CUPRINS

Prezentarea firmei i a mediului su de afaceri..................................................................... 2

1.1 Scurt istoric i evoluia recent a societii.................................................. 2 1.2 Obiectul de activitate i oferta de produse...................................................2 1.3 Structura asociativ. Capitalul social...........................................................3 I.4 Informa ii privind salaria ii! administratorii i directorii..........................3 1." Pozi ionarea #ntreprinderii #n ramura de activitate $ actualitate din domeniu% concuren a............................................................................................3 I.& Principalele politici i metode contabile........................................................4 1.' Principalii indicatori economico(financiari................................................. 4
C)PI*O+,+ 2..........................................................................................................................& Impactul *-)(ului asupra rezultatelor financiare ale societii. Studiu de caz.................&

2.1 Introducere.....................................................................................................& 2.2 )naliza structurii activului i pasivului bilanier......................................' 2.3 )naliza ec.ilibrului financiar pe baza bilanului financiar......................../ 2.3.1 )naliza ec.ilibrului financiar prin indicatori #n mrime absolut....../ 2.3.2 )naliza ec.ilibrului financiar prin sistemul de rate..............................0 2.3.2.1 )naliza ratelor de acoperire financiar a imobilizrilor...................0 2.3.2.2 )naliza lic.idit ii #ntreprinderii.......................................................11 2.3.2.3 )naliza solvabilitii #ntreprinderii....................................................11 2.4 )naliza poziiei financiare prin metoda scorurilor. 2iscul de faliment...12 2." )naliza flu3urilor de rezultate prin contul de profit i pierdere..............13 2.".1 )naliza orizontal a contului de profit i pierdere. 4inamica flu3urilor de rezultate..................................................................................... 13 2.".2 )naliza vertical a contului de profit i pierdere. Structura flu3urilor de rezultat.........................................................................................................14 2.".3 )naliza eficienei c.eltuielilor .............................................................. 1" 2.".4 )naliza rezultatului din e3ploatare.......................................................1& 2."." )naliza rezultatului net prin soldurile intermediare de 5estiune......1' 2.& )naliza ratelor de rentabilitate................................................................... 1/

2.&.1 2atele rentabilitii comerciale............................................................1/ 2.&.2 2atele rentabilitii economice..............................................................10 2.&.3 2atele rentabilitii financiare.............................................................. 10 2.' Impactul *-)(ului asupra rezultatelor financiare ale societatii............21 2.'.1 Impactul *.-.). asupra situatiei financiar(patrimoniale si a flu3urilor de trezorerie........................................................................................................ 21 2.'.2 Influenta c.eltuielilor de e3ploatare an5a6ate de *-) asupra rezultatelor intreprinderii..................................................................................21 2.'.3 Impactul *-) aspra pra5ului de rentabilitate si intervalului de si5uranta..............................................................................................................21 2.'.4 Influenta *-) asupra lic.iditatii si solvabilitatii Intreprinderii...........21 2.'." Influenta *-) asupra ratelor de ec.ilibru financiar si de randament. 21 2.'.& Studiu de caz.............................................................................................. 21
C)PI*O+,+ 3........................................................................................................................23 Contabilitatea si fiscalitatea *-)(ului.................................................................................. 23

3.1 *a3a pe valoarea adu5at ( sfera de aplicare! baza de impozitare! re5imuri de ta3are! sfera de aplicare a *-).................................................... 23 3. 2 7ono5rafie contabil ................................................................................. 2" 8ncep9nd cu 1 ianuarie 2113 se aplic pentru unele entit i economice sistemul de plat a *-) la #ncasare. 7odificarea Codului :iscal a fost efectuat prin Ordonan a ;uvernului nr. 1"<2112 pentru modificarea i completarea +e5ii nr. "'1<2113 privind Codul :iscal! publicat #n 7onitorul Oficial al 2om9niei nr. &21! fiind aprobat cu modificri prin +e5ea nr. 21/<2112 publicat #n 7onitorul Oficial al 2om9niei nr. ''2 din 1" noiembrie 2112. 4e asemenea! au fost modificate i normele de aplicare prin =otr9rea ;uvernului nr. 1.1'1 dat pentru modificarea i completarea >ormelor metodolo5ice de aplicare a +e5ii nr. "'1<2113 privind Codul :iscal! aprobate prin =otr9rea ;uvernului nr. 44<2114! publicat #n 7onitorul Oficial nr. '"3 din / noiembrie 2112. ............................................ 2" 3.3 Sistemul *-) la #ncasare ( avanta6e i dezavanta6e ................................ 2'
C)PI*O+,+ 4........................................................................................................................20 Prezentarea sistemului informaional i informatic al societii prezentate..................... 20

4.1 *e.nolo5ii informaionale pentru o contabilitate modern ( cloud accountin5........................................................................................................... 31 4.2 Prezentarea aplicaie informatice utilizat................................................ 31
?I?+IO;2):I@.....................................................................................................................34 )>@A@.....................................................................................................................................3"

CAPITOLUL I Prezentarea firmei i a mediului su de afaceri

1.1 Scurt istoric i evoluia recent a societii

SC )ctiner S2+ este societate cu capital privat cu sediul in 7unicipiul ;alai! infiinat in anul 2112. Principalul obiect de activitate este proiectarea! montarea! repararea! modernizarea si asi5urare service pentru ascensoare electrice si .idraulice de persoane si materiale cu sau fara camera de masini. 4easemenea societatea asi5ur platforme ridicare i platforme pentru persoane cu .andicap. 8ncep9nd cu anul 2112 firma )ctiner S2+ are in intretinere peste 211 de ascensoare! iar numarul mediu de noi ascensoare montate pe an este de apro3imativ 21 buci. Pentru desfurarea #n condiii optime a activitii! entitatea are un numar de 24 de specialiti condui i coordonati de supervizori cu peste 41 de ani de e3perienta in domeniu! care ofera cele mai eficiente solutii de transport pe verticala. )vand in vedere cerintele din ce in ce mai crescute privind calitatea prestatiilor si serviciilor oferite! societatea noastra este certificata si are implementat sistemul de mana5ement al calitatii S2 @> ISO 0111B2111 de catre ISCI2 C@2* ?ucuresti.

Pentru activitatile de proiectare! fabricatie! asamblare! montare si inspectia finala a ascensoarelor! societatea este certificata in conformitate cu =.;.430<2113! )ne3a 11! 7odulul 4! fiind raspunzatoare pentru aplicarea pe ascensoare a marca6ului C.@. SC )ctiner S2+ este una dintre firmele autorizate ISCI2 pentru proiectarea! fabricatia! monta6ul si intretinerea instalatiilor de ascensoare.

1.2 Obiectul de activitate i oferta de produse

Cu o e3perienta de 11 de ani in domeniu ascensoarelor si automatizarilor! ec.ipa )ctiner S2+ ofera servicii de intretinere! reparatii! consultanta! modernizari si suport te.nic pentru orice fel de ascensore electrice cu sau fara camera de masini! ascensoare .idraulice! scari rulante! platforme autoridicatoare si platforme pentru persoane cu dizabilitati. Service(ul este asi5urat de ec.ipe de interventie e3perimentate si operative! ec.ipate cu lo5istica moderna pe tot teritoriul tarii. Principalele servicii furnizate de societate sunt prezentate #n continuareB 7onta6 ascensoare! platforme! ec.ipamente de ridicat% 2eparatii! #ntretinere! revizie si modernizare ascensoare electrice si .idraulice
de persoane sau marfa% 2eparatii! #ntretinere! revizie! montare platforme deplasabile < nedeplasabile pentru personae si<sau material% )si5urarea de consultanta si informatii necesare proiectarii si dimensionarii cladirilor in care vor functiona ascensoarele livrate de noi 2)4*P ( personal te.nic de specialitate! responsabil cu avizarea documentatiei te.nice preliminare pentru montare<reparare ( vizarea documentatiei te.nice preliminare pentru reparatii la ascensoare 2)4*@ ( personal te.nic de specialitate! responsabil cu avizarea documentatiei te.nice si suprave5.erea lucrarilor de verificare te.nica in utilizare pentru investi5atii<e3aminari cu caracter te.nic ( e3pertize te.nice la ascensoare 2S+ $ personal responsabil cu suprave5.erea lucrarilor%

 2S-*I ( Operator responsabil cu suprave5.erea si verificare te.nica a

instalatiilor 2SI ( Intretinere! revizie te.nica si reparare pentru instalatii de cortine pentru incendiu si trape de scene

Produsele comercializate de societate sunt prezentate #n continuareB 1. )scensoare de persoane Indiferent de destinatia finala a unei cladiri care impune miscarea pe mai multe nivele! ascensorul a devenit un element important! util si fascinant. C.iar daca vorbim de cladiri de locuinte! birouri! spatii comerciale! .oteluri! moteluri! pensiuni! scoli! muzee! spitale! aeroporturi sau fabrici! ascensoarele reprezinta elemente de desi5n interior care le idividualizeaza! le da un anumit farmec combinat cu utilitatea evidenta a utila6ului. )scensoare .idraulice ( acestea sunt silentioase! cu un nivel de z5omot de apro3. ""db! datorita centralinei dotata cu motor scufundat in ulei. Sarcina ascensorB 22" C5 ( '"D5Enr. pers -iteza ascensorB 1!&3m<s. @3ista posibilitatea instalarii unui variator care va creste viteza la 1m<s >umar de statiiB 2 $ / eta6e Idiferent de tipul ascensorului! acesta poate fi montat in interiorul cladirilor! cat si in e3terior Fascensoare panoramiceG cu structura metalica proprie. )scensoare electrice de persoane SarcinaB 22"D5 $ '"D5Enr. pers -itezaB 1 m<s% 1.&m<s% 2m<s% 3m<s >umar de statiiB 2 ( 32

)scensoare fr camera mainii

-ariantele de ascensoare de la )ctiner se adreseaza si cladirilor care nu au fost prevazute cu o sala a masinilor! mai e3act camera motorului! acestea facand parte din cate5oria de ascensoare de persoane fara camera masinii F72+G. In aceste cazuri! mecanismul! dispozitivul de actionare si comenzile sunt instalate in inaltimea de constructie a casei liftului. ,n panou de acces pentru mentenanta este inte5rat in tocul celui mai inalt punct de acces la putul ascensorului sau este instalat intr(o carcasa separata lan5a usa celui mai inalt punct de acces la putul ascensorului ori in podeaua de sub cel mai inalt punct de acces la putul ascensorului.

 :inisa6e ascensoare de persoane

Cabina ascensorului este o componenta deosebita in desi5n(ul unei cladiri pentru ca nu este statica! ci se misca. 4in acest motiv! aceasta este una dintre cele mai speciale componente de desi5n interior. Indiferent de de5in(ul alesB modern! clasic sau futuristic! cabinele ascensoarelor trebuie sa fie in armonie cu cladirea! cu destinatia acesteia si functionalitatea ei. 2. )scensoare marf i platforme )ceste ascensoare sunt destinate cladirilor care au ca destinatie finala spatii tip productie! depozit! supermarDet! .otel! aeroport! spital! adica a spatiilor in care activitatile impun un trafic intens de marfuri pe verticala. Structura unui ascensor de marfa este robusta dar 5aranteaza un transport si5ur al sarcinilor 5rele si pot fi adaptate in toate tipurile de cladiri. 4e asemenea va oferim ascensoare auto sau sisteme de parcare auto. 3. Platforme pentru persoane cu .andicap )ccesul in cladirile instituriilor publice si nu numai trebuie facilitat prin platforme dedicate persoanelor cu .andicap! dizabilitati locomotorii Fprimarii! prefecturi! consilii 6udetene! spitale! tribunale! 6udecatorii! universitatii! scoli! cole5ii si alteleG! precum si in institutiile de interes public Fteatre! muzee! .oteluri! si alteleG. )cest aspect este re5lementat de prevederile +e5ii 44/<211&. 4. Scri rulante Cu un desi5n spectaculos si multiple optiuni pentru finisare! scarile rulante si trotuarele rulante se inte5reaza armonios in structura cladirilor. In functie de natura cladirii si de traficul asociat acestora! scarile si trotuarele rulante se instaleaza in urmatoarele tipuri de spatiiB cu trafic intensB cladirile aeroporturilor! 5ari! metrou. cu trafic mediu spre ridicat Ftrafic comercialGB cladirile centrelor comerciale! .oteluri! muzee! supermaDeturi! cladiri de birouri! spitale. cu trafic redusB cladirile restaurantelor 1.3 Structura asociativ. Capitalul social

Prile sociale emise de S.C. )ctiner S2+ nu se ne5ociaz pe o pia re5lementat a valorilor mobiliare. Capitalul social este inte5ral privat! fiind #n valoare de 3.111 de lei. Societatea are un sin5ur asociat! acesta deine i calitatea de administrator. I.4 Informa ii privind salaria ii! administratorii i directorii Societatea este administrata de ctre asociatul unic. C.eltuielile cu salariile conducerii reprezint '!'0H din totalul c.eltuielilor cu salariile personalului pentru e3erciiul financiar #nc.eiat la 31.12.2112.

>u au fost acordate avansuri si credite administratorului societatii #n perioada 211' ( prezent. >u s(au asumat 5aran ii #n numele administratorilor societ ii. Salaria iiB >umrul mediu de salaria i aferent e3erci iului 2112 a fost de 24 persoane. In anul 2112 structura personalului an5a6at! se prezint astfelB Conducere ( 3 persoane% departament te.nic ( 1& persoane% serviciu v9nzri ( 3 persoane% serviciu marDetin5 ( 1 persoan% resurse umane ( 1 persoan.
1." Pozi ionarea #ntreprinderii #n ramura de activitate $ actualitate din domeniu% concuren a.

Piaa de ascensoare! scri! trotuare rulante i platforme a #nc.eiat anul 2112 #n scdere f de perioada precedent! pe fondul #ncetinirii 5enerale din piaa construciilor. +ipsa! blocarea sau am9narea unor proiecte din zona privat sau de stat! dar i #nt9rzierile la plata sau btaia pe preul cel mai sczut sunt probleme curente pentru 6uctorii de profil.

8n ateptarea lansrii de noi investiii! piaa prezint un potenial important pe zona de service i reparaii! #n condiiile #n care parcul naional de ascensoare este unul #nvec.it. Piaa ascensoarelor a sczut cu circa 31(41H #n anul 2112 comparatic cu perioada similar din anul 2111. ,na dintre principalele cauze ale acestui re5res este criza din domeniul imobiliar! care a dus la blocarea sau ne#nceperea unor proiecte. 4ac anul trecut piaa s(a situat la circa 4"("1 milioane de euro! #n anul 2112 aceasta nu a depiI 3" milioane de euro conform lui Cristian ?ourceanu! mana5in5 director al *.IssenCrupp @levator 2om9nia. Cele mai mari firme producatoare din lume sunt de6a prezente in 2omania. Pretul unui ascensor depinde de numarul de persoane transportate! de viteza de deplasare sau de materialul din care este fabricat. 4e e3emplu! un ascensor pentru & persoane! la o cladire de & eta6e costa apro3imativ 2".111 de euro! iar pentru o cladire de 14(1/ eta6e! '1.111 de euro. 7a6oritatea ec.ipamentelor provin din import #n ciuda faptului ca si la noi in tara au e3istat inainte de J/0 cel putin patru firme producatoare de ascensoare. Cel putin 211 de firme isi impart aceasta piata! avand zeci de an5a6ati si cifre de afaceri cuprinse intre 1(' milioane de euro. 4aca ascensoarele din imobilele construite inainte de anii J01 au o viteza de deplasare de 1 m<s! cele de astazi se deplaseaza cu 1!& m<s pana la 2!" m<s ( 4m<s! #n plus sunt foarte silentioase. Performanta mondiala este insa mult mai mare! de p9n la 1' m<s. Cabinele de pe piata sunt foarte estetice si fie ca sunt din ino3 sau din sticla Fcabine panoramiceG dau un sentiment deosebit de confort.
I.& Principalele politici i metode contabile ?aza de contabilitate i raportare ?ilan ul a fost #ntocmit #n baza costului istoric. 7oneda de raportare a societ ii este leul romanesc nou FK2O>LG. ,tilizarea estimrilor 8ntocmirea situa iilor financiare #n conformitate cu O7:P 31""<2110 cere ca mana5ementul s fac anumite estimri i prezum ii care s nu afecteaz valoarea activelor i a datoriilor. )ceste estimri sunt revizuite periodic i dac se impune modificarea lor! ele sunt #nre5istrate #n perioadele #n care acestea devin cunoscute. ( Imobilizri corporale

4uratele de via estimate ale mi6loacelor fi3e! utilizate de societate! sunt #n conformitate cu =; 2130<2114 i ar putea fi diferite de duratele de via estimate potrivit Standardelor Interna ionale de 2aportare :inanciar. Costurile ulterioare sunt amortizate pe durata util de via rmas a activului. Pentru terenuri nu se calculeaz amortizare. ( Crean e Crean ele sunt prezentate la valoarea 6ust a presta iei i sunt #nre5istrate la costul amortizat! dup #nre5istrarea provizionului pentru depreciere! estimat pe baza factorilor relevan i pentru colectabilitate. Pierderile reale pot fi diferite fa de estimrile curente. ( 4isponibilit i i elemente asimilate 4isponibilit ile includ numerarul din cas i conturile curente din bnci. @lementele asimilate reprezint investi ii pe termen scurt cu 5rad mare de lic.iditate ce pot fi convertite #n orice moment #n disponibilit i! cu scaden a ini ial de trei luni sau mai pu in i care comport un risc minim de a(i sc.imba valoarea. 1.' Principalii indicatori economico(financiari Indicatorii de lic.iditate Rata curenta :ormula de calculB )ctive circulante<4atorii curente InterpretareB 2ata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr(un timp scurt in lic.iditati pentru a ac.ita datoriile curente. 4aca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru ac.izitionarea de Lactive pe termen lun5L ceea ce in mod normal e considerat periculos! cu toate ca e3ista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. +ic.iditatea 5enerala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1 Rata rapida (testul acid) :ormula de calculBF)ctive circulante(StocuriG<4atorii curente InterpretareB 2ata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente% se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lic.iditate dintre activele curente Fele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lic.idariiG. +ic.iditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.&" si 1. Lic iditatea imediata :ormula de calculB*rezorerie<4atorii pe termen scurt

InterpretareB 2eflecta posibilitatea ac.itarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie ! a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil! indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.

Indicatorii 5radului de indatorare Rata dat!riil!r :ormula de calculB4atorii totale<)ctive totale InterpretareB 2ata obli5atiilor totale la total activ masoara procenta6ul! din totalitatea fondurilor! asi5urat de creditori. Creditorii prefera rate ale obli5atiilor scazute! deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lic.idarii. S!l"a#ilitatea patrim!niala :ormula de calculBCapitaluri proprii<*otal pasiv InterprtareB 2eprezinta 5radul in care unitatile patrimoniale pot face fata obli5atiilor de plata. @a este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 31H! indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Indicatori privind utilizarea activelor R!tatia st!curil!r :ormula de calculBCifra de afaceri<Stocuri InterpretareB)rata influenta stocurilor e3istente asupra miscarii bilantiere% o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru a5entul economic. *rebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de(a lun5ul intre5ului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu F Fstocul initial M stocul finalG<2 G. $urata de recuperare a creantel!r :ormula de calculBF*otal creante<Cifra de afaceriGE3&1 InterpretareB Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti! debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid $urata de ram#ursare a dat!riil!r :ormula de calculBF4atorii totale<Cifra de afaceriGE3&1 InterpretareB Indica ritmul ac.itarii datoriilor fata de terti ale a5entului economic% valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi ac.ita obli5atiile mai rapid. Rata utilizarii acti"el!r fi%e :ormula de calculBFCifra de afaceri<)ctive fi3eGE1111

InterpretareB)rata cifra de afaceri la 1111 lei active fi3e% cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun. Rata de eficienta a acti"el!r circulante :ormula de calculBFCifra de afaceri<)ctive circulanteGE1111 InterpretareB )rata cifra de afaceri la 1111 lei active circulante% indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. &iteza de r!tatie a acti"el!r circulante :ormula de calculBF)ctive circulante<Cifra de afaceriGE3&1 InterpretareB )rata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici. Indicatorii Profitabilitatii 'ar(a pr!fitului net :ormula de calculBProfitul net<Cifra de afaceri InterpretareBIndica marimea profitabilitatii a5entului economic% O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a a5entului. Rata renta#ilitatii acti"el!r :ormula de calculBFProfitul net<)ctive totaleGE1111 InterpretareBIndica profitul net obtinut la 1111 lei active totale% cu cat este mai mare este mai bun. Rata enta#ilitatii capitaluril!r pr!prii :ormula de calculBFProfitul net<Capitaluri propriiGE1111 InterpretareB Indica profitul net obtinut la 1111 lei capitaluri proprii% cu cat este mai mare este mai bun. Indicatorii de evaluare a pietei ,n 5rup final de indicatori se refera la pretul actiunilor firmei comparat cu veniturile si valoarea inre5istrata pe actiune. )cesti indicatori arata ce cred investitorii despre performantele trecute ale firmei si despre perspectivele de viitor. &enitul pe actiune ()arnin* per s are+)PS) :ormula de calculBProfitul net<>umar de actiuni Rata pret,casti* (Price )arnin* Rati!+P)R) :ormula de calculBPretul pe actiune<Profitul net pe actiune

InterpretareB 2ata pret<casti5 arata cat de mult sunt dispusi sa plateasca investitorii pentru a casti5a o unitate Fde e3emplu leuG din investitia facuta. O valoare mare a indicatorului poate insemna o actiune scumpa dar poate insemna si increderea pietei in perspectivele companiei. Comparatiile intre diverse companii pot fi facute numai daca indicatorul a fost calculat pentru aceeasi perioada financiara.. )cest indicator este folosit pe scara lar5a de catre analistii financiari si furnizeaza informatii valoroase investitorilor avand totusi anumite limiteB :olosirea de standarde contabile diferite duce la valori diferite ale veniturilor Situatiile in care companiile sunt total comparabile sunt rare Comparatiile la nivel international sunt periculoase! standardele si conventiile fiind diferite

CAPITOLUL Impactul T&A+ului asupra rezultatel!r financiare ale s!cietii. Studiu de caz.
2.1 Introducere

8n vederea fundamentrii deciziilor economice! utilizatorii informaiilor contabile! i implicit analitii financiari! preiau informaia contabil brut i o transform #ntr(un alt tip de informaie care s corespund nevoilor de informare a acestora. Prin urmare! informaia #n calitatea ei de materie prim! trebuie supus proceselor de decriptare! analiz i interpretare. )naliza financiar reprezint activitatea de apreciere asupra poziiei i performanei financiare a #ntreprinderii. *otodat! analiza este instrumentul indispensabil mana5ementului necesar pentru #nele5erea trecutului i prezentului activit ii #ntreprinderii! #n scopul fundamentrii obiectivelor strate5ice viitoare. )naliza financiar se poate realiza! fie pe baza bilan ului! fie pe baza contului de profit i pierdere! modaliti care vor fi dezvoltate #n prezenta lucrare. Indiferent de formele sub care se desfoar! analiza financiar pornete de la efectele ob inute i se #ndreapt ctre eforturile depuse. )adar! drumul pe care(l parcur5e analiza reprezint inversul evoluiei reale a fenomenului financiar. Obiectivele urmrite #n analiza financiar pe baz de bilan vizeaz! pe de o parte! modalitile de realizare a ec.ilibrului financiar pe termen mediu i lun5! iar pe de alt parte! #ntocmirea dia5nosticului financiar al #ntreprinderii. 2.2 )naliza structurii activului i pasivului bilanier )naliza poziiei financiare a #ntreprinderii presupune un studiu amplu! at9t static c9t i dinamic! asupra activelor! datoriilor! capitalului propriu i! mai ales! asupra corelaiilor ce se stabilesc #ntre aceste elemente. Prezentm #n tabelul urmtor ratele de structur pe cinci ani! iar ulterior vom recur5e la interpretarea acestora.

*abel nr.1 2ate de structur ale activului i pasivului bilanului >r. crt. Indicato @3erci iul financiar ri 31.12.21 31.12.21 31.12.21 31.12.21 31.12.21 1' 1/ 10 11 11 1 2ata '3!/& /1!'2 /3!0& /"!20 /"!&4 activelo r imobiliz ate

"

>r. crt. &

RAIN FAi<AtG E111 FHG 2ata imob. necorpo rale RINN FIn<AtG E111 FHG 2ata imob. corpora le RICN FIc<AtG E111 FHG 2ata imob. financia re RIFN FIF<AtG E111 FHG 2ata activelo r circulan te RACN FAc<AtG E111 FHG Indicato ri 2ata stocuril or RSN FS<AtG E111 FHG

1!11

1!1

1!20

1!42

1!11

'1!'3

'/!'0

'/!33

'/!00

'0!'&

3!12

2!/4

"!34

"!/0

"!''

