI INVENTII CERTE ALE CHINEI ANTICE &n ultimele secole ale erei vechi si primele secole ale erei noi China se situ ape primul loc in lume si in privinta nivelului cunostintelor tehnice.'ar lunga serie de inventii si descoperiri chineze incepuse mult inainte.din jurul anului $300 i.e.n. dateaza primel marturii despre fabricarea matasei 0la inceput,din firele produse de specii locale de insecte de padure1.!rimul pod arcuit din lume a fost construit la Ciao%hsien in anul 2$0 i.e.n.*onta au cunoscut%o chinezii chiar din sec. &3 i.e.n.'intre numeroasele pagode de fonta se mai pastreaza intacte doua 4 dintre care pagoda din Yu Ciuan%su construita in $02$ e.n.,are $3 etaje.Harnasamentul cu tractiune pectorala era foarte raspandit in China inca inainte de sec.&&& i.e.n.%in timp ce prima reprezentare a acestuia pe teritoriul european apare pe un monument irlandez din sec.3&&& e.n.Chinezii au fost cei mai marii turnatori in bronz ai antichitatii,fapt dovedit de celebrele lor opere de arta de bronz..arele leu din /sang%5ai,a carui inaltime depaseste 5 m,este una din cele mai mari opere de turnatorie din lume.Cele dintai poduri de fier le%au construit chinezii catre sfarsitul sec.3&./ot ei au construit si cele dintai poduri suspendate cu ajutorul lanturilor de fier 0peste vai adanci de 60%$00 m1 intre anii 5-7%2$-% deci cu mai bine de o mie de ani inaintea europenilor.

1.PRAFUL DE PUSCA !raful de pusca este probabil cea mai faimoa a !i"#re a"#icele !e coperiri c$i"e%e #i& iar le'e"!a p("e ca ar fi fo # reali%a#a !i" i"#amplare !e alc$imi #i, in timp ce incercau sa puna la punct un eli+ir al vietii vesnice. Cea mai veche referire cu privire la praful de pusca se gaseste intr%o opera chinezeasca din $0889 Wujung zongyao, o culegere a celor mai importante tehnici militare, compilata de un anume :eng ;oliang 0se presupune asadar ca

descoperirea prafului de pusca ar fi avut loc cu ceva timp inainte1. Contrar la ceea ce se crede, chinezii nu au folosit praful de pusca doar la focurile de artificii. <n amestec de nitrat de potasiu, mangal si sulf, formula servea la fabricarea proiectilelor fumigene, e+plozibile si incendiare de folosit in timpul asediilor. 'e altfel, descoperirea prafului de pusca si inventarea armelor de foc 0datata pe la $$001 au coincis cu indelungate perioade razboi. &nventiile belicoase au ajuns in =ccident gratie lumii musulmane, iar probabil primul contact al occidentalilor cu armele de foc a avut loc cu ocazia bataliei de la #ajo 0<ngaria, $ 8$1, in timpul tentativei mongolilor de a invada (uropa.

).BUSOLA &n privinta busolei,nu se stie cu precizie cui i%a venit ideea desteapta de a se orienta folosind magnetul, dar marturiile arheologice arata ca a fost un chinez, in secolul &3 d.Hr., cel care a slefuit o piatra magnetica naturala in forma de lingura, menita a indica intotdeauna aceeasi directie9 sudul, directia cardinala si calea catre armonia interioara. 'e altfel si busola moderna, instrument de navigatie, dateaza din anul $$00, provenind tot din China. A fost introdusa in (uropa in secolul >&&, cel mai probabil de catre arabi, iar prima referire cu privire la utilizarea ei de catre navigatori in (uropa occidentala va aparea in De nominibus ustensilium a savantului englez Ale+ander ?ec5am 0$$-0%$$-61. *.HARTIA *ara hartie nu am fi avut harti, iar fara harti, cel mai probabil omul n%ar mai fi cutreierat pamantul in lung si%n lat asa cum a facut. ?u este pe de%a%ntregul clar nici cui i se datoreaza notiunea de a converti gandurile in limbaj scris 0sa fi fost sumerienii@1, dar ceea ce

