3 CAND JUDECAM DOCTRINA Oare chiar conteaza ce credem noi?

Ceea ce credem despre Dumnezeu va determina ceea ce credem despre altii si despre scopul existentei noastre. Doctrina sanatoasa determina o credinta sanatoasa; o credinta sanatoasa ne va calauzi in acesta viata si ne va pregati pentru viata de apoi. Fireste ca doctrina divide; aceste si este scopul ei! Dar mai are un scop: acela de a-i uni pe copiii lui Dumnezeu in jurul credintei lor comune. Pericolul apare atunci cnd doctrina divide oamenii care ar trebui sa ie impreuna. !nsa cnd vine vorba despre doctrina mantuirii" e mult mai bine sa im divizati de adevar decat sa im uniti de eroare. #.$ac%rt&ur de ineste discernamantul ca abilitatea de a distinge adevarul de eroare'de a distinge adevarul de jumatatile de adevar. ( evaluare sobra a istoriei )isericii ne arata ca ceea ce pare bun la inceput poate sa nu vina din adevar. %u existat vindecari contra acute"treziri contra acute si o predicare contra acuta a *vang&eliei. Ci cercetai toate lucrurile, i pstrai ce este bun. Ferii-v de orice se pare ru. (1 Tesaloniceni 5:21-22) Cci va veni vre ea c!nd oa enii nu vor putea s su"ere !nvtura sntoas# ci !i vor $!dila urec%ile s aud lucruri plcute, i !i vor da !nvtori dup po"tele lor. (2 Ti otei &:') !nvatatorii alsi sunt manati de dorintele si de lacomia lor. (amenii vor sa auda ce le ace placere; ei nu vor suporta ca pacatele sa le ie date in vileag. Fara o ascultare riguroasa de Cuvantul lui Dumnezeu" oamenii vor dezvolta o teologie care sa le permita sa isi justi ice tendinta de a acumula bogatie; sa le cultive mandria de purtatori speciali ai lui Dumnezeu si sa le o ere un context in care imoralitatea e permisa. !nvatatorii alsi din mijlocul nostru nu neaga pe ata spusele )ibliei" caci ast el li s-ar diminua considerabil audienta. *i ignora pasajele ce nu corespund cu ideile lor despre unitate" prosperitate si revelatie speciala. Prin aptul ca ei proclama ca lipsa unitatii e cel mai mare pacat" orice aberatie in materie de doctrina e lasata sa proli ereze. *i au adoptat niste principii de interpretare care le permit sa ia )iblia in mana si sa o modeleze asa cum doresc ei. Care sunt aceste principii gresite+ Prosperitate vechi-testamentala pt credinciosii nou-testamentali $ulti iau promisiunile si binecuvantarile din ,- date lui !srael si le aplica direct )isericii ara nicio precizare. !n ,- a existat o legatura stransa intre ascultare si binecuvantare. !nsa azi aceasta legatura nu mai poate exista pt simplul motiv ca in aceasta epoca Dumnezeu nu mai lucreaza cu poporul .au ca si cu unul care apartine unei singure natiuni. *l a ales sa isi scoata un popor din toate natiunile" ormand un nou trup/ )iserica. !n 0- li se promite crestinilor ca vor avea parte de binecuvantari" insa nu li se agaduiesc sanatatea si bogatia. .ub masca unor versete selectionate" ara niste principii sanatoase de interpretare" toate dorintele legate de sanatate si prosperitate sunt invesmantate in texte biblice. !nvatatura ec&ilibrata a 0- e ignorata in avoarea sindromului !sus-tevrea-bogat. Cuvintele alsului pro et si urec&ile receptive ale oamenilor sunt pe aceeasi lungime de unda. Bolile si saracia vin de la Diavolul 0- nu ne permite sa-i atribuim orice boala si saracia diavolului; si c&air si cnd vin de la diavol" nu ni se da vreo asigurare ca putem invinge asemenea enomene. .tudiati viata apostolilor si nu veti gasi niciunul care sa i primit bogatii si sanatate; cei mai multi au avut parte de persecutii"intemnitari si moarte. 