In acest tutorial vei studia anumite formule puin mai complexe dect simpli operatori.

De fapt, formulele din aceast seciune nu sunt deloc formule, ele sunt funcii. Nu te lasa nelat de nume: o funcie te ajut s calculezi ceva. i ntlnit deja funcia SUM(). !ele din aceast seciune reprezint ceva mai mult dect nite funcii ncorporate n "xcel. #ei explora medii, formule care exprim data i ora, i una sau dou formule financiare. $%ar putea s devin putin mai complicat, asa c pre&ateste%te'

(edii
#ei ncepe cu calculul unei medii aritmetice. )n primul rnd, ce este o medie aritmetica* )n matematic, ea este un numr o+inut prin mprirea sumei elementelor unei liste la numrul lor total. De exemplu, &andeste%te la o list cu note ale studenilor la un examen compus din numerele: ,, -, ., -, /, 0, 1, ,. In total ai doar opt note. 2entru a o+ine punctajul mediu tre+uie ca mai nti s afli suma notelor, deci aduna numerele din list: , 3 - 3 . 3 3 / 3 0 3 1 3 , 4 51. Dup aceea, imparte total o+tinut la numarul de note 6/7. 8ezultatul impartirii este ...95, ceea ce nseamn c nota medie la examen a fost ...95. tunci cnd ai o cifr medie, poti o+serva imediat ce studeni au o+inut performane peste medie i care nu au reusit sa promoveze. )n mod evident, +ietul student care are doar nota 1 necesit teme suplimentare pentru acas' Deci, acum c stii ce este o medie, cum calculezi medii aritmetice cu "xcel* "i +ine, desc:ide o nou foaie de calcul i introdu acele note o+inute la examen n celulele de la ; la /. <oaia ta de calcul va arta asemeni celei de mai jos:

poi, da clic= n celula

>re+uie s introduci acum functia Average

"xist cteva modaliti pentru a introduce o funcie.

(etoda ;
>re+uie sa dai clic= pe semnul fx de ln& +ara de formule. cesta este +utonul Insert Function 6inserare functie7, i poate fi o+servat n ima&inea de mai jos:

!nd apesi +utonul fx, se va desc:ide o fereastra asemanatoare cu cea din ima&inea urmatoare:

"xist unul sau dou aspecte de reinut n le&tur cu aceasta fereastra. (ai nti priveste celula ,. )n ea exist un semn e&al. "xcel l%a introdus deoarece toate formulele i funciile tre+uie s nceap cu acest sim+ol i tie c este uor sa uiti de introducerea semnului e&al. a ca "xcel face asta pentru tine. ?rmtorul aspect reinut este c n campul Select a function a fost selectata optiunea "SUM" 6$um7. Daca in lista de functii apare AVERAGE 6medie7, da clic= pe ea pentru a o selecta.

Daca nu, din meniul Or select a category, ale&e Statistical, apoi selecteaza AVERAGE:

cum apasa pe +utonul @A din partea de jos, iar fereastra anterioara este inlocuita cu o alta cu titlul Function Arguments

2oti o+serva ca in campul um!er " a fost introdusa automat valoarea A"#A$. ceasta inseamna ca va fi calculata media pentru numerele din celulele ;, 9,..., /. pasa +utonul @A si vei vedea ca in celula , apare valoarea mediei aritmetice: ...95.

(etoda 9
doua modalitate de a introduce o funcie este urmtoarea

Da clic= n celula Function.

,.

Din +ara de meniu aflat n partea superioar, selecteaza Insert % #a aprea aceeasi fereastra Insert Function prezentata mai sus. "fectueaza aceeasi pasi de la metoda ; pentru a selecta functia AVERAGE si apoi apasa @A. In fereastra Function Arguments apasa @A. "xcel va insera rezultatul functiei Average n celula ,.

Dar dac "xcel a &reit celulele de referin pentru media ta* "xist vreo modalitate prin care poti edita funciile* Da, exist. )ncearca astfel: !lic= n celula B, a foii ta de calcul. ?tilizeaza una dintre metodele descrise mai sus pentru a desc:ide fereastra Insert Function, apoi selecteaza AVERAGE si apasa @=. <ereastra cu ar&umentele functiei va arata acum astfel:

cum apasa +utonul @A. De data aceasta, +ara de formule fx arat doar &AVERAGE(A'). 2oti edita funcia dand clic= n interiorul +arei de formule din partea de sus, sc:im+and , n ;: / si apasand "nter pentru a efectua calculele. Desi&ur, poi s nu folosesti a+solut deloc fereastra Insert Function. In campul fx poti introduce direct formula pe care o doresti: da clic= pe celula n care doresti s apar rezultatul, apoi da clic= n interiorul +arei de formule. Introdu &AVERAGE(A"#A') i apasa tasta "nter. vantajul utilizrii ferestrei Insert Function este c "xcel introduce funcia corect pentru tine. "ste foarte uor s tastezi &resit dac introduci funcia sin&ur, i atunci vei o+ine un mesaj eni&matic de eroare pentru ncurcturile tale. Ci acum, este timpul pentru un exerciiu.

