I. ANALIZA FUNADAMENTAL 1.

CONTEXTUL MACROECONOMIC Pe parcursul lunii februarie am asistat la o stagnare a ritmului de convalescenta a economiei mondiale in urma resimtirii valurilor Marii Recesiuni cea mai severa criza economico-financiara pe mapamond de la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Atat indicatorii din sfera economiei financiare, cat si cei din sfera economiei reale au cvasistagnat in februarie, evolutii care exprima, dupa parerea mea, aspecte divergente. Pe de o parte, evolutia indicatorilor din economia financiara poate fi interpretata ca o consolidare a momentului pozitiv initiat in a doua jumatate a anului !" . Pe de alta parte, evolutia indicatorilor din economia reala exprima dificultatea procesului de transmisie a sentimentului pozitiv din piete catre climatul investitional. #a nivelul economiei reale, indicatorul Baltic Dry barometru al comertului international a stagnat in februarie la aproximativ $%! p.. Practic, acest indicator continua sa se situeze in apropiere de nivelul minim istoric, exprimand faptul ca nu am asistat la relansarea durabila a investitiilor in economia reala pe mapamond, data fiind persistenta unui climat dificil. &conomia americana pare sa prezinte rezistenta la problemele de natura fiscal-bugetara, dar si din sfera mixului de politici economice. Atat industria prelucratoare cat si sectorul de servicii au accelerat in februarie, luna in care dinamica indicatorilor de sentiment, dar si a pietei fortei de munca exprima faptul ca am putea asista la o accelerare a economiei in a doua jumatate a anului curent. Acest scenariu este conditionat insa de neintensificarea factorilor de risc. De cealalta parte a Atlanticului am observat evolutii mixte ale indicatorilor macroeconomici, confirmandu-se scenariul de prelungire a recesiunii cel putin in primul trimestru al anului curent. Desi liderii politici au ajuns la un acord in ceea ce priveste 'ugetul &uropean pentru exercitiul financiar !"(- ! !, rezultatul alegerilor parlamentare din )talia atrage atentia cu privire la discrepanta intre ceea ce se decide la 'ruxelles in termeni de politica economica, ceea ce se implementeaza in realitate si vointa populatiei. )n Asia indicatorii macroeconomici au prezentat evolutii mixte. Pe de o parte, economia nipona a iesit din recesiune in trimestrul )* din !" . Pe de alta parte, evolutia indicatorilor PM) din +,ina atrage atentia cu privire la sustenabilitatea procesului de inflexiune. Pe plan intern economia a evitat, la limita, a --a recesiune din ultimii ( ani, dar continua sa se zbata intr-o stare de cvasistagnare, in contextul prelungirii secetei de capital, dar si a aspectelor referitoare la dificultatea implementarii reformelor structurale. )n sfera economiei financiare, pietele de capital tranzactioneaza in acest moment la nivelul maxim din vara anului !!. /indicele global M0+)1. 0e remarca indicele american Do2 3ones care a depasit la inceputul lunii martie maximele istorice. Aceste evolutii au fost determinate de semnalele de rezistenta a economiei americane la problemele fiscal-bugetare, de perspectivele de stabilizare macroeconomica din 4ona &uro, dar si de declaratiile reprezentantilor principalelor banci centrale pe mapamond /in directia continuarii politicilor monetare expansioniste, pentru sustinerea proceselor de ajustare 5 relansare in urma valurilor crizei mondiale1. Din perpectiva termenului foarte scurt si scurt, economia mondiala va continua sa evolueze la un ritm sub potential. 6 accelerare a ritmului de evolutie a economiei mondiale este dependenta de relansarea durabila a fluxurilor investitionale in economia reala. Atrag atentia cu privire la factorii de risc /macro-financiari, politici, sociali, geopolitici1 care se pot intensifica