0ici autoritatea noastra asupra diavolului nu e absoluta. 1exemplu !ov2. Dumnezeu se oloseste de cel rau pt a ne testa" a ne incerca si a ne invata ca avem nevoie sa ramanem aproape de *l" care ne-a smuls din imparatia intunericului. Continuarea revelatiei $ulti oameni cred azi ca D vorbeste direct prin 3pro etii4 de astazi. %u aparut in biserici pro eti cu revelatii proaspete de la D si cu mesaje noi pline de promisiuni si de relevanta. )iblia a incetat sa ocupe locul pe care il avea odinioara in biserica. Cnd cercetatorii seriosi ai )ibliei au aratat ca 3vorbirea despre intelepciune4 din 0-15 Cor 56:72 nu se re era la clarviziune1abilitatea de a depista di erite boli ale celor din audienta2" aceasta invatatura a gasit urec&i surde: 3Cine esti tu ca sa pui la indoiala ceea ce ace Dumnezeu+4 Cnd erau intrebati de ce unele lucruri care se intamplau nu se a la in )iblie" ei raspundeau :4 !ata" voi ace ceva nou!41!saia 89:5:2. 0u conteaza ca in contextul biblic acest lucru 3nou4 e aptul ca D i-a adus pe evrei inapoi din exil" i-a asezat din nou in tara lor si a pus bazale !mparatiei care urma sa vina. %cest verset"smuls din context" e olosit pt a justi ica orice. %stazi se capata 3noi descoperiri4"iar 3pro etul4 spune: 3Du&ul Domnului mi-a vorbit si mi-a spus;4

Daca noua nu ne place cnd oamenii ne pun in gura cuvinte pe care nu le-am rostit" cu cat mai grav trebuie sa ie sa pui cuvinte in gura lui Dumnezeu. Fireste ca *l inca ne vorbeste azi" daca intelegem prin acest lucru ca ne descopera pacatele si ne ilumineaza mintile in legatura cu lucrarea acuta de <ristos. *l poate ace si 3interventii speciale ale providentei4 pt a-i pregat pe oameni pt *vang&elie. =nii musulmani care s-au convertit la crestinism ne relateaza ca au avut vise si vedenii cu !sus inainte de a auzi *vang&elia. *xista momente in care D ne directioneaza gandurile in timpul rugaciunii si meditarii; sau putem avea unele impresii puternice care ne calauzesc. !nsa din cauza ca e greu sa deosebim gandurile noastre de cele ale lui D" e mult mai bine sa spunem: 3Cred ca D imi arata;4 sau 3 %m impresia ca;4. %cest lucru di era complet de a irmatiile unora ca D le da pro etii"clarviziue"doctrine noi. .a nu indraznim sa ne punem gandurile subiective pe aceeasi treapta cu .cripturile canonice. %devarul amestecat cu minciuna e uneori mai letal decat minciuna in sine. ( )iblie corect interpretata nu ne permite sa ii rastalmacim invataturile pt a se potrivi cu dorintele noastre. %sadar"unde vom trage linia+ Cum ne dam seama daca o doctrina e sau nu dintre cele pentru care merita sa lupti+ Problema noastra e una de ec&ilibru. =nii dintre noi ingusteaza prea mult cercul doctrinei. *i rup partasia cu oricine care nu le impartasesc cu exactitate opiniile. Ce este erezia? )iblia oloseste cuvantul erezie si eretic cu doua sensuri. 15 Cor 55:5:; >al ?:5:"6@; -it 9:5@"552. =n credincios care re uza sa accepte adevarul revelat poate i numit eretic. %l 6-lea sens al termenului se re era la cei care au devieri doctrinare serioase. 