se stie este ca primele limbi ar fi aparut in urma cu apro+imativ 5.000 de ani. &ar de%ndata ce limbajul a inceput sa se dezvolte, oamenii au scris pe orice a stat nemiscat timp suficient. Argila, lutul, bambusul, papirusul si piatra au fost doar cateva dintre primele suprafete utilizate in acest scop. Aucrurile insa aveau sa se schimbe dupa ce chinezii, mai precis un demnitar pe nume /sai Aun, va inventa cam prin anul $05 i.Hr., un prototip al hartiei moderne, dintr%un amestec de coaja de copac, canepa, panzeturi uzate si resturi de navod, rezultatul fiind o hartie aspra, bruta 0inainte de asta, chinezii scriau pe fasii subtiri de bambus si matase1. +.ROABA /ot chinezii sunt cei care au reusit sa mai ia din greutatile de pe umerii omului prin inventarea roabei. <n general pe nume Bugo Aiang, care a trait in timpul dinastiei Han, este creditat ca fiind inventatorul CvehicululuiD cu roata dispusa sub incarcatura, utilizat in secolul && pentru a transporta greutati, dar conceput spre a fi folosit in scopuri militare. Conferind armatei chineze un avantaj decisiv asupra dusmanului 0motiv pentru care chinezii au tinut inventia secreta timp de secole1, roabele erau utilizate si la realizarea baricadelor mobile. &nventia chinezului a avut o singura hiba9 nu prevedea manerele, care aveau sa apara ulterior, de%abia cand inventia va fi perfectionata.

,.PLANORUL 'aca zmeele erau deja inventate pana in secolul &3 i.Hr., pana la finele secolului 3& d.Hr., chinezii reusisera sa construiasca zmee cu o dimensiune suficient de mare si destul de aerodinamice pentru a sustine greutatea unui barbat de talie medie. A fost doar o problema de timp pana cand cineva s%a gandit sa indeparteze corzile zmeului

pentru a vedea ce se intampla. Cunoscute in zilele noastre sub numele de planoare, aparatele de zbor respective nu au fost insa folosite de anticii chinezi ca modalitate de a%si ridica nivelul de adrenalina. &mparatii chinezi se delectau fortand raufacatori condamnati si inamici capturati sa sara de pe stanci legati de planoare. /otusi, una peste alta, si in ceea ce priveste zborul, chinezii le%au luat%o asadar inainte europenilor cam cu $335 de ani.

-..ATASEA A fost o vreme cand matasea chinezeasca era atat de pretuita in intreaga lume, incat a reusit aproape de una singura sa lege China antica de restul lumii prin intermediul comertului 0vezi fabulosul 'rum al .atasii1 si sa o impace cu celelalte culturi 0confruntati cu inovatiile chinezesti de genul prafului de pusca, mongolii, bizantinii, grecii si romanii nu puteau fi prea prietenosi1. 'escoperirea prelucrarii matasii in China a fost multa vreme inconjurata de mister. !otrivit traditiei, ar fi fost nevasta &mparatului ;alben, legendarul parinte al civilizatiei chineze, care a trait in jurul anului 3.000 &. Hr., cea care a descoperit proprietatile firului produs de viermii de matase. Aa ora actuala, gratie descoperirilor arheologice, detinem informatii mai e+acte cu privire la originile sericulturii) surprinzator, la fel de vechi pe cat lasa legenda sa se creada. .ai precis, cele mai vechi relicve scoase la lumina provin din perioada Aiangzhu 0neoliticul tarziu1, inflorita intre anii 3.300 si . 00 i.Hr. in China orientala, in zona lacului /ai, acolo unde se gasesc astazi orasele moderne Hangzhou si #hanghai. Eelicve putine, dar semnificative9 un fragment de tesatura si resturi dintr%o centura din matase, in masura sa ateste inechivocabil faptul ca materialul era deja cunoscut de chinezii din antichitate tocmai din epoca indicata in legendele despre &mparatul ;alben. Chinezii au

pastrat multa vreme cu strasnicie secretul producerii matasii, ei pierzand controlul doar atunci cand, cum necum, calugarii din (uropa au reusit sa puna mana pe viermii de matase si sa%i Ce+porteD in vest.