2"!22

1'!&

14!04

13!"2

14!3"

31.12.21 31.12.21 31.12.21 31.12.21 31.12.21 1' 1/ 10 11 11 11!'" /!23 0!12 '!13 &!04

'

11

11

12

2ata crean el or RCN FCc<AtG E111 FHG 2ata disponi bilit il or RDN F4<AtG E111 FHG 2ata resursel or curente RRCN FD1n<P tG E111 FHG 2ata #ndator rii 5lobale RIGN FDt<PtG E111 FHG 2ata autono miei 5lobale RAFNF Cpr<Pt GE111 FHG 2ata stabilit ii financia re RSFNF CP<PtG

11!44

'!0"

"!"2

"!0&

&!/

3!13

1!42

1!31

1!"3

1!&

3"!//

20!4'

34!1&

2/!1&

2&!42

4&!4

30!04

41!2&

34!03

20!"1

"2!"0

"/!0"

"/!"&

&2!0&

&'!2"

&3!11

&0!42

&4!'&

&0!/3

'1!3"

E111 FHG

2ezultatele analizei structurii bilan ului! din tabelul anterior! permit formularea urmtoarelor concluziiB ( 2ata imobilizrilor necorporale #nre5istreaz valori nesemnificative! care nu dep esc 1H din valoarea activului total. 8n anul 2111! #n urma investiiilor efectuate pentru ac.iziionarea unor pro5rame informatice i brevete de invenie! rata imobilizrilor necorporale a cunoscut o uoar cretere. 4iminuarea ponderii imobilizrilor necorporale #n ultimul an din perioada analizat! cu '3!/1H! este consecin a amortizrii acestora! a prezentrii lor la valoarea net contabil i a ieirii din 5estiune a unor pro5rame informatice. ( 2ata imobilizrilor corporale reflect faptul c! #n ultimii patru ani ai perioadei analizate! imobilizrile corporale dein o pondere de apro3imativ '/H din totalul activelor. Cre terea ponderii activelor corporale #n activul total de la '1!'3H la '0!'&H reflect creterea capitalului investit de #nterprindere #n active imobilizate! #n urma adoptrii unor politici de investiii! de cretere i de modernizare. 8n anul 211/! s(a #nre5istrat cea mai mare cre tere a ratei activelor corporale! respectiv cu 11!3/H fa de anul anterior! ca urmare a modernizrilor efectuate asupra cldirilor i construciilor speciale din societate! precum i datorit ac.iziiilor i modernizrilor de utila6e! ec.ipamente i mi6loace de transport. Paralel! se observ scderea ponderii activelor circulante #n activul total de la 2"!22H la 14!3"H! ceea ce e3plic scderea fle3ibilitii #ntreprinderii la cerinele mediului e3tern. ( 2ata imobilizrilor financiare indic fapul c imobilizrile financiare nu de in ponderi #nsemnate #n totalul activelor! ceea ce reflect faptul c entitatea nu este an5a6at semnificativ #n investiii financiare. 8n anul 2111! rata imobilizrilor financiare este cea mai ridicat din perioada analizat F"!/0HG! cauza fiind acordarea de ctre societate de #mprumuturi unor entiti afiliate. ( 2ata stocurilor se diminueaz #n perioada analizat de la 11!'"H la &!04H ceea ce reflect un aspect favorabil pentru #ntreprindere! care imobilizeaz mai pu ine resurse financiare #n stocuri! asi5ur9ndu(se astfel necesarul de lic.idit i. 8n anul 2111! rata stocurilor #nre5istreaz cel mai sczut nivel! respectiv de &!04H! ce se e3plic prin diminuarea ce a avut loc la aproape toate cate5oriile de stocuri. ( 2ata creanelor se modific #n sensul scderii acestora p9n #n anul 2110! din cauza v9nzrilor mai reduse! pentru ca #n 2111 i 2111 s cunoasc o uoar cretere. ( 2ata disponibilitilor mai mic de "H indic probleme de lic.iditate. Cea mai mic valoare a ratei s(a #nre5istrat #n 2110. Pentru a evita lipsa de disponibilit i! entitatea poate recur5e la procurarea de credite bancare pe termn scurt.

( 4in ratele de structur determinate! se observ c #n perioada analizat! ponderea cea mai mare este deinut de activele imobilizate Fmai mare de '3HG! fa de activele circulante! care atin5 cel mai #nalt nivel! #n 6urul valorii de 2"H! aa cum reiese i din 5raficul urmtor. )cest fapt denot o fle3ibilitate sczut a entit ii! caracteristic specific #ntreprinderii industriale i reflect receptivitatea entitii la sc.imbrile te.nolo5ice! la promovarea politicilor de investiii! de #nlocuire! i modernizare.

( 2ata resurselor curente indic diminuarea contribuiei resurselor curente la finan area activitii #ntreprinderii! de la 3"!//H la 2&!42H ! concomitent cu reducerea ratei #ndatorrii 5lobale a #ntreprinderii de la 4&!4H la 20!"1H! ca urmare a scderii datoriilor totale FIDtN&2!&/HG #ntr(un ritm superior ritmului de scdere a pasivului total F IPtN 0/!"4HG. )mbele rate se afl sub limitele indicate #n literatura de specialitate! respectiv rata resurselor curente nu depete "1H! iar rata #ndatorrii 5lobale se afl sub &&H astfel #nc9t nu este afectat 5radul de #ndatorare al entit ii. Se observ ponderea mult mai mare deinut de #mprumuturile pe termen scurt! de 3"!//H #n 211'! fa de ponderea #mprumuturilor pe termen lun5! de 11!"2H! #n total pasiv! aspect care nu a influen at 5rav trezoreria entitii. ( 2ata autonomiei financiare 5lobale a #ntreprinderii are valori semnificative! dep ind pe parcursul perioadei analizate "2H! ceea ce confer o poziie de independen financiar confortabil pentru societate. Prin urmare! firma nu prezint un risc pentru banc #n situaia #n care ar decide s(i sporeasc 5radul de #ndatorare. Pe perioada analizat! se semnaleaz o cretere a autonomiei financiare! 5enerat de creterea capitalului propriu cu 2&!12H #n 2111 fa de anul 211'! comparativ cu scderea pasivului total de doar 1!4&H #n 2111 fa de anul 211'. ( 2ata stabilitii financiare #nre5istreaz valori mai mari de &3H! de unde se deduce caracterul permanent al finanrii ce asi5ur un 5rad de si5uran #ntreprinderii. 8n structura capitalului permanent! capitalurile proprii dein ponderea cea mai ridicat! #n toate cele cinci e3erciii depind valoarea de /3H. Creterea raportului are loc ca urmare a creterii capitalului permanent FICPN110!/4HG #ntr(un ritm superior scderii pasivului total FIPtN0/!"4HG.

( Interpretarea ratelor de structur ale pasivului se reflect prin prezentarea 5rafic de mai 6os! care evideniaz faptul c rata #ndatorrii 5lobale este inferioar ratei autonomiei financiare! pe #ntrea5a perioada analizat. )ceast situaie este pozitiv pentru #ntreprindere! deoarece finanarea #ntreprinderii se realizeaz cu precdere pe seama capitalului propriu! #n detrimentul finanrii prin #mprumuturi pe termen lun5.

S(a parcurs anterior o analiz a structurii bilanului av9nd ca surs de informa ii bilanul contabil! #n varianta #n care acesta a fost publicat. 8ns! pentru unii utilizatori! bilanul contabil nu satisface necesitile lor informaionale! astfel #nc9t este nevoie de realizarea unor retratri! fie pentru a analiza ec.ilibrul financiar pe funcii ale entit ii! fie pentru a e3amina situaia unei entiti din punctul de vedere al creditorilor! care au nevoie de un bilan financiar. 2.3 )naliza ec.ilibrului financiar pe baza bilanului financiar -./.0 Analiza ec ili#rului financiar prin indicat!ri 1n mrime a#s!lut Pentru realizarea analizei ec.ilibrului financiar este necesar operaiunea de transformare a bilanului contabil #n bilan financiar. 8n urma transformrii bilan urilor contabile #n bilanuri financiare! s(au obinut urmtoarele valori pentru 5rupeleB necesar permanent de finanat! necesar temporar de finanat! resurse permanente i resurse temporareB *abel nr.2 :orma sc.ematizat a bilanului financiar pentru perioada 211'(2111 ;rupa din bilanul 31.12.211' 31.12.211/ financiar <)n >ecesar permanent 1'1.1&0 21'.2&3 >ecesar temporar &1."&/ 4&.3"4 *otal activ 231.'3/ 2"3.&1/ 2esurse permanente 14&.43" 1'&.2"" 2esurse temporare /".312 ''.3&3 *otal Pasiv 231.'3/ 2"3.&1/ *abel nr.3 4eterminarea indicatorilor #n mrime absolut >r. crt. Indicato @3erci iul financiar r 31.12.21 31.12.21 31.12.21 31.12.21 1' 1/ 10 11 1 :ondul (24.'33 (31.11/ ( (

31.12.21 11 (20.011

"

&

de rulment net FRNN RP( NPN CP(Ain :ondul de rulment net FRNN NT( RTNAc( Dc :ondul de rulment propriu FRPrN Cpr( NPN CprAin :ondul de rulment strin FRSN FRN( FRPrN D>1an >ecesar ul de fond de rulment net >:2N F NTATrG( FRT( PTrG *rezorer ia net *>N FRN(

4'./3'." /0

33.//".0 14

(24.'33

(31.11/

( 4'./3'." /0

( 33.//".0 14

(20.011

(40.11&

("'."'2

( &3.31".1 "1

( 40./&2.& 4'

(3&.0&4

24.3/2

2&."&3

1".4&'." &2

1".0'&.' 43

'.1&3

(31.'"0

(34.&1'

( 4/.&14.3 &2

( 3".12".2 32

(31.2/1

'.12"

3.&1/

'&&

1.230

1.3/1

'

>:2 *rezorer '.12" ia net *>N AT(PT

3.&1/

'&&

1.230

1.3/1

)naliza datelor din tabelul anterior permite formularea urmtoarelor concluzii privind ec.ilibrul financiar static al #ntreprinderiiB ( :ondul de rulment net este ne5ativ pe parcursul perioadei analizate i #nre5istreaz scderi p9n #n 2110! dup care #ncepe s creasc #n ultimele dou e3erci ii financiare analizate. @volu ia indicatorului reflect faptul c nevoile permanente nu sunt finan ate inte5ral din resurse permanente! ci o parte din acestea sunt finan ate din resurse temporare! contrar principiul de finanare. Cauza fondului de rulment ne5ativ i #n descretere este creterea activului imobilizat net ca efect al investiiilor efectuate at9t #n imobilizri corporale Fac.iziii de terenuri! modernizri la cldirile i construc iile speciale din societate! ac.iziii i modernizri de utila6e! ec.ipamente i mi6loace de transportG! precum i #n imobilizri necorporale Ftitluri de participareG. 8n consecin ! aceast situa ie nu este e3presia unui dezec.ilibru financiar. Pe termen lun5 se sper! #ns! la un fond de rulment pozitiv datorit creterii rentabilitii economice ca urmare a e3ploatrii investiiei. ( :ondul de rulment! #n funcie de cea de(a doua variant de calcul! eviden iaz faptul c activele circulante transformabile #n lic.iditi sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt! situaie defavorabil sub aspectul solvabilit ii. )ceast situa ie nu reflect! #n acest caz! un dezec.ilibru financiar! deoarece termenul de #ncasare al creanelor este mai apropiat dec9t cel de plat a datoriilor pe toat perioada analizat! astfel #nc9t ec.ilibrul financiar este asi5urat i #n condiiile unui fond de rulment financiar ne5ativ. ( :ondul de rulment propriu ne5ativ #n fiecare din e3erci iile financiare analizate! e3prim imposibilitatea #ntreprinderii de a(i finana investiiile #n active imobilizate din resurse proprii. 8n primii trei ani ai perioadei analizate! fondul de rulment propriu a #nre5istrat o scdere! iar #n anii 2111 i 2111 a crescut cu 21!23H! respectiv cu 2"!/'H! fa de anii anteriori. ( :ondul de rulment strin pozitiv i #n scdere pe parcursul perioadei analizate! evideniaz scderea contribuiei datoriilor care trebuie pltite #ntr(o perioad mai mare de un an la finanarea necesarului permanent al #ntreprinderii! fr a fi influen at autonomia sa financiar. :ondul de rulment strin a #nre5istrat #n 2111 o scdere cu '1!13H! fa de anul 211'! datorit rambursrii creditelor pe termen lun5.

( >ecesarul de fond de rulment este ne5ativ i #n scdere p9n #n anul 2110 inclusiv! dup care #nre5istreaz o cretere cu 2'!'3H #n 2111 i cu 11!04H #n anul 2111! ca urmare a scderii mai lente a activelor circulante de finanat Fmai puin trezoreriaG #n raport cu ritmul de scdere a resurselor temporare posibil de mobilizat Fmai pu in creditele bancare de trezorerieG. >ecesarul de fond de rulment ne5ativ este semnalul unui surplus de resurse temporare! #n raport cu necesarul de finanat a activelor circulante. )ctivele circulante au o vitez de rotaie inferioar vitezei de rotaie a datoriilor curente pe parcursul #ntre5ii perioadei! cu e3cepia e3erciiului financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2110. Prin urmare! #ntreprinderea realizeaz mai dificil lic.iditi! fiind imposibil asi5urarea unui ec.ilibru financiar #n condiiile unui necesar de fond de rulment ne5ativ. O alt cauz a necesarului de fond de rulment ne5ativ este diminuarea treptat a activelor de trezorerie! #n 2111! cu /1!34H fa de anul 211'. ( *rezoreria net este pozitiv! fiind rezultatul unui fond de rulment ne5ativ i inferior necesarului de fond de rulment ne5ativ! evideniaz faptul c deficitul de fond de rulment este finanat din resurse temporare #n e3ces! care de5a6 o trezorerie net pozitiv. *rezoreria net favorabil de(a lun5ul celor cinci e3erciii financiare reflect succesul #ntreprinderii! fiind dovada unei poziii strate5ice bune #n raport cu concuren ii si. 8n anii 211/ i 2110 trezoreria s(a diminuat semnificativ cu 4/!&4H! respectiv cu '/!'"H! fa de anii anteriori! din cauza faptului c fondul de rulment a sczut #ntr(un ritm mai rapid dec9t scderea necesarului de fond de rulment. 8n ultimii doi ani ai perioadei analizate! trezoreria net a cunoscut o cretere cu &1!&3H #n 2111 fa de anul 2110 i cu 11!4"H #n 2111 fa de 2111! ca urmare a creterii fondului de rulment cu 20!1&H! respectiv! cu 11!'&H! #n timp ce necesarul de fond de rulment s(a ma6orat doar cu 2'!'3H #n 2111 fa de anul 2110! respectiv cu 11!04H #n 2111 fa de 2111. ( *rezoreria determinat dup cea de(a doua variant de calcul indic faptul c e3erci iile financiare analizate s(au #nc.eiat cu un ec.ilibru financiar la nivel de ansamblu al #ntreprinderii i printr(un e3cedent de disponibiliti care va fi antrenat #n activitatea curent a #ntreprinderii sau #n diverse plasamente. ( @voluia trezoreriei nete pozitive poate fi observat i din 5raficul urmtorB

@ste de remarcat faptul c! un fond de rulment i un necesar de fond de rulment ne5ativ nu conduc #ntotdeauna la un dezec.ilibru financiar. )ce ti indicatori trebuie corelai cu timpul mediu necesar pentru a transforma activele #n lic.idit i i cu timpul mediu de ac.itare a datoriilor. 4in analiza duratelor medii de realizare a activelor i de rambursare a datoriilor pe termen scurt! se constat faptul c e3i5ibilitatea datoriilor devanseaz transformarea #n lic.iditi a crean elor(clien i.

-./.- Analiza ec ili#rului financiar prin sistemul de rate Pentru a completa analiza ec.ilibrului financiar! e3emplificm determinarea unor rate! mai relevante pentru interpretarea lic.iditii i solvabilitii #ntreprinderii. -./.-.0 Analiza ratel!r de ac!perire financiar a im!#ilizril!r *abel nr.4 4eterminarea ratelor de acoperire financiar >r. crt. Indicato @3erciiul financiar rul FHG 31.12.21 31.12.21 31.12.21 31.12.21 31.12.21 1' 1/ 10 11 11 1 2ata 1!/& 1!/" 1!'' 1!/3 1!/" finanr ii stabile a imobiliz. RfNRP< NPN CP<Ain 2 2ata 1!'1 1!'2 1!' 1!'" 1!/1 autofina nrii imobiliz. RafNC pr<NPN Cpr<Ai n 3 2ata 1!14 1!13 1!1' 1!1/ 1!14 finanr ii strine RfdND >1an< Ain 4 2ata 1!'/ 1!0 1!0/ 1!0& 1!0& finanr

ii 5lobale a imobiliz. RfgNF RN<>: 2

Pe baza datelor din tabelul prezentat anterior! formulm concluzii urmtoareB ( 2ata finanrii stabile a imobilizrilor prezint valori subunitare pentru perioada analizat! ceea ce e3prim un fond de rulment ne5ativ. Cea mai mic valoare este #nre5istrat #n e3erciiul financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2110! deoarece capitalurile permanente au sczut cu /!1"H! #n timp ce activele imobilizate s(au ma6orat cu 1!1'H! fa de e3erci iul financiar anterior. ( Contribuia cea mai important #n finanarea imobilizrilor aparine capitalurilor proprii! autofinanarea dein9nd o pondere #nsemnat! comparativ cu finan area strin. 2ata autofinanrii imobilizrilor s(a ma6orat pe parcursul perioadei analizate! #nre5istr9nd doar o scdere nesemnificativ #n 2110! de 3!34H! fa de anul 211/. Cre terea ratei autofinanrii imobilizrilor de la 1!'1H F#n 211'G la 1!/1H F#n 2111G indic creterea autonomiei financiare a #ntreprinderii care influeneaz relaiile acesteia cu creditorii! al cror risc de nerecuperare a datoriilor se reduce proporional cu cre terea independen ei financiare a debitorului. Capitalurile proprii prin creterea lor nu au permis finan area inte5ral a utilizrilor permanente i au 5enerat un fond de rulment propriu ne5ativ. ( ;radul de participare a datoriilor care trebuie pltite #ntr(o perioad mai mare de un an la finanarea utilizrilor permanente a sczut pe parcursul perioadei analizate! mai pu in #n e3erciiul financiar 2111 c9nd a #nre5istrat o cretere de 0!1&H! fa de cel precedent. ( 2ata finanrii 5lobale reflect un e3cedent de trezorerie #n toate cele cinci e3erciii financiare analizate. 2esursele din e3ploatare acoper un e3cedent de lic.iditi i o parte a activului imobilizat! o parte fiind finanat din datorii pe termen scurt! fiind astfel nevoie de o cretere a resurselor permanente. ( ;raficul de mai 6os evideniaz faptul c ponderea mai mare #n finan area imobilizrilor este deinut de autofinanare. Se remarc faptul c! finan area stabil a imobilizrilor #nre5istreaz o tendin ascendent! susinut! mai ales de evoluia cresctoare a autofinanrii.

-./.-.- Analiza lic idit2ii 1ntreprinderii 2atele de lic.iditate pun #n rela ie activul circulant i unele elemente constitutive ale acestuia! cu datoriile care trebuie pltite #ntr(o perioad mai mic de un an. +ic.iditatea e3prim! aadar! capacitatea #ntreprinderii de a ac.ita obli5a iile financiare care a6un5 la scaden pe termen scurt! ca urmare a transformrii activelor circulante #n disponibilit i! #n acelai orizont de timp. *abel nr." 4eterminarea ratelor de lic.iditate

>r.crt. 1

Indicatorul 2ata lic.idit ii 5enerale RlgN AC<DC 2ata lic.idit ii reduse Rlr N(AC-SG< DC 2ata lic.idit ii imediate Rli NDb<DC -iteza de rota ie a stocurilor Vrs N C)< S Frot.G 4urata de rota ie a stocurilor DrsN S<C) E3&1 FzileG -iteza de rota ie a crean elor clien i Vrc N C)<Cc Frot.G *ermenul de recuperare a crean elor clien i TrcN Cc<C) E3&1 -iteza de rota ie a datoriilor furnizori Vrfz N Afz<Dfz Frot.G

@3erci iul financiarB 211' 211/ 1!' 1!&

2110 1!44

2111 1!4/

2111 1!"4

1!4

1!32

1!1'

1!23

1!2/

1!1/

1!1"

1!11

1!12

1!12

&!0

'!14

4!30

/!4'

11!04

"

"2!2

"1!41

/1!0&

42!"2

32!/0

&

&!"3

/!11

&!0&

11!0"

11!3"

'

""!13

44!41

"1!'"

31!12

31!'1

"!14

3!//

2!1"

"!'"

0!"3

11

11

12

*ermenul de plat a datoriilor furnizori Tpf N Dfz<AfzE3& 1 -iteza de rota ie a activelor circulante VrAc N C)<AC Frot.G 4urata de rota ie a activelor circulante DrAc N Ac<C) E3&1 FzileG 4urata ciclului monetar D N DrsMTrc( Tpf

'1!1&

02!/2

1&'!&

&2!&

3'!'0

2!0&

3!&&

2!"'

"!2'

"!3/

121!"'

0/!32

141!1'

&/!3&

&&!01

3'!2'

2!11

(33!//

11!14

2&!/1

Pe baza rezultatelor din tabelul anterior! formulm urmtoarele concluzii cu privire la lic.iditatea #ntreprinderiiB ( 2ata lic.iditii 5enerale subunitar este e3presia unui fond de rulment ne5ativ i a unui dezec.ilibru pe termen scurt ce caracterizeaz #ntreprinderea analizat. *rendul descresctor se manifest p9n #n anul 2110 inclusiv! ce se e3plic prin scderea activelor circulante cu 23!&H i a scderii datoriilor curente cu doar 11!11H #n 211/ fa de 211'! iar #n anul urmtor ca efect al diminurii activelor circulante cu 1&!41H! concomitent cu creterea datoriilor pe termen scurt de 13!/2H! fa de anul 211/. @volu ia cresctoare din ultimii doi ani s(a datorat #n 2111! scderii activelor circulante #ntr(un ritm mai lent dec9t diminurii datoriilor curente! iar #n 2111! din cauza scderii datoriilor pe termen scurt cu '!"&H i a creterii activelor circulante cu 4!1&H! fa de anul anterior!. ( 2ata lic.iditii reduse #nre5istreaz o tendin descresctoare p9n #n anul 2110 inclusiv! ca urmare a scderii activelor realizabile i disponibile! cu 20!1/H #n 211/! respectiv cu 3/!/3H #n 2110! neput9nd finana datoriile curente #n scdere cu doar 11!11H! #n 211/ i #n cretere cu doar 13!/2H #n 2110. ,lterior! se #nre5istreaz o u oar cretere! ca efect al ma6orrii activelor realizabile i disponibile cu 3!/1H! #n 2111! iar #n urmtorul an cu 11!0'H! reuind astfel! s finaneze datoriile pe termen scurt #n scdere cu 23!2/H! #n 2111 fa de anul 2110! respectiv cu '!"&H #n 2111 fa de anul precedent. ( 2ata lic.iditii imediate! care semnific lic.iditatea efectiv a entitii! #nre5istreaz valori foarte mici! c.iar nesemnificative i #n descretere p9n #n e3erciiul financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2110. 8n e3erciiul financiar urmtor se semnaleaz o cretere important de 111!&/H! iar #n 2111 o cretere moderat de 21!"&H. 8n nici una din perioadele analizate rata lic.iditii imediate nu depete valoarea de 1!3H Fvaloare considerat satisfctoare #n literatura de specialitateG. Prin urmare! #ntreprinderea are capacitate de plat imediat nesemnificativ. ( @voluia ratelor de lic.iditate este redat 5rafic #n continuareB

( -iteza de rotaie a stocurilor #nre5istreaz o tendin cresctoare pe perioada analizat! cu e3cepia e3erciiului financiar 2110 c9nd s(a diminuat cu 2!'" de rota ii. Cre terea vitezei de rotaie a stocurilor are consecine favorabile asupra lic.idit ii #ntreprinderii. )ceasta a fost posibil datorit diminurii stocului mediu #ntr(un ritm mai rapid dec9t a scderii cifrei de afaceri! #n 211/% iar #n ultimii doi ani ai analizei! datorit cre terii cifrei de afaceri care a fost superioar scderii stocului mediu. 8n paralel! se constat valorile duratei de rotaie a stocurilor cuprinse #n intervalul de 33 de zile! #nre5istrat la sf9r itul e3erciiului financiar din 2111! i cea mai mare durat de /2 de zile! din 31 decembrie 2110. -alorile duratei #n care stocurile sunt transformate din form material #n form bneasc! prin intermediul cifrei de afaceri a #nre5istrat cea mai mare valoare #n 2110! din cauza scderii cifrei de afaceri cu 41!3'H fa de anul anterior! care a devansat diminuarea stocului mediu de doar 4!&'H. Principala cauz a scderii v9nzrilor a fost reducerea consumului de produse c.imice la ma6oritatea utilizatorilor finali! ca urmare a reducerii ratelor de operare ale acestora! din cauza crizei mondiale. 8n acest an! este cunoscut faptul c industria produselor c.imice de baz a fost cel mai puternic afectat de criza mondial.