oricand, cu impact nefavorabil pentru mersul economiei mondiale7 problemele structurale de natura fiscal bugetara si mixul de politici economice in 0tatele 8nite, persistenta contractiei si a divergentei economice in 4ona &uro, seceta de capital, rambursarea imprumutului extern si procesul de ajustare a sectorului bancar in Romania. &volutiile recente ale principalilor indicatori macroeconomici pe mapamond exprima premise benigne pentru pietele de actiuni pe termen scurt. +u alte cuvinte, range-ul continua sa fie scenariul central de previziune pentru indicii bursieri din pietele de capital. Apreciez ca, in acest moment, indicii din pietele mature sunt fairl9 valued, o continuare si accelerare a rall9-ului din ultimele luni fiind dependenta de relansarea durabila a fluxurilor investitionale in economia reala. Pe de alta parte, atrag atentia cu privire la factorii de risc, a caror intensificare ar putea determina initierea unui trend descendent pe pietele de capital. 2. ANALIZA SECTORIALA 2.1.1. EVOLUTIA SECTORULUI ENERGETIC )n anul !!$ privind dezvoltarea durabila a resurselor energetice, sectorul energetic a fost la nivelul 8&, fiind unul din principalii producatori de gaze cu efect de sera. )n cazul nelu:rii unor masuri drastice la nivelul 8&, in ritmul actual de evolu;ie a consumului de energie si la te,nologiile existente <n anul !!$, emisiile de gaze cu efect de sera a crescut la nivelul 8& cu circa %= >i la nivel global cu circa %%= pana in anul !-!. 0-a constata in anul !!., ca statele membre 8& s-au angajat in realizarea reducerii consumului de energie finala cu cel putin ?= intro perioada de noua ani / !!.- !"@1 comparative cu consumul din ultimii cinci ani / !!"- !!%1. Pentru cresterea securitatii energetice, in anul !!. s-a descurs la adoptarea unor masuri interne, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice >i asigurarea tranzitelor de resurse energetice prin tara. Aivelul ridicat al pregatirilor utilajelor intreprinderilor, au asigurat securitatea au asigurat securitatea energetic: a ;:rii >i alimentarea consumatorilor cu energie termic: <n situa;ia dificil: a crizei privind furnizarea gazelor naturale care s-a produs la <nceputul anului !!?. Reorganizarea sectorului energetic a fost o conditie a dezvoltarii energetice durabile in anul !!?, iar deciziile privind siguranta energetica a RomBniei au reprezentat o parte importanta a politicilor legate de strategia nationala de aparare, mai ales in conditiile actualei crize financiare si a crizei de resurse energetice primare. 2.1.2. OZI!IA COM ANIEI ETROM E IA!" #N CADRUL SECTORULUI ENERGETIC $I ERS ECTIVELE EI OMV %tr&' S.A. /'*'7 0AP 1 este cea mai important: companie romBneasc: de petrol i gaze, cu activit:i <n sectoarele &xplorare i Producie, Rafinare i Produse Petroc,imice, MarCeting, Daze Aaturale i &nergie. Petrom exploateaz: rezerve dovedite de petrol i gaze estimate la !,? miliarde barili ec,ivalent petrol, o capacitate anual: de rafinare de . milioane de tone i aproximativ %%! de benzin:rii <n RomBniaE-F. +ompania deine, de asemenea, o reea internaional: de %$ benzin:rii, localizate <n Republica Moldova, 'ulgaria i 0erbiaE(F. Producia anual: este de aproximativ % milioane tone iei pe an. Petrom are i o

divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat, amplasat: <n partea de vest a rafin:riei Petrobrazi. Petrom mai deine i importante z:c:minte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor dup: Romgaz, cu o producie anual: de aproximativ @ miliarde metri cubi. +ompania a avut o cifr: de afaceri de - miliarde de euro <n anul !!?, iar <n mai !"! capitalizarea acesteia era de ( miliarde euro. )n urma majorarii capitalului social, 6M*, grupul lider <n industria de petrol >i gaze din &uropa central: de;ine %",!"= din ac;iunile Petrom. 6M* activeaz: <n "- ;:ri din &uropa +entral: <n domeniile de Rafinare >i MarCeting >i <n "? ;:ri pe cinci continente <n domeniul de &xplorare >i Produc;ie, Distribu;ie gaze precum >i Produse +,imice <n $ de ;:ri pe cinci continente. 0tatul RomBn de;ine !,@( = din ac;iunile Petrom, Gondul Proprietatea 0.A. detine !,""=, 'anca &uropean: pentru Reconstruc;ie >i Dezvoltare ,!-= iar @, "= apar;in ac;ionarilor minoritari. 