<unciile care exprim data

(um se utili)ea)* Func+iile care e,-rim* .ata /n Microsoft E,cel0 "xist motive diverse pentru care ti%ai dori o funcie 1at* sau Or* ntr%o foaie de lucru: daca ai propria companie, s%ar putea s doresti s inre&istrezi data primirii i a procesrii unei comenzi. i putea calcula atunci diferena dintre cele dou, pentru a verifica rapiditatea procesrii comenzilor. #ei face asta acum.

!reeaza aceast simpl foaie de calcul n "xcel:

$electeaza celula pasi:

1. 2entru a insera o funcie 1ate, parcur&e urmatorii

Din +ara de meniu selecteaza Insert % Function #a aprea fereastra de dialo& Insert Function Din meniul Or select a category ale&e 1ate 2 3ime In campul Select a function selecteaza 1A3E pasa +utonul @A din partea de jos "xcel va desc:ide urmatoarea fereastra:

In continuare vei introduce anumite valori pentru data:

In interiorul campului 4ear introdu 9DD,E

In interiorul campului Mont5 introdu numrul ; 6prima luna % ianuarie7, sau orice alt numar intre ; si ;9E In interiorul campului 1ay introdu numrul ;5 6a ;5%a zi7 % sau orice alta zi daca vreiE pasa +utonul @A din partea de josE "xcel insereaz data n celula 1

2oti o+servi ca funcia dat apare n campul de formule ca &1A3E(677'8"8"9). !u toate acestea, n celula 1 data este ;5.;. pierdut anul n totalitate' 2oti face ceva pentru a rezolva pro+lema* (otivul pentru care "xcel a pierdut anul, este din cauza modului n care era formatat celula 1. 2entru a sc:im+a formatul celulei 1 6sau al oricrei celule7, selecteaza Format % (ells din +ara de meniu. #a aprea fereastra de dialo& aferent formatrii. In campul 3y-e poti vedea o list coninnd diverse tipuri de dat

Din seciunea selecteaza forma n care vrei s apar data. )n acest moment, este selectat opiunea ;0F1. Deruleaza i da clic= pe ;0 (artie 9DD;. poi apasa +utonul @A din josul pa&inii. <oaia ta de calcul va arta acum astfel:

)n celula B1, pentru 1ata trimiterii comen)ii, introdu o alt functie 1ate si formateaza data astfel incat s apar ca 9D Ianuarie 9DD,. <oaia ta de calcul va arta acum astfel:

)n celula !1, >imp, vei afla ct a durat livrarea comenzii

<uncia D G$1.D din "xcel

)n cazul n care doresti s afli cte zile diferen exist ntre dou date, utilizeaza Func+ia 1ate:;7( ). Deci, da clic= pe celula !1 i urmeaza paii:

Din +ara de meniu, selecteaza Insert % Function #a aprea fereastra de dialo& Insert Function Din meniul Or select a category ale&e 1ate 2 3ime )n Select a function, clic= pe 1A4S:;7() !lic= pe +utonul @A din partea de jos pare fereastra Function Arguments:

"xcel va avea nevoie de dou date: o dat de nceput i o dat de final. Data ta de nceput se afl n celula 1, i este suficient s introduci referina de celul aici. Deci, n interiorul campului Start<.ate i introdu 1, iar n interiorul campului En.<.ate introdu B1. In campul Met5o. scrie 3RUE 6 cesta te asi&ur c "xcel calculeaz n sistemul european de date7. !lic= pe +utonul @A cnd ai terminat. <oaia ta de calcul va arata similar cu cea din ima&inea de mai jos:

Dac foaia ta de calcul are acele sim+oluri :aurate n celula !1, coloana ! nu este suficient de lat. Deci, mareste coloana ! pn cnd cuprinde toat data. <oaia ta de calcul, va arata astfel:

Dup cum poti vedea, n mod clar ceva nu a mers +ine. !elula !1 arat 5 ianuarie ;,DD. (otivul pentru care arat un astfel de rspuns +izar este din cauza modului n care este formatat celula. !1 este formatat ca i dat. Dar valoarea returnata de funcia 1A4S:;7() nu este o dat, ci un numr. Deci, tre+uie s reformatezi acea celul. ccesand Format % (ells, formateaza celula !1 su+ form de numr 6 um!er7 i seteaza 1ecimal -laces la zero. <oaia ta de calcul, va arta atunci rspunsul correct, asemeni ima&inii de mai jos.

Introducerea datelor poate fi destul de simpl, dar efectuarea calculelor cu date poate fi ceva mai complex. 2entru a exersa, ncearca acest exerciiu.

