ITALIA

Situata n partea meridionala a Europei, Italia este o tara continentala, peninsulara si insulara, ale carei "radacini" sunt nfite parca n arcul Alpilor din centrul continentului si se prelungeste pna n apropierea Africii (tarmurile Siciliei se afla la numai 150 km de acest continent), astfel ca eapole ( apoli) este mai aproape de !unis dect de "ilano# $ntre aceste limite naturale, respecti% ntre Alpi si mare (Insula &ampedusa), este o distanta, pe a'a nord(sud, de aproape 1)*0 km# Acolo se afla regiunea geografica italiana, a carei suprafata (+),#000 kmp), respecti% Italia, inclusi% -itta del .aticano, /epu0lica di San "arino, 1rincipatul "onaco, El%etia italiana, .ene2ia 3iulia si Istria (fosta 4ona 1+), ca si insulele i22ardo, -orsica, ar5ipelagul "alta# 6 serie de teritorii aflate n lungul frontierei alpine au fost cedate 7rantei (1icola San 8ernardo, stnca "oncenisino, .alle Stretta, "onte !5a0or, "onte -5a0erton, .alle del /io Seco, .alle Superiore /oia, pasurile 9i !enda Si 8riga), dar altele, teritorii transalpine, apartin din punct de %edre oro5idrografic Italiei: Sondorio, Alto Adige, 1asul !ar%isio# 7ac parte din teritoriul /epu0licii Italiene si Insulele 1elagie, situate pe continentul african# 9e altfel, tocmai datorita acestei po2itii geografice, Italia este puternic influentata, n nord, de lumea alpina, iar n sud de pre2enta "arii "editerane, ale carei ape i scalda tarmurile pe mai 0ine de ;,50 km#

referat.clopotel.ro

1#!oate drumurile duc la /oma 1eninsula Italica, asemuita datorita formei sale cu o "ci2ma", patrunde adnc n mi<locul apelor "editerane, ape ce au fa%ori2at, nca din antic5itate, strnse legaturi cu ci%ili2atiile ri%erane# 1eninsula propriu(2isa este stra0atuta, de la un capat la altul, de lantul muntilor Appennini, ade%arata a'a orografica, lunga de peste ;00 km si lata de cel mult 150 km, ce culminea2a n sectorul central cu masi%ul 3ran Sasso d=Italia ()#*1,m)# de o parte si de alta a culmii, dealurile formea2a un relief %alurit care este tra%ersat de doua autostra2i, ce leaga orasele, porturile si statiunile 0alneare de pe cele doua tarmuri: tirenian, n %est (3eno%a, 1isa, &i%orno, /oma, apoli) si cel adriatic, n est (/a%enna, Ancona, 1escara, 7oggia, 8ari, 8rindisi) scotnd din i2olarea ancestrala sudul peninsulei, numit "me22ogiorno"# -limatul 0lnd de pe aceste tarmuri de%ine din ce n ce mai calduros si mai secetos spre sud si mai aspru catre interior, unde capata caractere montane# $n aceste conditii s(a de2%oltat, nca din cele mai %ec5i timpuri, ci%ili2atia etrusca (cetatile etrusce e'istau pe colinele de la poalele muntilor nca de pe %remea cnd mlastinile dainuiau printre cele sapte coline pe care s(a ridicat apoi /oma)# Aglomeratia romana ocupa o po2itie de tran2itie ntre nordul continentului si me22ogiorno, cu cladiri ce su0linia2a rolul sau de capitala politica, religioasa si turistica a Italiei# Acolo, pe malul drept al !i0rului, se afla -itta del .atican (Statul .atican, cu o suprafata de 0,,, kmp si aproape >00 locuitori), centru mondial al catolicismului, cunoscut su0 numele de Sfntu Scaun(sediul referat.clopotel.ro