0-a ini;iat un proces de modernizare pentru a se consolida pozi;ia de lider, pentru a asigura viitorul companiei >i pentru a reduce diferen;ele de standarde, care sunt competitive la nivel interna;ional. Acest proces este menit s: <mbun:t:;easc: costurile de operare >i performan;a companiei. Petrom va deveni o companie profitabil: >i puternic:, un lider al economiei romBne>ti. &xperien;a <n domeniu, acumulat: de-a lungul a "%! de ani, te,nologia interna;ional:, eforturile corelate ale exper;ilor romBni >i austrieci creeaz: fundamentul dezvolt:rii companiei <n concordan;: cu datoria noastr: fa;: de ac;ionari, comunitate >i mediu. Petrom a ob;inut rezultate financiare pozitive pentru anul !!%, care vor contribui la <ndeplinirea obiectivelor strategice ale companiei. Pe data de - iulie !!(, 6M*, grupul lider de petrol >i gaze din &uropa +entral: >i de &st, a ac,izi;ionat %"= din ac;iunile Petrom. Hranzac;ia a fost <nc,eiat: <n decembrie !!( prin plata ac;iunilor >i cresterea de capital <n valoare de .-! milioane euro, ce urmeaz: a fi utilizat pentru investi;iile viitoare ale Petrom. Datorita aportului de capital, Petrom este acum preg:tit: pentru o dezvoltare calitativ:. Programul de investi;ii pentru !"- a c:rui valoare total: se ridica la circa - miliarde euro, va sus;ine atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate pentru fiecare segment de activitate. Petrom <mbin: tradi;ia din industria petrolier: cu organizarea modern: a unei companii integrate. Petrom este cea mai important: companie de petrol >i gaze din &uropa de 0ud-&st. 8n actor de succes cu profit sus;inut <n explorare >i produc;ie, rafinare >i marCeting >i gaze naturale. Petrom genereaz: valori >i beneficii pentru ac;ion:rii s:i, pentru angaja;i, partenerii de afaceri >i economia RomBniei <n general. 2.2.1. EVOLU!IA SECTORULUI BANCAR 0istemul bancar romBnesc, pBna la sfBr>itul anului "?.? oferea un num:r limitat de servicii >i produse bancare.Dup: "?.?, RomBnia a fost martor: a multor sc,imb:ri, iar trecerea la o economie de pia;:, a determinat cre>terea num:rului agen;ilor economici priva;i. Acest aspect a determinat nevoia dezvolt:rii unui sistem bancar care s: r:spund: solicit:rilor pie;ei >i s: asigure oferta de produse >i servicii bancare necesare unei economii de pia;:.

Reforma sistemului bancar a <nceput <n "??!-"??", prin elaborarea >i adoptarea unei noi legisla;ii bancare privind organizarea >i func;ionarea b:ncii centrale >i a b:ncilor comerciale. Aoua legisla;ie bancar: se refer: la #egea privind activitatea bancar: /nr. --5"??"1, care a fost <n vigoare <n perioada "??"-"??$I #egea %.5"??. numit: #egea bancar: care a fost recent promulgat: de pre>edintele ;:rii, #egea privind statulul ':ncii Aa;ionale a RomBniei /-(5"??"1, #egea privind procedura falimentului b:ncilor /nr. .-5"??.1. RomBnia ocup: locul cinci <n &uropa +entral: >i de &st <n func;ie de ratingul atribuit mediului <n care opereaz: b:ncile comerciale, cu un calificativ de %., puncte din "!!, potrivit institu;iei irlandeze de cercetare Researc, and MarCets. Ratingul atribuit RomBniei arat: c: evolu;ia sectorului bancar este limitat: de o serie de factori, precum nivelul sc:zut al P)'-ului pe cap de locuitor, volatilitatea P)' >i infrastructura financiar:. Anali>tii nu ofer: informa;ii referitoare la ;:rile care se situeaz: <naintea RomBniei <n clasamentul realizat. Dezvoltarea sectorului bancar a avut la baz: cre>terea creditului neguvernamental, dar >i anticipa;iile bune ale popula;iei privind dezvoltarea afacerilor >i cre>terea profitabilit:;ii. 8n alt element care a stat la baza expansiunii sectorului bancar <n ;ara noastr: a fost >i gradul de dezvoltare mai redus al pie;ei de capital auto,tone >i rolului mai sc:zut al acesteia de finan;are a economiei reale. 0istemul bancar romBnesc nu a fost afectat <n mod direct de criza pie;ei ipotecare subprime, b:ncile romBne>ti neavBnd plasamente <n astfel de instrumente financiare. &fectele sunt mai mult indirecte, prin sc:derea lic,idit:;ii bancare <n ceea ce prive>te finan;area bancar: extern: >i prin cre>terea costului finan;:rii. Jn condi;iile <n care sistemul bancar romBnesc va r:mBne neafectat de diminuarea lic,idit:;ii externe, este de asteptat ca activitatea bancar: din RomBnia s: <nregistreze <n continuare un ritm de cre>tere mai lent comparativ cu anii anteriori.