"xerciiu
?n primar i sr+torete ziua oficial de natere pe 9/ iunie 6Nimeni nu o tie pe cea neoficial7. !alculeaza cte zile mai sunt pn la petrecerea aniversrii oficiale a primarului. Ha urma urmei, esti invitat, aa c tre+uie s incepi s economisesti pentru cadoul su.

2entru a o+ine data curent, poti utiliza aceast funcie: & o=( ). poti formata celula pentru a o+ine tiparul preferat al datei. )n urmtoarea parte, vei arunca o privire pe functia >OUR 6ora7.

poi,

<unciile de timp
(um se utili)ea)* functia >OUR /n Microsoft E,cel0 Introducerea orei ntr%o celul a unei foi de calcul are loc destul de simplu. )n primul rnd, foloseste functia o=(). poi, seteaza celula la formatul de timp dorit. #ei vedea acum procedeul. 2entru a introduce data si ora curenta in foaia ta de calcul, urmareste etapele:

!lic= pe orice celul &oal !lic= n interiorul +arei de formule >asteaza formula: & o=( ) pasa tasta "nter

!nd apesi tasta Enter , "xcel va afia data i ora curente. 2entru a o+ine numai timpul, tre+uie sa faci urmatoarele:

!lic= n interiorul celulei, unde se afl funcia Din +ara de meniu "xcel, clic= pe Format Din meniul derulant, clic= pe (ells

o=()

#a aprea fereastra de dialo& Format (ells. !lic= pe opiunea 3ime Din meniul 3y-e, selectai formatul de timp dorit. !lic= pe @A cnd ai terminat.

!eea ce tre+uie s retii cu privire la funcia ora este c "xcel nu o actualizeaz la fiecare secund, deci nu o poti utiliza ca ceas. In sc:im+, "xcel va actualiza ora la efectuarea unui calcul. $pre exemplu, incearca acest lucru: @+serva celula n care se afl funcia de timp i ce or arat !lic= ntr%o celul &oal Introdu orice formula de calcul 64 9 3 9 este o variant7 pasa tasta "nter

2riveste din nou celula care conine funcia de timp si o+serva ca ea fost reactualizata.

Nu tre+uie s utilizezi neaparat funcia o=() pentru a o+ine ora curenta. #ei vedea cum poti sa o+tii timpul n alt mod, i vei crea un orar.

?n orar
Desc:ide o nou foaie de calcul, i creeaza aceleai cmpuri ca n ima&inea de mai jos:

#ei introduce un timp de start, ora , dimineaa. tunci ncepi s speli vasele. #ei estima n coloana ! durata necesar splrii vaselor, n I>imp necesarI. #ei adu&a valoarea timpului necesar la timpul de inceput pentru a o+ine un nou timp iniial pentru aspirat. #ei vedea cum funcioneaz acest sistem pe msur ce naintezi in calcule. 2rima sarcin este formatarea coloanei 3im- ince-ut:

$electeaza coloana >imp inceput, de la B1 la B/ Din +ara de meniu "xcel, selecteaza Format % (ells pare fereastra de dialo& Format (ells !lic= pe opiunea 3ime Ha 3y-e selecteaza ;1:1D, apoi apasa +utonul @A.

?rmtorul lucru care tre+uie fcut este introducerea unei ore n celula B1, >imp inceput. Deoarece ai formatat coloana B ca timp, tot ceea ce tre+uie sa faci este sa introduci o or. ?rmareste etapele:

!lic= pe celula B1 !lic= n interiorul +arei de formule fx

>asteaza D,:DD 6cele dou puncte dintre numere sunt importante7 pasa tasta "nter "xcel va considera celula B1 ca fiind timp % , (

#ei presupune c esti foarte rapid la splat vase 6cu atta practic'7. Deci, vei utiliza doar ;5 minute pentru aceast activitate. !lic= n interiorul celulei !1 !lic= n interiorul +arei de formule >asteaza D:;5 pasa tasta "nter

"xcel va introduce, pro+a+il, DD:;5. 62rimele dou zerouri reprezint ora.7 <oaia ta de calcul va arata astfel:

>re+uie s adau&i acum ;5 minute la ora de nceput , astfel:

(. Deci, procedeaza

!lic= n interiorul celulei B0 poi, da clic= n interiorul +arei de formule Introdu aceast formul: & ?: @ (: pasa tasta "nter "xcel va introduce D,:;5 n celula B0

@A, ai timp de inceput pentru aspirat % ,:;5 dimineaa. "xcel poate s completeze automat restul formulelor, pentru c ele vor fi aceleai. Deci: !lic= n interiorul celulei B0

(uta cursorul n partea dreapta de jos a celulei !nd cursorul ia forma unei cruciulite de culoare nea&ra, ine apsat +utonul din stn&a al mouse%ului >ine%l apsat i tra&e cursorul mouse%ului ctre celula B, "xcel va introduce D,:;5 pentru toate celulele