16Pt 6:52. .unt erezii propovaduite de invatatori ce neaga doctrinele de baza ale credintei. *rezia/ o invatatura care se opune in mod direct elementelor esentiale ale credintei crestine" asa ca adevaratii crestini trebuie sa se delimiteze de cei care o propovaduiesc. Sa ne intoarcem la lucrurile de baza Pentru 3 a ace teologie4 trebuie sa ne angajam intr-o gandire antitetica. %dica"daca a irmam o doctrina" trebuie sa negam opusul ei. ( asemenea gandire sta la baza intregii rationalitati; e o unctie necesara a mintii"si nu numai-ea e in acord si cu invataturile )ibliei. De exemplu" sa luam a irmatia: 3 0umai )iblia e Cuvantul lui Dumnezeu pentru noi.4 Daca ea e adevarata" exclude alte surse de revelatie si autoritate1 cartea lui $ormon" Coranul" scrierile lui *llen A&ite etc2 Cei dintre noi care cred ca )iblia e singura sursa a revelatiei lui D nu se asteapta la descoperiri venite din gura vreunui guru sau pro et sau evang&elist ce produce treziri. Din clipa in care acceptan ca )iblia e singura baza pt toata doctrina" vom vedea ca insasi )iblia ne ajuta sa de inim acele doctrine care nu sunt negociabile. Pe tot parcursul 0-" suntem con runtati cu doctrina mantuirii si cu restul doctrinelor care o sustin. (ar c%iar dac noi !nine sau un !n$er din cer ar veni s v propovduiasc o )van$%elie, deosebit de aceea pe care v*a propovduit-o noi, s "ie anate a+ Cu a ai spus, o spun i acu : dac v propovduiete cineva o )van$%elie, deosebit de aceea pe care ai pri it-o, s "ie anate a+ (,alateni 1:--.) (ar c!nd a venit C%i"a !n /ntio%ia, i-a sttut ! potriv !n "a, cci era de os!ndit. (,alateni 2:11) C!nd i-a v0ut eu c nu u bl drept dup adevrul )van$%eliei, a spus lui C%i"a !n "aa tuturor: 1(ac tu, care eti 2udeu, trieti ca 3ea urile, i nu ca 2udeii, cu sileti pe 3ea uri s triasc !n "elul 2udeilor45 (,alateni 2:1&) Totu, "iindc ti c o ul nu este socotit nepri%nit, prin "aptele 6e$ii, ci nu ai prin credina !n 2sus 7ristos, a cre0ut i noi !n 7ristos 2sus, ca s "i socotii nepri%nii prin credina !n 7ristos, iar nu prin "aptele 6e$ii# pentruc ni eni nu va "i socotit nepri%nit prin "aptele 6e$ii. (,alateni 2:18) Claritatea *vang&eliei e una dintre doctrinele pt care ar trebui sa im dispusi sa ne dam viata. Doctrinele fundamentale ale Evangheliei 1. Noi afirmam ca Dumnezeu e sfant. Daca D nu ar i s ant" *l nu i-ar putea primi pe pacatosi ara o jert a. Cci )u s!nt (o nul, (u ne0eul vostru# voi s v s"inii, i "ii s"ini, cci )u s!nt s"!nt# s nu v "acei necurai prin toate aceste t!r!toare cari se t!rsc pe p !nt. Cci )u s!nt (o nul, care v*a scos din ara )$iptului, ca s "iu (u ne0eul vostru, i s "ii s"ini# cci )u s!nt s"!nt. (6eviticul 11:&&-&5) 0oi negam si aptul ca Dumnezeul )ibliei e identic cu %lla& sau cu zeii budismului"&induismului etc

2. Noi afirmam ca Isus e Dumnezeu intrupat. 9rea iubiilor, s nu dai cre0are oricrui du%# ci s cercetai du%urile, dac s!nt dela (u ne0eu# cci !n lu e au ieit uli prooroci incinoi. (u%ul lui (u ne0eu s-l cunoatei dup aceasta: :rice du%, care rturisete c 2sus 7ristos a venit !n trup, este de la (u ne0eu# i orice du%, care nu rturisete pe 2sus, nu este dela (u ne0eu, ci este du%ul lui /nti%rist, de a crui venire ai au0it. )l c%iar este !n lu e acu . (1 2oan &:1-') !oan 5:5; *vrei 5:7 0oi negam ca !sus din 0azaret ar putea i separat de <ristos; negam ca ar exista un Cristos al gnosticilor sau universal in sanul tuturor religiilor; negam doctrina martorilor lui !e&ova con orm careia Cristos e o iinta creata. %ceste doctrine ne pun intr-un con lict direct cu !slamul" care invata ca !ntruparea e o blas emie. %tunci cnd purtam un dialog cu musulmanii" tb sa ne aducem aminte de aptul ca aversiunea lor ata de intrupare se bazeaza pe ideea gresita ca noi"crestinii" credem intr-o -rinitate de natura izica. %st el" pt un musulman" a irmatia ca !sus e Fiul lui D inseamna ca -atal a avut relatii intime cu $aria. 0oi tb sa accentuam aptul ca credem intr-o -rinitate spirituala"nu una izica. 