2.2.2. OZI!IA COM ANIEI E IA! $I ERS ECTIVELE EI BRD(Gr&)*% S&ci+t+ G+,+ral% /'anca RomBn: pentru Dezvoltare1 sau 'RD-0ocDen, este o banc: romBneasc: deinut: de grupul financiar francez 0ociKtK DKnKrale <n proporie de %.,- =. Jn !"!, ea a fost a doua banc: din RomBnia, dup: 'anca +omercial: RomBn: /'+R1, <n ceea ce privete activele /aproximativ ($,(? miliarde leiE"F1 i cota de pia:. Jn martie !"!, societatea avea peste ,% milioane de clieni. Jn anul !!?, 'RD controla "(= din activele sistemului bancar, fiind dep:it: doar de '+R, cu "?,"=. 0ociKtK DKnKrale este prezent: <n RomBnia din anul "?$?, cBnd activitatea micii sucursale se baza pe finanarea sectorului de petrol i gaze prin emiterea de acreditive i scrisori de garanie. Dup: "??!, sucursala a dezvoltat activit:i bancare atBt pentru persoane juridice, cBt i pentru persoane fizice. +u ajutorul altor dou: entit:i /0ociKtK DKnKrale Ginance Developpement i 0ociKtK DKnKrale &uropean &merging MarCets1, 0ociKtK DKnKrale 'ucureti a avut mijloacele necesare pentru a-i dezvolta activit:ile pe trei axe de competen:7 banca comercial:, piee de

capital i banca de investiii. Gosta sucursal: a 0ociKtK DKnKrale se reg:sete ast:zi <n structura 'RD sub forma unui grup /Mari +lieni +orporativi1. 0ocietatea Aaional: de +redit )ndustrial, str:moul 'RD-Droupe 0ociKtK DKnKrale, a fost creat: <n "? - ca instituie public:, statul deinBnd != din capitalul social, 'anca Aaional: a RomBniei -!=, restul fiind deinut de particulari, dintre care un grup de foti directori ai Marmorosc,, 'lanC L +o., prima banc: modern: din RomBnia. Misiunea acestei noi instituii era finanarea primelor etape ale dezvolt:rii sectorului industrial din RomBnia. Dup: Al Doilea R:zboi Mondial, conform #egii Aaionaliz:rii din iunie "?(.E%F, 0ocietatea Aaional: de +redit )ndustrial a fost naionalizat:, devenind 'anca de +redit pentru )nvestiii. Jn "?%., dup: reorganizarea sistemului financiar, 'anca de +redit pentru )nvestiii a obinut monopolul <n RomBnia pentru finanarea pe termen mediu i lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepia agriculturii i industriei alimentare. &a a primit un nou nume, devenind 'anca de )nvestiii. Jn aceast: perioad:, cea mai mare parte a finan:rilor acordate de 'anca Mondial: au fost derulate prin 'anca de )nvestiii. Jn "??!, monopolul de care beneficiau b:ncile specializate <n domeniul lor de activitate a luat sfBrit. 'anca RomBn: pentru Dezvoltare s-a constituit ca banc: comercial: i a preluat activele i pasivele ':ncii de )nvestiii. ':ncii i s-a acordat o autorizaie de funcionare general:. Jn decembrie "??., s-a semnat un acord <ntre 0ociKtK DKnKrale i Gondul Propriet:ii de 0tat /autoritatea ce se ocupa de participaiile statului1, prin care 0ociKtK DKnKrale a subscris o majorare de capital de != i a cump:rat un pac,et de aciuni care i-a permis s: devin: proprietara a %"= din capitalul majorat al 'RD. Jn anul !!", 'RD a fost listat: la 'ursa de *alori 'ucureti, <n prima categorie, devenind rapid una dintre cele mai tranzacionate societ:i. Jn urma unei campanii de redenumire care a avut loc <n !!