( Capacitatea de plat a #ntreprinderii este afectat de variaiile cresctoare i descresctoare ale vitezei de rotaie a creanelor comerciale! #n acelai timp cu evoluia instabil a vitezei de rotaie a datoriilor ctre furnizori #nre5istrate pe parcursul perioadei analizate. Creterea cea mai important a vitezei de rotaie a crean elor clien i s(a #nre5istrat #n anul 2111! moment #n care aceasta a crescut cu 4!00 de rota ii fa de 2110! ca urmare a creterii cifrei de afaceri cu '2!/3H! ce a devansat ritmul de sporire a crean elor comerciale de doar 1!&H. 4e asemenea! #n acelai an! viteza de rotaie a datoriilor ctre furnizori a cunoscut cea mai semnificativ cretere de 1&'!'4H! ca rezultat al cre terii ac.iziiilor de la furnizor cu "2!43H! concomitent cu scderea datoriilor ctre furnizor cu 43!1'H fa de anul anterior. @ste de remarcat c! pe parcursul #ntre5ii perioade analizate! viteza de rotaie a creanelor clieni este superioar vitezei de rotaie a datoriilor ctre furnizori ceea ce reflect un aspect pozitiv asupra lic.iditii #ntreprinderii. ( *ermenul mediu de recuperare a creanelor este cuprins #n intervalul de 31 de zile i "" de zile! ceea ce su5ereaz faptul c #ntreprinderea recupereaz creanele #ntr(un ritm destul de rapid. 4e asemenea! acesta este inferior termenului de plat a datoriilor ctre furnizori pe parcursul tuturor celor cinci e3erciii financiare ceea semnific faptul c crean ele comerciale se recupereaz mai rapid dec9t se pltesc datoriile comerciale ctre furnizori! 5ener9nd astfel un impact favorabil asupra lic.iditii #ntreprinderii! reduc9nd necesarul de finanare a ciclului de e3ploatare. ( )spectele prezentate anterior influeneaz pozitiv viteza i durata de rota ie a activelor circulante. Creterea vitezei i diminuarea duratei de rotaie pe parcursul perioadei analizate! reflect o bun 5estiune a activelor circulante! materializat prin scderea defaza6ului temporar dintre intrrile i ieirile monetare i #n ec.ilibrul de trezorerie. ( 7odul #n care au fost 5estionate stocurile i relaiile comerciale cu clien ii i furnizorii! pe parcursul perioadei analizate! a contribuit la scderea duratei ciclului monetar #n primele trei e3erciii financiare de la 3' de zile la (34 de zile! iar #n ultimele dou e3erci ii financiare a crescut p9n la 2' de zile. Ciclu monetar fiind mai mic de 3' de zile reliefeaz o situa ie optim de trezorerie! diminu9nd necesarul de finanat din e3ploatare. ( ;rafic! evoluia ratelor de rotaie i a ciclului monetar se prezint astfelB

Concluzion9nd! analiza ec.ilibrului financiar trebuie s coreleze analiza fondului de rulment cu analiza termenelor de recuperare a creanelor clieni i de plat a datoriilor. C.iar dac se #nre5istreaz un fond de rulment ne5ativ #n fiecare e3erci iu financiar analizat! totui #ntreprinderea recupereaz creanele comerciale mai rapid dec9t ac.it datoriile comerciale fa de furnizori! ceea ce are un efect favorabil asupra lic.idit ii #ntreprinderii. Prin urmare! at9t lic.iditatea c9t i solvabilitatea #ntreprinderii nu sunt afectate! iar #ntreprinderea dispune de resurse financiare ce #i permit s plteasc datoriile scadente. -./.-./ Analiza s!l"a#ilitii 1ntreprinderii 2atele de solvabilitate vizeaz solvabilitatea pe termen lun5! comparativ cu ratele de lic.iditate care au #n vedere solvabilitatea pe termen scurt. Solvabilitatea e3prim msura #n care activul total este suficient pentru plata datoriilor! precum i implica iile 5radului de #ndatorare asupra 5estiunii financiare a entitii. 4eterminarea ratelor de solvabiliate pe o perioad de cinci ani este prezentat #n tabelul urmtor. *abel nr.& 4eterminarea ratelor de solvabilitate >r. crt. Indicator @3erci iul financiar ul 211' 211/ 2110 2111 2111 1 2ata 2!1& 2!" 2!4/ 2!/& 3!30 solvabilit ii 5enerale RsgNAt< Dt 2 2ata 1!// 1!&/ 1!&0 1!"" 1!44 #ndatorr ii 5lobale RlGN Dt< Cpr 3 2ata 1!1' 1!1" 1!1 1!1 1!14 #ndatorr ii la termen RIT N D>1an< CP 4 2ata &!13 &!0/ (1&!43 4!2' 2!/4 capacit i i 5lobale de

"

&

'

rambursa re RRGN Dt< C): FaniG 2ata capacit i i de rambursa re la termen RRTN D>1an< C): FaniG 2ata prelevrii datoriilor financiare RPDN C!f< @?@ 2ata autonomi ei financiare 5lobale RAFN Cpr<Pt 2ata autonomi ei financiare la termen RATN Cpr<CP

1!3'

1!/3

(2!"3

1!/4

1!3

1!41

1!"&

1!/4

1!&0

1!4&

1!"3

1!"0

1!"0

1!&3

1!&'

1!/3

1!/"

1!0

1!0

1!0&

8n urma interpretrii ratelor de solvabilitate din tabelul precedent se deduc concluziile urmtoareB ( 2ata solvabilitii 5enerale este supraunitar i peste limita indicat de literatura de specialitate de 1!&&! #n fiecare e3erciiu financiar analizat! ceea ce #nltur riscul de insolvabilitate. Creterea sa pe parcursul perioadei analizate! cu e3cep ia scderii nesemnificative #nre5istrat #n 2110! evideniaz c partea de activ nean5a6at #n datorii este semnificativ i este e3presia relativ a situaiei nete pozitive. ( 2ata #ndatorrii 5lobale s(a diminuat #n perioada analizat de la 1!//! #n 211'! la 1!44! #n 2111! ca urmare a scderii datoriilor totale cu 3'!32H! concomitent cu cre terea capitalurilor proprii! cu 2&!12H #n 2111 fa de 211'. 8n primele trei e3erci ii ale perioadei analizate! rata #ndatorrii 5lobale depete limita ma3im de #ndatorare e5al cu de dou ori capitalul propriu! pentru ca #n ultima perioad s coboare sub 1!&&. 8n consecin ! #ntreprinderea a reuit s elimine riscul de insolvabilitate prezent #n primul interval al perioadei analizate. ( 2ata #ndatorrii la termen #nre5istreaz valori inferioare limitei de 1!". 8ntreprinderea prezint o capacitate de #ndatorare la termen cresctoare datorit datoriilor mai mari de un an care au sczut ca pondere #n capitalurile permanente. 8n ultimul e3erci iu financiar! s(a #nre5istrat cea mai sczut rata de #ndatorare la termen de 1!14! diminu9ndu(se fa de e3erciiul anterior cu ""!3H! ca rezultat al scderii datoriilor mai mari de un an cu ""!'0H care a devansat ritmul de scdere a capitalului permanent! de 1!1H! fa de anul 2111. ( 2ata capacitii 5lobale de rambursare #nre5istreaz fluctuaii de la un e3erci iu financiar la cellalt! variind #n intervalul 1 ani i & ani. 8n anul 211/! perioada de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanare s(a prelun5it cu 1!0" ani fa de anul anterior! adic cu apro3imativ 11 luni. O situaie aparte s(a produs #n anul 2110! c9nd capacitatea de autofinanare are o valoare ne5ativ ce a condus la o rat a capacitii 5lobale de rambursare mai mic dec9t zero! prin urmare! #ntreprinderea nu dispune de poten ial pentru remunerarea cel puin a obli5aiilor de plat reprezentate de credite! dob9nzi i comisioane aferente. 8n ultimii doi ani ai perioadei analizate! situa ia #ntreprinderii s(a redresat! astfel #nc9t! la 31 decembrie 2111! perioada de rambursare a datoriilor pe seama capacitii de autofinanare a fost de 4 ani iar #n urmtorul an a sczut la aproape 3 ani. )adar! #ntreprinderea este capabil s suporte o #ndatorare suplimentar #n ultimul interval al perioadei analizate.

( 2ata capacitii de rambursare la termen indic o prelun5ire a termenului de rambursare a datoriilor mai mari de un an! din capacitatea de autofinan are! #n primii doi ani ai perioadei analizate! cu 1!4& ani Fcirca & luniG. 8n anul 2110! #ntreprinderea nu # i poate rambursa din capacitatea de autofinanare datoriile mai mari de un an din cauza lipsei potenialului de autofinanare. ,ltimele dou e3erciii financiare! prezint valori subunitare ale ratei capacitii de rambursare la termen ceea ce eviden iaz faptul c #ntreprinderea dispune de capacitatea de autofinanare suficient pentru rambursarea datoriilor care trebuie pltite #ntr(o perioad mai mare de un an. ( 2ata prelevrii datoriilor financiare prezint o tendin cresctoare p9n #n anul 2110 inclusiv. 8n acest ultim an! s(a #nre5istrat o cretere semnificativ de 22&!03H! fa de anul 211/! care deriv din faptul c ritmul de scdere a e3cedentului brut din e3ploatare Fcu '3!'/HG a fost superior ritmului de scdere a c.eltuielilor financiare Fcu 14!2/HG. -aloarea raportului depeste 1!& #n anul 2110! fiind un semnal a faptului c #ntreprinderea nu poate suporta costul #ndatorrii. )ceast situaie nu a persista #n urmtoarele e3erci ii! drept urmare valoarea acestei rate a sczut semnificativ. )stfel! la 31 decembrie 2111! respectiv 2111! rata de prelevare a datoriilor financiare descrete cu &2!20H! #n 2111 fa de anul 2110! respectiv cu 34!34H #n 2111 fa de anul anterior. ( 2ata autonomiei financiare 5lobale reflect o poziie bun a #ntreprinderii relativ la independena financiar! care traseaz o tendin cresctoarea pe parcursul perioadei analizate de la 1!"3 #n anul 211' la 1!&' #n 2111. -alorile ratei indic o autonomie financiar normal deoarece acestea depesc valoarea de 1!33! capitalul propriu a6un59nd c.iar s depete 6umtate din totalul pasivului. 8n consecin! bncile finan atoare nu se e3pun riscului de insolvabilitate #n relaia cu societatea analizat. 2.4 )naliza poziiei financiare prin metoda scorurilor. 2iscul de faliment :alimentul unei #ntreprinderi este rezultatul unui proces continuu de de5radare a strii sale economico(financiare. Cauzele i factorii care determin falimentul ac ioneaz #n mod succesiv i conduc de fiecare dat la scderea rentabilit ii i lic.idit ii #ntreprinderii. @3ist numeroase metode de detectare a riscului. 4intre acestea! vom prezenta #n continuare analiza riscului de faliment prin metode de scorin5. '!delul ).Altman c!nstruiete un indice al falimentului bazat pe ponderea cu 5rade de importan a urmtorilor cinci indicatori financiari selectiviB *abel nr.11 Calculul func iei scor >r. crt. Indicatori @3erci iu financiar 211' 211/ 2110 2111 2111 1 R1"AC(1!11 (1!12 (1!10 (1!1" (1!12

2 3 4

"

&

DCActi# $ t%tal$ R&"AfAc ti#$ t%tal$ R'"R$c Acti#$ t%tal$ R("Capi tal pr%pri)D at%rii t%tal$ R*"Cifra d$ afac$riA cti#$ t%tal$ ON1!2R1M1 !4R&M3!3R 'M1!&R(M 1!000R*

1!12/ 1!14 1!13

1!113 1!14 1!4/

1!111 1!13 1!4"

1!111 1!13 1!/

1!121 1!1" 2!2/

1!'"

1!&4

1!3/

1!'1

1!''

1!4/

1!"2

1!12

1!'1

2!1'

Potrivit acestui model de analiz a riscului de faliment! #ntreprinderea are o func ie scor inferioar limitei de 2!&'! ceea ce #nseamn c riscul de faliment este e3istent i inevitabil. 8n ultimul e3erciiu al perioadei analizate! situaia #ntreprinderii #ncepe s se #mbunteasc! #ns! este tot aproape de riscul de faliment prezent9nd #n continuare unele dificulti financiare. )naliza riscului de faliment conform 7odelului Conan =older *abel nr.11 Calculul func iei scor >r. crt. Indicatori @3erci iu financiar 211' 211/ 2110 2111 1 R1"+, 1!21 1!20 1!1/ 1!30 +Dat%ri i t%tal$ 2 R&"CP 1!&3 1!&0 1!&" 1!' Acti#$ t%tal$ 3 R'"Ac- 1!14 1!10 1!1& 1!1& SActi#$ t%tal$ 4 R("C!f 1!1" 1!1 1!1' 1!13

2111 1!43 1!' 1!1' 1!1'

" &

CA R*"C! pVad ON1!24R 1M1!22R &M1!1&R '( 1!/'R(( 1!11R*

1!40 1!12

1!4" 1!1

1!&/ (1!1"

1!34 1!11

1!30 1!1'

7odelul de analiz KConan =olderP #nre5istreaz pentru e3erciiile financiare #nc.eiate la 31 decembrie ale anilor 211'! 211/ i 2111! o valoare a func iei scor cuprins #n intervalul 1!1 i 1!1&! ceea ce calific situaia #ntreprinderii ca fiind KbunP i cu un risc de faliment #ntre 11H i 31H. Situaia cea mai dificil pentru #ntreprindere a fost #n anul 2110! c9nd valoarea funciei scor a devenit ne5ativ! fiind #n pericol de faliment cu o vulnerabilitate #ntre &"H i 01H. 8n anul 2111! situaia #ntreprinderii s(a ameliorat! primind calificativul Kfoarte bunP datorit creterii funciei scor la 1!1'. 8n acest ultim e3erciiul financiar! riscul de faliment este redus la sub 11H. Analiza riscului de faliment c!nf!rm '!delului Centralei 3ilan uril!r din cadrul 3ncii 4ranei *abel nr.12 Calculul func iei scor >r. crt. Indicatori @3erci iu financiar 211' 211/ 2110 2111 2111 1 R1"C!f+, 1!41 1!"& 1!"& 1!&0 1!4& + 2 R&"CPAt 1!&3 1!&0 1!&" 1!' 1!' 3 R'"CAFD 1!1' 1!14 (1!1& 1!23 1!3" t 4 R("+,+C 1!13 1!1/ 1!31 1!10 1!1& A " R*"Dc% '1!1& 02!/2 1&'!& &2!& 3'!'0 C) p-r-r i -rf)ri & R."Vad1- (11 1"!&4 (40!'2 /1!&" (1!00 Vad/Vad/ 01// ' R1"S%ld 31!42 32!13 40!/" 24!/' 21!"3 $di) cli$ntiCA 0'./ / R2"In#$s 3!44 3!&3 '!1& 3!&' 3!'1

11

ti3ii c%rp%ral$ Val%ar$ ada)gata ON ( 1!2""R1 (1!03 $ 2!113/R&( 1!/24R'4*5 &&1R( (1!&/0R* ( 1!1&4R. M1!'1&R1 M 1!41/R2 $ /"!"44

(1!3/

(1!00

(1!0/

(1!//

Potrivit acestui model de analiz a riscului de faliment! #ntreprinderea prezint o funcie scor cuprins #n intervalul (1!0/ i (1!//! care indic o zon nefavorabil pentru #ntreprindere! cu o probabilitate ridicat a strii de faliment de peste 0"!&H. 8n concluzie! rezultatele ob inute #n urma aplicrii metodelor bazate pe func ia scor! eviden iaz un risc de faliment ridicat! pe perioada analizat! cu e3cep ia anului 2111! c9nd situa ia #ncepe s se amelioreze. @ste de remarcat! faptul c rezultatele metodelor bazate pe func ia scor nu sus in rezultatele favorabile eviden iate de analiza celorlal i indicatori. +ipsa simptomelor de insolvabilitate! capacitatea de #ntreprinderii de a suporta o #ndatorare suplimentar! o autonomie financiar cresctoare! trezoreria pozitiv! sunt c9teva din motivele care ne conduc la concluzia c societatea prezint o probabilitatea sczut a strii de faliment. 8n consecin ! considerm c aceste metode de analiz a riscurilor nu se pliaz pentru #ntreprinderea studiat. 2." )naliza flu3urilor de rezultate prin contul de profit i pierdere Contul de profit i pierdere e3plic modalitatea de formare a rezultatului e3erciiului Fprofit sau pierdereG! ca e3presie a a6ustrilor pariale sau 5lobale #ntre diferite tipuri de venituri i c.eltuieli! 5enerate de comple3itatea activitilor care se desfoar #n #ntreprindere pe durata unui e3erciiu financiar. :lu3urile de venituri i c.eltuieli specifice celor trei activiti Fde e3ploatare! financiar i e3traordinarG dau coninut unor rezultate intermediare ce condiioneaz mrimea rezultatului e3erciiului.

-.5.0 Analiza !riz!ntal a c!ntului de pr!fit i pierdere. $inamica flu%uril!r de rezultate )naliza orizontal a Contului de profit i pierdere este una din cele mai simple te.nici de analiz a dinamicii elementelor cuprinse #n aceast situa ie financiar! mai ales! a dinamicii flu3urilor de rezultate. 4inamica flu3urilor de rezultate este analizat pe baza informaiilor din Contul de profit i pierdere.

( Cifra de afaceri #nre5istreaz o tendin descendent! #n mrimi absolute! p9n #n anul 2110 inclusiv! urm9nd apoi un trend cresctor p9n la sf9ritul perioadei analizate. 8n e3erciiul financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2111! s(a #nre5istrat cea mai ridicat valoare a cifrei de afaceri pe parcursul perioadei supuse analizei! cre terea fiind de &H fa de anul anterior. Scderea cea mai semnificativ s(a produs #n 2110! cifra de afaceri s(a redus cu mai de 6umtate F"/!&3HG! principala cauz fiind criza economic mondial care a determinat oprirea sau funcionarea redus a unor flu3uri de produse F#n special a produselor clorosodice! a solvenilor or5anici i a pesticidelorG. -ariaia cifrei de afaceri influeneaz at9t direct c9t i indirect numeroi indicatori economico(financiari! inclusiv ratele de rentabilitate. ( 2ezultatul din e3ploatare este independent de politicileB financiar! de dividend i fiscal. )cesta se materializeaz #n profit #n fiecare e3erciiu financiar din perioada analizat! ceea ce indic o mrime a veniturilor din e3ploatare superioar c.eltuielilor de aceeai natur. *endina! pe ansamblul perioadei! este de scdere! #n interiorul perioadei #nre5istr9ndu(se creteri doar #n 211/ i 2111 de "H! respectiv 12H. 8n e3erciiul financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2111! rezultatul de e3ploatare cunoa te o scdere de 13!40H! #n raport cu anul precedent! 5enerat de creterea c.eltuielilor de e3ploatare #ntr(un ritm mai mare dec9t al veniturilor de e3ploatare! respectiv cu 11!4&H fa de /!"/H. ( 2ezultatul financiar este influenat de activitatea financiar a entit ii! i #nre5istreaz valori ne5ative pe toat perioada analizat! din cauza faptului c valoarea c.eltuielilor privind dob9nzile i a altor c.eltuieli financiare este superioar veniturilor financiare. 8n ultimul e3erciiu financiar al perioadei analizate! rezultatul financiar a crescut cu 30!"1H fa de e3erciiul precedent! fiind sin5ura cre tere #nre5istrat #n perioada analizat. ( 2ezultatul curent cumuleaz rezultatul de e3ploatare i rezultatul financiar! i prezint o tendin descresctoare #n primele trei e3erciii financiare analizate! pentru ca apoi s creasc cu "43!3"H #n 2111 fa de 2110! i respectiv cu "41!32H #n 2111 fa de 2111. )ceast trend cresctor s(a trasat pe fondul creterii veniturilor curente #ntr(un ritm superior c.eltuielilor curente. 2ezultatul curent este pozitiv #n perioada studiat! ceea ce indic faptul c profitul din e3ploatare a compensat pierderea financiar. 2ezultatul brut este acelai cu rezultatul curent! deoarece elementele e3traordinare nu s(au manifestat #n nici unul din e3erciiile financiare analizate.

( 2ezultatul net al e3erciiului este pozitiv i #nre5istreaz o scdere semnificativ #n primul interval al perioadei analizate! cu 4/!/"H #n 211/ fa de 211' i! respectiv cu 0&!1/H #n 2110 fa de 211/. 8n al doilea interval al perioadei! rezultatul net a cunoscut o cretere cu 41!0&H #n 2111 fa de 2110 i! respectiv cu 2."0/!"H #n 2111 fa de 2111. )mbele creteri sunt 5enerate de creterea #ntr(un ritm mai rapid a veniturilor totale fa de creterea c.eltuielilor totale! cu toate c c.eltuielile cu impozitul au crescut semnificativ de la un e3erciiu la altul.

-.5.- Analiza "ertical a c!ntului de pr!fit i pierdere. Structura flu%uril!r de rezultat 8n literatura de specialitate analiza vertical a Contului de profit i pierdere se prezint #n mai multe variante. 8ntr(o prim variant! analiza vertical se bazeaz pe determinarea ponderii fiecrei cate5orii de rezultat Fdin e3ploatare! financiar! e3traordinarG #n rezultatul brut al e3erciiului i ponderea fiecrei cate5orii de venituri i c.eltuieli #n veniturile totale! reflec9ndu(se astfel! contribuia fiecreia din cele trei activiti la realizarea rezultatului de ansamblu al societii. 4intr(un alt punct de vedere! se consider c prin analiza contului de profit i pierdere se cuantific ponderea rezultatelor #n cifra de afaceri! mai ales! importana rezultatului din e3ploatare i a elementelor sale Fvenituri i c.eltuieliG care au le5tur direct cu volumul de activitate i cu v9nzrile. *abel nr.13 )naliza structurii flu3urilor de rezultate Fpondere #n C)G Specificare 211' Producia v9ndut 0/!&0 -enituri din v9nzarea mrfurilor 1!31 2. -ariaia stocurilor Sold 4 F(G (1!1/ 3. Producia imobilizat /!"0 4.)lte venituri din e3ploatare 3!41 -enituri din e3ploatare ( total 111!03 ".aG C.eltuieli cu materii prime i materiale 22!// consumabile 1!11 )lte c.eltuieli materiale C.eltuieli privind mrfurile 1!0& &.C.eltuieli cu personalul 13!4& '.aG)6ustarea valorii imobilizrilor corporale 4!"1 i necorporale '.bG )6ustarea valorii activelor circulante 1!4& /. )lte c.eltuieli de e3ploatare 1'!"0 /.1 C.eltuieli privind prestaiile e3terne 13!0" /.2 C.eltuieli impozite! ta3e i vrsminte 1!0&

21 0' 2!" 1!3 "!3 1!2 11 21 1!'

