Schimbarile climatice un pericol petru Terra Introducere conceptele de schimbri globale i schimbri climatice INTRODUCERE Schimbarile climatice repre

e inta o problema actuala prioritara! intrucat atat sistemul natural cat si cel socio"economic sunt sensibile la schimbari ale climei! iar amploarea si #ite a progno ate pentru acestea #or a#ea un impact semni$icati#! care #a ameninta durabilitatea acestor sisteme% Ecosistemele! #iata salbatica si oamenii sunt in general capabili sa se adapte e schimbarilor climatice care apar de"a lungul unor perioade mari de timp% &ana acum! cercetatorii nu au ca ut de acord in pri#inta rapiditatii cu care #or a#ea loc schimbarile% Totusi! impactul acti#itatilor umane asupra climei #a putea $i masurat peste cate#a decenii! si nu secole sau milenii% 'oti#atia de a actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce omenirea a obser#at pana acum! ci in ceea ce anticipea a modelele stiinti$ice pentru #iitorul apropiat% Daca procesul de incal ire #a continua in ritmul progno at asta i! lumea #a intra intr"o perioada de schimbari climatice $ara precedent in istoria umanitatii% (cti#itatile umane determina cresterea concentratiilor ga elor cu e$ect de sera! care tind sa incal easca atmos$era si sa induca modi$icari climatice regionale si globale% Cap I% Schimbarea climatic i ciclurile climatice Schimbari climatice sunt) schimbari de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei acti#itati omenesti care alterea a compo itia atmos$erei la ni#el global si care se adauga #ariabilitatii naturale a climatului obser#at *+n cursul unor perioade comparabile, -%-% Climatul i schimbarea climatic Inter$a. /ntre spa.iul interplanetar i pm0nt! atmos$era primete de la soare o cantitate important de energie! pe care o absoarbe! o re$lect! o di$u ea sau o transmite ctre pm0nt% (ceast energie! distribuit neuni$orm pe supra$a.a pm0ntului datorit condi.iilor astronomice 1po i.ia pm0ntului pe orbit2 i geomor$ologice 1relie$2 i receptat in mod di$erit /n $unc.ie de natura supra$e.ei! generea c0mpuri neuni$orme de presiune! temperatur i umiditate% Uscatul i marea reac.ionea di$erit cu atmos$era terestr! unde masele de aer circul permanent% 3aria.iile ilnice ale $actorilor meteorologici dintr"o anumit on geogra$ic constituie 4#remea5! /n timp ce 4clima5 este sinte a pe termen lung a acestora%

3remea este determinat de #alorile parametrilor meteorologici) temperatur! umididatea aerului! direc.ia i #ite a #0ntului! presiunea atmos$eric! turbulen.a aerului! nebulo itatea atmos$eric 1gradul de acoperire al cerului! tipurile de nori i altitudinea la care se de #olt acetia2! cantitatea i $elul precipita.iilor% 3alorile msurate pe perioade lungi de timp 1ani sau decenii2 prelucrate statistic ne dau in$orma.ii despre clima unei regiuni% Climatul repre int ansamblul caracteristicilor elementelor meteorologice ale unui anumit teritoriu! bine preci at! caracteri ate printr"o anumit omogenitate i speci$icitate% Schimbarea climatic este concreti at printr"o serie de modi$icri ale parametrilor mediului! care ar putea a$ecta ma6or #ia.a pe Terra% (ceasta persist o lung perioad 1/n general decenii sau mai mult2% 7actorii de mediu au rol de #ectori /n procesul de adaptare8e#olu.ie biologic a speciilor #egetale8animale i /n de$inirea caracteristicilor structurilor ecosistemice! orice schimbare a lor brusc sau e9agerat duc0nd la depirea limitelor de toleran.