$in&urul lucru pe care tre+uie sa il mai faci este sa introduci cateva ore n coloana "3im- necesar". !lic= pe celula !0 Da clic= n interiorul +arei de formule i tasteaza n aceasta D;:DD 6nsemnnd o or pentru aspirat7 pasa tasta "nter "xcel va sc:im+a toate celulele de la @di:na n jos la ;D:;5

<oaia ta de calcul va arta acum astfel:

@A, poti s introduci toate celelalte cifre sin&ur. Introdu aceste cifre n restul coloanei "3im-ul necesar"#

O.i5n*# 1D minute Aters -raful# 1D minute S-alata geamurile# @ or O.i5n* 1D minute !nd ai terminat, ar tre+ui s ai un orar asemeni celui de mai jos:

Ci iat cum poti construi un orar simplu. Hucrul cu timpul poate fi destul de complicat, i o +un cunoatere a funciilor "xcel te va avantaja. In continuare vei putea citi despre anumite formule financiare.

<uncii financiare
(um s* calcule)i ratele si .o!Bn)ile /n Microsoft E,cel0 2entru a calcula ratele lunare ale unui mprumut, "xcel iti pune la dispozitie functia CM3()D Func+ia CM3 ( ) Dac vrei s tii ct de mult te va costa un mprumut, atunci funcia CM3() este ideal. !t de mult va tre+ui s ram+ursezi dac mprumuti o mie de euro pe o perioad de 9 ani* 2entru 5 ani* 2entru ;D de ani* 2oi calcula aceasta cu funcia CM3()D r&umentele pe care le ateapt funcia CM3() sunt: CM3(rateE n-erE -vE fvE ty-e), dintre care ultimele dou, fv Fi ty-e, sunt opionale. !:iar dac toate acestea sun foarte confuz, nu te in&rijora: le vom clarifica prin urmatorul exemplu. #rei s mprumui zece mii de euro de la +anc:erul tau cel ama+il. #rei s ram+ursezi mprumutul n 5 ani. !e doresti s afli ar fi ct de mult te va costa n fiecare lun acest mprumut* #ei afla rspunsul cu ajutorul funciei CM3 (). )n primul rnd, creeaza o nou foaie de calcul asemanatoare celei de mai jos:

!ifra din celula B; reprezint suma pe care doresti s o imprumuti % ;DDDD "uro. <uncia noastr financiar CM3 () se va afla n Suma lunar*, n celula D0. )nainte de a putea introduce funcia ta, tre+uie s tii rata do+nzii, numrul de rate, precum i valoarea curenta. cestea sunt ar&umentele pentru funcia ta. $a incepem cu do+nda. Banca iti spune c rata do+nzii este ;9J pe un an de zile. Deoarece doresti s tii ct tre+uie s ram+ursezi lunar, tre+uie s mparti aceast cifr la ;9 6;9 luni ntr%un anE mparti ;9J la numrul de luni7, de unde rezulta ca do+anda lunara este de ;J. !a sa fii si&ur ca nu tre+uie sa refaci calculele in cazul in care do+anda se modifica, "xcel poate efectua aceasta operatie pentru tine:

!lic= n interiorul celulei

!lic= n interiorul +arei de formule Introdu urmtoarea formul: & "6G H "6 pasa tasta Enter "xcel va introduce D.D; n celula 0

?rmtorul lucru pe care tre+uie s%l afli este cte pli sunt n total. >u ram+ursezi mprumutul n fiecare lun, timp de 5 ani. Deoarece exist ;9 luni ntr%un an, formula este ;9 nmulit cu 5. Deci, parcur&e urmatoarele etape:

!lic= n interiorul celulei B0 !lic= n interiorul +arei de formule Introdu urmtoarea formul:& "6 I 9 pasa tasta "nter "xcel va introduce .D n celula B0

@A, ai aflat i cel de%al doilea ar&ument al funciei tale CM3() J n-er. 2oti trece acum la ar&umentul -v, sau Valoarea curenta, cunoscuta uneori ca Crinci-al. "a reprezint valoarea din prezent a mprumutului, i nu cea de peste 5 ani % adica zece mii de euro. adar, n coloana Valoare curenta din foaia ta de calcul, tre+uie sa faci urmtoarele:

!lic= n interiorul celulei !0 !lic= n interiorul +arei de formule Introdu: & ?" pasa tasta "nter "xcel va introduce ;DDDD n celula !0, pentru c aceasta este cifra pe care ai introdus%o n celula B;

In acest moment, foaia ta de calcul ar tre+ui s arate asemeni celei de mai jos:

"ste timpul s introduci funcia CM3() n celula D0. Deci, tre+uie sa faci urmtoarele:

!lic= n interiorul celulei D0 !lic= n interiorul +arei de formule Introdu urmtoarea formula: &CM3(AK8?K8(K) pasa tasta "nter