1!/ 1" &!0

(1 1& 13 1!&

asimilate /.3 C.eltuieli cu desp5ubiri! donaii i active cedate 0. C.eltuieli de e3ploatare $ total 11. -enituri financiare $ total 11. C.eltuieli financiare $ total 12. -enituri totale 13. C.eltuieli totale 14. 2ezultatul din e3ploatare 1". 2ezultatul financiar 1&. 2ezultat brut

2!&' 114!1& 1!3& "!30 113!20 110!"4 '!'' (4!13 3!'4

2!&

0/ 3!4 11 11 11 /!& (& 2!1

Ponderea rezultatului brut #n cifra de afaceri FprofitabilitateaG s(a diminut semnificativ #n primul interval al perioadei analizate! cu 4"!/&H #n 211/ fa de 211'! respectiv cu 01!/3H #n 2110 fa de 211/! fapt e3plicat prin scderea mai rapid a ponderii pierderii financiare #n cifra de afaceri! comparativ cu creterea lent a ponderii rezultatului din e3ploatare #n cifra de afaceri. ,lterior! ponderea a crescut cu 2&4!'1H #n 2111 fa de 2110! respectiv cu 40/!30H #n 2111 fa de 2111! ca urmare a ritmului superior de cretere a ponderii rezultatului financiar #n cifra de afaceri! fa de diminuarea ponderii rezultatului din e3ploatare #n cifra de afaceri. Ponderea veniturilor totale #n cifra de afaceri #nre5istreaz valori situate #n intervalul 113!&1H F#n 2111G i 12'!/4H F#n 2110G. Ponderea cea mai ridicat s(a #nre5istrat #n anul 2110! fiind rezultatul scderii semnificative a cifrei de afaceri cu 44!3'H! #n raport cu diminuarea veniturilor totale cu 32!1/H! fa de anul 211/. Ponderea c.eltuielilor totale #n cifra de afaceri s(a redus #n 211/ cu 1!0'H! #n 2111 cu 1'!3H! iar #n 2111 cu 2H! fa de anii preceden i aferen i. )ceast situaie este rezultatul diminurii at9t a ponderii c.eltuielilor de e3ploatare c9t i a ponderii c.eltuielilor financiare #n cifra de afaceri. @3erciiul financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2110 #nre5istreaz sin5ura cretere a ponderii c.eltuielilor totale #n cifra de afaceri cu 1'!/&H! ca urmare a sporirii ponderii c.eltuielilor de e3ploatare cu 14!04H i a ponderii c.eltuielilor financiare #n cifra de afaceri cu 4&!2H! #n raport cu anul anterior. *abel nr.14 )naliza structurii flu3urilor de rezultate Fpondere #n 2ezultatul brutG
Specificare 1.Cifra de afaceri Producia v9ndut -enituri din v9nzarea mrfurilor 2. -ariaia stocurilor Sold 4 F(G 3. Producia imobilizat 4.)lte venituri din e3ploatare 211' 2.&'1!1/ 2.&3&!20 34!/0 (2!12 220!"/ 01!1/ 211/ 4.033!" 4./1/!2' 12"!23 &&!14 2&&!1/ 13!"/

-enituri din e3ploatare ( total ".aG C.eltuieli cu materii prime i materiale consumabile )lte c.eltuieli materiale C.eltuieli privind mrfurile &.C.eltuieli cu personalul '.aG )6ustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale '.bG )6ustarea valorii activelor circulante /. )lte c.eltuieli de e3ploatare /.1 C.eltuieli privind prestaiile e3terne /.2 C.eltuieli impozite! ta3e i vrsminte asimilate /.3 C.eltuieli cu desp5ubiri! donaii i active cedate 0. C.eltuieli de e3ploatare $ total 11. -enituri financiare $ total 11. C.eltuieli financiare $ total 12. -enituri totale 13. C.eltuieli totale 14. 2ezultatul din e3ploatare 1". 2ezultatul financiar

2.0/0!/2 &11!2& 20!& 2"!&0 3"0!&2 121!"0 30!1& 4&0!/2 3'2!' 2"!'& '1!3& 2.'/2!2/ 3&!3 143!&" 111 111 21'!"4 (11'!"4

"2'0!31 1.1/4!3& /4!2 02!40 '40!14 344!4' (4!/& /1"!42 &42!'4 31!1" 132!"2 4./"3!0 1'2!42 40'!/3 111 111 42"!41 (32"!41

)naliza comparativ a structurii rezultatului brut pe parcursul perioadei analizate reliefeaz participarea predominant a rezultatului de e3ploatare la formarea rezultatului brut. Ponderea acestuia a crescut de la 21'!"4H #n 211'! la '.3'/!'0H #n 2110! ca efect al scderii rezultatului brut #ntr(un ritm superior scderii rezultatului din e3ploatare. 8n anul 2111! ponderea rezultatului din e3ploatare #n rezultatul brut a sczut la 1.2/1!34H! iar apoi #n anul urmtor a devenit 1'2!'2H. )ceast tendin descresctoare este 5enerat de scderea ponderii veniturilor din e3ploatare #n veniturile totale i de creterea ponderii c.eltuielilor de e3ploatare #n total c.eltuieli. 8n e3erciiul financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2111! cauza principal a diminurii ponderii veniturilor de e3ploatare este scderea ponderii soldului debitor al K-ariaiei stocurilorP cu 1/1!3&H fa de anul precedent! iar creterea ponderii c.eltuielilor de e3ploatare se e3plic prin ma6orarea ponderii c.eltuielilor cu a6ustarea valorii activelor circulante cu 1/1!"4H fa de anul 2110. Ponderea pierderilor financiare #n rezultatul brut a sczut p9n #n anul 2110 inclusiv! ca efect al ritmului de scdere a pierderilor financiare mai rapid dec9t al scderii rezultatului brut. 8n urmtoarele dou e3erciii financiare! ponderea pierderilor financiare #n rezultatul brut a sporit! reprezent9nd '2!'2H la 31 decembrie 2111. )ceast creterea s( a produs ca urmare a scderii ponderii c.eltuielilor financiare cu 41!'&H! comparativ cu reducerea ponderii veniturilor financiare de doar 1/!/"H! fa de anul 2111. -.5./ Analiza eficienei c eltuielil!r )si5urarea eficienei c.eltuielilor trebuie s se constituie #ntr(o preocupare permanent a mana5erilor i a or5anelor de decizie! pentru a se sus ine cre terea pe termen lun5 a performanelor societii. *abel nr.1" )naliza eficienei c.eltuielilor totale prin indicatorul c.eltuieli totale la 1111 lei venituri totale
Specificare Structura FHG 211' 0"!1/ 4!02 ( 111 0/!/ 1!2 @ficiena c.eltuielilor FHG 211/ 01!' 0!3 ( 111 0&!/4 3!1& 2110 //!4& 11!"4 ( 111 0'!/0 2!11 2111 /'!"0 12!41 ( 111 04!"1 "!40 2111 02!'/ '!22 ( 111 0"!"4 4!4& 211' 031!"/ 3.0&2!44 ( 0&&!0" ( ( 211/ 010!42 2//'!2' ( 0/1!&& ( ( 2110 012!"2 "4""!32 ( 00/!'1

C.eltuieli de e3ploatare C.eltuieli financiare C.eltuieli e3traordina re C.eltuieli totale -enituri din e3ploatare -enituri financiare

-enituri e3traordina re -enituri totale

( 111

( 111

( 111

( 111

( 111

( (

( (

-aloarea indicatorului de eficien a c.eltuielilor totale #n perioada analizat se determin astfelB +fC!&//1"625206'/5*2415&0'6.&5((1// " 0&&!0& 7 +fC!&//2"6.52(06165(& 4'51.0&82215&11// " 0/1!& 7 +fC!&//6"6152(06/&5*& 4&5110*8(**5'&1// " 00/!13 7 +fC!&/1/"6(5*106&15* 4*5(60&8&((521// " 004!1" 7 +fC!&/11"6*5*(06'15(* 4(5(.018*.(5'11//" 0&"!4 7 Coeficientul de elasticitate a c.eltuielilor totale #n raport cu veniturile totale se calculeaz astfelB +C!t9Vt(&//29&//1: " IC!t-1//IVt-1//" 6'5*(-1//6&51(-1// " 1!/2 +C!t9Vt(&//69&//2:" .651-1//.156&-1//" 1!0& +C!t9Vt(&/1/9&//6:" 1(&56'-1//1('5*2-1//" 1!00 +C!t9Vt(&/119&/1/:" 1/(5&6-1//1/15(-1//" 1!"/ )naliza #n mrimi absoluteB Q+fC!&//2 " +fC!&//2- +fC!&//1 " 14!&4 7 Q+fC!&//6" +fC!&//6- +fC!&//2" 1&!"3 7 Q+fC!&/1/" +fC!&/1/-+fC!&//6" ( 3!0/ 7 Q+fC!&/11" +fC!&/11 -+fC!&/1/" ( 2/!'" 7 2ezultatele perioadei analizate arat c! a sczut eficiena c.eltuielilor totale! #n primul interval al perioadei analizate astfelB cu 14!&4R #n 211/ fa de 211'! respectiv cu 1&!"3R! #n 2110 fa de 211/. Cauza o constituie scderea #ntr(un ritm mai rapid a veniturilor totale FI-tN02!14H! respectiv I-tN&'!02HG comparativ cu ritmul de scdere a c.eltuielilor totale FIC.tN03!"4H! respectiv IC.tN&0!1HG. 8n sc.imb! #n ultimele dou e3erciii financiare analizate! eficiena c.eltuielilor totale s(a ma6orat cu 3!0/R! #n 2111 fa de 2110! respectiv cu 2/!'"R! #n 2111 fa de 2111! ca efect al sporirii #ntr(un ritm mai accelerat a veniturilor totale FI-tN143!"/H! respectiv I-tN11'!4HG fa de ritmul de cretere a c.eltuielilor totale FIC.tN 142!03H! respectiv IC.tN114!20HG. 8n 2111! valoarea coeficientului de elasticitate a c.eltuielilor totale #n raport de veniturile totale F@C.t<-tN1!"/G indic faptul c la o cretere cu 1H a veniturilor totale! c.eltuielile totale cresc cu doar 1!"/H! ceea ce 6ustific i creterea eficien ei c.eltuielilor totale.

-eniturile de e3ploatare au o pondere ma6oritar #n structura veniturilor totale ale #ntreprinderii! cu valori de peste 04H. )stfel! activitatea de e3ploatare se caracterizeaz prin cea mai mare eficien! deoarece indicatorul c.eltuieli de e3ploatare la 1111 lei venituri din e3ploatare are valori inferioare indicatorului de eficien a c.eltuielilor totale F031!"/R S0&&!0&R! 010!42S0/1!&R! 012!"2RS00/!13R! 021!"RS004!1"R! 03'!4"RS0&"!4RG. Ineficiena activitii financiare se reflect prin faptul c indicatorul c.eltuieli financiare la 1111 lei venituri financiare are valori mult mai mari dec9t valorile indicatorului de eficien a c.eltuielilor totale F3.0&2!44RS0&&!0&R% 2.//'!2'S0/1!&R% ".4""!32RS 00/!13R% 2.244!/'RS004!1"R% 1."&4!31RS0&"!4RG.

-.5.6 Analiza rezultatului din e%pl!atare Structura Contului de profit i pierdere din ara noastr prezint elementele de venituri i c.eltuieli 5rupate dup natura lor. 8n consecin ! #n >ota 4 K)naliza rezultatului de e3ploatareP se evideniaz calculul acestui rezultat in9nd cont de 5ruparea c.eltuielilor de e3ploatare dup funciile #ntreprinderiiB de producie! de desfacere i administrativ. *abel nr.1& )naliza rezultatului de e3ploatare
>r. crt. 1 2 3 4 " & ' / 0 11 Indicatorul Cifra de afaceri net Costul bunurilor v9ndute i serviciilor prestate C.eltuielile activitii de baz C.eltuielile activitii au3iliare C.eltuielile indirecte de producie 2ezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete C.eltuieli de desfacere C.eltuieli 5enerale de administraie )lte venituri din e3ploatare 2ezultatul din e3ploatare 31.12.211' 2'3.1"/ 2&'.1"0 "3."33 11".221 /.41".&'/ "./0/ &./'3 /.4/3 22.014 13.44& 31.12.211/ 2&3.4'" 230./12 34.4"1 04.""1 11./10 23.&&3 1"."/1 0."04."04 1".&1/ 14.10&

2ezultatul din e3ploatare #nre5istreaz fluctuaii! de la un e3erciiu financiar la cellalt pe parcursul perioadei analizate. Cea mai mare cre tere a rezultatul de e3ploatare s(a #nre5istrat #n anul 2111! cu 11!&3H #n raport cu anul anterior! ca efect al creterii cifrei de afaceri #ntr(un ritm mai rapid Fcu '2!/3HG comparativ cu cel al costului bunurilor v9ndute i al serviciilor prestate Fcu 3'!&/HG. Se remarc creteri ale c.eltuielilor directe! aferente activitilor de baz Fcu /3!"1H fa de 2110G i au3iliare Fcu '!03H fa de 2110G c9t i ale celor indirecte! ceea ce au condus la o cretere a rezultatului brut aferent cifrei de afaceri nete cu 1."34H! fa de anul 2110. Prin urmare! creterea semnificativ a c.eltuielilor de desfacere i diminuarea altor venituri din e3ploatare nu au reu it s reduc rezultatul din e3ploatare din e3erciiul financiar analizat. O scdere important a rezultatului de e3ploatare s(a #nre5istrat #n e3erciiu financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2110! de 1&!0"H. )ceast diminuarea este consecina scderii cifrei de afaceri #ntr(un ritm superior Fcu 41!3'H fa de anul 211/G celui de scdere al costului bunurilor i serviciilor prestate Fcu 33!1"H fa de anul 211/G. Se observ scderi semnificative at9t ale c.eltuielilor directe ale activit ii au3iliare Fcu 40!//H fa de anul 211/G c9t i ale c.eltuielilor indirecte de produc ie Fcu 13!4H fa de anul 211/G! ceea ce au avut influene nefavorabile asupra rezultatul brut aferent cifrei de afaceri care a sczut cu 01!40H! fa de anul 211/. Scderea c.eltuielilor de desfacere i a celor 5enerale de administraie! precum i creterea altor venituri din e3ploatare au contribuit la atenuarea reducerii rezultatului din e3ploatare #n acest e3erciiu financiar.

-.5.5 Analiza rezultatului net prin s!ldurile intermediare de *estiune Cu a6utorul contului de profit i pierdere se pot calcula o serie de indicatori intitulai solduri intermediare de 5estiune sau mar6e de acumulare! care completeaz seria indicatorilor de apreciere a performanelor economico(financiare ale #ntreprinderii. Soldurile intermediare de 5estiune pot caracteriza performana activitii de producie i comercializare! respectivB cifra de afaceri! mar6a comercial! producia e3erciiului! valoarea adu5at. 4e asemenea soldurile pot caracteriza i rentabilitatea #ntreprinderii! respectivB e3cedentul brut de e3ploatare! rezultatul de e3ploatare! rezultatul financiar! rezultatul curent! rezultatul e3traordinar! rezultatul brut i rezultatul net al e3erciiului.

*abel nr.1' *abloul soldurilor intermediare de 5estiune

>r. crt. 1 2 3 4 "

4enumire Cifra de afaceri 7ar6a comercial Producia e3erciiului -aloarea adu5at @3cedentul brut de e3p.

31.12.211' 2'3.1"/ "'" 1/"."41 4'.&&1 22.&02

31.12.211/ 2&3.4'" 1.1/4 1'1.334 "".113 20.201

Cifra de afaceri reflect faptul c valoarea afacerilor #ntreprinse de societate cu terii! #n urma e3ercitrii activitii curente de producie a sczut #n prima parte a perioadei analizate! cu "!"4H! #n 211/ fa de 211'! respectiv cu 41!3'H! #n 2110 fa de 211/. )ceast evoluie este rezultatul diminurii at9t a produc iei v9ndute c9t i a veniturilor din v9nzarea mrfurilor. 8n ultimul interval al perioadei analizate! cifra de afaceri a #nre5istrat o cretere de '2!/3H! #n anul 2111 fa de anul 2110 i! respectiv &!42H #n 2111 fa de anul anterior! ca urmare a sporirii produciei v9ndute #n anul 2111 Fcu '"!'3HG i a creterii veniturilor din v9nzarea mrfurilor #n 2111 Fcu &'!"0HG. 7ar6a comercial a #nre5istrat creteri semnificative #n anul 211/ i #n 2111! astfel! cu //!3"H fa de 211' i cu 01!1/H fa de 2111! ca urmare a sporirii veniturilor din v9nzarea mrfurilor cu /3!"/H! #n 211/ fa de 211'! respectiv cu &'!"0H! #n 2111 fa de 2111 i a ma6orrii c.eltuielilor privind mrfurile doar cu /1!0"H! respectiv cu "0!/'H. O scdere important s(a manifestat #n anul 2110! de '4!01H fa de anul precedent! ca efect al scderii veniturilor din v9nzarea mrfurilor Fcu 44!1/HG #ntr(un ritm mai alert dec9t ritmul de scdere al c.eltuielilor privind mrfurile Fcu 33!3HG. Cauza ultimei situaii a fost criza financiar mondial care i(a pus amprenta asupra activitii #ntreprinderii determin9nd o reducere a volumul v9nzrilor de mrfuri. 8n consecin! activitatea de comer cu mrfuri a 5enerat pe toat perioada analizat un flu3 de rezultat pozitiv! ce a contribuit #n mod favorabil la formarea rezultatului net al societii KC.imcomple3P S). Producia e3erciiului! indicator care cuantific #ntrea5a activitate realizat de #ntreprindere #ntr(o anumit perioad! a #nre5istrat #n prima parte a perioadei analizat scderi de /!2H! #n 211/ fa de 211'! i respectiv! de 41!/4H! #n 2110 fa de 211/. )ceste diminuri sunt rezultatul reducerii at9t a producie v9ndute c9t i a produciei stocate i a celei imobilizate. 8n a doua parte a intervalului perioadei analizate! producia e3erciiului #nre5istreaz ma6orri de &2!"/H! #n 2111 fa de 2110! respectiv de 0!40H! #n 2111 fa de 2111! ca urmare a creterii produciei v9ndute cu '"!'3H! #n 2111 fa de anul precedent comparativ cu scderea produciei imobilizate de doar "/!32H! respectiv a cre terii produciei v9ndute cu "!04H i a produciei stocate cu 110!'4H! #n 2111 fa de anul anterior! comparativ cu scderea produciei imobilizate de 22!&"H.

-aloarea adu5at! indicatorul de performan care reflect surplusul de bo5 ie creat de #ntreprindere prin activitatea de e3ploatare! a #nre5istrat creteri #n e3erci iile financiare #nc.eiate la 31 decembrie 211/! respectiv 2111! de 1"!&4H i! respectiv de /1!&"H! fa de anii anteriori. Creterea din 211/ se e3plic prin scderea #ntr(un ritm superior Fcu 1&HG a consumurilor intermediare #n raport cu ritmul de scdere al produciei e3erciiului Fcu /!2HG! iar sporirea din 2111 este rezultatul ma6orrii tuturor elementelor sale structuraleB sporirea mai rapid a produciei e3erciiului Fcu &2!"/HG comparativ cu creterea mai lent a consumurilor intermediare Fcu ""!42HG. 8n anul 2110! valoarea adu5at a #nre5istrat o diminuare semnificativ de 40!'2H fa de anul anterior! ca urmare a scderii produciei e3erciiului cu 41!/4H! #n raport cu scderea mai redus a consumurilor intermediare de 3/!42H. 8n ultimul e3erciiu financiar al perioadei analizate prezint o uoar scdere de 1!00H fa de anul 2111! din cauza cre terii consumurilor intermediare cu 14!/0H care a devansat creterea produciei e3erciiului de 0!40H. @3cedentul brut de e3ploatare prezint aceeai evoluie ca a valorii adu5ate! #n condi iile #n care! de ine ponderea ma6oritar #n structura e3ecedentului brut de e3ploatare. Cea mai important cretere a e3ecedentului brut de e3ploatare s(a #nre5istrat #n 2111! de 31'!4'H! fa de anul anterior! ca efect al creterii valorii adu5ate cu /1!&"H i al scderii c.eltuielilor cu personalul de 11!23H! efect care a fost diminuat #ns! de creterea c.eltuielilor cu impozite! ta3e i vrsminte asimilate cu "3!32H. 8n anul 2110! scderea valorii adu5ate cu 40!'2H i creterea c.eltuielilor cu impozite! ta3e i vrsminte asimilate cu 23!'"H au determinat scderea semnificativ a e3ecedentului brut de e3ploatare cu '3!'/H! fa de anul 211/. @voluia anterior prezentat! a e3cedentului brut de e3ploatare a influen at at9t favorabil c9t i nefavorabil rezultatul din e3ploatare pe parcursul celor cinci e3erci ii financiare. 2educerea cea mai semnificativ s(a #nre5istrat #n anul 2110! cu 1&!0"H! fa de anul anterior! ca urmare a scderii at9t a veniturilor din e3ploatare Fcu 31!34H! pe baza diminurii veniturilor din v9nzarea mrfurilor! a produciei imobilizate i a soldului creditor al variaiei stocurilorG c9t i a c.eltuielilor din e3ploatare Fcu 32!&"H! #n special a diminurii c.eltuielilor privind prestaiile e3terne! a c.eltuielilor cu personalul i a altor c.eltuieli materialeG. 8n anul urmtor! rezultatul din e3ploatare a crescut cu 11!&3H! fa de anul 2110! ca rezultat al creterii veniturilor din e3ploatare cu 3/!&2H i a c.eltuielilor de e3ploatare cu 41!"3H.

2ezultatul financiar este o pierdere #n toat perioada analizat. Creterea pierderii din fiecare e3erciiu financiar! cu e3cepia anului 2111! a fost consecin a faptului c creterea veniturilor financiare cu 142!02H! #n 211/ fa de 211'! respectiv cu 2'3!3/H! #n 2111 fa de 2110! i a creterii c.eltuielilor financiare cu ''!11H! #n 211/! i respectiv cu "3!&"H! #n 2111% #n sc.imb! #n anul 2110! cauza o constituie scderea veniturilor financiare cu "4!&3H fa de anul 211/! care a devansat diminuarea c.eltuielilor financiare de doar 14!2/H fa de anul 211/. 2educerea pierderii financiare din anul 2111 este efectul scderii c.eltuielilor financiare Fcu 30!2&H G #ntr(un ritm superior scderii veniturilor financiare Fcu 12!/4HG. 2ezultatul curent a sczut p9n la 6umtatea perioadei analizate dup care a #nre5istrat o tendin cresctoare! p9n #n e3erci iul financiar #nc.eiat la 31 decembrie 2111. 4iminuarea rezultatului curent a avut drept cauz creterea pierderii financiare care nu a fost acoperit de sporirea rezultatului din e3ploatare. 8n anul 2111! rezultatul curent a #nre5istrat o cretere substanial de "41!32H! fa de anul anterior! ca urmare a reducerii semnificative a pierderii financiare cu &1!40H% c.iar dac a sczut i rezultatul din e3ploatare cu 13!40H! acesta reprezent9nd o pondere ma6oritar #n rezultatul curent! a absorbit pierderea financiar. )bsena evenimentelor cu caracter e3traordinar a determinat ca rezultatul curent s fie e5al cu rezultatul brut. 8n mod treptat! fiecare din soldurile intermediare de 5estiune au marcat evolu ia rezultatului net al e3erciiului! pe parcursul perioadei analizate. 4iminuarea rezultatului net al e3erciiului p9n #n 2110 inclusiv! a fost consecin a reducerii rezultatului brut pe aceast perioad! iar #n 2110 i din cauza apariiei c.eltuielilor cu impozitul curent. 8n anul 2111! creterea rezultatului brut realizat de #ntreprindere cu "43!3"H! fa de anul anterior! a determinat o obli5aie fiscal mai mare a acesteia cu 2./1'!13H! ceea ce a determinat o cretere a rezultatului net cu doar 41!0&H! comparativ cu ma6orarea rezultatului brut din acest an. )naliza structurii cifrei de afaceri *abel nr.1/ )naliza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Indicatori Producia v9ndut -enituri din v9nzarea mrfurilor 2educeri comerciale acordate -enituri din dob9nzi #nre5istrate de entitile radiate din 2e5istrul 5eneral i care mai au #n derulare contracte de leasin5 -enituri din subvenii de e3ploatare aferente cifrei de 211' 0/!&0 1!31 ( ( (

afaceri nete

4atele din tabelul anterior reflect scderea cifrei de afaceri #n anii 211/ i 2110! cu "!"4H! #n 211/! respectiv cu 41!3'H! #n 2110! fa de anii anteriori aferen i. 4iminuarea din anul 2110 este efectul scderii produciei v9ndute cu 41!20H i al scderii veniturilor din v9nzarea mrfurilor cu 44!1/H. 8ncep9nd cu anul 2111! cifra de afaceri #nre5istreaz creteri de '2!/3H! #n 2111! #n raport cu anul precedent! datorit sporirii produciei v9ndute cu '"!'3H! i de o cretere a cifrei de afaceri de &!42H! #n 2111 fa de 2111! ca rezultat al creterii produciei v9ndute cu "!04H i al veniturilor din v9nzarea mrfurilor cu &'!"0H. 8n structura cifrei de afaceri ponderea ma6oritar o reprezint! #n toate e3erciiile financiare analizate! producia v9ndut! cu valori de peste 0'H. 2.& )naliza ratelor de rentabilitate 8n urma analizei rezultatelor se pot obine informaii cu privire la rentabilitatea unei #ntreprinderii! #ns acestea! nu sunt suficient de reprezentative pentru poten ialii investitorii. 2elativizarea rezultatelor Fe3ecedent brut de e3ploatare! rezultatului din e3ploatare! rezultatului brut! rezultatului net! etc.G prin compararea lor cu alte mrimi ce reflect efortul depus pentru obinerea rezultatelor Factivul economic! capitalul investit! capitalul propriu etc.G determin de5a6area ratelor de rentabilitate. )cestea reprezint capacitatea #ntreprinderii de a asi5ura cu a6utorul resurselor deinute! cea mai bun remunerare a capitalurilor investite1. 2atele de rentabilitate dispun de putere informaional crescut deoarece de valoarea lor depinde fundamentarea politicilor economico(financiare viitoare ale #ntreprinderii i comportamentul investitorilor e3isteni i poteniali.