% &rocesul de schimbare climatic :;< include e#enimentele anormale climatic indi$erent de cau e 1naturale sau antropice2 sau pe scurt se de$inete ca $iind schimbarea semni$icati# a #alorii medii a unui parametru meteorologic pentru inter#ale lungi de timp de peste o decad Cel mai bine poate $i /n.eleas ca media schimbrilor de temperatur anuale! combinat cu media precipita.iilor dintr"o anumit on geogra$ic% -%;% Ciclurile climatice Climatul global al Terrei cunoate regulat modi$icri! urm0nd di$erite cicluri climatice alternante /ncl ire i rcire! care di$er prin durat 1de la c0te#a miliarde la mai multe milioane de ani2 i prin amplitudinea lor% Climatele recente ale erei cuaternare 1de la " -!= milion de ani p0n ast i2 au $ost studiate e$ectu0ndu"se e9plorri ale ghe.ii din (ntarctica p0n la > ?@@ metri ad0ncime% Compo i.ia i otopic a o9igenului permite reconstituirea temperaturilor atmos$erice de"a lungul unei perioade de p0n la "A?@ @@@ ani% Climatul planetei noastre a tra#ersat mai multe cicluri de /ncl ire i rcire /n timpul ultimilor B@@ @@@ ani% (ceste cicluri /ncep printr"o /ncl ire brutal! urmat de o perioad cald de cca% -@ @@@ " ;@ @@@ ani! numit perioad interglaciar% (ceast perioad este urmat de o rcire progresi# i instalarea unei ere glaciare% Ca s$0ritul glacia.iei! o re/ncl ire rapid repre int /nceputul unui nou ciclu%

Cap II% &rincipalii $actori cunoscu.i ce in$luen.ea schimbrile climatice ;%- Cau e naturale 3aria.iile climatului sunt corelate cu cele ale insola.iei! parametrilor 'ilanDo#ic! albedoului! ciclurilor solare i concentra.iilor /n atmos$er a ga elor cu e$ect de ser cum ar $i ) dio9idul de carbon 1CO ;2 i aerosolii% ;%-%-% Insola.ia este de$init /n meteorologie ca $iind e9punerea unui unei one la radia.iile solare% ;%-%;% &arametrii 'ilanDo#iE sau ciclurile lui 'ilanDo#iE corespund la trei $enomene astronomice :F< care a$ectea anumite planete ale sistemului solar i anume) e9centricitatea! oblicitatea i precesia% No.iunea de 4parametri 'ilanDo#itch4 este utili at mai ales /n cadrul teoriei astronomice a paleoclimatelor% (ceste schimbri climatice naturale au ca principal consecin. perioadele glaciare i interglaciare% - G E9centricitatea orbitei terestre (ceast e9centricitate se datorea atrac.iei gra#ita.ionale e9ercitat /ntre &m0nt i alte planete ale sistemului nostru solar% 7iecare planet atrage &m0ntul con$orm legii lui NeHton! iar $or.ele ne$iind aceleai! e9centricitatea orbitei terestre este #ariabil% &am0ntul descrie /n spa.iu o elips! iar Soarele este ae at /ntr"unul dintre $ocarele acesteia% (ceast elips se de$ormea 1cu o aplati are de ma9imum AI2% &m0ntul se rotete de la st0nga la dreapta! /n 6urul a9ei proprii% De"a lungul timpului! distan.a &m0nt"Soare a #ariat /ntre -;J @@@ @@@ i -=A -@@ @@@ Dm :B<% Kn pre ent! distan.a medie &m0nt"Soare este de -BJ ?JA =A@!FJ- Dm 1/n emis$era nordic -BA @@@ @@@ Dm la periheliu atins la > ianuarie i -?; @@@ @@@ Dm la a$eliu atins la B iulie2! /n condi.iile unei aplati ri de -!FAI% Consecin.ele e9centricit.ii terestre E9centricitatea este unul din $actorii cei mai importan.i /n schimbrile climatice naturale! deoarece &m0ntul la periheliu poate s primeasc cu ;@ L >@I energie 1emis de Soare2 /n plus $a. de a$eliu% Dac #ara corespunde a$eliului i iarna periheliului 1situa.ie regsit actual /n emis$era nordic2! &m0ntul primete mai pu.in energie #ara! dar mai mult iarna! deci #erile sunt 4rcoroase5 i iernile sunt 4dulci5% - G Oblicitatea terestr 1$igura >2