"xcel ar fi tre+uit s introduc acum plile lunare n celula D0. cestea sunt de o+icei scrise cu rou i cu un semn minus la nceput 6minus deoarece ele reprezinta datoria ta fata de +anca7. 8ezultatul pe care ar tre+ui s l ai n D0 este % 999.00. adar, tre+uie s ram+ursezi +ncii n fiecare lun 999.00 "uro. !oloana final este "Suma .atorata", adica toata suma pe care o vei plati la +anca, inclusiv do+anda. 2entru afla valoarea acesteia, tre+uie s

multiplici suma datorata lunar cu numrul de pli. In final, foaia ta de calcul ar tre+ui sa arate astfel:

8ata varia+il a do+nzii

#ei sc:im+a acum puin foaia de lucru. !eea ce vei face este s variezi numrul de pli. )n momentul de fa, consideri ;9 K 5 pentru numrul de pli. Dar dac te :otarasti s pltesti peste zece ani* !are sunt plile lunare atunci* Ci ct de mult ram+ursezi n total* De asemenea, doresti s variezi rata do+nzii. "xist destul concuren pentru mprumuturi. !e%ar fi dac ai putea o+ine condiii mai +une pentru do+nzile tale* !um sunt afectate plile lunare n cazul n care rata do+nzii este de ;;J* >re+uie s faci doar cteva modificri simple n foaia de calcul pentru a rspunde la aceste ntre+ri. Introdu nc dou rnduri n foaia de lucru i adau&a dou cmpuri. <oaia ta de calcul va fi asemanatoare cu cea de mai jos:

2entru a sc:im+a rata do+anzii, tre+uie sa inlocuiesti procentul de ;9J cu o referinta la celula B1. tunci vei putea varia rata do+nzii, prin sc:im+area numerelor din celula B1. 2entru a elimina orice confuzie, urmeaza pasii mai jos: !lic= n interiorul celulei B1 !lic= n interiorul +arei de formule

>asteaza in interior 4 ;9J pasa tasta "nter !lic= din nou n interiorul celulei B1 deoarece tre+uie s formatezi celula ca procent 2entru a formata celula ca procentaj, selecteaza Format % (ells din +ara de meniu pare fereastra de dialo& Format (ells $electeaza opiunea Cercentage In celula B1 poti vedea valoarea ;9.DDJ

i acum posi+ilitatea de a sc:im+a formula ratei do+nzii. Deci, clic= n interiorul celulei unde se afl rata do+nzii, pro+a+il n celula ., apoi da clic= n interiorul +arei de formule si inlocuieste formula: & "6 G H "6 cu urmtoarea: & ?: H "6 !nd apesi tasta "nter, toate condiiile ratei lunare ar tre+ui s rmn aceleai. Diferena este c acum ai posi+ilitatea de a modifica rata do+nzii din celula B1. >esteaza acest lucru. $c:im+a rata la ;DJ i vezi ce se ntmpl cu rata ta lunara. E,erci+iu <ormula numrului de pli este n acest moment de forma & "6 I 9D (odifica aceast formul, astfel nct numrul de ani s rezulte din celula B9. !nd vei termina, foaia final de calcul va arata astfel:

Loaca%te cu cifrele din celulele B;%B1 i fii atent cum se modific cifrele din D. i ".. !e spui de un credit pe zece ani cu o do+nd de ;5J* O alta a-licatie a CM3

i posi+ilitatea de a utiliza funcia CM3() pentru a%ti calcula economiile. stfel, poti afla ce suma va tre+ui s depui la +anc, dac doresti s economisesti dou mii de "uro ntr%un an. Iti amintesti formatul functiei CM3()* "ra: CM3 (rateE n-erE -vE fvE ty-e). 2entru a calcula ct de mult va tre+ui s economisesti n fiecare lun, ai nevoie de ar&umentul fv, ce are semnificatia de future value 6valoare viitoare7. 2resupunand ca rata do+anzii este de ;DJ, ai putea utiliza funcia astfel: & CM3("7G H "6E "6 I "E 7E 6777) 2oti o+serva ca ar&umentul -v este D. In exemplul anterior, -v era valoarea curenta. Deoarece nu ai economisit nimic nc, valoarea actual a economiilor tale este zero. ?ltimul ar&ument 69DDD7 reprezint suma pe care ai vrea s o economisesti intr%un an de zile.

$ortarea datelor intr%un &rafic din "xcel

In prima parte a acestui tutorial vei invata cum sa creezi un &rafic folosind datele dintr%o foaie de calcul. #ei invata si cum sa sortezi datele, deoarece sortarea si &raficele nu reprezinta acelasi lucru: poti sorta datele fara sa le incluzi intr%un &rafic si poti construi un &rafic fara a avea date sortate. $ortarea datelor este folositoare si pentru ca le vei folosi in &raficul tau, vom a+orda si acest su+iect. 2rimul pas este crearea unei foi de calcul cu acelasi date ca in fi&ura de mai jos:

<oaia de calcul de mai sus prezinta datele de audienta de la BB! ; si I>#, cele pentru I># fiind deja sortate. In continuare te vei ocupa de cele de la BB! ;.