-.7.0 Ratele renta#ilitii c!merciale 2atele rentabilitii comerciale! cunoscute #n literatura an5lo(sa3on sub denumirea de Kreturn on salesP F2OSG! reprezint rentabilitatea comercial sau rentabilitatea v9nzrilor #ntreprinderii. *abel nr.22 )naliza ratelor de rentabilitate comercial
>r. crt. Specifica re @3erciiul financiar

7ironiuc! 7.! )naliza economico(financiar! @lemente teoretico( metodolo5ice i aplica ii! @ditura Sedcom +ibirs! Iai! 211&

11

12 13

14 1" 1&

1'

R;C ;c V f FHG R;b N @?@ < C) FHG R;n$< p N R$<p < C) FHG R;n N Rn$t < C) RC1 N Rbr)t < C!t RC& N Rc)r$n t < C!c)r$ nt$ RC' N R$<p < C!$<p

31.12.211 ' N 2"!4/ < 13!11 '!''

31.12.211 / 2&!14

31.12.211 0 11!'"

31.12.211 1 24!'1

31.12.211 1 2/!1/

1'!02 /!&2

/!11 12!21

1/!/0 '!/0

1&!42 &!41

3!'4 3!42 3!42

2!13 1!/' 1!/'

1!14 1!13 1!13

1!11 1!"/ 1!"/

2!/2 3!"/ 3!"/

'!4&

/!'&

11!/

/!"2

&!&'

)naliza rezultatelor din tabelul precedent conduce la urmtoarele constatriB ( 2ata mar6ei comerciale #nre5istreaz valori cuprinse #ntre 11!'"H i 2/!1/H pe tot parcursul intervalului analizat. 2ata cea mai ridicat se #nre5istreaz #n anul 2111! ca urmare a creterii mar6ei comerciale Fcu 01!1/H fa de anul 2111G #ntr(un ritm superior creterii veniturilor din v9nzarea mrfurilor Fcu &'!"0H fa de anul 2111G! ceea ce reflect faptul c #ntreprinderea are o poziie consolidat pe pia. ( 2ata mar6ei brute din e3ploatare prezint evoluii diferite de la un e3erci iu financiar la cellalt! cu valori cuprinse #n intervalul /!11H i 1/!/0H. Scderea semnificativ #ntre5istrat #n anul 2110! se e3plic prin scderea e3cedentului brut de e3ploatare Fcu '3!'/H fa de anul 211/G #ntr(un ritm ce a devansat scderea cifrei de afaceri Fcu 41!3'H fa de anul 211/G. 4rept urmare! #n anul urmtor! rata mar6ei brute din e3ploatare a crescut cu 11!// procente fa de anul 2110! ca efect al cre terii mai rapide a e3cedentului brut de e3ploatare Fcu 31'!4'H fa de anul 2110G comparativ cu cre terea cifrei de afaceri Fcu '2!/3H fa de anul 2110G. ( 2ata mar6ei nete de e3ploatare se #nscrie #ntr(o curb cresctoare p9n #n e3erciiul financiar 2110! inclusiv! determinat de creterea rezultatului din e3ploatare i de scderea cifrei de afaceri! #n 211/! i de scderea mai lent a rezultatului din e3ploatare fa de scderea cifrei de afaceri! #n 2110. 8n 2111! creterea cifrei de afaceri cu '2!/3H! fa de anul anterior! i a ma6orrii rezultatului din e3ploatare cu doar 11!&3H a determinat o diminuarea a ratei mar6ei nete de e3ploatare p9n la '!/0H. 2educerea ratei! #n ultimul e3erciiu financiar! este 6ustificat de scderea rezultatului din e3ploatare! pe de o parte! dar i de creterea cifrei de afaceri! pe de alt parte. ( 2ata mar6ei nete a #nre5istrat o tendin descendent p9n #n anul 2111 inclusiv! determinat de scderea rezultatului net #ntr(un ritm superior scderii cifrei de afaceri. 2edresarea din ultimul e3erciiu financiar este e3plicat de sporirea semnificativ a rezultatului net Fcu 2."0/!"HG comparativ cu creterea de doar &!42H a cifrei de afaceri. ( 2ata rentabilitii resurselor consumate! #n cele dou variante de calcul #nre5istreaz un trend descresctor p9n #n 2110 inclusiv! de la 3!42H la 1!13H! dup care #ncepe s creasc la 1!"/H #n 2111! i 3!"/H #n 2111. Creterea cea mai semnificativ a ratei s(a #nre5istrat #n 2111! i evideniaz faptul c la 111 lei resursele consumate #n activitatea de e3ploatare i financiar a societii s(a obinut #n acest e3erciiu un rezultat brut Frezultat curentG mai mare cu "1'!24 lei fa de cel din e3erci iul anterior. )ceasta este efectul creterii #ntr(un ritm superior FI2brut! I2curentN &41!32HG a rezultatului brut FcurentG comparativ cu ritmul de cretere FIC.t!Ic.curente N 114!20HG a c.eltuielilor totale FcurenteG.

( 2ata rentabilitii resurselor consumate #n activitatea de e3ploatare a #nre5istrat un trend ascendent p9n #n 2110! inclusiv! de la '!4&H la 11!/H! dup care s(a situat pe un trend descendent p9n la sf9ritul perioadei analizate! diminu9ndu(se la /!"2H! #n 2111 i la &!&'H! #n 2111. Creterea cea mai important a acestei ratei s(a #nre5istrat #n anul 2110! ca efect al reducerii c.eltuielilor din e3ploatare Fcu 32!&H fa de anul anteriorG #ntr(un ritm care a devansat ritmul de scderea rezultatului din e3ploatare Fcu 1&!0&H fa de anul anteriorG. 8n concluzii! o mai mare rentabilizare a v9nzrilor #ntreprinderii se poate realiza prinB creterea #n structura v9nzrilor a ponderii produselor care aduc mar6e semnificative de profit! optimizarea consumului de resurse i controlul calitii materiilor prime folosite #n procesul de fabricaie.

-.7.- Ratele renta#ilitii ec!n!mice 2atele de rentabilitate economic! sunt cunoscute #n literatura de specialitate an5lo( sa3on sub numele de K2eturn On InvestmentP F2OIG. Prin intermediul acestor rate se apreciaz performanele #nre5istrate #n cadrul activitii curente Fde produc ie i comercializareG a societii. 2atele de rentabilitate reprezint e3presia capacit ii mana5erului de a asi5ura o 5estiune eficient a activitii de e3ploatare. *abel nr.23 )naliza ratei rentabilitii activului total Specific @3erciiul financiar are 31.12.2 31.12.2 31.12.2 31.12.2 31.12.2 11' 11/ 110 111 111 R$ N &!/2 '!/1 "!'3 0!'/ /!&" R$c < At FHG

2ata rentabilitii activului total #nre5istreaz valori cuprinse #ntre &!/2H i 0!'/H pe parcursul perioadei analizate. Creterea cea mai important a ratei s(a realizat #n 2111 Fcu '1!'0H fa de anul 2110G! ca urmare a creterii rezultatului economic cu "0!1/H! i a scderii valorii activului total an5a6at #n activitatea societii! cu &!/&H fa de anul anterior. Cauzele ma6orrii ratei rentabilitii economice #n anul 2111 suntB #mbunt irea rezultatelor ca efect al creterii volumului de activitate! adaptarea volumului de activitate la condiiile de pia! respectiv creterea produciei #n func ie de cerere! de nivelul preurilor i capacitatea lo5istic disponibil! consolidarea relaiilor de afaceri cu clien i e3terni importani.

-.7./ Ratele renta#ilitii financiare 2entabilitatea financiar denumit i rentabilitatea capitalurilor proprii intereseaz #n special! investitorii i analitii bursieri! deoarece reprezint rezultatul final a rentabilizrii resurselor #ncredinate de acionari societii sub forma capitalului de risc. *abel nr.2" 4eterminarea ratelor rentabilitii financiare
Specific are Rf1N Rn$t < Cpr FHG Rf1 N Rbr)t < Cpr FHG Rf& NC):< Cpr FHG Rf&1 N Af < Cpr FHG Rf1 N 4I-< Cpr FHG @3erciiul financiar 31.12.2 11' "!32 31.12.2 11/ 2!22 31.12.2 110 1!10 31.12.2 111 1!13 31.12.2 111 3!24

"!32

2!22

1!11

1!'

4!2&

14!&3

0!'1

(4!1/

12!0/

1"!43

2atele rentabilitii financiare au #nre5istrat urmtoarele evoluiiB ( 2ata de remunerare a capitalurilor proprii #n prima variant! #nre5istreaz o tendin descendent p9n #n anul 2110! inclusiv! ceea ce ec.ivaleaz cu micorarea capacit ii capitalurilor proprii de a crea profit net. Cauzele acestei evolu ii au fost pentru anul 211/B scderea rezultatului net Fcu 4/!/"HG i a creterii capitalului propriu Fcu 22!&/HG iar pentru anul 2110B diminuarea rezultatului net Fcu 0&!1/ fa de anul anteriorG #ntru(un ritm superior rimului de scdere al capitalului propriu Fcu 2!1/H fa de anul anteriorG. Creterea #nre5istrat #n ultimele dou e3erciii ale perioadei analizate este consecin a creterii rezultatului net Fcu 41!0&H! #n 2111! respectiv cu 2."0/!"H #n 2111G #ntr(un ritm mai accelerat dec9t sporirea capitalului propriu Fcu 1!13H #n 2111! respectiv cu 4!/'H #n 2111G. 8n consecin! la sf9ritul perioadei analizate! s(a ma6orat capacitatea mana5erului #ntreprinderii de a 5estiona capitalul de risc care i(a fost #nm9nat de acionari. ( 2ata de remunerare a capitalurilor proprii #n varianta care utilizeaz rezultatul brut! #nre5istreaz o evoluie asemntoare ratei anterioare! cu deosebirea c valorile ratei analizate sunt mai ridicate fa de rata calculat anterior! #n partea a doua a intervalului perioadei analizate. Creterea rezultatului brut Fcu "43!3"H #n 2111 i cu "41!32H #n 2111G #ntr(un ritm mai accelerat dec9t creterea capitalului propriu Fcu 1!13H #n 2111 i cu 41!0&H #n 2111G a determinat ma6orarea ratei de remunerare a capitalurilor proprii at9t #n 2111! c9t i #n anul 2111. ( Ponderea capacitii de autofinanare #n mrimea capitalului propriu s(a diminuat p9n #n anul 2110 inclusiv! #nre5istr9nd ulterior un trend ascendent. -aloarea cea mai sczut a ratei #nre5istrat #n 2110! se e3plic prin valoarea ne5ativ a capacit ii de autofinan are din e3erciiului financiar respectiv. Potenialul de autofinanare a #ntreprinderii a sporit #n anul 2111! ca efect al creterii capacitii de autofinanare Fcu 24!&"H #n raport cu anul precedentG #ntr(un ritm ce devanseaz ritmul de cretere a capitalului propriu Fcu 4!/'H #n raport cu anul precedentG. ( Celelalte dou rate derivate din rata anterioar nu se pot determina! deoarece #ntreprinderea nu a distribuit dividende #n perioada analizat! i nu a adoptat o politic de participare a salariailor la profitul realizat de #ntreprindere. 2.' Impactul *-)(ului asupra rezultatelor financiare ale societatii. *a3a pe valoare adau5ata este neutr pe plan economic! in raport cu 5estiunea intreprinderii doar daca a5entul economic intra in sfera de plata a *.-.).! sau a optat pentru plata *.-.). prin cerere aprobata de or5anul fiscal unde a5entul economic respectiv este inre5istrat ca platitor de ta3e

@3ista cazuri in care a5entul economic se incadreaza in situatia de mai sus! dar! potrivit activitatii pe care o desfasoara! livreaza si bunuri scutite de *.-.). 4iferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punct de vedere contabil! deci ea va afecta contul de rezultate prin cresterea c.eltuielilor de e3ploatare. 4in punct de vedere contabil! ta3a pe valoare adau5ata este neutr pentru intreprindere daca operatiunile desfasurate intra in sfera de aplicare! iar deductibilitatea este de 111H. )ceasta neutralitate este efectiva in ceea ce priveste contul de rezultate! iar dispozitiile Planului de Conturi ;eneral obli5a intreprinderea sa inre5istreze cumprrile si vanzarile la valoarea lor neta! fara a fi in5lobat *-)(ul. Pentru ca a5entul economic platitor de *-) sa aiba posibilitatea deducerii din punct de vedere fiscal a *-)(ului trebuie sa inre5istreze pe baza de facturi atat in 2e5istrul pentru -anzari cand livreaza bunuri sau efectueaza prestari de servicii! iar atunci cand ac.izitioneaza bunuri pe baza de facturi sau alte documente inlocuitoare! evidentiaza in 2e5istrul de cumparari! toate intrarile de bunuri supuse *-). *-)(ul 5enereaza costuri pentru intreprindere in calitatea sa de colector fiscal. )ceste costuri pot fi determinate de urmatoarele cate5oriiB costuri directe! costuri de 5estiune si costuri de trezorerie. C!sturile directe intervin in cazul in care *-) nu este deductibila in totalitate! partea nedeductibila fiind cuprinsa in costul de ac.izitie al bunului respectiv si in situatia in care intreprinderea este ea insasi asimilata consumatorului final. 4aca a5entul economic este scutit de *-) si nici nu a facut optiunea de platitor de *-) si se aprovizioneaza cu materii prime sau servicii de la terti care au o valoare relativ mare! incarca costul bunului respectiv si cu valoarea *-)! riscand sa fie e3clus de pe piata prin concurenta furnizorilor. Pentru a(si lua in calcul dimensiunea fiscala a afacerilor! a5entul economic trebuie sa(si analizeze foarte bine obiectul de activitate. 4aca consumurile intermediare! ca participante la valoarea adau5ata! sunt mari! atunci poate sa aprecieze luarea in considerare a capacitatii fiscale si este decizia sa normala de optiune ca platitor de *-). Cresterea costului de ac.izitie prin includerea ta3ei fiscal nedeductibile conduce implicit la cresterea c.eltuielilor de e3ploatare si micsorarea rezultatului contabil.

C!sturile de *estiune sunt 5enerate de rolul intreprinderii de colector fiscal privind *-). In acest scop! trebuie intocmite documentele 6ustificative si re5istrele privind *-). 4e asemenea! trebuie or5anizata o evidenta contabila ri5uroasa! detaliata! comple3a pentru a dispune de timp si de informatiile necesare intocmirii decontului de *-)! necesitand o forta de munca deloc ne5li6abila. Colectarea *-) se deruleaza! nu in putine cazuri! pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al liti5iilor ce pot interveni in relatiile cu furnizorii. Costurile de 5estiune implica forta de munca suplimentara si deci! cresterea c.eltuielilor cu munca vie. C!sturile de trez!rerie sunt determinate de intervalul de timp intre creantele asupra bu5etului de stat privind *-) deductibila la intrare si datoriile fata de bu5etul de stat privind *-) colectata la iesire. *-) 5enereaza creditul clienti si creditul furnizori. )ceste diferente sunt re5ularizate pana la data de 2" a lunii urmatoare. *-) de plata se ac.ita pe baza decontului *-) depus. In sc.imb! *-) de recuperat se ramburseaza selectiv pentru anumiti a5enti economici! in termen de ma3imum 31 de zile de la depunerea decontului! a cererii de rambursare si a documentatiei 6ustificative. Pentru alti a5enti economici! *-) de recuperat se compenseaza cu *-) de plata in lunile urmatoare. In situatia in care! pe o durata de trei luni! *-) de recuperat nu este compensata inte5ral de *-) de plata! diferenta se ramburseaza de or5anul fiscal in termen de 31 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare. *-) an5a6eaza un cost le5at de 5estiunea trezoreriei pentru avansurile incasate de la clientii creditori. 4in punct de vedere fiscal! avansurile sunt purtatoare de *-) si se factureaza. 4aca in luna respectiva! a5entul economic nu are consumuri intermediare! deci *-) deductibila sau marimea sa este nesemnificativa! furnizorul de bunuri are obli5atia de a vira un bu5et inte5ral *-) aferenta avansurilor incasate. Prin suma virata la bu5et se creeaza la unitatea furnizoare o reducere de disponibilitati banesti! suma ce nu se poate recupera decat in lunile urmatoare. )ceasta situatie poate conduce intreprinderea furnizoare in intarzieri la plata unor obli5atii scadente. @3ista si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s(a incasat avansul s nu se mai realizeze! avansul urmand a fi restituit inte5ral clientului. Intrucat virarea la bu5et a *-) calculata pentru avansurile incasate a avut loc! recuperarea urmeaza a se realiza in lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la bu5et. @ste de preferat renuntarea inre5istrarii *-) asupra avansurilor incasate <platite.

O situatie deosebita intre relatiile comerciale ale a5entului economic o reprezinta pierderea! deprecierea sau distru5erea bunurilor pe timpul transportului catre client. Stabilirea ta3ei datorate se face in stransa corelatie cu prevederile contractuale. 4aca bunurile s(au pierdut pe timpul transportului catre client si contractul il face responsabil pentru orice pierdere inre5istrata dupa predarea bunului! furnizorul datoreaza ta3a aferenta bunurilor respective! clientul avand drept de deducere a ta3ei cuprinse in factura furnizorului in masura in care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile. Pentru bunurile destinate unor operatii! scutite de ta3e sau c.eltuieli care nu au le5atura directa cu activitatea firmei! *-) aferenta bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusa. 4aca contractul il face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite inainte de predarea la client! e3ista doua posibilitati de solutionareB aG in situatia in care furnizorul nu a emis factura! atunci nu datoreaza *-)! deoarece se considera ca nu s(a efectuat livrarea lor. In situatia inversa se datoreaza ta3a inclusa in factura. bG daca clientul refuza plata facturii deoarece nu a primit marfa! problema se re5lementeaza prin emiterea unei noi facturi! in rosu! pentru ta3a de scazut. +e5ea nr. 34"<2112 privind *-) nu permite deductibilitatea *-) pentru bunuri lipsa! pierdute pe timpul transportului! depreciate calitativ! constatate pe baza de inventariere peste normele le5ale neimputabile. @3ista situatii in care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili prin .otarari 6udecatoresti definitive! iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiaza de dreptul de deducere prin restituire de la bu5etul statului a *-) corespunzatoare sumelor ce nu pot fi incasate. -.8.0 Impactul T.&.A. asupra situatiei financiar+patrim!niale si a flu%uril!r de trez!rerie )naliza impactului *-) asupra situatiei financiar(patrimoniale si asupra flu3urilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor ec.ilibrului financiar. In situatia in care a5entul economic are de plata la bu5etul de stat *-)! aceasta suma trebuie ac.itata in data de 2" a lunii urmatoare! rezulta ca a5entul respectiv beneficiaza de un surplus de trezorerie pentru 2" de zile! cu conditia ca suma pentru vanzarile efectuate sa fie incasata de la terti pana la data de intai a lunii urmatoare. In caz contrar se reduce proportional cu numarul de zile aferente neincasarii contravalorii facturilor emise.

4aca clientii intarzie la plata facturii cu peste 2" zile atunci firma este pusa in situatia de a apela la un credit bancar sau sa(si sisteze platile scadente catre terti! pentru a( si putea onora datoria fata de bu5etul de stat. In situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica! societatea beneficiaza din partea statului de un credit -.8.- Influenta c eltuielil!r de e%pl!atare an*a(ate de T&A asupra rezultatel!r intreprinderii Potrivit prevederilor Codului fiscal! intreprinderile care inre5istreaza o cifra de afaceri sub o anumita limita le5ala pot solicita inre5istrarea ca neplatitori de *-). )ceste intreprinderi vor inre5istra costuri de ac.izitie mai mari decat cele reale cu 24H! reprezentand contravaloarea *-) aferenta tranzactiei respective! iar pentru vanzarile efectuate nu va aplica *-)! ceea ce va reduce pretul de vanzare total al produselor cu 24H. )stfel! se face ca intreprinderea va inre5istra costuri de e3ploatare mai mari. Cresterea c.eltuielilor de e3ploatare implica modificarea soldurilor intermediare de 5estiune. Pentru a5entii economici supusi platii *-)! care livreaza bunuri si servicii impozabile si au prin efectul le5ii prorata de 111H! situatia 5enerala nu este afectata si nici rentabilitatea intreprinderii. Pentru a5entii economici supusi platii *-)! care livreaza bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 111H! situatia 5enerala este afectata influentand rentabilitatea intreprinderii. *-) conduce la cresterea costurilor. Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul le5ii sunt scutite de plata *-)! se ma6oreaza c.eltuielile de e3ploatare. )stfel! mar6a comerciala se va diminua in cazul unui raport inte5rat al *-) asupra rentabilitatii intreprinderii! cu *-) nedeductibila aferenta livrarilor de bunuri scutite. )ceasta va conduce la diminuarea valorii adau5ate! e3cedentul brut din e3ploatare! rezultatului e3ploatarii! rezultatului curent si rezultatului e3ercitiului cu valoarea corespunzatoare *-) nedeductibila. +a aplicarea proratei mai mica de 111H! se va diminua e3cedentul ?rut din e3ploatare si implicit! rezultatul e3ploatarii! rezultatul curent si rezultatul e3ercitiului. In situatia in care intreprinderea inre5istreaza consumuri intermediare mari! este o decizie favorabila intreprinderii aceea de a opta pentru calitatea de platitor de *-)! intrucat in acest fel *-) aferenta ac.izitiilor se inre5istreaza ca *-) deductibila! fiind recuperata ulterior prin deducere. In acest mod se evita ma6orarea costurilor de e3ploatare. -.8./ Impactul T&A aspra pra*ului de renta#ilitate si inter"alului de si*uranta

Cunoasterea pra5ului de rentabilitate si intervalului de si5uranta prezinta importanta in activitatea practica deoarece pot fi adoptate decizii care sa ani.ileze influentele ne5ative ale unor factori con6uncturali. Cu cat intervalul de si5uranta este mai mare! cu atat este mai bine pentru intreprindere. In cazul in care *-) determina un raport neutral asupra rentabilitatii intreprinderii! atunci valorile pra5ului de rentabilitate si a intervalului de si5uranta nu se vor modifica. Insa daca *-) 5enereaza cresterea costurilor de ac.izitie prin includerea ta3ei fiscale nedeductibile! conducand implicit la crestrea c.eltuielilor de e3ploatare! costuri de 5estiune! costuri de trezorerie! atunci se modifica atat pra5ul de rentabilitate! cat si intervalul de si5uranta! pentru ca nivelul c.eltuielilor variabile se modifica. -.8.6 Influenta T&A asupra lic iditatii si s!l"a#ilitatii Intreprinderii 2aportul inte5ral al ta3ei pe valoarea adau5ata nu 5enereaza miscarea valorii ratelor de solvabilitate si de lic.iditate. Influenta *-) asupra ratelor de lic.iditate si solvabilliate in sensul cresterii acestora apare in situatia in care a5entul economic are de plata la bu5etul de stat *-)! beneficiind de un surplus de trezorerie. In situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica! societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant! caz in care societatea realizeaza un profit suplimentar! determinat de raza dobanzii! practicat de bancile comerciale! prin folosirea de disponibilitati. 4aca societatea are de recuperat *-)! atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilitati! aflandu(se in situatia de a contracta un imprumut bancar! sa isi diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora! sau sa diminueze volumul creditului acordat clientilor! prin accelerarea procedurilor de incasare a creantelor de la partenerii de afaceri. )ceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de lic.iditate si solvabilitate. -.8.5 Influenta T&A asupra ratel!r de ec ili#ru financiar si de randament 2aportul neutral in care se afla *-) in cazul in care a5entul economic este platitor de *-) si efectueaza operatiuni cu prorata 111H nu va modifica ratele de rentabilitate. Pentru cazul in care *-) nu este deductibila in totalitate! pentru ca a5entul economic efectueaza operatiuni care sunt scutite! sau nu are prorate de 111H! costurile pe care le antreneaza vor conduce la micsorarea ratei rentabilitatii economice si a ratei rentabilitatii financiare.