papalitatii, al -olegiului -ardinalilor si al consiliului 1ontifical# "ai spre sud, la poalele .e2u%iului, ce se oglindeste n apele golfului omonim, ncon<urndu(l n trepte, se afla orasul apoli si o serie de mici sta?iuni 0alneare: 1o22uoli, 1ompei, Ercolano, precum si cele doua perle ale turismului italian: insulele -apri si Isc5ia# -ele doua insule mari ce nc5id 0a2inul "arii !ireniene: Sicilia ()5#;0; kmp) si Sardinia (),#0*0 kmp), ca si insulitele raspndite n <urul lor (Strom0oli, .olcano, Salina, Egadi, s#a#) apartin n totalitate tipului de peisa< mediteranean: munti %ulcanici de2goliti de %egetatie, coline acoperite de ntinse podgorii, de paduri si plantatii de maslini, sau de tufisuri alcatuite din plante adaptate la conditiile de ariditate, pla<e ncinse de ra2ele dogoritoare ale Soarelui# )#Italia continentala ordul Italiei este foarte diferit de restul tarii, caci peisa<ele muntilor nalti, ale dealurilor piemontane si ale cmpiei manoase sunt asemanatoare Europei continentale de dincolo de Alpi# 9e altfel, lantul arcuit al "untilor Alpi nu mai este de multa %reme o 0ariera ntre Italia si continent# 1e lnga %estitele trecatori tra%ersate, nca din antic5itate, de drumuri transalpine, a2i nu mai putin de opt tuneluri (@araAanken, !auern, St# 3ut5ard, Simplon, 3rand St# 8ernard, "ont 8lanc, 7re<us, !enda) asigura legaturi mi'te, prin mari a'e fero%iare si rutiere, ntre Italia si restul continentului# !ot n partea nordica a Italiei se afla 0ogata -mpie a 1adului, de o parte si de alta a celui mai lung flu%iu italian (B5) km)# n a'ul acestei cmpii, orientat sud(%est, se afla o serie de orase cu %ec5i traditii referat.clopotel.ro

culturale (1iacen2a, -remona, "anto%a, 7erra, /o%igo, 1ado%a)# -mpia se termina la tarmul "arii Adriatice printr(o delta mlastinoasa, ce separa doua ntinse lagune: cea nordica, laguna .enetta (pe nisipurile careia se afla .enetia) si cea sudica &aguna -omacc5io (stra<uita la sud de /a%enna)# A2i, cmpia este ferita de inundatii, prin digurile construite de o parte si de alta a 1adului, iar delta este greu de a fi recunoscuta: doar cte%a grinduri, pe coama carora se pastrea2a plcuri din padurea originara, declarate re2er%atii naturale n cadrul marelui 1arc ational 9elta del 1o# $mpre<urul cmpiei, se desfasoara un 0ru de dealuri piemontale dispuse ca un lung amfiteatru desc5is spre Adriatica# 1e ma<oritatea colinelor s(au ridicat ase2ari fortificate, ce se pastrea2a pna n 2ilele noastre# 9intre ele, unele s(au de2%oltat ulterior ca cetati medie%ale: /a%enna, 8ologna, 1arma, 8rescia, .erona, !re%iso etc# 9aca !orino si 3eno%a au caracterele unor mari capitale regionale, "ilano <oaca rolul unei metropole industriale si financiare europene, iar porturile 3eno%a, !rieste si .enetia ("estre) apro%i2ionea2a cu materii prime nu numai mordul Italiei, ci si regiuni central europene# +#-aput "undi -u aproape 5> milioane de locuitori, Italia este una dintre cele mai populate tari europene# $n acelasi timp, datorita atractiilor turistice (peisa<e alpestre, statiuni pentru sporturi de iarna, pla<e si insule cele0re, o moderna retea de autostra2i si coc5ete referat.clopotel.ro