$ortarea datelor
Dupa ce vei sorta valorile descrescator, pro&ramul cu cea mai mare audienta va fi primul si cel cu audienta cea mai scazuta va fi ultimul. Inainte de a incepe, tre+uie sa ale&i datele pe care vrei sa le sortezi: in cazul de fata, tre+uie sa selectezi pro&ramele de la BB! ; ca in ima&inea de mai jos.

2entru a ordona datele, tre+uie sa faci urmatoarele:

din +ara de meniu "xcel, selecteaza optiunea 1ata apoi din meniul drop doMn selecteaza Sort apare o fereastra de dialo&.

ici, in campul Sort ?y (Sortea)a .u-a) apare (olumn A ((oloana A) , iar in dreptul acesteia +utoanele de Ascen.ing 6in ordine crescatoare7 si Descendin& 6in ordine descrescatoare7.

clic= pe +utonul 1escen.ing pentru a selecta aceasta optiune in campul care contine (olumn A tre+uie sa faci clic= pe sa&eata din lista care se afiseaza ale&e optiunea Millions

Daca dai clic= pe OL, lista va fi sortata. Dupa cum ai putut o+serva, in fereastra de dialo& exista si o sectiune 35en ?y, care desemneaza cel de%al doilea criteriu de ordonare. 2resupunand ca in setul de date exista doua entitati cu aceleasi valori 6in acest caz doua emisiuni cu acelasi numar de telespectatori7 , poti desemna urmatorul criteriu de sortare, dand clic= pe sa&eata din campul 35en ?y. ceasta va afisa o lista la fel ca cea aparuta pentru campul (Sort ?y).

Deci campul 35en ?y tre+uie folosit in cazul in care apar doua situatii identice. pasa +utonul OL dupa ce ai selectat optiunile ca in ima&inea de mai jos:

#alorile pentru postul BB! ; ar tre+ui sa arate astfel:

!um sa creezi un &rafic in "xcel

cum vei crea un &rafic cu datele BB! ; ordonate in etapa anterioara. Dupa ce vei termina, &raficul va arata ca cel din ima&inea de mai jos .

2entru a construi &raficul tre+uie ca mai intai sa selectezi datele pe care acesta le va contine.

selecteaza lista cu emisiunile BB! ; si ratele de audienta din +ara de meniu selecteaza Insert in meniul drop doMn apasa pe (5art 6&rafic7

Dupa ce ai selectat Insert % (5art, vei vedea o fereastra cu titlul (5art Mi)ar., ca in fi&ura de mai jos:

In Mizard tre+uie sa parcur&i patru pasi. 2rimul pas consta in ale&erea tipului de dia&rama pe care o vei construi. !ea prezentata in urmatoarea ima&ine este de tip coloana 6(olumn7. 2entru a vedea cum arata tipul de &rafic ales tre+uie sa dai clic= pe +utonul Cress an. >ol. to Vie= Sam-le. >inand apasat acest +uton, vei vedea o ima&ine a &raficului cu datele introduse.

Dupa ce eli+erezi +utonul Cress an. >ol. to Vie= Sam-le te vei intoarce in fereastra de selectare a tipului de &rafic. @ptiunea pe care o vei ale&e este ?ar, deci tre+uie sa dai clic= pe aceasta in lista (5art 3y-e. In sectiunea (5art Su! 3y-es din dreapta vor aparea mai multe tipuri de +are, dintre care vei ale&e prima optiune.

Nraficul de tip +ara

Dupa ce ai ales su+tipul de &rafic, tre+uie sa dai clic= pe +utonul e,t pentru a ajun&e la pasul 9 din (5art Mi)ar.. <ereastra de dialo& aparuta va arata ca in ima&inea de mai jos:

Nu ai multe de facut la pasul 9. 2oti da clic= pe +utonul Ro=s pentru a o+serva ce se intampla, dar nu uita sa selectezi din nou optiunea (olumns. 2artea importanta din pasul doi este campul 1ata RangeD cesta se refera la datele din foaia de calcul pe care vrei sa le incluzi in &rafic. vand in vedere ca ai selectat deja datele necesare, campul 1ata Range este completat. ici poti selecta si un alt interval, insa de data aceasta vei lucra cu ceea ce ai ales anterior si vei apasa +utonul e,tD cum ai ajuns la pasul 1 si fereastra de dialo& arata ca in ima&inea de mai jos.