-.8.7 Studiu de caz Pe parcursul capitolului doi am realizat o analiz amnunit asupra poziiei i performanei entitii analizate. Pe baza re5istrului de cumprri i v9nzri pentru perioada 11.11.2113 ( 31.13.2113 societatea #ntocmete decontul de *-) aferent primului trimestru. 4e la #nceputul anului 2113! societatea aplic sistemul de *-) la #ncasare. )stfel! #n perioada 11.11.2113 ( 31.13.2113 conform 6urnalului de v9nzri aferent trimestrului 1! societatea a livrat bunuri i prestat servicii #n valoare de /1.3&' lei din careB total facturi cu Ttva la #ncasareP #n valoare de &3.&4' lei baza impozabil ( "1.321 lei tva ( 12.32& lei

total facturi Tfr tva la #ncasareP #n valoare de 1&.'21 lei

baza impozabil ( 13.4/3 lei tva ( 3.23' lei Pentru perioada analizat s(au realizat #ncasri #n sum de 34."&1 lei aferente facturilor cu Ttva la #ncasareP baza impozabil ( 2'./&1 lei tva ( &.&01 lei +a 31.13.2113 se prezenta urmtoarea situaie a conturilor de *-) aferent livrrilor de bunuri i prestrilor de servicii valori nee3i5ibile ( SO+4 c 442/ baza impozabil 23.4"1 lei tva ( ".&3" lei

valori e3i5ibile ( cont 442'

baza impozabil ( 41.3"3 lei tva ( 0.02/ lei Conform 6urnalului de cumprri aferent trimestrului 1 a anului 2113! societatea a realizat cumprri de bunuri i servicii #n valoare de 1'.402 lei din careB total facturi cu Ttva la #ncasareP #n valoare de 1."1' lei baza impozabil ( 1.21" lei tva ( 202 lei

total ac.iziii Tfr tva la #ncasareP #n valoare de 1".0/& lei

baza impozabil ( 14.2&/ lei

tva ( 1.'1/ lei +a 31.13.2113 se prezenta urmtoarea situaie a conturilor de *-) aferent ac.iziiilor valori nee3i5ibile ( SO+4 d 442/ baza impozabil 1.21" lei tva ( 202 lei

valori e3i5ibile ( cont 442&

baza impozabil ( 14.2&/ lei tva ( 1.'1/ lei *oate aceste operaiuni se re5sesc #n decontul de *-)! care se concretizeaz #n declaraia 311. Societatea #ntocmete aceast declaraie semestrial. Conform datelor raportate #n declaraia 311! care se depunde p9n la data de 2" a lunii urmtoare #nc.eierii trimestrului! societatea are de plat un tva #n sum de /.211 lei. 4easemenea! soldul *-) de plat din decontul perioadei fiscale precedente neac.itate p9n la data depunerii decontului de *-) este #n sum de &.1&4 lei. Sold *-) de plata la sfarsitul perioadei de raportare este #n sum de 14.3'" lei. 4upa cum putem observa firma noastra are de plata la bu5etul de stat in fiecare trimestru o anumita suma de bani! suma ce trebuie platita pana la data de 2" a lunii urmatoare. Influentele asupra trezoreriei sunt evideniate prin intermediul 6urnalului de cumprri i v9nzri! situaii care sunt ane3ate prezentei lucrri. Prin aplicarea sistemului cu T*-) la #ncasareP se realizeaz o rela3are pe termen scurt a cas.(floU(ului companiei. )cest avanta6 este doar unul relativ! pentru c societatea nu poate s deduc *-)(ul facturilor primite! dar se observ c #n acest caz suma de plat la bu5et este mai mic! iar diferena este am9nat la plat. Concluzion9nd! *-)(ul are o influen redus pentru c nu e3ist decala6e semnificative #ntre perioada de #ncasare a lucrrilor e3ecutate sau a bunurilor v9ndute i perioada de plat a datoriilor. 4easemenea entitatea nu a apelat la credite pe termen scurt pentru a face fa datoriilor privind *-)(ul de plat. 8n unele perioade! relativ scurte! *-)(ul a influenat pozitiv trezoreria societii #n special pentru lucrrile e3ecutate la #nceputul perioadei de raportare! iar contravaloarea acestora a fost #ncasat imediat. 4up aplicarea noului sistem! *-)(ul are o influen aproape nesemnificativ asupra companiei analizate

CAPITOLUL / C!nta#ilitatea si fiscalitatea T&A+ului

3.1 *a3a pe valoarea adu5at ( sfera de aplicare! baza de impozitare! re5imuri de ta3are! sfera de aplicare a *-) Operatiunile din sfera de aplicare a T&A sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditiiB 2eprezinta o livrare de bunuri< prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata acestora Se considera ca locul livrarii < prestarii se afla in 2omania Sunt realizate de persoane impozabile Sunt rezultatul unor activitati economice. Importurile de bunuri! ac.izitiile intracomunitare si operatiunile asimilate ac.izitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a *-). Persoana impozabila este orice persoana care desfasoara activitati economice intr( un loc oarecare! in mod independent! indiferent de scopul sau rezultatul acestor activitati! precum si orice persoana 6uridica neimpozabila inre5istrata in scopuri de *-). O persoana impozabila este considerata stabilita din punct de vedere *-) la sediul activitatii economice! respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind mana5ementul sau si unde isi e3ercitata functiile sale centrale. *otodata! o persoana nerezidenta este considerata stabilita din punct de vedere *-) in 2omania daca are un sediu fi3! respectiv dispune in 2omania de suficiente resurse te.nice si umane pentru a efectua re5ulat livrari de bunuri si prestari de servicii impozabile. 4e asemenea! orice persoana fizica ce efectueaza o livrare de mi6loace de transport noi Fcele aflate in cel mult sase luni de la darea in folosinta sau care nu au parcurs mai mult de &.111 de DilometriG sau care vinde proprietati imobiliare Fin cadrul unei activitati economice continueG este considerata de asemenea persoana impozabila. C!mertul intrac!munitar Societatile romanesti care desfasoara tranzactii cu bunuri cu alte societati din ,@ efectueaza livrari intracomunitare F+ICG si respectiv ac.izitii intracomunitare F)ICG. +ivrarile intracomunitare de bunuri din 2omania sunt scutite de *-) cu drept de deducere! daca sunt indeplinite anumite conditii! in timp ce ac.izitiile intracomunitare realizate in 2omania sunt supuse *-) prin mecanismul ta3arii inverse.

*ranzactiile cu mi6loace de transport noi! produse accizabile si vanzarile la distanta sunt supuse unor re5imuri speciale. Persoanele impozabile care nu sunt inre5istrate in scopuri de *-) in 2omania Fe3. Persoanele fizice! institutiile publiceG si care ac.izitioneaza intracomunitar mi6loace de transport noi au obli5atia de a depune un decont special de *-) si de a plati *-) inainte de inmatricularea acestor mi6loace de transport in 2omania. -anzarile la distanta presupun transportul bunurilor de catre sau in numele furnizorului catre beneficiari neinre5istrati in scopuri de *-). )cestea vor fi supuse *-) in statul membru de destinatie daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de catre furnizor depaseste un plafon fi3at de catre statul membru de destinatie Fin cazul 2omaniei plafonul este de 3".111 euroG in anul in care are loc o anumita vanzare la distanta! inclusiv valoarea respectivei vanzari sau in anul calendaristic precedent. Imp!rtul de #unuri *-) aferenta bunurilor importate se ac.ita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie 2112! cu e3ceptia persoanelor impozabile inre5istrate in scopuri de *-) care obtin un certificat de amanare de la plata *-) pentru importuri! eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plata *-) este de 111 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz! *-) nu se plateste in vama! ci se inre5istreaza in decontul de *-)! atat ca ta3a deductibila cat si ca ta3a colectata. Sunt scutite de *-) la import bunurile a caror livrare in 2omania este in orice situatie scutita de *-) in interiorul tarii Fde e3empluB livrarile de bunuri intr(un antrepozit de *-)G. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt stat membru sau care efectueaza importuri de bunuri in 2omania din perspectiva *-)! pentru care nu au obli5atia de a depune declaratii vamale de import! vor plati *-) datorata pentru importurile de bunuri in 2omania! pe baza unei declaratii de import pentru *-) si accize. ?aza de impozitare in scopuri de *-) pentru bunurile importate este valoarea in vama! la care se adau5a ta3ele vamale! accizele Fdaca e3istaG si c.eltuielile au3iliare! cum sunt comisioanele! c.eltuielile de ambalare! transport si asi5urare inre5istrate ulterior intrarii bunurilor in 2omania si pana la prima destinatie a acestora. Operatiunile in afara sferei de aplicare a T&A Transferul unei afaceri

Orice tip de transfer! total sau partial! de active Ftransferul unei afaceri! indiferent de formaG ce formeaza o structura de sine statatoare autonoma de afacere capabila sa desfasoare o activitate economica in mod independent nu este considerat livrare de bunuri! daca beneficiarul este persoana impozabila. In plus! beneficiarul este considerat succesorul cedentului in ceea ce priveste a6ustarea dreptului de deducere a *-). 2e5ulile de teritorialitate 2e5ulile de stabilire a locului livrarii bunurilor si prestarii serviciilor Fsi implicit a locului de ta3are cu *-)G sunt armonizate inte5ral cu prevederile 4irectivei 112<211& si ale 4irectivei /<211/ ale ,@ privind *-). +ivrarile de 5aze naturale< electricitate< ener5ie termica< a5ent fri5orific sunt supuse *-) acolo unde comerciantul isi are sediul activitatii economice sau! in cazul in care aceste bunuri sunt livrate catre un consumator! acolo unde acestea sunt efectiv utilizate si consumate. Prestarea de ser"icii Serviciile prestate de companii nerezidente in beneficiul societatilor romanesti! al caror loc de prestare se considera a fi 2omania! sunt supuse *-) in 2omania. In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre alte persoane impozabile! locul de impozitare va fi locul in care beneficiarul are sediul activitatii economice! sediul fi3! domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre persoane neimpozabile! locul de impozitare va fi locul in care prestatorul isi are sediul activitatii economice! sediul fi3! domiciliul stabil sau resedinta obisnuita de la care sunt prestate serviciile. @3ista si e3ceptii de la re5ulile de baza. Pentru aceste servicii! locul impozitarii se va determina in functie de re5uli specifice. In determinarea locului impozitarii cu *-) in cazul anumitor servicii! precum serviciile accesorii transportului! lucrarile asupra<evaluarile bunurilor mobile corporale si transportul local de bunuri! atunci cand sunt prestate catre beneficiari persoane impozabile din afara ,@! se va tine cont de locul utilizarii si e3ploatarii efective a serviciilor. )%i*i#ilitatea T&A @3i5ibilitatea *-) intervine la data livrarii bunurilor< prestarii serviciilor. @3i5ibilitatea pentru +IC intervine la data livrarii bunurilor sau la data emiterii facturii! dar nu mai tarziu de cea de(a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care se efectueaza +IC.

In cazul serviciilor prestate continuu pe o perioada mai mare de un an si care nu determina decontari sau plati in cursul acestei perioade e3i5ibilitatea intervine la sfarsitul fiecarui an calendaristic. 3aza de imp!zitare ?aza de impozitare a *-) cuprinde tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta de la furnizor ori prestator din partea cumparatorului la care se adau5a impozitele si ta3ele si c.eltuielile accesorii! cum ar fiB comisioanele! c.eltuielile de ambalare! transport si asi5urare! solicitate de catre furnizor< prestator cumparatorului sau beneficiarului. ?aza de impozitare a *-) nu cuprindeB rabaturile! remizele! risturnele! sconturile si alte reduceri de pret! sumele reprezentand daune(interese stabilite prin .otarare 6udecatoreasca sau dobanzile pentru plati cu intarziere. Persoanele impozabile inre5istrate in scopuri de *-) pot sa a6usteze ta3a colectata daca valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi incasata din cauza declararii falimentului clientului. *-) colectata initial poate fi la randul ei a6ustata ca urmare a ma6orarilor sau reducerilor de pret sau in cazul retururilor de bunuri. Re*imurile de ta%are C!ta standard. Incepand cu data de 1 iulie 2111 cota standard de *-) este de 24H si se aplica tuturor livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii! inclusiv importurilor! pentru care nu se aplica scutiri Fcu sau fara drept de deducereG sau una din cotele reduse de *-). In acelasi timp! cotele reduse de *-) F"H si 0HG raman nesc.imbate si se aplica pentru aceleasi livrari de bunuri < prestari de servicii ca si pana in prezent. C!te reduse Cota redusa a *-) de 0H se percepe pentru medicamentele de uz uman si veterinar! carti! ziare si periodice! cazarea la .oteluri sau in locatii cu rol similar! bilete de cinema! ta3ele de intrare la muzee! monumente istorice! 5radini zoolo5ice si 5radini botanice! tar5uri si e3pozitii! furnizarea de manuale scolare! de proteze si produse ortopedice. Cota redusa de "H se aplica pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale! inclusivB camine de batrani si pensionari! case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu .andicap! inclusiv cladiri si parti ale acestora livrate ca locuinte! in anumite conditii. )stfel! cota redusa de "H se aplica si in cazul livrarii de locuinte ce au o suprafata utila de ma3imum 121 mp si o valoare ce nu depaseste suma de 3/1.111 2O>. Scutirea cu drept de deducere @3ista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a *-) aferenta ac.izitiilorB @3porturile de bunuri! transporturile si serviciile aferente +ivrarile intracomunitare de bunuri

*ransporturile internationale de pasa5eri Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere +ivrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale! antrepozite *-) si serviciile aferente +ivrarile de bunuri plasate in re5imuri vamale suspensive Prestarile de servicii in le5atura cu bunuri plasate in re5imuri vamale suspensive +ivrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice! or5anizatiile internationale si fortele >)*O. Scutirea fara drept de deducere Scutirea de *-) fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare! financiare si de asi5urari. *otusi! anumite servicii financiare vor fi supuse *-) 24H Fcum sunt operatiunile de factorin5! recuperarea creantelor! administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoareG. Scutirea de *-) fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale! de protectie sociala si educative! daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate. +ivrarea ulterioara a autove.iculelor pentru care nu a fost permisa deducerea *-) la momentul ac.izitiei este scutita de *-). Operatiunile de inc.iriere si leasin5 de bunuri imobile! precum si livrarea de cladiri vec.i sunt scutite de *-) fara drept de deducere. Cladire vec.e insemna orice cladire care nu a fost transformata astfel incat structura! natura si c.iar destinatia sa sa fi fost modificate sau! in lipsa acestor criterii! cand costul transformarilor! e3clusiv ta3a! este mai mic de "1H din valoarea de piata a cladirii! e3clusiv valoarea terenului! ulterior transformarii. +ivrarea de terenuri neconstruibile sunt la randul lor scutite de *-). *otusi! e3ista optiunea de ta3are a operatiunilor constand in livrarea de constructii vec.i sau terenuri neconstruibile sau inc.irierea<leasin5(ul de bunuri imobile. Optiunea se e3ercita prin depunerea unei notificari scrise la or5anele fiscale competente. $educerea T&A Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca *-) aferenta ac.izitiilor! daca acestea sunt destinate efectuarii de operatiuni ta3abile *-) deductibila pentru c.eltuielile an5a6ate in scopul operatiunilor de constituire pot fi deduse retroactiv! dupa indeplinirea tuturor conditiilor de deductibilitate a *-)! pe o perioada de ma3imum " ani. Vustificarea deducerii ta3ei se poate face si pe baza facturilor transmise pe cale electronica.

Companiile ce detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt stat membru sau care efectueaza din perspectiva *-) importuri de bunuri in 2omania pentru care nu au obli5atia de a depune declaratii vamale de import pot deduce ta3a datorata pentru importul de bunuri pe baza declaratiei de import pentru *-) si accize. ?eneficiarul unei operatiuni nu va avea dreptul sa deduca ta3a inscrisa in mod eronat intr(o factura! daca operatiunea aferenta respectivei facturi este scutita fara drept de deducere.

3. 2 7ono5rafie contabil 8ncep9nd cu 1 ianuarie 2113 se aplic pentru unele entit i economice sistemul de plat a *-) la #ncasare. 7odificarea Codului :iscal a fost efectuat prin Ordonan a ;uvernului nr. 1"<2112 pentru modificarea i completarea +e5ii nr. "'1<2113 privind Codul :iscal! publicat #n 7onitorul Oficial al 2om9niei nr. &21! fiind aprobat cu modificri prin +e5ea nr. 21/<2112 publicat #n 7onitorul Oficial al 2om9niei nr. ''2 din 1" noiembrie 2112. 4e asemenea! au fost modificate i normele de aplicare prin =otr9rea ;uvernului nr. 1.1'1 dat pentru modificarea i completarea >ormelor metodolo5ice de aplicare a +e5ii nr. "'1<2113 privind Codul :iscal! aprobate prin =otr9rea ;uvernului nr. 44<2114! publicat #n 7onitorul Oficial nr. '"3 din / noiembrie 2112. )stfel! potrivit noilor prevederi ale Codului fiscal! de la 1 ianuarie 2113! persoanele impozabile #nre5istrate #n scop de *-)! cu sediul activit ii #n 2om9nia! a cror cifr de afaceri nu depete plafonul de 2.2"1.111 lei aplic sistemul *-) la #ncasare. Pentru furnizorul FprestatorulG care este obli5at s aplice sistemul *-) la #ncasare! e3i5ibilitatea *-) nu va mai interveni la data emiterii facturii! ci la data #ncasrii contravalorii inte5rale sau par iale a livrrii de bunuri ori a prestrii de servicii. )ceast am9nare a e3i5ibilit ii *-) se acord #n cazul ne#ncasrii crean elor p9n #n cel mult cea de a 01(a zi de la data emiterii facturii.

8n cazul #n care persoanele impozabile obli5ate la aplicarea sistemului *-) la #ncasare nu au #ncasat contravaloarea inte5ral sau par ial a livrrii de bunuri ori a prestrii de servicii #n termen de 01 de zile calendaristice de la data emiterii facturii! e3i5ibilitatea ta3ei aferente contravalorii ne#ncasate intervine #n cea de(a 01(a zi calendaristic de la data emiterii facturii. )adar! dac #n termen de 01 de zile de la data emiterii facturii! c.iar dac aceasta nu a fost #ncasat! persoanele impozabile vor #nre5istra *-) colectat aferent sumelor ne#ncasate pe care le vor declara prin 4econtul 311 i o vor ac.ita p9n la data de 2" a lunii urmtoare celei #n care intervine e3i5ibilitatea. >ormele de aplicare a Codului :iscal Fmodificate prin =; nr. 11'1<2112G precizeaz c prin #ncasarea contravalorii livrrii de bunuri sau a prestrii de servicii se #n ele5e orice modalitate prin care furnizorul<prestatorul ob ine contrapartida pentru aceste opera iuni de la beneficiarul su ori de la un ter ! precum ar fiB plata #n bani! plata #n natur! compensarea! cesiunea de crean e! utilizarea unor instrumente de plat. *otodat! normele arat c livrrile de bunuri<prestrile de servicii a cror contravaloare este #ncasat par ial sau total #n numerar de ctre persoana eli5ibil pentru aplicarea sistemului *-) la #ncasare de la alte cate5orii de beneficiari dec9t cele prevzute la art. 134W2 alin. F&G lit. dG din Codul fiscal nu sunt e3cluse de la aplicarea sistemului *-) la #ncasare. @3emplu 1 Societatea A vinde bunuri #n valoare de 11.111 lei! *-) 2.411 lei! ctre societatea X. Societatea A aplic sistemul *-) la #ncasare! iar societatea X nu este eli5ibil pentru a aplica sistemul *-) la #ncasare. Societatea A #ncaseaz la emitere #n numerar suma de 411 lei. 8n factur se va men iona! odat cu #ntocmirea acesteia! nu ulterior! c suma pentru care se aplic *-) la #ncasare este de 12.111 lei din care *-) 2.322!"/ lei. 4up 21 de zile se realizeaz #ncasarea<plata sumei de '.111 lei! iar p9n la 01 de zile de la facturare nu s(a #ncasat diferen a de ".111 lei. 9nre*istrarea facturii La furniz!r: 4eterminarea *-) e3i5ibil inclus #n suma de 411 lei #ncasat #n numerar! 411Y24<124 N ''!42 leiB 411 Clien i N H 12.411 '1' T-enituri din v9nzarea mrfurilorP 11.111 442' T*-) colectatP ''!42

442/ T*-) nee3i5ibilP 2.322!"/ 8ncasarea sumei de 411 leiB "311TCasa #n leiP N 411TClien iP 411 +a cumprtorB )vem *-) deductibil aferent sumei de 411 lei ac.itat #n numerar de ''!42 lei. H N 411T:urnizoriP 12.411 311 T7aterie primP 11.111 442& T*-) deductibilP ''!42 442/ T*-) nee3i5ibilP 2.322!"/ Plata sumei de "11 leiB 411 T:urnizoriP N "311 TCasa #n leiP 411 lei 4up 21 de zile se realizeaz #ncasarea<plata sumei de '.111 lei. 4eterminarea *-) aferent sumei #ncasate '.111 3 24 < 124 N1.3"4!/3 lei 4up 01 de zile de la facturare nu s(a #ncasat diferen a de ".111 lei SC A va colecta *-) aferent sumei ne#ncasate astfelB 4eterminarea *-) aferent sumei ne#ncasate ".111Y24<124 N 0&'!'"% 442/ T*-) nee3i5ibilP N 442' T*-) colectatP 0&'!'" Clientul nu #i poate deduce *-) dec9t #n momentul pl ii sumei datorate. =; nr. 11'1<2112 stabilete i data pl ii<#ncasrii opera iunilor! #n func ie de modalitatea de plat astfelB $ dac plata s(a efectuat prin carduri de debit sau de credit de ctre cumprtor! data #ncasrii este data #nscris #n e3trasul de cont ori #n alt document asimilat acestuia. 4ac plata s(a fcut #n natur! data #ncasrii este data la care intervine faptul 5enerator de ta3 pentru livrarea<prestarea ob inut drept contrapartid pentru livrarea<prestarea efectuat. 4ac #ncasrile s(au efectuat prin cec! cambie sau bilet la ordin! data #ncasrii contravalorii totale<par iale a livrrii de bunuri<prestrii de servicii de ctre persoana care aplic sistemul *-) la #ncasare este fie data #nscris #n e3trasul de cont sau #n alt document asimilat acestuia! #n situa ia #n care furnizorul<prestatorul care aplica sistemul *-) la #ncasare nu 5ireaz instrumentul de plat! fie data 5irului! #n situa ia #n care furnizorul<prestatorul care aplic sistemul *-) la #ncasare 5ireaz instrumentul de plat altei persoane. T8n acest scop se pstreaz o copie de pe instrumentul de plat care a fost 5irat! #n care se afl men iunea cu privire la persoana ctre care a fost 5irat instrumentul de platP! mai precizeaz >ormele de aplicare a Codului :iscal.