5oteluri), dar mai ales pentru inestima0ilele %alori artistice si intelectuale, ea este %i2itata anual de peste B5 milioane de turisti, din care mai mult de <umatate %in de peste 5otare# 9upC legendC, /oma a fost fondatC cCtre anul ;5+ # Dr# 6rasul regilor etrusci si latini, de%enit pentru un timp o repu0lica consulara, a a<uns capitala magnifica si nfloritoare a %astului Imperiu /oman, adunnd %estigii ale artei si culturii din ntreaga lume antica, ale carei ecouri le au2i si asta2i ntre 2idurile -ollosseului# 9e%enind apoi capitala spiritualitatii crestine, s(a m0ogatit cu numeroase lacase de cult, ncepnd cu 8asilica sfintilor ereo si Ac5illeo si catacom0ele 9omitilla, continund cu imensul ansam0lu al 8asilicei San 1ietro ridicat pe amplasamentul -ircului lui 3aius si eron si apoi cu 8asilica Sfintei Sa0ina# Alaturi de acestea, au fost naltate ulterior splendori 0aroce si no0ila ar5itectura renascentista# $n sec# al E.(lea, n partea nordica si centrala a Italiei, a a%ut loc o miscare de re%igorare a artei, de iesire a ei din canoanele E%ului "ediu timpuriu(/enasterea artelor# 6rase ca .enetia, 1ado%a, "ilano, Fr0ino sau 7lorenta au de%enit "capitale" ale /enasterii, alaturi de o pu2derie de centre artistice si ar5itecturale (.incen2a, -remona, .erona, 1arma, "odena, 7errara, Siena, /imini si 8ologna)# 7lorenta a fost fondat(a) n anul 5* # Dr#, pe malurile Arnoului, din porunca lui Iulius -esar# umit apoi 7lorentia !uscorum, orasul nc5inat 2eitei 7lora, di%initate a prima%erii si fecunditatii, a fost referat.clopotel.ro

apoi fortificat la sfsitul sec# al EIII(lea, nc5i2nd n interior 1ala22o della Signoria (a2i 1ala22o .ec5io)# 1opulat de negustori, camatari si 0anc5eri influenti, precum familia "edici, 7lorenta a de%enit un mercenat pentru pictori, sculptori si ar5itacti# Adsmira0ilele opere de arta datorate artistilor "ic5elangelo, /afael, 8otticelli si multi altii, au co0ort frumusetea celesta pe pamntul !oscanei# Acestor 0ogatii li se adauga cele din %ecinatatea marii, de la .enetia# 9upa repetate na%aliri ale 0ar0arilor, ce au o0ligat populatia din 8renta sa se refugie2e pe insulitele lagunei .enetta, la mi<locul sec# al E.(lea au fost ridicate, pe piloni si platforme de lemn, primele constructii, cu spri<inul cetatii %ecine, /a%enna# Su0 influenta celor ce s(au refugiat acolo dupa caderea 8i2antului, .enetia a de%enit locul de ntlnire al culturii 6rientului cu cea a 6ccidentului, al artei 0i2antine cu cea gotica# A2i, trecnd pe -anale 3rande, prin 1alatul 9ogilor sau 8asilica Santa "aria della Salute, nu poti sa nu ncerci emotia de a pri%i picturile cele0re datorate unei pleiade ce a nceput cu -arpaccio si s(a nc5eiat cu -analetto# 9e aceea, /oma (-aput "undi), 7lorenta ( oua Atena) si .enetia (Sotia marii) sunt considerate %alori ce apartin lumii ntregi, nu numai Italiei# -apitolul II( .edi 1#-ampania Situata n partea de nord a arealului geografic si etnologic "e22ogiorno, pro%incia -ampania se ntinde pe 1+#5*5 kmp si are o populatie de peste 5 milioane de locuitori (1**1), din care aproape un sfert formea2a aglomeratia ur0ana eapole# -atre %est, -ampania referat.clopotel.ro apoli e poi muoriG

pre2inta unul dintre cele mai pitoresti sectoare ale litoralului tirenian: trei largi arcuri, delimitate de promontorii care marginesc tot attea golfuri: 3aeta (ntre capurile -irceo si "iseno), apoli (ntre capul "iseno si 1eninsula -ampanella) si Salerno (ntre peninsulele -ampanella si &icosa)# Este suficient sa amintim ca n prelungirea a doua promontorii centrale se afla cele mai renumite insule italiene, Isc5ia (-apul "iseno) si -apri (1eninsula -ampanella), ca sa ntelegem importanta celor patru puncte cardinale ale mira<ului -ampaniei: eapole, .e2u%iu, -apri si Isc5ia# Acestea, alaturi de !orre di 3reco, !orre Annun2iata, -astelammare di Sta0ia, 1ompei, Sarno, ocera, Amalfi si Solerno, fac parte din "colierul" de perle ale turismului %e2u%ian# )#9e la 1aleopolis la eapole