2oti o+serva ca apar trei campuri: (5art 3itleE (ategory (N) A,isE Value (4) A,isE in care tre+uie sa introduci urmatoarele valori:

(5art 3itle# #ieMin& <i&ures (ategory (N) A,is# 2ro&rammes Value (4) A,is# (illions

<ereastra de dialo& arata asfel:

Nraficul din ima&ine este putin comprimat, insa ii vei formata dimensiunile selectand ta+%ul Oegen.. <ereastra care va aparea va fi la fel ca cea din ima&inea de mai jos.:

Dupa ce vei deselecta optiunea S5o= Oegen. si vei apasa pe +utonul vei ajun&e la pasul 0, care este ultimul. <ereastra noua va arata astfel:

e,t,

In acest moment tre+uie sa specifici locatia in care va fi salvat &raficul. 2entru a%l pune intr%o noua foaie de calcul, da clic= pe sa&eata din dreapta +utonului As o!Pect in# S5eet" si selecteaza S5eet 6. Dupa ce ai terminat, apasa +utonul Finis5 pentru a inc:ide ferastra de dialo& si vei fi redirectionat in S5eet 6, unde este si noul &rafic. Nraficul tau ar tre+ui sa arate ca cel din ima&inea urmatoare.

<ormatarea unui &rafic

2entru a formata &raficul pe care l%ai creat la pasul anterior tre+uie sa faci urmatoarele:

clic= dreapta pe &rafic apare un meniu de tip Opop upP clic= pe Format (5art Area apare o fereastra de dialo& la fel ca cea din ima&inea de mai jos

apare o fereastra de dialo& la fel ca cea din ima&inea de mai jos

$electeaza campul Font si modifica setarile asa cum apare in ima&inea prezentata mai sus: ArialE RegularE Si)e $D Dupa ce ai terminat, da clic= pe +utonul OL si vei o+tine un &rafic asemanator cu cel din urmatoarea ima&ine.

2oti o+serva ca au fost afisate titlurile a patru emisiuni, dar datele din dreptul lor nu le corespund. >re+uie sa muti &raficul mai sus si sa il redimensionezi. 2entru a face acest lucru vei parcur&e urmatoarele etape: muta cursorul in zona al+a a &raficului tinand apasat +utonul din stan&a al mouse%ului, tra&e de &rafic catre coltul din stan&a sus, iar &raficul ar tre+uie sa se mute dupa cursor eli+ereaza +utonul mouse%ului, atunci cand &raficul este pozitionat aproape de mar&inea de sus a foii de calcul in ima&inea de mai jos, coltul din stan&a sus al &raficului este in celula B9

8edimensionarea unui &rafic din "xcel

2entru a redimensiona &raficul, tre+uie sa faci urmatoarele: muta cursorul pe patratul din mijloc al liniei de jos 6daca in jurul &raficului tau nu apar patrate, tre+uie sa dai clic= pe acesta pentru a%l selecta7 cursorul va deveni o sa&eata, asa cum apare in ima&inea de mai jos cand cursorul capata aceeasi forma ca in ima&inea de mai sus, da clic= pe +utonul din stan&a al mouse%ului, si tinandu%l apasat, tra&e de sa&eata in jos eli+ereaza +utonul mouse%ului atunci cand &raficul a ajuns la randul 99 in acest moment, &raficul ar tre+ui sa arate ca cel din ima&inea de mai jos

cand cursorul capata aceeasi forma ca in ima&inea de mai sus, da clic= pe +utonul din stan&a al mouse%ului, si tinandu%l apasat, tra&e de sa&eata in jos

eli+ereaza +utonul mouse%ului atunci cand &raficul a ajuns la randul 99 in acest moment, &raficul ar tre+ui sa arate ca cel din ima&inea de mai jos

cum sunt afisate in &rafic titlurile tuturor emisiunilor. Hatimea &raficului poate fi modificata in acelasi mod ca si inaltimea, dar tre+uie sa ai &rija sa nu il maresti prea mult, pentru ca unele pro&rame vor disparea. Daca se intampla acest lucru, il poti readuce la dimensiunea anterioara selectand optiunea Un.o din meniul E.it. 2entru a in&rosa anumite titluri din &rafic tre+uie sa faci urmatoarele:

da clic= dreapta pe Vie=ing Figures din meniul pop%up care apare selecteaza Format (5art 3itle apare o alta fereastra de dialo& selecteaza ta+%ul Font din sectiunea Font style selecteaza ?ol. si apoi da clic= pe OL poti o+serva ca titlul respectiv a fost in&rosat poti proceda similar cu titlurile Crogrammes si Millions

apare o alta fereastra de dialo& selecteaza ta+%ul Font din sectiunea Font style selecteaza ?ol. si apoi da clic= pe OL poti o+serva ca titlul respectiv a fost in&rosat poti proceda similar cu titlurile Crogrammes si Millions