Knclinarea terestr #aria /ntre ;-!=M i ;B!BM% Kn pre ent ea este de ;>M;F!?N% (ceast oblicitate este datorat de asemenea interac.iunilor gra#ita.ionale dintre &m0nt i o parte a planetelor% &eriodicitatea acestui $enomen este de B- @@@ ani% Oblicitatea are o in$luen. asupra anotimpurilor% Dac &m0ntul este /ntro perioad de /nclinare puternic /n raport cu Soarele! atunci anotimpurile #or $i accentuat di$eren.iate 1#aria.ii importante /ntre #ar i iarn2! iar o slab /nclina.ie #a atrage dup sine o arecare omogenitate a anotimpurilor! cu mici di$eren.e /ntre #ar i iarn% (ceste di$eren.e se percep numai atunci c0nd ne gsim mai departe de Ecuator% Ca ni#elul Ecuatorului oblicitatea are o in$luen. mic% Datorit /nclinrii a9ei polilor! &m0ntul e9pune! pe r0nd! spre Soare! o mare parte din emis$era nordic i mai pu.in din cea sudic! apoi in#ers % ; G 'icarea de precesie terestr &m0ntul nu se /n#0rte /n 6urul a9ei proprii ca un balon per$ect s$eric! ci ca o s$0rlea 1titire 2 " precesie% (ceast precesie pro#ine de la $aptul c atrac.iile Soarelui i Cunei nu sunt uni$orme% Consecin. " In$luen. asupra indicrii polului Nord geogra$ic% Oamenii de tiin. se g0ndesc c teoria ciclurilor 'ilanDo#iE este cea mai probabil pentru e9plicarea schimbrilor climatice naturale% Kn urma unui e9periment 1$ora6 /n ghea.2 reali at la 3ostoD 1(ntarctica2! sa a6uns la conclu ia c e9ist o similitudine /ntre caracteristicile ghe.ii e9trase 1raportul -=O8-FO care este notat O -=O2 i curba ciclurilor lui 'ilanDo#iE% ;%-%>% (lbedoul terestru 1(t2 " este unul dintre indicatorii importan.i /n pre#i iunile legate de temperatura /nregistrat la supra$a.a solului% (lbedoul se de$inete ca $iind raportul dintre energia solar re$lectat de o supra$a. i energia solar incident 1#alori /ntre @ i -2% E9%) sol neacoperit 1(tP@!@?L@!-?2, pad proaspt 1(tP@!A?L@!J@2, (lbedoul terestru in$luen.ea cel mai mult bilan.ul radiati# /nregistrat la ni#elul supra$e.ei terestre% Rcirea de origine astronomic antrenea o e9tensie a ghe.urilor continentale i deci o cretere a albedoului% &laneta absoarbe mai pu.in! ceea ce ampli$ic rcirea acesteia% Kncl irea are e$ecte in#erse% Kncl irea planetei contribuie la topirea ghe.urilor! scade albedoul i /n $inal se /nregistrea o cretere a temperaturii planetei% ;%;% Cau e antropice

(ceste schimbri sunt datorate industriali rii planetei i utili rii masi#e a combustibililor $osili% Kn timp ce schimbrile climatice naturale au loc /n perioade de timp $oarte lungi! ceea ce permite o adaptare a speciilor #egetale i animale la condi.iile climatice noi! schimbrile antropice sunt $oarte rapide i /n consecin. amenin. enorm ecosistemele caracteri ate prin $ragilitate% &otri#it marii ma6orit.i a oamenilor de tiin.! /ncl irea climatic este larg atribuit e$ectului de ser! adi.ional emisiilor de ga e cu e$ect de ser 1QES2 produse de acti#it.ile umane! i /n principal a emisiilor de CO;% &e l0ng CO;! din categoria QES din surse arti$iciale se mai amintesc) cloro$luorocarburile 1C7C2! NO9 1N;O2 i CRB% Concentra.iile actuale de CO; le depesc pe cele din era preindustrial cu >? I! /ntrec0nd de departe contribu.ia celor F@@ @@@ ultimi ani% Concentra.iile cresc de la ;=@ ppm /n epoca preindustrial la >AJ ppm /n ;@@?! i cele ale metanului au crescut cu -?@ I " /n acelai inter#al 1/n anul ;@@?"-AAB ppb2% Originea uman a ga elor cu e$ect de ser este demonstat de concentra.ia ridicat /nregistrat deasupra onelor intens populate din emis$era nordic! i prin anali a lor i otopic care pune /n e#iden. originea $osil a lor% (sistm la o cretere cu B@ I a #ite ei de apari.ie a CO ; /n atmos$er! 1de e9emplu) /n inter#alul -JA@ L ;@@@ creterea a $ost de S -!? ppm 8 an! /n timp ce /ntre ;@@@ i ;@@A ea a $ost de S ;!