-lasicii latini au denumit arealul colinar n care a aparut si s(a de2%oltat orasul eapole "-ampania 7eli'", datorita e'traordinarei fertilitati a solurilor sale %ulcanice si a climei mediteraneene de o inegala0ila 0lndete# 1oate tocmai de aceea, nca din negura istoriei, n spatiul napolitan au e'istat premisele de2%oltarii unor temeinice ase2ari ce s(au succedat n timp: 1art5enope, colonie a grecilor din insula /5odos, 1aleopolis, sau "orasul %ec5i", datnd din sec# al IE(lea , Dr#, colonie a locuitorilor din -uma %ecina, iar pe locul pe care se afla a2i -astel dell=6%o, ase2area ce a%ea sa dea numele actual: eapolis, sau "orasul nou" (sec# al .(lea # Dr#), colonie a grecilor din Insula Eu0eea# $n perioada marii e'pansiuni a Siracu2ei, eapole se de2%olta ca un important centru regional, moti% pentru care referat.clopotel.ro

de%ine un aliat de nade<de al /omei n ra20oaiele purtate cu -artagina pentru suprematia n 0a2inul mediteranean# 9upa ce a de%enit municipium (*0 # Dr#), orasul cunoaste mai multe epoci de nflorire(cnd, pe matricea greceasca a edificiilor sale sau alaturi de ele se nalta palatele somptuoase ale patricienilor(sau de decadere(cnd persecutiile facute crestinilor s(au rasfrnt asupra tuturor locuitorilor# 6 data cu de2integrarea Imperiului /oman, eapole a de%enit un ducat autonom ce a strnit 0i2antinilor, musulmanilor si norman2ilor dorinta de a(l cuceri# 9upa o scurta perioada, cnd si(a pastrat autonomia, /egatul eapolelui a trecut, alternati%, su0 su2eranitatea Spaniei (casa de Aragon) sau a 7rantei (casa Ange%inilor), iar apoi a Austriei (casa de 8ur0on)# Insurectia din 1>,> si %ictoria lui 3ari0aldi mpotri%a 1iemontului (1>B0), a alaturat orasul Italiei unite# +#$n %i2ita la familia###9e An<ou Autostrada dintre 8ari si eapole te poarta rapid peste curmaturile Apeninilor &ucani, pe %aile largi, dar ntortoc5eate, din 8asilicata, apoi pe su0 colinele i2olate ce poarta orase(cetate din -ampania# 1rimul loc pe care tre0uie sa(l %i2ite2i este -astelul de An<ou# Aceste castel a fost naltat pentru a %eg5ea portul, inima comerciala, n a doua <umatate a sec# al EIII(lea# 1e lnga fortificatiile de<a e'istente, adaugarea 2idurilor sale groase, austere, dar capa0ile sa apere orasul de orice atac cu artilerie na%ala, i(au moti%at si numele de -astelul ou# Intrarea n castel se face pe o punte aruncata peste %ec5iul sant cu apa ce ncon<ura patrulaterul auster# A0ia dupa ce treci pe su0 "Arcul de !riumf", remarci detaliile sculpturale ce referat.clopotel.ro