3. Noi credem intr-o ispasire facuta in locul nostru. 7ristos, de ase enea, a su"erit odat pentru pcate, )l, Cel nepri%nit, pentru cei nele$iuii, ca s ne aduc la (u ne0eu. )l a "ost o or!t !n trup, dar a "ost !nviat !n du%, (1 9etru ':1-) 0oi negam ca D ne-ar putea mantui doar prin dragostea Bui" ara sacri iciul lui <ristos; negam ca ar exista alti mijlocitori intre noi si D:ingeri"s inti etc 4. Noi afirmam ca suntem niste pacatosi prin natura si alegerile noastre ;oi erai ori !n $reelile i !n pcatele voastre, ()"eseni 2:1) 0oi negam orice ora de mantuire prin apte; negam per ectibilitatea naturii umane. 5. Noi afirmam ca mijlocul prin care primim mantuirea e credinta singura 9entruc noi crede c o ul este socotit nepri%nit prin credin, "r "aptele 6e$ii. (<o ani ':2-) $antuirea trebuie sa ie un dar"deoarece nepri&anirea de care avem nevoie e tocmai cea pe care nu o avem. 0oi negam ca mantuirea ar i mediata prin sacramente1botez"Cina etc2; negam ca darul manturii devine al nostru printrun proces de cooperare dintre noi si Dumnezeu. 6. Noi afirmam ca siguranta mantuirii vine prin odi na in suficienta lucrarii lui !ristos pentru noi. =i rturisirea este aceasta: (u ne0eu ne-a dat viaa vecinic, i aceast via este !n Fiul >u. Cine are pe Fiul, are viaa# cine n*are pe Fiul lui (u ne0eu, n*are viaa. ;*a scris aceste lucruri ca s tii c voi, cari credei !n 3u ele Fiului lui (u ne0eu, avei viaa vecinic. (1 2oan 5:11-1') 0oi negam ca siguranta mantuirii e bazata pe aptele noastre" cu precizarea ca aptele noastre trebuie sa ie o dovada a credintei noastre mantuitoare; negam ca am putea avea aceasta siguranta prin orice el de ritual al bisericii sau prin sinceritatea sau aptele noastre bune. Daca credem ca atunci cnd !sus a murit si a inviat *l a acut -(- ce era necesar pt a i primiti in prezenta unui Dumnezeu s ant; daca acceptam ce a acut *l pt noi" atunci vom i mantuiti si vom sti acest lucru. Cum se poate cunoaste ca un om postmodern s-a convertit cu adevarat? 0u prin aptul ca spune ca el crede in !sus" caci si dracii cred" si se in ioara. 0u prin aptul ca sustine ca B-a acceptat pe <ristos ca $antuitor" caci multi cred ca au acut acest lucru prin intermediul sacramentelor"e orturilor. 0oi stim ca un om intelege *vang&elia atunci cnd admite ca e un pacatos si ca nu poate ace nimic in vederea mantuirii sale; a irma ca B-a acceptat pe <ristos pt ca numai *l are nepri&anirea pe care o cere si spune ca stie ca Cristos este"din acest motiv" singura cale care duce la -atal. Crestinii cu discernamant ii vor testa pe invatatori" pro eti" evang&elisti prin claritatea cu care invata acestia *vang&elia Crucii. !ar cnd *vang&elia e distorsionata sau ignorata" noi putem sti cu certitudine ca am intalnit un invatator pe care nu trebuie sa-l urmam. Caci numai Crucea" inteleasa in mod corect" ne poate duce acasa la -atal. !ntr-o epoca a con uziei"tb sa ne tinem de lucrurile de baza.