- ppm 8 an2% Este $oarte probabil ca acea cretere /nregistrat la CR B s se datore e agriculturii i combustibililor $osili! iar creterea concentra.iei de N;O s $ie determinat de agricultur% Elemente climatice Soarele este principalul actor in sistemul climatic! emitand radiatia solara care incal este &amantul% Energia solara este mai puternica in regiunile ecuatoriale! intensitatea radiatiilor solare sca and catre poli% (cest $apt determina tipurile de circulatie a #anturilor si a curentilor oceanici! care in$luentea a de #oltarea sistemelor climatice% (tmos$era actionea a ca o patura protectoare! mentinand o temperatura propice #ietii pe &amant si ecranand ra ele daunatoare ale Soarelui% 7ormata din mai multe straturi distincte! atmos$era actionea a ca un Tdepo itT pentru di#erse ga e si particule% (tat structura atmos$erei cat si modul in care se reali ea a circulatia aerului au un e$ect considerabil asupra climei si a sistemelor climatice! inclusi# asupra regimului precipitatiilor% (tmos$era &amantului este $ormata din A=I a ot 1N;2! ;-I o9igen 1O;2 si -I

alte ga e% Dio9idul de carbon 1CO;2 repre inta @!@>"@!@BI! in timp ce #aporii de apa 1R;O2 #aria a intre @ si ;I% Oceanele acopera apro9imati# trei s$erturi din supra$ata &amantului% (pa se raceste si se incal este mai incet decat aerul! moderand in acest $el climatul din onele de coasta% Curentii oceanici a6uta la distribuirea caldurii pe glob! punand in miscare apele tropicale catre poli si apele mai reci catre ecuator, ast$el! oceanele in$luentea a puternic climatele regionale% Oceanele sunt si un depo it important de carbon si 6oaca un rol deosebit in absorbtia unei parti a dio9idului de carbon antropogenic% (pa! sub toate $ormele ei! are un rol important si comple9 in procesele climatice% Cantitatea medie de precipitatii 1ploaie sau apada2 pe care o primeste o ona este o componenta climatica importanta% (pa a6uta la racirea supra$etei terestre 1prin e#aporare2! re$lecta energia solara 1apa sub $orma de nori sau straturi de gheata2 si mentine &amantul cald 1prin #aporii de apa2% Structurile terestre si caracteristicile lor " de e9emplu padurile! deserturile si muntii " pot in$luenta atat clima globala cat si pe cea regionala% Solul se incal este si se raceste mai repede decat apa! a$ectand cursul curentilor de aer si $ormarea sistemelor climatice% Tipul de supra$ata terestra in$luentea a cantitatea de energie solara care este re$lectata sau absorbita de &amant% Uonele albe! precum cele in ape ite! re$lecta ra ele solare! in timp ce onele intunecate absorb mai multa caldura% E$ectul de sera natural 4E$ectul de sera5 este termenul popular $olosit pentru a descrie modul in care atmos$era &amantului asigura o temperatura propice #ietii pe planeta% (pro9imati# 6umatate din radiatia solara trece prin atmos$era% Restul este re$lectat de nori! este imprastiat de #aporii de apa si de particulele din atmos$era sau este absorbit de aceasta% O parte din radiatia solara care atinge &amantul este re$lectata inapoi in spatiu 1in medie apro9imati# o treime2% Din ceea ce ramane! o parte e absorbita de atmos$era! insa ma6oritatea este absorbita de sol si oceane% Supra$ata &amantului se incal este si! ca re ultat! emite radiatie in$rarosie 1caldura2% O parte din aceasta radiatie este trimisa in spatiu! insa ma6oritatea ramane in atmos$era% Unele ga e din atmos$era constituie un strat i olator al &amantului si impiedica caldura sa iasa in spatiu, acestea sunt asa"numitele ga e cu e$ect de sera 1QES2% Ele actionea a ca o patura! absorbind caldura si re$lectand"o inapoi catre supra$ata &amantului! incal ind atmos$era si