ornea2a aceasta intrare si respiri atmosfera salilor prin care (sau perindat persona<e ilustre: 1apa -elestin al .(lea, 3iotto, 1etrarca, 8occacio, -aracciolo, Ettore 7ierramosca sau -arol al .(lea# &asnd n urma portul si -astelul de An<ou, te poti ndrepta catre fatada neoclasica a 3aleriei Fm0erto I, din inima orasului# In %ecinatate, 8iserica San 7ernando si !eatrul San -arlo formea2a un cadru magnific 1ietei !rieste e !rento# 1eriplul prin -ampania poate continua cu 1ia22a del 1ie0iscito, dominata de cupola larg 0oltita a 8asilicii San 7rancesco di 1aola, apoi In apropiere de 1ia22a -arita, unde se afla unul dintre cele mai repre2entati%e monumente ale 0arocului tr2iu: 3uglia dell=Immacolata# Fn alt punct de re2istenta al circuitului turistic napolitan este -astelul dell=6%o, ridicat pe o insulita legata de tarm printr(o lunga pasarela de piatra# 9e acolo ai o splendida perspecti%a catre .e2u%iu, care ti se arata n toata maretia lui# eapole ,#1ompei 6rasul a fost ridicat n sec# al .III(lea # Dr# 9e o populatie italica, osci, pe un platou %ulcanic la sud de .e2u%iu, ntr(un spatiu alimentat de apa a numeroase i2%oare, de o parte si de alta a .aii Sarno# 1rimele constructii au fost atri0uite initial grecilor, dar recentele descoperiri ar5eologice au sta0ilit ca n sec# al .I(lea # Dr# 6rasul a fost cucerit de etrusci, apoi, n sec# al .(lea, de catre samniti si cumani, iar n sec# al I.(lea # Dr# A intrat su0 referat.clopotel.ro

su2ernitate romana# Influenta greaca n ar5itectura s(a pastrat si n perioada de glorie romana, din sec# al II(lea # Dr#, cnd somptuasele palate (de e'emplu, -asa 7aunului, decorata cu statuia "9ansul 7aunului" si cu mo2aicul repre2entnd 0atalia de la Issus dintre Ale'andru cel "are si darius) s(au nmultit, iar personalitati cele0re ale epocii (Silla, -icero s# a#) s(au sta0ilit aici# !eri0ila eruptie din ;* d# Dr# a acoperit orasul cu un strat gros (;(> m) de la%a, la5ar si cenusa, astfel ca urmele lui au disparut timp de 15 secole# -u oca2ia unor lucrari de canali2are a rului Sarno, ar5itectul 9omenico 7ontana a scos la lumina mai multe dale de piatra cu inscriptii romane, atestare certa a enigmaticului 1ompei# A0ia n 1;,>, su0 patrona<ul regelui -arol de 8our0on, au demarat primele lucrari de decopertare# Ele s(au e'tins mai 0ine de un secol si au scos la i%eala nu numai cladiri, dar si statui, fresce si mo2aicuri cu scene mitice, si c5iar amprente umane ale %ictimelor eruptiei, portaluri si o0iecte de cult, ce au fost initial ga2duite n AntiHuariumul inaugurat n 1>B1# coplesitorul numar de opere de arta scoase la lumina 2ilei a depasit cu mult capacitatea de a fi ga2duite aici, astfel ca cele mai multe au fost transferate n "u2eul ational de Ar5eologie din eapole# -apitolul III(1uglia si 8rasilicata 1eisa<ul si istoria celor doua pro%incii din "e22ogiorno se mpletesc ntr(un amalgam de caractere particulare ce au ca re2ultat o lume misterioasa, plina de originalitate# Ariditatea climatului, goliciunea culmilor, %aile fertile, tarmurile nsorite, dar si i2olarea milenara fata de restul peninsulei au mentinut acest spatiu n afara curentelor referat.clopotel.ro