/.CERNEALA Cerneala chinezeasca % inventata de /ien%Acheu in anul 276 iH, este o cerneala neagra, facuta din amestec de fum de pin ars, ulei de lampa, gelatina de piele de magar si mosc. &ncepe sa se foloseasca pe scara larga in $ 00 iH. 0.1.EUL 'oi barbati chinezi din antichitate isi impart meritul de a fi nascocit una dintre cele mai marii mandrii ale Chinei9 zmeul, parte din cultura chineza de .800 de ani. !e parcursul secolului &3 i.Hr., ;ongshu ,an si .o 'i, un patron al artelor si un filosof, au construit un zmeu in forma de pasare, care se putea ridica la cer, plutind in bataia vantului. 'e%a lungul timpului, tot chinezii au adaptat designul initial al zmeului la noi si noi utilizari9 de e+emplu, acesta inlesnea pescuitul fara barca, prin simpla adaugare a unei undite si a unui carlig. <lterior, zmeele au fost Cridicate in gradD, dovedindu%si utilitatea chiar in cadru militar. Au fost utilizate pe post de CdroneD, pentru livrarea incarcaturilor de praf de pusca in fortificatiile dusmane. #e pare ca in $ 3 , chinezii ar fi utilizat zmee pentru a arunca CfluturasiD propagandistici de%asupra unei tabere de prizonieri de razboi a mongolilor, determinandu%i pe captivii sa se razvrateasca si sa preia puterea.

ALTE INVENTII &n perioada anilor 3000% 500 i.e.n. apare o crestere cantitativa si o imbunatatire calitativa a productiei uneltelor casnice marcand un nou progress al mestesugurilor.Confectionarea unui mare numar de unelte prelucrate si slefuite a furnizat omului noi instrumente si a grabit dezvoltarea productiei sociale.*olosirea tehnicilor de taiere,de subtiere,si de gaurire se observa pe topoare,toporisti,lopeti,dalti,cutite,ace si ace de par.Aparitia sulitei cu varf bifurcat,a momelii si a acului de cusut cu urechi dovedesc nivelul relative ridicat al tehnicii de prelucrare a oaselor. /esutul si cusutul inregistrau progrese rapide.'in scoarta de canepa se e+trageau fibre,din care apoi se torceau fire cu ajutorul vartelnitelor din pamant ars sau din piatra,iar apoi earu tesute.!ieile de animale serveau ca material pentru vesminte.'iferite feluri de vesminte erau cofectionate ingenios,cu ajutorul acelor din os si al sulelor din os si din corn de cerb. *abricarea oalelor reprezenta in acea epoca o ramura noua si originala a mestesugurilor.<na dintre caracteristicile culturilor Yangshao si .ajiaFao a fost fabricarea diferitelor soiuri de oale pictate.Eesturi de cuptoare de olarie au fost gasite in siturile a numeroase asezari ale unor clanuri.!asta din care se produceau oalele era preparata dintr%un loess destul de fin si plastic.'upa framantare,ea era intinsa sub forma unor funii,care erau puse unele peste altele sau rasucite,pentru schitarea primei forme a obiectului.!iesele mici de olarie erau modelate direct pana la forma definitiva.Apoi urma aplicarea decorului si a toartelor,a ,,urechilorGG si a ,,nasuluiGG,prin lipire sau incrustare.Cand oala in prima forma era pe jumatate uscata ,peretii interiori si e+teriori earu din nou razuiti sau slefuiti.<neltele casnice relative fine erau impodobite cu pensula,cu desene in culori de hematit sau de o+id de mangan.<neori inainte de aplicarea desenelor in culori,se aplica un strat de fond,alb sau rosu,pentru a scoate in evidenta stralucirea intregului decor.'eoarece cuptoarele nu erau ermetice,o+idarea avansata a o+izilor de fier din loess colora cea mai mare parte a oalelor in rosu sau in cafeniu. <nele dintre articolele de olarie erau instrumente de productie,iar majoritatea erau unelte casnice,ca,de pilda,cuptoarele,cratitele,vasele trepode,ligheane,farfurii,boluri si