-, 'anca RomBn: pentru Dezvoltare a devenit 'RD Droupe 0ociKtK DKnKrale. Aoua identitate a b:ncii avea drept scop consolidarea poziiei sale i sensibilizarea publicului la identitatea companiei-mam:. Jn !!(, 0ociKtK DKnKrale a cump:rat pac,etul rezidual de aciuni deinut de statul romBn <n capitalul 'RDI astfel, participaia sa a crescut de la %"= la %.,- =. Divizii Jn anul !!%, 'RD -0ocDen a obinut "" milioane euro, ceea ce a dus la o cot: de pia: de -.=. Drupul 'RD mai deine o divizie de leasing operaional de ve,icule i managementul flotelor /A#D1, una de credite de consum /'RD Ginance1 i de leasing financiar /'RD 0ogelease1. Reea teritorial: de unit:i7 !"!7 ?-! !!?7 ?-! !!$7 .!@ !!@7 --! !!!7 "". Reea de AHM-uri i P60-uri7 !!?7 ".(%! de AHM-uri i !.!!! de P60-uri. 2.-.1. EVOLUTIA INDUSTRIEI METALURGICE

)ndustria metalurgica se gaseste la inceputul fluxului te,nologic al multor industrii prelucratoare, fiind principalul furnizor de materii prime /respectiv produse metalurgice1 pentru ramurile si subramurile economice. )n consecinta, aceasta influenteaza intr-o mare masura dezvoltarea in ansamblu a economiei nationale. )ndustria metalurgica este distribuita pe intreg teritoriul tarii, prelucrarea primara a minereurilor fiind localizata in apropierea surselor de materii prime, ceea ce contribuie la imbunatatirea eficientei economice. )ndustria metalurgica ocupa o pozitie insemnata in ansamblul economiei romanesti, evidentiata de ponderile care, la nivelul anului !!$, aveau urmatoarele valori7 ?,-= din valoarea productiei industriale a tariiI -,@= din totalul numarului mediu de salariati din industria prelucratoareI "(,"= din exporturile totale ale tarii / !!.1. Data fiind ponderea industriei metalurgice in cadrul economiei romanesti, precum si pozitia importanta a produselor metalurgice pe piata europeana, dupa "??!, expertii 8.&. au apreciat ca restructurarea siderurgiei romanesti la standardele comunitare constituie o necesitate dupa integrarea Romaniei in 8niunea &uropeana. Restructurarea si privatizarea au dus la reducerea volumului de activitate, dar i-au imbunatatit sensibil eficienta si competitivitatea. )ndustria metalurgica are o contributie importanta la exporturile totale ale Romaniei, respectiv "(,"= in anul !!.. Principalul aport la acest procentaj revine industriei siderurgice, si anume "","=, in timp ce metalurgiei neferoase ii revine doar -,!=. )ndustria metalurgica are cea mai redusa valoare a indicelui cumulat din industria prelucratoare romaneasca, de (?,@ = in crestere nesemnificativa fata de ianuarie !!?. Din analiza stadiului actual al dezvoltarii industriei metalurgice au rezultat anumite particularitati care-i ofera sustenabilitate pe termen lung, dar si o limitare a potentialului de crestere, respective7 are o productie suficienta pentru a acoperi, in principiu, necesitatile interneI este orientate cu preponderenta catre exportI prezinta un grad ridicat de integrare a productieiI se caracterizeaza printr-un pronuntat grad de concentrareI se bazeaza pe un volum ridicat de materii prime si semifabricate din importI este unul dintre putinele domenii cu excedent commercial, c,iar si in anii in care productia a scazut. 2.