sociale, istorice si turistice# !oate acestea au contri0uit la pre2er%area unui patrimoniu istoric, cultural si natural greu de regasit pe alte meleaguri# 1#6 lume misterioasa 1F3&IA este o pro%incie destul de ntinsa (1*#+,; kmp) si de populata (peste , milioane de locuitori)# Ea ocupa o fsie de la 1romontoriul 3argano pna la "tocul" ci2mei peninsulare, n lungul careia apar cte%a culmi ale Appenninilor 9aunei, apoi promontoriul calcaros "t# 3argano, 1latforma car0onatica <urasica si cretacica "urge( Apula, precum si arealele <oase pliocen(pleistocene &ecce si 7osa 8radanica# -atre nord(est, est si sud, aceasta fsie este marginita de tarmul adriatic, lung de >)* km# depresiunea tectonica situata n am0ele pro%incii (7osa 8radanica, drenata de rul 8radano)leaga nu numai Appennini din %est de Alta "urgia la est, ci si 1uglia de 8rasilicata# 8/ASI&I-A!A, cea mai mica pro%incie din sudul peninsulei, are o suprafata de *#**) kmp si este, n cea mai mare parte, muntoasa, caci aici se desfac catre sud(est culmile Appenninilor &ucani, printre care serpuiesc %aile 8radano, 8adento, -a%one, Agri si Sinni# 9oua masi%e se impun prin altitudine: "onte del 1apa ()#005 m) si "onte 1ollino ()#);1 m), dar cel mai spectaculos este pe departe %ulcanul "onte .ulture (1#+); m), cu caldera mpadurita "onticc5io, n care se gasesc doua lacuri pitoresti: 3rande si 1iccolo# 8rasilicata este cea mai putin populata pro%incie din Italia, a%nd cu putin peste B00#000 referat.clopotel.ro

locuitori# )#6 succesiune de ci%ili2atii suprapuse !raseul 8ari( Altamura( "atera( &agopesole( "t# 3argano( "anfredonia( 8ari, lung de B)5 km, ti permite nu numai sa cunosti peisa<ul auster, dar impo2ant din "e22ogiorno, dar si succesiunea ci%ili2atiilor ce si(au lasat amprenta# -unosti si minunatele orase, cu fortificatiile lor aparute n diferite perioade de dominare straina n regiune, ci si marturiile ar5eologice din <ur, care atesta originile preistorice ale ci%ili2atiei lucaniene, al0eata monumentelor artistice de la marginea ntinderii peste Adriatica a 3reciei antice, precum si datinile si o0iceiurile mostenite, de o importanta remarca0ila pentru destinele acestei populatii# +#Amprentele din calcar 9upa un drum serpuitor printre colinele al0icioase Alta "urgia, m0racate la poale cu plantatii de %ita(de(%ie si maslini, a<ungi n Altamura# &a "u2eul Ar5eologic de Stat gasesti sali n care sunt e'puse fragmente ceramice si %ase restaurate, o0iecte din metal pro%enind din Alta "urgia# 1iesa de re2istenta o constituie sectiunea "6mul de Altamura", respecti% sc5eletul uman complet gasit n 3rota di &amaluanga, datat pleistocenul mediu (posi0il tip eandert5al)# Sc5eletul a fost 0ine conser%at de concretiunile calcaroase ce s( au depus peste el# &a numai B km de Altamura, la 1ontirelli, patrun2i ntr(un sanctuar al dino2aurilor# Este %or0a despre o cariera de calcare, unde, n timpul lucrarilor de e'tractie, a fost descoperita, referat.clopotel.ro

n prima%ara anului 1***, o suprafata structurala, datnd din cretacic, cu numeroase microca%itati# 1aleontologii care le(au cercetat au a<uns la conclu2ia ca ele repre2inta impresiuni ale la0elor unor dino2auri er0i%ori, ce tra%ersau sedimentele unui facies calcaros umed# -u timpul ele s(au uscat, iar sedimentele ce s( au transformat n roci au fost fosili2ate, conser%nd pna a2i aceste amprente# Au fost descoperite trei piste cu peste +000 de amprente, dar specialistii de la Fni%ersitatea "&a Sapien2a", din /oma, au emis ipote2a ca acest areal este mai %ast, cuprin2nd cte%a sute de piste cu peste +0#000 de amprente, considerndu(l cel mai 0ogat areal cu amprente dino2auriene din lume#
Bibliografie Terra Magazin-nr.9/septembrie 2001; pg.12 Terra Magazin-nr.10/octombrie 2001; pg.1 Terra Magazin-nr.11/noiembrie 2001; pg.12

referat.clopotel.ro