cupe,ulcioare si vase pentru pastrarea alimentelor.(+istau recipienti in forma de amfora pentru apa la care se folosea principiul echilibrului9 pusi pe suprafata apei ei se rasturnau automat si se umpleau usor . =laria se numara printre cele mai importante inventii ale erei comunitatii de clan materiarhal. (a dovedeste ca inteligenta umana nu se limita la prelucrarea produselor naturale,ci era capabila sa creeze lucruri cu totul noi. =alele puteau sluji la fierberea alimentelor,permitand corpului uman o mai buna digerare a substantelor nutritive ale acestora . (le mai puteau fi folosite la strangerea apei pentru irigatii agricole. /oate acestea contribuiau tot mai mult la stabilizarea modului de viata sedentar. !rocedeele de ardere din olarit erau folosite pentru fabricarea vartelnitelor de tors, din pamant ars, a pietrelor rotunjite,folosite la vanatoare si a greutatilor pentru plasele de pescuit .

&n perioada culturii Aonghsan 0 anii 000 i.e.n1 roata olarului fusese inventata. Argila era prelucrata in diferite feluri de recipiente ,folosindu%se forta generata de rotire a rotii. =alele fabricate astfel aveau forma regulata si grosimea egala si ,ceea ce este mai important ,erau produse cu un randament mult sporit. #tructura cuptoarelor fusese perfectionata,iar mestesugarii stapaneau tehnica inchiderii lor ermetice. /emperatura ridicata si inchiderea ermetica a cuptoarelor favorizau reducerea feritelor pe care le continea argila cruda , dand nastere unei ceramici de culoare cenusie. !roductia de oale lucrate la roata de clanuri din Aonghsan ,in #handong a cunoscut o mare dezvoltare . 'eoarece vasele inainte de ardere erau slefuite cu grija,iar cuptorul era ermetic,fumul din interior colora obiectele in negru inchis si le dadea un luciu la suprafata . Ceramica neagra putea fi prelucrata astfel incat sa aiba subtirimea unei coji de ou. Caolinul era folosit pentru fabricarea unui numar redus de ulcioare tripode cu o suprafata foarte alba.