Nraficul ar tre+ui sa arate ca cel din ima&inea de mai jos

2ro+a+il ai remarcat ca pro&ramul cu audienta cea mai mare este ultimul si cel cu audienta cea mai scazuta este primul. 2entru a inversa ordinea, tre+uie sa parcur&i urmatoarele etape:

clic= pe S5eet " pentru a reveni la datele din foaia de calcul asi&ura%te ca datele sunt inca selectate din meniul principal selecteaza 1ata % Sort

in fereastra de dialo& care apare, ale&e optiunea Ascen.ing in locul optiunii 1escen.ing da clic= pe OL da clic= pe S5eet 6 pentru a vedea noul &rafic in urma modificarilor, pro&ramul cu audienta cea mai mare ar tre+ui sa fie primul si cel cu audienta cea mai scazuta ar tre+ui sa fie ultimul.

Nrafice de tip Cie

?rmatorul tip de &rafic pe care il vei crea este cel de tip CieD 2rocedura este asemanatoare, cu deose+irea ca in loc sa il creezi intr%o foaie de calcul separata, il vei introduce tot in S5eet 6. De data aceasta vei folosi datele pentru I>#. 2entru a incepe crearea &raficului tre+uie sa selectezi datele pentru I># din S5eet ", asa cum iti arata ima&inea de mai jos:

vand datele selectate, da clic= pe Insert % (5art din meniul principal. @ alta metoda este sa selectezi din tool+ar iconul pentru (5art, care arata ca cel din ima&inea de mai jos:

Daca nu poti vedea iconul din tool+ar, mer&i la Vie= % 3ool!ars si activeaza optiunea Stan.ar.D Indiferent de metoda utilizata, se va desc:ide fereastra (5art Mi)ar.D Ha primul pas vei selecta tipul Cie din lista (5art 3y-e si in partea dreapta vor aparea su+tipurile acestuia. Din cele sase optiuni, ale&e%o pe prima.

2entru a vedea cum va arata &raficul, apasa pe +utonul Cress an. >ol. to Vie= Sam-le, apoi da clic= pe +utonul e,t. l doilea pas consta in selectarea intervalului pentru &raficul de tip Cie, dar cum ai facut deja acest lucru, nu%ti ramane decat sa dai din nou clic= pe +utonul e,tD l treilea pas arata astfel:

In campul (5art 3itle scrie titlul Vie=ing Figures in MillionsE dupa care acceseaza ta+%ul 1ata Oa!elsD In noua fereastra este selectata valoarea nula oneE dar tre+uie sa o sc:im+i cu S5o= value 6le poti incerca si pe celelalte pentru a intele&e ce face fiecare7 si sa dai clic= pe +utonul e,t dupa ce ai terminat. Ha pasul patru tre+uie sa sta+ilesti locatia noului &rafic. <ereastra de dialo& care va aparea arata ca in ima&inea de mai jos:

si&ura%te ca in aceasta fereasta este activata optiunea As o!Pect in si ca valoarea pentru aceasta este S5eet " 6aici ar tre+ui sa fie foaia ta de calcul,

daca este in alta foaie, da clic= pe sa&eata din dreapta si ale&e unde vrei sa apara7.

<ormatarea unui &rafic de tip Cie

Dupa ce apesi pe +utonul Finis5E !:art Qizard se inc:ide si noul &rafic apare in foaia de calcul.

Noul &rafic va fi inconjurat de patrate ne&re care indica faptul ca este selectat. Da clic= oriunde in zona al+a a &raficului 6coltul din stan&a sus ar fi potrivit7 si tinand apasat +utonul mouse%lui, tra&e &raficul in partea de jos. Dupa ce ai mutat &raficul tre+uie sa il redimensionezi. 2entru a creste inaltimea &raficului tre+uie sa duci cursorul pe patratul din mijloc al randului de jos si sa tra&i de acesta. Dupa ce ai terminat, &raficul tau ar tre+ui sa arate ca cel din ima&inea de mai jos.

Daca titlul Vie=ing figures in millions nu se vede in totalitate, acesta poate fi mutat. Daca apesi clic= pe titlu, in jurul lui apare un contur :

>inand apasat +utonul mouse%ului, tra&e de contur pentru a%l repozitiona. cestia sunt pasii necesari pentru realizarea unui &rafic de tip Cie. 2entru a%l muta intr%o foaie de calcul separata, tre+uie sa parcur&i urmatorii pasi:

asi&ura%te ca ai selectat &raficul 6in jurul lui vor aparea patratele7 din meniul principal selecteaza E.it % (ut &raficul dispare din foaia de calcul respectiva da clic= pe o foaie de calcul &oala, dintre cele afisate in partea de jos 6 S5eet :7

din meniul principal selecteaza E.it % Caste &raficul de tip Cie se afla acum in cea de%a treia foaie de calcul

din meniul principal selecteaza E.it % Caste &raficul de tip Cie se afla acum in cea de%a treia foaie de calcul