@3emplu 2 Societatea A vinde bunuri #n valoare de 11.111 lei! *-) 2.411 lei! ctre societatea X! pentru care #ntocmete factura #n data de 21 ianuarie anul >. )mbele societ i sunt eli5ibile pentru a aplica sistemul *-) la #ncasare. Societatea A recep ioneaz plata #n natur #n 12 martie anul >. 8nre5istrarea facturii de v9nzare +a furnizorB 411 Clien i N H 12.411 '1' T-enituri din v9nzarea mrfurilorP 11.111 442/ T*-) nee3i5ibilP 2.411 +a cumprtorB H N 411 T:urnizoriP 12.411 311 T7aterie primP 11.111 442/ T*-) nee3i5ibilP 2.411 Pentru plata #n natur se recunoate tranzac ia de v9nzare de ctre cumprtor prin livrarea contrapresta iei i se compenseaz cele dou tranzac ii astfelB +a furnizorul SC A care acum este beneficiar $ cumprtor se #nre5istreaz recep ia FfacturaG produselor primite #n 21 martie >B H N 411 T:urnizoriP 12.411 311 T7aterie primP 11.111 442/ T*-) nee3i5ibilP 2.411 i 411 T:urnizoriP N 411 Clien i 12.411 442/ T*-) nee3i5ibilP N 442' T*-) colectatP 2.411 442& T*-) colectatP N 442/ T*-) nee3i5ibilP 2.411 +a clientul SC X care este acum furnizor $ v9nztor! #n 21 martie se #nre5istraz v9nzarea produselor astfelB 411 Clien i N H 12.411 '1' T-enituri din v9nzarea mrfurilorP 11.111 442/ T*-) nee3i5ibilP 2.411 iB 411 T:urnizoriP N 411 Clien i 12.411 442/ T*-) nee3i5ibilP N 442' T*-) colectatP 2.411

442& T*-) colectatP N 442/ T*-) nee3i5ibilP 2.411 Pentru urmrirea e3ibilit ii *-) propun ca unit ile s utilizeze dou conturi analitice la 442/ T*-) nee3i5ibilP! respectiv 442/.11 T*-) nee3i5ibil aferent *-) deductibilP i 442/.12 T*-) nee3i5ibil aferent *-) colectatP. O societate ce nu aplic sistemul de *-) la #ncasare! nu va avea probleme cu partea de *-) colectat! parte unde aplic acelai mod de #nre5istrare i declarare ca cel de p9n acum! dar dreptul de deducere al *-) va fi similar celui corespunztor persoanelor ce aplic sistemul de *-) la #ncasare! pentru acele ac.iziii de la persoane ce aplic acest sistem de #ncasare. 3.3 Sistemul *-) la #ncasare ( avanta6e i dezavanta6e Cu si5uranta intentia a fost pozitiva! dat fiind ca modificarea aceasta a venit ca raspuns la o solicitare mai vec.e din partea mediului de afaceri! care pe scurt si cu cuvinte simple suna in felul urmatorB TCompania mea are facturi emise catre clienti dar am probleme cu incasarea acestora. Cu toate acestea eu datorez statului *-) pana pe data de 2" a lunii sau trimestrului urmator% astfel eu a6un5 sa am o problema de lic.iditati din cauza ca nu mi(am recuperat banii de la clienti si totusi trebuie sa platesc *-) la bu5et! deci trebuie sa ma imprumut de la banci! sau sa nu(mi platesc nici eu furnizorii! sau sa aduc bani de acasa ca sa acopar acest *-) la bu5etP Fde e3emplu daca avem un client care nu ne(a platit o suma de 12.411 2O>! noi datoram suma de 2.411 2O> la bu5et in cazul in care aplicam cota de *-) normala de 24HG. -om arata in cele ce urmeaza ca! in fapt! doar intentia a fost pozitiva si ca punerea ei in practica s(a facut cu mai multe e3ceptii! e3cluderi si dero5ari de la re5ula de baza! si ca in fond! foarte putine vor fi companiile care vor simti o rela3are a cas.(floU(ului pe termen scurt datorita acestei modificari. In esenta nimeni nu casti5a sau pierde definitiv! ci doar termenele de plata a *-)(ului la bu5et! respectiv termenele de deducere a *-)(ului aferent facturilor de la furnizorii nostri vor fi amanate. Si aici este principala problema a sistemului nou de *-) la incasare! pe care o voi detalia in cele ce urmeaza! si voi veni si cu e3emple cifrice concrete in acest sensB In multe situatii deducerea *-) de la furnizori va fi amanata mai mult decat e3i5ibilitatea *-) colectat de la clienti! prin urmare compania nu va putea deduce *-)! desi furnizorii datoreaza *-) la bu5et! prin urmare bu5etul va avea un surplus pe termen scurt Fbani luati din economia realaG si se incalca un principiu al fiscalitatii enuntat c.iar de Codul fiscal! si anume neutralitatea impozitarii in raport cu diferitele cate5orii de investitori si capitaluri! creandu(se inec.itate din punct de vedere fiscal.

A"anta(e ; ar*umente pr! sistem T&A la incasare: 1. 2ela3are pe termen scurt a cas.(floU(ului companiilor in situatia in care incaseaza cu intarziere de la clienti. *otusi c.iar si acest avanta6 este doar unul relativ! tinand cont ca! de re5ula! neincasarea sumelor de la clienti atra5e si intarzieri in plata facturilor catre furnizori! astfel compania nici nu va putea sa deduca acest *-) aferent facturilor primite! si tot va iesi cu o suma de plata la bu5et! doar ca va fi mai mica decat in cazul sistemului actual! diferenta urmand sa fie amanata la plata! dupa cum vom arata! cu ma3im 01 de zile fata de conditiile actuale. 7entionez ca o mare parte a opiniilor pro sistem sustin ca va avanta6a companiile care au probleme mari la incasarea creantelor! in special in sectoarele economice in care platile se fac cu mari intarzieri! de mai multe luni sau uneori c.iar ani! sau atunci cand nu mai recupereaza creantele din cauza insolventei< falimentului beneficiarilor. Ori atata timp cat sistemul amana plata *-) cu ma3im 01 zile! atunci inseamna ca! de fapt! tocmai acele companii care au mai mare nevoie nu vor avea cum sa beneficieze de amanarea *-) la plata. 2. )vanta6ate vor fi! din punct de vedere fiscal! in principal companiile prestatoare de servicii si cele care lucreaza cu clienti institutii publice% avanta6ul va consta! dupa cum voi arata in studiile de caz! in amanarea la plata a *-) cu ma3im 01 de zile si se va traduce in practica in mod diferit nu doar dupa obiectul de activitate Fcomert cu ridicata< distributie! retail! productie! serviciiG! ci si in in raport cu sectorul economic in care activeaza compania si particularitatile privind livrarile si ac.izitiile! termenele de incasare< plata ale clientilor< furnizorilor! mod de finantare! posibilitatea de a accesa credite bancare! etc 3. Combaterea evaziunii fiscale in anumite domenii si cazuri particulare! evident limitate ca pondere in total Favanta6B bu5etul de statG

$eza"anta(e ; ar*umente c!ntra sistem T&A la incasare: 1. Incalca c.iar prevederile codului fiscalB )2*. 3 Principiile fiscalitatii Impozitele si ta3ele re5lementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principiiB aG neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele cate5orii de investitori si capitaluri! cu forma de proprietate! asi5urand conditii e5ale investitorilor! capitalului roman si strain%

bG certitudinea impunerii! prin elaborarea de norme 6uridice clare! care sa nu conduca la interpretari arbitrare! iar termenele! modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor! respectiv acestia sa poata urmari si intele5e sarcina fiscala ce le revine! precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de mana5ement financiar asupra sarcinii lor fiscale% In cele ce urmeaza voi arata in mod clar cum noul sistem creeaza cateva inec.itati fiscale care contravin principiului neutralitatii enuntat la punctul aG! si respectiv! unele dificultati de ordin te.nic care in final au ca rezultat imposibilitatea companiilor Fplatitorilor de ta3eG de a urmari si intele5e sarcina fiscala ce le revine! contrar principiului enuntat la punctul bG 2. Probleme $ inec.itati fiscale 2.1. >u se aplica pentru toate companiile! ci doar pentru acelea care au cifra de afaceri sub 2.2"1.111 lei. *otusi va avea efecte Fne5ativeG si asupra companiilor care depasesc acest plafon in privinta modului de deducere a *-). 2.2. C.iar in cazul in care factura nu este incasata inte5ral in primele 01 de zile de la emitere! atunci vanzatorul Ffurnizor sau prestatorG care este in sistem tot este obli5at sa colecteze *-) in a 01(a zi de la emitere. 4ar! pe de alta parte! cumparatorul Fclient! beneficiarG nu poate deduce decat la data platii! indiferent daca este sau nu in sistem. )stfel se incalca un ec.ilibru care era stabilit pana in prezent si care permitea ca ta3a pe valoare adau5ata sa fie neutraB in relatiile intre partenerii comerciali! clientul deducea ta3a la data la care furnizorul o colecta si o datora la bu5et! si ta3a a6un5ea sa fie platita in fond de consumabtorul final! doar ca valoarea ei se distribuia uneori intre doua sau mai multe Tveri5iP intr(un asa(zis TlantP comercial pe relatia producator Fsau importatorG $ comercianti $ consumatori. 4e acum inainte! ta3a nu va mai fi neutra ci cumparatorul va pierde pentru o anumita perioada! adica pana plateste contravaloarea facturilor primite de el de la furnizorii sai! iar bu5etul casti5aZ )stfel! conform Codului fiscalB

)rt. 1342. $ F"G In cazul in care persoanele impozabile obli5ate la aplicarea sistemului *-) la incasare nu au incasat contravaloarea inte5rala sau partiala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii in termen de 01 de zile calendaristice de la data emiterii facturii! calculate conform dispozitiilor Codului de procedura civila! e3i5ibilitatea ta3ei aferente contravalorii neincasate intervine in cea de(a 01(a zi calendaristica! de la data emiterii facturii. In situatia in care factura nu a fost emisa in termenul prevazut de le5e! e3i5ibilitatea ta3ei aferente contravalorii neincasate intervine in cea de(a 01(a zi calendaristica de la termenul(limita prevazut de le5e pentru emiterea facturii! calculata conform dispozitiilor Codului de procedura civila. )rt. 14" F11G 4reptul de deducere a *-) aferente ac.izitiilor efectuate de o persoana impozabila de la o persoana impozabila care aplica sistemul *-) la incasare conform prevederilor art. 1342 alin. F3G(F/G este amanat pana in momentul in care ta3a aferenta bunurilor si serviciilor care i(au fost livrate<prestate a fost platita furnizorului<prestatorului sau. 2.3. -anzatorul care nu e in sistem colecteaza! ca si pana acum! la data facturii! dar cumparatorul care este in sistem nu deduce decat la data platii. Conform art 14" F1W2G din Codul fiscal actualizat! dreptul de deducere a *-) aferente ac.izitiilor efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul *-) la incasare este! de re5ula! amanat pana in momentul in care ta3a aferenta bunurilor si serviciilor care i(au fost livrate<prestate a fost platita furnizorului<prestatorului sau. 4in nou! de acum inainte! ta3a nu va mai fi neutra ci cumparatorul va pierde pentru o anumita perioada! adica pana plateste contravaloarea facturilor primite de la furnizorii sai! iar bu5etul casti5aZ )cest fapt va afecta serios companiile mici care se finanteaza de re5ula prin credit comercial de la furnizori sau distribuitori mai mari Fcare nu vor fi in sistemG si pentru care accesul la credite bancare se realizeaza cu dificultate. )stfel este posibil ca in viitorul apropiat sa asistam in realitate nu la o imbunatatire a cas.(floU(ului! ci la probleme serioase de lic.iditate din partea micilor companii! probabil comparabile cu cele create in perioada 2110(2111 de celebrul impozit minim $ asa numit TforfetarP! care a reusit intr(un timp record sa desfiinteze un numar impresionat de companii si sa accentueze criza economica care de6a se instaurase in 2omania. >u este e3clus ca acest lucru sa se repete si in 2113! in special in randul micilor comercianti care vor avea in primele 2(3 luni sume de plata mult mai mari decat in prezent! si asta e3act in perioada iernii cand si costurile administrative sunt in 5eneral mai mari si incasarile mai scad usor. Conform Codului fiscalB

)rt. 14" F11G 4reptul de deducere a *-) aferente ac.izitiilor efectuate de o persoana impozabila de la o persoana impozabila care aplica sistemul *-) la incasare conform prevederilor art. 1342 alin. F3G(F/G este amanat pana in momentul in care ta3a aferenta bunurilor si serviciilor care i(au fost livrate<prestate a fost platita furnizorului<prestatorului sau. )rt. 14" F12G 4reptul de deducere a *-) aferente ac.izitiilor efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul *-) la incasare conform prevederilor art. 1342 alin. F3G(F/G este amanat pana in momentul in care ta3a aferenta bunurilor si serviciilor care i(au fost livrate<prestate a fost platita furnizorului<prestatorului sau! c.iar daca o parte din operatiunile realizate de persoana impozabila sunt e3cluse de la aplicarea sistemului *-) la incasare conform art. 134 2 alin. F&G. )ceste prevederi nu se aplica pentru ac.izitiile intracomunitare de bunuri! pentru importuri! pentru ac.izitiile de bunuri<servicii pentru care se aplica ta3are inversa potrivit prevederilor art. 1"1 alin. F2G( F&G! art. 1"23 alin. F11G sau art. 1&1. In plus! conform >ormelor la Codul fiscal! se mai stabileste o dero5areB Prevederile art. 14" alin. F11G din Codul fiscal se aplica numai in cazul operatiunilor ta3abile! pentru care furnizorul<prestatorul este obli5at sa aplice sistemul *-) la incasare si sa inscrie in factura aceasta mentiune conform prevederilor art. 1"" alin. F10G lit. pG din Codul fiscal! dar nu se aplica in cazul operatiunilor pentru care furnizorul<prestatorul nu trebuie sa aplice sistemul *-) la incasare potrivit prevederilor art. 1342 alin. F&G din Codul fiscal care sunt supuse la furnizor<prestator re5ulilor 5enerale de e3i5ibilitate conform prevederilor art. 1342 alin. F1G si F2G si prevederilor art. 14" alin. F1G din Codul fiscal la beneficiar. /. Pr!#leme ; dificultati de !rdin te nic 3.1. @vidente financiar(contabile dificil de realizat! mai ales in cadrul micilor companii care nu dispun de softuri ultraperformante si nici de personal an5a6at intern! ci e3ternalizeaza serviciul catre prestatori e3terni pentru a minimiza astfel costul contabilitatii% in final masura va avea pe termen lun5 o crestere a costurilor administrative ale companiilor. Contribuabilii vor trebui sa tina evidente detaliate referitoare la momentul si suma incasarii! la fel ca si *-) aferent! separat pentru fiecare tranzactie. )stfel! conform >ormelor la Codul fiscal Fpunctul '0G! formatele 6urnalelor de vanzari si de ac.izitii vor fi mult mai complicateB

Persoanele impozabile inre5istrate in scopuri de *-) care aplica sistemul *-) la incasare au obli5atia sa mentioneze in 6urnalele pentru vanzari facturile emise pentru livrari de bunuri<prestari de servicii pentru care este obli5atorie aplicarea sistemului *-) la incasare! c.iar daca e3i5ibilitatea ta3ei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. F2G! in 6urnalele pentru vanzari se inscriu si urmatoarele informatii in cazul acestor operatiuniB aG numarul si data documentului de incasare sau! dupa caz! data la care a e3pirat termenul(limita de 01 de zile prevazut la art. 1342 alin. F"G din Codul fiscal% bG valoarea inte5rala a contravalorii livrarii de bunuri<prestarii de servicii! inclusiv *-)% cG baza impozabila si ta3a pe valoarea adau5ata aferenta% dG valoarea incasata! inclusiv *-)! precum si baza impozabila si *-) e3i5ibila corespunzatoare sumei incasate sau! dupa caz! la e3pirarea termenului(limita de 01 de zile prevazut la art. 1342 alin. F"G din Codul fiscal se evidentiaza daca e3ista diferente de sume neincasate! care devin e3i5ibile! precum si baza impozabila si *-) e3i5ibila corespunzatoare sumei respective% eG diferenta reprezentand baza impozabila si *-) nee3i5ibila.P In cazul 6urnalelor pentru vanzari prevazute la alin. F3G! facturile care au *-) nee3i5ibila inte5ral sau partial vor fi preluate in fiecare 6urnal pentru vanzari pana cand toata ta3a aferenta devine e3i5ibila ori ca urmare a incasarii sau! dupa caz! la e3pirarea termenului(limita de 01 de zile prevazut la art. 1342 alin. F"G din Codul fiscal! cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. F3G lit. aG(eG. In cazul informatiei de la alin. F3G lit. dG se va mentiona numai suma incasata in perioada fiscala pentru care se intocmeste 6urnalul pentru vanzari sau! dupa caz! baza impozabila si *-) care devine e3i5ibila ca urmare a e3pirarii termenului(limita de 01 de zile prevazut la art. 134 2 alin. F"G din Codul fiscal. Persoanele impozabile care fac ac.izitii de bunuri<servicii de la persoane care aplica sistemul *-) la incasare inre5istreaza in 6urnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri<prestari de servicii pentru care este obli5atorie aplicarea sistemului *-) la incasare! c.iar daca e3i5ibilitatea! respectiv deductibilitatea ta3ei! nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. Persoanele impozabile inre5istrate in scopuri de *-) care aplica sistemul *-) la incasare inre5istreaza in 6urnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri<prestari de servicii c.iar daca ta3a nu este deductibila in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. F2G! in 6urnalele pentru cumparari se mentioneaza si urmatoarele informatiiB aG numarul si data documentului de plata%

bG valoarea inte5rala a contravalorii ac.izitiei de bunuri<prestarii de servicii! inclusiv *-)% cG baza impozabila si ta3a pe valoarea adau5ata aferenta% dG valoarea platita! inclusiv *-) si corespunzator baza impozabila si *-) e3i5ibila% eG diferenta reprezentand baza impozabila si *-) nee3i5ibila. In cazul 6urnalelor pentru cumparari prevazute la alin. F"G! facturile care au *-) nee3i5ibila inte5ral sau partial vor fi preluate in fiecare 6urnal pentru cumparari pana cand toata ta3a aferenta devine e3i5ibila ca urmare a platii! cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. F"G lit. aG(eG. In cazul informatiei de la alin. F"G lit. dG se va mentiona numai suma platita in perioada fiscala pentru care se intocmeste 6urnalul pentru cumparari. 4ocumentele prevazute la alin. F2G(F&G nu sunt formulare tipizate stabilite de 7inisterul :inantelor Publice. :iecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina ta3a colectata si ta3a deductibila conform specificului propriu de activitate! dar acestea trebuie sa contina informatiile minimale stabilite la alin. F2G(F&G si sa asi5ure intocmirea decontului de ta3a prevazut la art. 1"& 2 din Codul fiscal. /.-. &erificarea parteneril!r c!merciali. 4esi este obli5atia fiecarei companii din sistem sa emita facturi cu mentiunea T*-) la incasareP! totusi! compania care primeste o factura nu va putea deduce *-) la data facturii in cazul lipsei acestei mentiuni! ci va trebui practic sa verifice partenerul comercial intr(un re5istrul pe site(ul )>): privind contribuabilii in sistem *-) la incasare. Iar! in cazul in care emitentul facturii este inscris in acel re5istru si operatiunea nu reprezinta o e3cludere conform art 134W2 alin& din Codul fiscal! ar trebui sa nu deduca *-) decat la data platii conform art 14" alin1W1. Companiile vor trebui sa tina evidente separate cu privire la cele doua tipuri de furnizori Fin sistem *-) la incasare sau nuG si sa le actualizeze periodic! pentru ca intrarea partenerilor comerciali in sistem nu inseamna mentinerea in permanenta in acesta! ci este posibil ca! in cazul cresterii cifrei de afaceri! furnizorii sa iasa din sistem. )cest lucru va insemna un efort birocratic suplimentar la o companie cu un numar mare! de cateva sute sau c.iar mii de furnizori.

In situatia in care furnizorul<prestatorul este inscris in 2e5istrul persoanelor impozabile care aplica sistemul *-) la incasare la data emiterii unei facturi! dar omite sa inscrie mentiunea [*-) la incasare\! desi operatiunea respectiva nu este e3clusa de la aplicarea sistemului *-) la incasare conform prevederilor art. 134 2 alin. F&G din Codul fiscal! beneficiarul are obli5atia sa e3ercite dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 14" alin. F11G din Codul fiscal. 3.3. O dificultate cu care ne vom confrunta frecvent! este cum sa stim de la bun inceput care facturi se vor incasa in numerar in viitor! dat fiind ca incasarile in numerar sunt e3cluse din sistemul *-) la incasare. )stfel! cu e3ceptia incasarilor in numerar la data facturii! unde lucrurile sunt simple! va aparea urmatoarea problemaB In 5eneral avem contracte ne5ociate cu partenerii comerciali si stim in unele cazuri ca acestia intentioneaza sa ne ac.ite prin banca. 4ar ce facem daca totusi partenerul are popriri pe conturi si nu ne poate ac.ita decat cas.! sau daca invers! desi am convenit sa ne plateasca cas.! el dispune de bani in banca si prefera sa ne plateasca in cont] Ii refuzam plata pe motiv ca sistemul *-) la incasare este conceput intr(o maniera mult prea complicata si riscam sa fim penalizati] Sau ce facem in cazul unui partener care ne ac.ita partial prin banca! partial cu numerar] )vem pretentia ca traim intr(o economie de piata! in care relatiile comerciale nu sunt in5radite prin re5lementari e3cesive! si dintr(o data! nu mai permitem incasarile si platile in numerar] Sa fim seriosi! realitatea in relatiile comerciale este cu totul alta! si orice cale de in5radire a libertatii acestora nu va face decat sa mai treaca o parte din economie in zona subterana! care se pare ca si pana acum nu era c.iar ne5li6abil. )rt. 1342. Persoanele impozabile care au obli5atia aplicarii sistemului *-) la incasare nu aplica sistemul pentru urmatoarele operatiuni care intra sub incidenta re5ulilor 5enerale privind e3i5ibilitatea *-)B in cazul livrarilor de bunuri<prestarilor de servicii a caror contravaloare este incasata! partial sau total! cu numerar de catre persoana impozabila eli5ibila pentru aplicarea sistemului *-) la incasare de la beneficiari persoane 6uridice! persoane fizice inre5istrate in scopuri de *-)! persoane fizice autorizate! liber profesionisti si asocieri fara personalitate 6uridica% In plus! conform >ormelor la Codul fiscal! se mai stabilesc inca 2 non(e3cluderi! adica Tdero5ari de la dero5areP si o precizare care sc.imba in parte sensul le5ii! adica ne spune ca de fapt este vorba numai de acele sume incasate cu numerar Fsi nu de totalul facturiiG! in cazul facturilor care se incaseaza partial cu numerar si partial in contB

livrarile de bunuri<Prestarile de servicii a caror contravaloare este incasata partial sau total cu numerar de catre persoana eli5ibila pentru aplicarea sistemului *-) la incasare de la alte cate5orii de beneficiari decat cele prevazute la art. 134 2 alin. F&G lit. dG din Codul fiscal nu sunt e3cluse de la aplicarea sistemului *-) la incasare. >u sunt considerate incasari<plati in numerar sumele in numerar depuse de beneficiar direct in contul bancar al furnizorului<prestatorului. In sensul art. 134 2 alin. F&G lit. dG din Codul fiscal! furnizorul<prestatorul care este obli5at la aplicarea sistemului *-) la incasare e3clude de la aplicarea sistemului *-) la incasare acele sume dintr( o factura care sunt incasate in numerar de la beneficiari persoane 6uridice! persoane fizice inre5istrate in scopuri de *-)! persoane fizice autorizate! liber(profesionisti si asocieri fara personalitate 6uridica. 7entiuneB la data publicarii acestui material! le5iutorul a rezolvat intr(un final aceasta problema! prin +e5ea de aprobare! cu cateva modificari! a Ordonantei care precizeaza caB )rticolul I punctul 14! litera dG a alineatului F&G al articolului 1342 se modifica si va avea urmatorul cuprinsB #n cazul livrarilor de bunuri<prestarilor de servicii a caror contravaloare este incasata! partial sau total! cu numerar de catre persoana impozabila eli5ibila pentru aplicarea sistemului *-) la incasare de la beneficiari persoane 6uridice! persoane fizice inre5istrate in scopuri de *-)! persoane fizice autorizate! liber profesionisti si asocieri fara personalitate 6uridica. In cazul in care! ulterior emiterii facturii! se incaseaza in numerar o parte sau contravaloarea inte5rala a acesteia! pentru ta3a aferenta acestor sume nu se aplica re5ulile de e3i5ibilitate prevazute la art. 1342 alin. F1G si alin. F2G lit. aG%P 7otivare Comisie C4@PB 7odificarea este necesara pentru asi5urarea predictibilitatii aplicarii sistemului *-) la incasare. +a momentul emiterii facturii nu se cunoaste cu certitudine care va fi modalitatea de incasare a contravalorii facturii. Prin urmare! in aceasta situatie e3i5ibilitatea *-) nu va urma re5ulile de e3i5ibilitate 5enerala ci vor ramane aplicabile re5ulile de e3i5ibilitate conform sistemului *-) la incasare. Prin inscrierea pe factura a sinta5mei T*-) la incasareP furnizorul de buna credinta prezuma ca plata nu se va face in numerar si nu trebuie sa fie sanctionat pentru un fapt pe care nu il poate controla. Cate"a aspecte te nice imp!rtante de retinut:

8nscrierea pe facturi a mentiunii T*-) la incasareP este obli5atorie pentru operatiunile pentru care contribuabilii sunt obli5ati sa aplice sistemul prin incasare se intele5e orice modalitate prin care furnizorul<prestatorul obtine contrapartida de la beneficiar sau de la un tert precum plata in bani! plata in natura! compensarea! cesiunea de creante! utilizarea unor instrumente de plata. 8n situatia in care furnizorul<prestatorul este inscris in 2e5istrul persoanelor impozabile care aplica sistemul *-) la incasare la data emiterii unei facturi! dar omite sa inscrie mentiunea [*-) la incasare\! desi operatiunea respectiva nu este e3clusa de la aplicarea sistemului *-) la incasare! beneficiarul e3ercita dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 14" alin. F1W1G din Codul fiscal! adica la data platii. Pentru determinarea ta3ei aferente incasarii contravalorii inte5rale sau partiale! fiecare incasare totala sau partiala se considera ca include si ta3a aferenta aplicandu(se urmatorul mecanism de calcul pentru determinarea sumei ta3ei! respectiv 24 3 111<124! in cazul cotei standard! si 0 3 111<110 ori " 3 111<11"! in cazul cotelor reduse. In c!ncluzie Sistemul *-) la incasare a fost tradus in practica printr(o le5iferare complicata c.iar si pentru specialisti! in care re5ula de baza este aplicabila intr(un numar limitat de cazuri! in afara acestora e3istand multiple dero5ari! e3ceptii si e3onerari. Solutiile simple! de 5enul aplicarii universale pentru toti contribuabilii si cat mai putine e3ceptii de la re5ula! ar fi fost mult mai eficiente! dar statul se pare ca a vrut sa nu creeze o facilitate reala in folosul companiilor! ci in fapt o metoda de impovarare suplimentara.