&n perioada culturii Aongshan productia a atins un nivel nou de dezvoltare,in special in agricultura si in cresterea animalelor.!rogresul mestesugurilor,s%a tradus prin adoptarea rotii olarului si prin topirea aramei.Au aparut doua instrumente agricole9oistea carutei din lemn si secera de piatra sau din cochilie de scoica,inzestrata cu maner si permitand de acum inainte trecerea de la culegerea spicelor,la taierea lor chiar la nivelul tulpinii.Aceasta schimbare a imbunatatit randamentul muncii,ususrand stocarea furajelor pentru animale. 'ezvoltarea agriculturii in cultura Aongshan rezulta si din folosirea unui numar sporit de unelte de recoltat.&n unele situri din Hebei,din Henan si din #haan+i,au fost gasite unelte de recoltat in forma de cutite din piatra si apro+imativ aclesi numar de unelte pentru defrisari si plantari,reprezentate prin topoare si lopeti din piatra.&n unele locuri,topoarele sunt de doua ori pana la patru ori mai numeroase decat lopetile.Cutitele din piatra folosite in aceasta epoca suferisera unele imbunatatiri si devenisrea mai late,mai lungi si mai taioase.&n schimb,printre uneltele agricole din Yangshao, instrumentele de defrisat si de semanat,erau in general, de doua ori mai numeroase decat cele destinate recoltatului.Cresterea si perfectionarea uneltelor de recoltat in cultura Aongshan este o indicatie cu privire la recoltele mai bune obtinute in acea epoca. !relucrarea metalelor se numara printre realizarile cele mai de seama in epoca clanurilor patriarhale. &n situl din muntele 'acheng , langa /angshan ,in Hebei , au fost descoperite tablite de arama, precum si in mai multe situri de locuinte si de morminte ale culturii "ijia ,putin posterioara culturii Aongshan . =biecte din arama 4cutite% daltii de gravat%sfredele si inele%precum si fragmente de unelte din arama au fost gasite la Huangniangniangtai , in districtul HuIei , in ;angsu. !umnale,daltite si inele din arama au fost descoperite la 'ahezhuang si la "ingIeijia in districtul Ain+ia ,provincia ;angsu. /oate aceste obiecte erau fabricate din arama rosie foarte pura in care , in afara urmelor de impuritatii naturale , nu se adaugase nici staniu ,nici plumb ,in cursul procesului de prelucrare. Aceasta

arama ,relativ moale putea fi prelucrata cu ciocanul si transformata in diferite instrumente si podoabe. Cuprul , maleabil , poate fi prelucrat dupa voie si chiar retopit , fiind un material preferabil pietrei. 'escoperirea sa a insemnat o despartire de tehnica de fabricare a uneltelor din piatra ,folosite timp de mii de ani in societatea primitiva chineza )ea a inaugurat o tehnica creatoare, care avea sa determine o crestere a fortelor de productie . *abricarea uneltelor din arama cuprindea o serie de operatiuni%e+tragerea minereului,topirea,forjarea,fabricarea formelor si turnarea% care necesitau tehnicii de productie mult mai comple+e decat prelucrarea obiectelor din piatra sau din pamant ars . <n anumit numar de oameni s%au specializat in aceasta meserie ,accelerand procesul de diviziune a muncii in cadrul mestesugurilor. !roducatorii de unelte din arama au reusit sa cunoasca treptat proprietatile metalelor,deschizand calea spre productia manufacturiera a altor articole din metal

&n legatura cu tehnica chineza, care nu se limiteaza doar la elementele mentionate,se impugn doua constatari,care pot contribui la o mai buna intelegere a istoriei si civilizatiei Chinei.*aptul ca multe din inventiile sale au fost anterioare celor europene a determinat fireasca atractie a ipotezei ca ele sunt la originea unor realizari tehnologice europene sau nord americane.&deea a fost dezvoltata cu mult aplomb de un cunoscut sinologF englez,Boseph ?eedham,atat in densele sale lucrari,cat si in conferinte.?u intotdeauna insa,prioritatea unei inventii ii confera automat si patentul de autor.!e de alta parte,chiar in cazurile in care europenii au preluat realizari chineze,le% au dezvoltat intr%un ritm mult mai rapid decat acela al autorilor.&n acest caz,nu s%a aplicat decat cunoscuta parabola a lui :enon,cu Achile cel iute de picior si broasca testoasa.

BIBLIO2RAFIE
% ,,Scurt tratat de istoria Chinei 4 Yang :hao, *ang Ainggui , :hu :hongFi , traducere #erban 3elescu , (ditura enciclopedica , ,ucuresti $776 % ,,Istoria Asiei 4 3.Cristian , (ditura Corint , ,ucuresti 00 % ,,Istoria culturii si civilizatiei % vol.$ , (ditura #tiintifica si (nciclopedica , ,ucuresti $7-5 % III.descopera .ro % III.elFstar.ro