-.2. OZI!IA COM ANIEI E IA! $I ERS ECTIVELE EI Alr& S.A. este cea mai mare companie produc:toare de aluminiu din &uropa +entral: >i de &st /exceptBnd Rusia1 cu o produc;ie de ...!!! de tone metrice de aluminiu primar <n !!.. Alro 0A reprezint: ast:zi una dintre cele mai mari companii din RomBnia, avBnd o contribu;ie important: la dezvoltarea economiei locale >i na;ionale. +ompania face parte din grupul interna;ional industrial >i de investi;ii *imetco A.*. care <>i desf:>oar: activitatea <n industria aluminiului. +apacit:;ile de produc;ie a aluminiului primar se afl: <n 0latina >i cuprind o sec;ie de electroliz:, capacit:;i de prelucrare, laminoare la cald >i la rece >i o sec;ie de extrudate. +ompania mai de;ine >i combinatul de alumin: Alum 0A din Hulcea. 6biectul de activitate al societatii il constituie productia aluminiului, comercializarea aluminiului la intern si la extern, Cno2-,o2, consulting, expertize, asistenta te,nica, proiectareI producerea si comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si sarma de aluminiu si aliaje de aluminiuI activitati de ambalare, transporturi si prestari serviciiI

colectarea, prelucrarea si livrarea deseurilor refolosibile. De asemenea, in cadrul 0.+. A#R6 0.A. se produc utilaje metalurgice si piese de sc,imb necesare in procesul de fabricatie. +lien;ii Alro 0A sunt utilizatori finali >i comercian;i de metale atBt din RomBnia, cBt >i din <ntreaga lume. Peste .!= din produc;ia realizat: de Alro este comercializat: pe pia;a interna;ional: prin intermediul 'ursei de Metale de la #ondra >i <n baza contractelor directe pe termen lung cu clien;i din % de ;:ri ale lumii. 0tate din 8niunea &uropean: /)talia, Drecia, Austria, 8ngaria etc.1, precum >i Hurcia, ;:rile balcanice >i 0tatele 8nite ale Americii reprezint: principalele pie;e de desfacere pentru produsele Alro. 2...2. OZI!IA COM ANIEI E IA! $I ERS ECTIVELE EI
S&ci%tat%a /% I,0%1itii Fi,a,ciar% Tra,1il0a,ia S.A - prescurtat7 0)G Hransilvania /0)G-1 este o persoan: juridic: romBn:, constituit: ca societate pe ac iuni <n noiembrie "??@, ca succesor al Gondului Propriet:ii Private ))) Hransilvania <nfiinat <n "?? , cu sediul la 'ra ov. 0)G - Hransilvania este una dintre cele cinci societ:i de investi ii financiare listate la 'ursa de *alori 'ucure ti. 0)G Hransilvania este o societate de investi ii de tip <nc,is care se autoadministreaz:, <ncadrat: <n categoria Alte 6rganisme de Plasament +olectiv /A6P+1 cu o politic: de investi ii diversificat:. 0ocietatea are ca obiect de activitate administrarea portofoliului propriu de ac iuni constBnd <n participaii <n aproximativ ?. de societ:i comerciale de pe teritoriul RomBniei, majoritatea fiind situate <n Hransilvania i sud-estul :rii. 0)G Hransilvania, <n calitatea sa de acionar majoritar, de ine @ de ,oteluri care totalizeaz: circa "!.!!! de camere <n staiunile de la malul M:rii Aegre, &forie Aord, &forie 0ud, Aeptun, *enus i 0aturn, <n staiunile balneare ':ile Gelix, +ovasna, Hunad i 'uzia i <n ora ele 'ra ov i Ploie ti. De asemenea deine i compania Hransilvania Hravel, care este tour-operatorul societ: ilor de turism din portofoliul 0)G Hransilvania. Hransilvania Hravel promoveaz: i contracteaz: ofertele acestor societ: i <n RomBnia i <n str:inatate.