CAPITOLUL 6 Prezentarea sistemului inf!rmai!nal i inf!rmatic al s!cietii prezentate

4.1 *e.nolo5ii informaionale pentru o contabilitate modern ( cloud accountin5 Cloud computin5(ul sau virtualizarea este te.nolo5ia informaional #n care toate datele sunt depozitate! 5eneric spus #n reeaua internet. 4enumit i .ostin5 computin5 sau softUare as a service FSaaSG! este foarte bine vzut #n mediul profesionitilor contabili datorit caracteristicilor sale

SaaS este o platform de furnizare a aplicaiilor softUare! cu plata sub form de abonanment care necesit costuri iniiale mici i poate fi accesat de pe orice calculator ce are o cone3iune la internet. )plicaia este 5zduit pe Ueb 2! salvarea de si5uran a datelor se face automat. C.iar dac sediul firmei clientului estre distrus! datele nu se pierd deoarece sunt stocate la 5azd! iar actualizarea softUare(ului are loc automat. Cloud computin5(ulul ofer o capacitate de stocare sporit i #ntreinere lipsit de 5ri6i. :urnizeaz acces si5ur oric9nd i de oriunde! securitate de nivel #nalt i confiden ialitatea datelor i are capacitatea de a aduce unele dintre cele mai mari #mbunt iri de eficien i productivitate vzute vreodat #n profesia contabil. +a nivelul cel mai de baz este un softUare de contabilitate la cerere. )v9nd la dispoziie doar un broUser potrivit i o cone3iune la internet! se poate accesa softUare(ul i datele financiare ale companiei! de oriunde din lume. 4atele companiei sunt 5zduite pe servere! fie de furnizorul softUare! fie al unei persoane tere. Principalul beneficiu al acestui softUare este c permite accesul de oriunde din lume! ceea ce reprezint o important facilitate modern i totodat economie de timp i de bani. 4easemenea! aceast contabilitate online se poate adapta dimensiunii companiei. O companie mic cu puine tranzacii s(ar putea s 5seasc un pac.et 5ratuit. ,p5radarea din mers este o facilitate deosebit de important. 8n contabilitatea clasic apare deseori problema softUare(ului diferit al contabilului fa de cel al clientului! situaie #n care firma client trebuie s e3porte datele i s le trimit contabilului. )cest proces care consum timp! a disprut odat cu softUare(ul de contabilitate de tip cloud care poate fi actualizat din mers. ?eneficul dublu al up5radrii constante este acela c #ncontinuu vin faciliti noi care sunt direct accesibile @ste o aplicaie intuitiv! simpl de utilizat i nu necesit implementare. Cu aceast aplicaie se poate 5estiona un numr aproape nelimitat de societ i. Preluarea datelor se poate face din diverse formate F*3t! @3cel! 4?:! )ccessG iar toate rapoartele ob inute se pot e3porta #n format t3t! rtf! pdf! dbf! 3ls. Se poate lucra #n reea cu un numr nelimitat de staii de lucru i utilizatori.)plicaia ofer actualizarea permanent! conform le5islaiei #n vi5oare.

SoftUare as a service. Saas in t.e *a3 and )cccountin5 Profesion FU.ite paperG! UUU.t.omsonreuters.com

Pentru firmele care au mai multe filiale se pot importa bazele de date pentru fiecare filial #n parte. 4atele culese separat #n diverse procese de lucru! pot fi cumulate #ntr(o Tsocietate centralizatoareP! o baz de date consolidat. 4.2 Prezentarea aplicaie informatice utilizat

^in7@>*O2 este destinat utilizarii de catre firme cu profil de comert en(5ros si en(detail! productie industriala si a5ricola! constructii! audit financiar(contabil! alimentatie publica! servicii! etc. Pac.etul de pro5rame de 5estiune si contabilitate^in7@>*O2 este astfel conceput incat poate fi folosit si de catre persoane neinitate in contabilitate! imediat ce confi5urarea initiala a fost definitivata sub indrumarea coordonatorului compartimentului economic. In momentul introducerii datelor din documentele primare in mac.ete! pro5ramul 5enereaza automat inre5istrarile contabile aferente! acestea putand fi vizualizate imediat. 7odulul principal 7@>*O2 ofera urmatoarele facilitati de 5estionareB 1. )"identa c!nta#ila ^in7@>*O2 asi5ura posibilitatea introducerii planului de conturi specific fiecrei firme. Cu aceste adaptari se pot folosi analitice pe un numar nelimitat de nivele. Pro5ramul calculeaza automat coeficientul diferentelor de pret la marfuri! inc.ide automat conturile de venituri si cele de c.eltuieli! conturile de *-). Pentru firmele asociate in participatiune! pro5ramul asi5ura distribuirea procentuala a veniturilor si c.eltuielilor. Intrucat inre5istrarile contabile sunt efectuate automat! pro5ramul compune si e3plicatiile acestora! detaliate conform optiunii utilizatorului. Inre5istrarile contabile efectuate automat de pro5ram pot fi completate! eventual! cu note contabile diverse Fe3.B pentru c.eltuieli de constituire! repartizarea profitului! impozit pe dividendeG. @ste posibila si obtinerea unei balante cumulate pentru firmele din cadrul unui 5rup.

2. Stocuri ^in7@>*O2 rezolva inte5ral problema stocurilor! in stransa le5atura cu aspectul contabil. Cateva caracteristiciB
evidenta multi(5estiune cantitativ(valorica sau 5lobal(valorica% descarcarea automata din stoc pe baza metodelor de 5estiune cunoscuteB :I:O! +I:O! C7P! identificare specifica% nomenclatorul articolelor de stoc este compact Fpentru intrari cu preturi diferite la acelasi articol nu se creeaz pozitii noi in nomenclatorG% posibilitatea inre5istrarii automate a patru ta3e asociate pentru fiecare articol de stoc in parte% identificarea rapida a articolelor din stoc prin folosirea claselor de #ncadrare si a atributelor de caracterizare% folosirea de unitati de masura multiple! cu transformarea automata a cantitatii si a pretului pe baza paritatilor specificate% evidenta pe serii! termene de 5arantie si date de e3pirare% calculul coeficientului de diferente de pret in cazul evidentei 5lobal(valorice.

2ezolvarea documentelor le5ate de inre5istrarea stocurilor si a serviciilor se face pe mac.ete specializate! cu aspect asemanator cu cel al formularelor tipizate. PosibilitatiB
intrari de stocuri sau servicii pe facturi! avize de e3peditie! c.itante fiscale! bonuri de ac.izitie! cu evidentierea diferentelor constatate la receptie si tiparirea de note de receptie corespunzatoare% intrari din import F4-IG si calcul automat al pretului de import! cu toate componentele acestuia Ftransport! asi5urare! ta3e si comisioane vamale! accize! etc.G% intrari din productia proprie% iesiri spre consum! cu preluarea automata a consumurilor specifice aferente comenzilor interne lansate in productie si tiparirea de bonuri de consum% vanzari de marfuri sau produse din stoc sau vanzari de servicii evidentiate pe a5enti de vanzare! cu tiparirea facturilor! avizelor de e3peditie sau c.itantelor fiscale corespunzatoare% vanzari la e3port! cu tiparirea de invoice% transfer de articole din stoc intre 5estiuni! modificari de stoc Fmodificarea pretului de inre5istrare! mariri sau diminuari de stocG! cu tiparirea de note de transfer sau avize de e3peditie% evidenta comenzilor emise catre furnizori si a comenzilor de la clienti! cu tiparire de facturi proforma% evidenta facturilor nesosite! aferente intrarilor pe avize de la furnizori si a facturilor de intocmit! posibilitatea tiparirii facturilor corespunzatoare avizelor emise%

3. 4urniz!ri si clienti ^in7@>*O2 da posibilitatea #mpartirii in clase de incadrare! in functie de necesitatile curente de operare! pentru identificarea rapida a partenerilor. Pac.etul de pro5rame pastreaza in nomenclatorul de parteneri o sin5ura inre5istrare! indiferent de moneda tranzactiei sau de tipul contabil al partenerilor Ffurnizori! furnizori de imobilizari! furnizori platiti in avans! furnizori $ facturi nesosite! clienti! incasari in avans de la clienti! clienti $ facturi de intocmitG% in functie de mac.eta in care este utilizat un partener! fie el furnizor sau client! pro5ramul identifica tipul contabil potrivit pentru a trata corect cazul propus spre rezolvare.

Pe baza creditelor acordate clientilor! ^in7@>*O2 semnaleaza situatiile in care pe un document de iesire este depasit plafonul de creditare acordat unui client. Pro5ramul permite acordarea de discounturi automate pentru fiecare articol din stoc sau serviciu vandut in functie de volumul tranzactiilor inre5istrate in decursul timpului cu un client. Se pot consulta in orice moment fise lunare sau anuale de clienti si furnizori in lei sau valuta ! balante de furnizori sau clienti! situatia furnizorilor neac.itati sau a clientilor datornici. ^in7@>*O2 permite lucrul cu parteneri e3terni Fcu care se efectueaza tranzactii in valutaG! precum si efectuarea operatiunilor de compensare cu tertii! pe baza de proces verbal de compensare. Stin5erea obli5atiilor de plata sau incasare pentru parteneri poate fi facuta si intr(o moneda diferita de cea care a 5enerat obli5atia respectiva. +ista incasarilor lunare de la clienti! permite evidenta stin5erii obli5atiilor de incasare pe clase de parteneri sau pe a5enti de vanzari care au intermediat vanzarile.

4. Incasari si plati
^in7@>*O2 permite le5area platilor si incasarilor de documentele primare care au 5enerat obli5atia de plata sau incasare. Problema platilor si incasarilor in valuta este rezolvata complet! cu inre5istrarea automata a diferentelor de curs valutar. @videntiaza operatiunile bancare aflate #n curs Fcambie! cec! bilet la ordin! etc.G. ;estioneaza complet avansurile de trezorerie prin plati! restituiri si 6ustificarea sumelor c.eltuite. *ipareste re5istre de casa si de banca in lei sau valuta% sumele in curs de decontare pot fi tiparite separat pentru incasari sau plati in curs! cu evidentierea datei reale sau probabile de decontare.

". 7i6loace fi3e 7odulul de evidenta a mi6loacelor fi3e din ^in7@>*O2 permite calculul automat al amortizarii mi6loacelor fi3e si obiectelor de inventar aflate in 5estiunile societatii utilizatorului! atat in re5im liniar! cat si accelerat sau de5resiv. :acilitatile de calcul oferite de ^in7@>*O2 pentru evidenta mi6loacelor fi3e suntB posibilitatea modificarii duratei de utilizare a mi6locului fi3 in timpul ciclului de amortizare! posibilitatea reevaluarii amortizarii mi6loacelor fi3e si a valorii de inventar! etc.

&. Salarizare 7odulul de Salarizare din ^in7@>*O2 ofera posibilitatea calculului salariilor an5a6atilor! lasand utilizatorul sa opteze intre inre5istrarea lor contabila direct in modulul de baza ^in7@>*O2 si includerea lor manuala prin note contabile.

In afara de aceasta posibilitate! care permite functionarea modulului independent de produsul de baza^in7@>*O2! acest modul are facilitati de confi5urare a contributiilor! indemnizatiilor! sporurilor si retinerilor! ce ii confera un 5rad ridicat de adaptabilitate la cerintele utilizatorului si la modificarile de le5islatie. )dau5and 5radul ridicat de confi5urabilitate a listelor specifice! rezulta un instrument ideal pentru optimizarea activitatii de evidenta a personalului si calcul al salariilor. Inte5rat in produsul de baza ^in7@>*O2! modulul permite preluarea realizarilor din productie pentru an5a6atii salarizati in acord! calculand automat indicele de realizare a salariului si oferind date pentru calculul costurilor pe produs realizat. @3ista! de asemenea! posibilitatea de a 5enera automat declaratia unica 112 in baza datelor operate la calculul salariilor. 4e asemenea! tot automat datele se pot trimite automat in 2evisal $ re5istrul unic de evidenta a an5a6atilor.

'. 7odulul comercial Posibilitatile de lucru oferite utilizatorilor acopera inte5ral cele mai comple3e solicitari ale departamentelor comerciale. )stfel! sunt acoperite inte5ral contractele comerciale de vanzare( cumparare si cele de leasin5 operational si financiar. Ofertele! comenzile si contractele la si de la parteneri Ffurnizori! clientiG pot fi! de asemenea! 5estionate inte5ral.

,nele facilitati specifice firmelor de distributie Fsi nu numaiGB

atribuirea automata de discounturi sau ma6orari de preturi de vanzare! dupa diverse criterii lucrul cu articole cu preturi multiple si cu cate5orii de pret implicite inre5istrarea automata a ta3elor de coletarie Fpe 5reutate! pe valoare! cu valoare declarata! ta3e ramburs! etc. urmarire 5arantii la vanzare 5enerator de facturi pt. comenzile de la clienti in limita stocurilor disponibile si in ordinea termenelor de livrare 5enerator de facturi pentru vanzari facturare automat pentru servicii de tip abonament 5enerator de facturi pentru vanzari<ac.izitii in rate 5enerator de facturi pentru v9nzri<ac.izitii in leasin5

+istele specifice acestui modul acorda utilizatorului avanta6ul de a obtine informatii detaliate despre rezultatele activitatii sale comercialeB

stocuriB necesar de aprovizionat! stocuri critice! in curs de epuizare! fara miscare! pro5noza de stocuri bazata pe perioade comparabile urmarirea situatiei partenerilorB plati<incasari! furnizori neac.itati<clienti datornici facturi nesosite<facturi de intocmit liste de intrari<iesiri pe firma si pe 5estiuni topul vanzarilor<incasarilor in lei si in valuta topul clientilor<furnizorilor comenzi catre furnizori<de la clienti! comenzi in curs! comenzi de la si catre subunitati evidenta vanzarilor pe perioade specifice! durata medie de incasare pe fiecare a5ent de vanzari! istoricul vanzarilor pe articole si pe parteneri

/. 7odulul producie Solutiile softUare inte5rate de tip @2P ofera multe beneficii companiilor din domeniul productiei. Printre acestea se pot enumeraB evidentierea costurilor de productie! trasabilitatea Ffoarte important in industria alimentaraG! evidentierea rebuturilor si pierderilor! precum si a diferentelor intre consumurile normate si cele reale! 5arantia produselor! termenele de valabilitate a produselor! postcalcul la productia obtinuta! etc. ,n ciclu de productie din cadrul unei firme consta din urmatoarele etapeB
pre5atirea fabricatiei lansarea in productie urmarirea consumurilor de materiale si a productiei realizate inre5istrarea si urmarirea raportului de productie a manoperei aferente fiecarui an5a6at sau formatie de lucru pe comanda sau pe operatie

O solutie @2P este foarte utila pentru a putea reproduce aceste etape de catre un operator si pentru a urmari realizarea lor.

Pentru pre5atirea fabricatiei se stabilesc! consumurile de materiale! se stabileste valoarea manoperei! a productiei reziduale si se determina traseul te.nolo5ic pentru realizarea retetelor din sistem. Precizarea consumurilor specifice de materiale si manopera este etapa care asi5ura calculul pretului pentru comenzile lansate. 4upa primirea comenzilor de la clienti si stabilirea retetelor se lanseaza in productie comenzile interne iar apoi se poate 5enera un pro5ram zilnic sau lunar de fabricatie. )cesta reprezinta suma comenzilor interne lansate in cadrul lunii de lucru impreuna cu restul comenzilor de e3ecutat din luna anterioara. 2esturile de e3ecutat se transmit luna de luna pana la realizarea tuturor produselor de pe comenzile respective sau pana la scoaterea din evidenta a acestora. Comenzile interne fac le5atura intre antecalculul si postcalculul productiei realizate. 4e asemenea! se pot urmari consumurile de materiale si a productiei 5enerate prin operarea bonurilor de consum. )ici se preiau materiile prime folosite in realizarea retetelor. In procesul de productie pot intra si servicii facturate de terti in contul comenzilor interne. O solutie @2P ofera posibilitatea evidentierii! la nivel de an5a6at! a operatiilor te.nolo5ice realizate intr(o perioada de timp. *otalitatea rapoartelor de productie incarcate intr(o luna de lucru poate sta la baza calcularii realizarii salariilor in acord. Productia realizata este evidentiata prin note de predare. *ot aici pot fi adau5ate produsele reziduale aferente comenzilor. *ot cu a6utorul unei solutii @2P se poate stabili productia neterminata. 4e asemenea este foarte utila pentru repartizarea c.eltuielilor inre5istrate cumulat la nivel de firma. )ceste c.eltuieli pot fi repartizate pe costuri de productie. 7ai pot fi calculate c.eltuielile patronale cumulat la nivel de firma ca raport din total salarii brute si total c.eltuieli cu salariile. )stfel! o solutie @2P reprezinta o ale5ere buna pentru urmarirea procesului de productie si a c.eltuielilor aferente.

3I3LIO<RA4I) Cr iB 1. )ndone I. Fcoord.G! ;eor5escu I.! *oma C.! Cercetarea avansat #n contabilitate! 2. 3. 4. ". &. '.
@ditura ^olters CluUer! ?ucureti! 2111 ?eams :.! )nt.onI V.! Clement 2.! +oUenso.n S.! )dvanced )ccountin5! 0___@dition! Pearson @ducation Inc.! ,pper Saddle 2iver! >eU VerseI! ,S)! 211& ?elDaoui ).2.! )ccountin5 *.eorI! 4t. edition! *.omson +earnin5! +ondon! 2111 ?er.eci 7.! -alorificarea raportrilor financiare. Sinteze contabileB teorie! analize! studii de caz! @ditura C@CC)2! ?ucureti! 2111 C.oi :.! 7eeD ;.! International )ccountin5! "t. edition! Pearson ( Prentice =all! >eU VerseI! 211" :elea5 +.! Contabilitate financiar $ o abordare european i interna ional! @ditura Info7e5a! ?ucureti! 211" ;eor5escu I.! 7ironiuc 7. Fcoord.G! -alidarea informa iei financiar(contabile #n conte3tul dezvoltrii durabileB economic! social! ambiental! @ditura ,niversit ii T)le3andru loan CuzaP! Iai! 2110 =oromnea @.! *abr >.! ?udu5an 4.! ;eor5escu I.! ?e ianu +.! 4icu 2.7.! Introducere #n contabilitate. Concepte i aplica ii! @ditura *ipo 7oldova! Iai! 2111

/.

0. >obes C.! 7ueller ;.! ;ernon =.! 7eeD ;.! )ccountin5 $ an International
Perspective! 4t. edition! 2ic.ard 4. IrUin Inc! C.ica5o! 100' 11. *abr >.! =oromnea @.! *oma C.! )naliza contabil(financiar! @ditura *ipo 7oldova! Iai! 2111

+e5isla ie 1. +e5ea Contabilit ii nr. /2 din 24<12<1001! republicat #n 7onitorul Oficial! Partea I 2.
nr. 4"4 din 1/<1&<211/% O7: nr. 413<1000 pentru aprobarea 2e5lementrilor contabile armonizate cu 4irectiva a I-(a a Comunit ilor @conomice @uropene i cu Standardele de Contabilitate Interna ionale! publicat #n 7onitorul Oficial nr. 4/1<1000. O7:P nr. 04<2111 pentru aprobarea 2e5lementrilor contabile armonizate cu 4irectiva a I-(a a Comunit ilor @conomice @uropene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate! publicat #n 7onitorul Oficial nr. /"<21.12.2111 O7:P nr. 31&<2112 pentru aprobarea 2e5lementrilor contabile simplificate armonizate cu 4irectivele @uropene! publicat #n 7onitorul Oficial nr. 2'0 bis din 2".14.2112 O7:P nr. 001<2112 pentru completarea Ordinului ministrului finan elor publice nr. 04<2111 pentru aprobarea 2e5lementrilor contabile armonizate cu 4irectiva a I-(a a Comunit ilor @conomice @uropene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate! publicat #n 7onitorul Oficial nr. "'4<2.1/.2112 Ordinul nr.1.'42<11& din 2112 al ministrului finan elor publice i al preedintelui Comisiei >a ionale a -alorilor 7obiliare privind aprobarea 2e5lementrilor contabile armonizate cu 4irectiva a I-(a a Comunit ilor @conomice @uropene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate aplicabile institu iilor re5lementate i suprave5.eate de Comisia >a ional a -alorilor 7obiliare! publicat #n 7onitorul Oficial nr. 04'<23.12.2112 O7:P nr. 1.'/4<2112 pentru aprobarea Precizrilor privind unele msuri referitoare la #nc.eierea e3erci iului financiar pe anul 2112 la persoanele 6uridice care! potrivit prevederilor +e5ii contabilit ii nr. /2<1001! republicat! au obli5a ia s #ntocmeasc situa ii financiare anuale! publicat #n 7onitorul Oficial nr. 21<1&.11.2113 O7:P nr. 1./2'<2113 privind modificarea i completarea unor re5lementri #n domeniul contabilit ii! publicat #n 7onitorul Oficial nr. "3<22.11.2114

3.

4.

".

&.

'.

/.

0. O7:P nr. 01'<211" privind aprobarea cate5oriilor de persoane 6uridice care aplic
re5lementri contabile conforme cu Standardele Interna ionale de 2aportare :inanciar! respectiv re5lementri contabile conforme cu directivele europene! publicat in 7onitorul Oficial nr. "0' din data de 11.1'.211" 11. O7:P nr. 2111<211& privind modificarea i completarea O7:P nr. 1'"2<211" pentru aprobarea re5lementarilor contabile conforme cu directivele europene! publicat #n 7onitorul Oficial nr. 004 din 13<12<211& 11. O7@: nr. 23'4<211' privind modificarea i completarea O7:P publice nr. 1.'"2<211" pentru aprobarea re5lementrilor contabile conforme cu directivele europene! publicat #n 7onitorul Oficial nr. 2" din 14.11.211/. 12. O7:P nr. 3.1"" din 20<11<2110 pentru aprobarea re5lementrilor contabile conforme cu directivele europene! publicat #n 7onitorul Oficial! Partea I nr. '&& din 11<11<2110% 13. O7:P nr.1./'/ din 22<1&<2111 privind #ntocmirea situa iilor financiare anuale de ctre entit ile care au optat pentru un e3erci iu financiar diferit de anul calendaristic! potrivit art. 2' alin. F3G din +e5ea contabilit ii nr. /2<1001! publicat #n 7onitorul Oficial! Partea I nr. 4&1 din &<1'<2111 14. O7:P nr. 2/&0 din 23<12<2111 pentru modificarea i completarea unor re5lementri contabile! publicat #n 7onitorul Oficial! Partea I nr. //2 din 20<12<2111 1". O7:P nr. 2/'1 din 23<12<2111 privind principalele aspecte le5ate de #ntocmirea i depunerea situa iilor financiare anuale i a raportrilor anuale la unit ile teritoriale ale 7inisterului :inan elor Publice! publicat #n 7onitorul Oficial! Partea I nr. //0 din 31<12<2111

AN)=)