pro#ocand ceea ce este cunoscut sub numele de e$ect de sera natural% 7ara acest e$ect! &amantul ar $i mult mai rece decat acum emperatura sa medie globala ar $i de cca "-= grade C! $ata de cea actuala de cca S-? grade C2 si neospitalier pentru #iata% Qa ele cu e$ect de sera Cinci ga e care apar in mod natural pro#oaca in principal e$ectul de sera) #aporii de apa! dio9idul de carbon! metanul! proto9idul de a ot si o onul% Concentratia in atmos$era a acestor ga e este in$luentata de acti#itatile umane% O alta categorie de ga e cu e$ect de sera este alcatuita din componente chimice create de oameni 1halocarburile2% 3aporii de apa 1R;O2 sunt cele mai cunoscute QES! contribuind cel mai mult la e$ectul natural de sera% Cantitatea de #apori de apa din atmos$era creste odata cu temperaturile de la supra$ata &amantului! dat $iind ca temperaturi mai ridicate maresc atat e#aporarea cat si capacitatea aerului de a ingloba #apori de apa 1#aporii de apa e9ecuta un ciclu complet prin atmos$era destul de repede! apro9imati# o data la opt ile in medie2% (st$el! chiar daca oamenii nu in$luentea a direct si semni$icati# cantitatea de #apori de apa din atmos$era! temperaturile in crestere 1datorate si acti#itatilor umane2 #or determina marirea concentratiei #aporilor de apa in atmos$era% &e de alta parte! trebuie tinut cont si de $aptul ca supra$ata norilor re$lecta radiatia solara inapoi in spatiu% In acest sens! albedoul " re$lectarea radiatiilor solare de catre sistemul &amant plus atmos$era sa " creea a di$icultati in e$ectuarea unor calcule e9acte% Daca! spre e9emplu! calota glaciara s"ar topi! albedoul s"ar reduce semni$icati#% Intinderile de apa si #aporii de apa absorb caldura! in timp ce gheata si apada o re$lecta% Dio9idul de carbon 1CO;2 este dega6at in atmos$era prin procesul de putre ire! procesele naturale ale #ietii #egetale si animale si prin arderea combustibililor $osili si a altor materiale% El este partial indepartat din atmos$era prin $otosinte a plantelor si prin absorbtia in oceane% Cresterea concentratiei de CO; din atmos$era este considerata determinanta pentru tendinta actuala de incal ire% 'etanul 1CRB2 nu este la $el de abundent ca R;O sau CO;! insa este mai e$icient in procesul de retinere a caldurii! ceea ce il $ace un QES $oarteputernic% Este dega6at atunci cand materia organica putre este intr"un mediu lipsit de o9igen% &rincipalele surse de metan sunt mlastinile! campurile de ore ! procesele digesti#e animale! e9tractia de combustibili $osili si deseurile putre ite% &roto9idul de a ot 1N;O2

pro#ine in principal din soluri si oceane% O parte este dega6ata de arderea combustibililor $osili si a materialului organic% Culti#area terenurilor si utili area ingrasamintelor contribuie la cresterea cantitatii de N;O din atmos$era% Este un QES puternic! pre ent insa in concentratii $oarte mici% O onul 1O>2 e9ista in stare naturala in atmos$era superioara 1stratos$era2 unde 6oaca un rol important in prote6area &amantului de ra ele ultra#iolete 1U32! daunatoare! ale Soarelui% Cea mai mare parte a o onului din atmos$era in$erioara 1tropos$era2 este re ultatul reactiilor chimice implicand agenti poluanti% De $apt! o onul este produs prin reactii $otochimice ce au loc intre substante emise direct " asa " numitii TprecursoriT% Rolul sau in schimbarile climatice este semni$icati#! comple9 si di$icil de cuanti$icat% Ralocarburile sunt un grup de substante chimice! produse de oameni! care contin halogeni 1bromura! clorura sau $luorura2 si carbon% 'ulte dintre ele sunt QES $oarte puternice 1precum C7C"-;! RC7C";;! C7B! S7F2% 7enomenul de subtiere a stratului de o on 1care $iltrea a radiatiile noci#e ultra#iolete ale Soarelui2 din stratos$era este deseori asociat cu incal irea globala% Cegatura intre acestea este $aptul ca ambele $enomene sunt consecinte ale acti#itatii umane si ca substantele care pro#oaca gaura in stratul de o on 1de e9% cloro$luorocarburile! C7C! $olosite la re$rigerare2 au si un insemnat e$ect de sera% Desi producerea si utili area C7C a $ost oprita " in urma &rotocolului de la 'ontreal din -J=F "! e$ectele lor negati#e #or persista datorita perioadei lor indelungate de #iata in atmos$era! de F@ pana la -;@ de ani% 'ai mult! generatia urmatoare de substante re$rigeratoare! conceputa ast$el incat sa nu mai daune e stratului de o on are! din ne$ericire! un e$ect de sera inca pronuntat% 3aporii de apa sunt de multa #reme recunoscuti ca $iind cel mai abundent ga cu e$ect de sera din atmos$era terestra! dar contributia lor la incal irea globala a $ost abia recent de batuta % 7olosind datele colectate de la satelitii N(S(! cercetatorii au con$irmat cu e9actitate e$ectul de retinere a caldurii pe care il are apa din atmos$era! #alidand rolul critic al ga ului in schimbarea climatica% (ndreH Dessler si colegii sai de la Un#ersitatea (V' din Te9as au demonstrat ca e$ectul de incal ire al #aporilor de apa este su$icient de intens incat sa duble e amenintarea incal irii climatice cau ata de emisiile de dio9id de carbon din atmos$era% Echipa de cercetare a $olosit datele obtinute de la satelitii N(S( pentru a masura cu preci ie umiditatea primilor -? Dilometri de atmos$era terestra% In$ormatiile au

$ost corelate cu obser#arile schimbarilor temperaturii globale! permitandu"le cercetatorilor sa reali e e o imagine clara a interactiunii dintre #aporii de apa! dio9idul de carbon si alte ga e care incing atmos$era% E$ectul de sera intensi$icat E$ectul natural de sera reglea a temperatura &amantului! mentinand conditiile de #iata% Totusi! cand cantitatile de QES se modi$ica! capacitatea atmos$erei de a inmaga ina caldura este! si ea! a$ectata% (cti#itatile umane determina dega6area unor cantitati semni$icati#e de QES! care raman in atmos$era pe termen lung% Cel mai important impact al acti#itatilor umane moderne este dega6area unor mari cantitati de dio9id de carbon si metan " in primul rand ca urmare a utili arii combustibililor $osili " responsabila de cresterea cu ?@I a concentratiilor QES in atmos$era% (lte ;@I din emisiile globale de QES pro#in din industria chimica! inclusi# C7C"urile! care sunt e9trem de re istente% O alta sursa importanta este $olosirea pe o scara din ce in ce mai larga a agriculturii intensi#e 1sursa de CO;! CRB si N;O2! care este responsabila pentru -?I din emisiile QES% Distrugerea padurilor generea a alte -? procente din totalul emisiilor de QES% Dio9idul de carbon! mai abundent de apro9imati# ;@@ de ori decat metanul! absoarbe radiatia in$rarosie de ;@ de ori mai putin% CO; ramane apro9imati# un secol in atmos$era! iar metanul -@ ani% &er total! contributia CO; la e$ectul de sera global este de trei ori mai mare decat cea a metanului% Emisiile de CO; corespun atoare acti#itatilor umane actuale se datorea a) >?I productiei si distributiei de energie 1inclu and arderea combustibililor $osili " carbune! ga si petrol! cat si e9tragerea lor! ra$inarea si transportul2, >@I industriilor, ;@I transporturilor, -?I sectorului re idential si altor acti#itati