CURS 1 OBSTETRIC ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE

1. Orgaenele genitale externe - v lva Vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : labiile mari ; labiile mici ; vestibulul ; Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris, labiile mici si orificiul extern al uretrei (meatul). Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si canalele glandelor S ene. himenul ; glandele !artholin ; "landele !artholin, in numar de doua, sunt situate la ba#a labiilor mari, de fiecare parte cate una. $olul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifia#a organele genitale externe. clitorisul. %ot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus. M ntele l i !en " numit si muntele pubian, este o regiune anatomica situata deasupra simfi#ei pubiene, acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai abundent de grasime. #. Organele genitale interne &rganele genitale interne cuprind : vaginul ; uterul ; tuba uterina ; ovarul #.1 !agin l este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva. 'ungimea sa este variabila intre ( si ) centimetri. *analul vaginal este turtit antero+posterior, incat i se pot distinde un perete anterior in raport cu ve#ica urinara si cu urtetra si un perete posterior, in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal, ,ouglas ; peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschiul ridicator anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. 'imita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la primul contact sexual.
1

-rin extremitatea superioara, vaginul se inserea#a pe colul uterin, incon.urand portiunea vaginala a colului. Se reali#ea#a astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal. /cestui fund de sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara, putin adanca, care este in raport cu ve#ica urinara numita fundul de sac vaginal anterior ; doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele, prin care trec la acest nivel artera uterina si uterul ; o portiune posterioara sau fundul de sac posterior, cel mai adanc, care este in raport cu fundul de sac ,ouglas, deci cu peritoneul. $erit%ne l este o seroasa intraabdominala, peritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene. -artea de .os a acestei cavitati se numeste fund de sac ,ouglas situat intre vagin (anterior) si rect (posterior) ; #.# Uter l. Este un organ musculos, cavitar, nepereche, ase#at in mi.locul ba#inului mic, intre ve#ica si rect. /re rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat, sa+l prote.e#e, sa+l nutreasca in timpul de#voltarii sale si sa+l elimine la exterior cand a a.uns la maturitate. 0terul are forma de para, extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin, iar cealalta inferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix). 1ntre corp si col se gaseste o portiune numita istm. 0terul este turtit dinainte+inapoi si pre#inta prin urmare doua fete, una anterioara, numita ve#icala, fiindca este in raport cu ve#ica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac ve#ico+uterin si una posterioara in raport cu rectul de care o separa fundul de sac recto+uterin. /re de asemenea doua margini laterale + una dreapta, alta stanga + la nivelul carora circula arterele uterine. ,imensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 23 centimetri lungime, 4 centimetri latime si 5+5,6 centimetri grosime ; la multipare, uterul are 3+) centimetri lungime, 6+7 centimetri latime si 8 centimetri grosime. 1n timpul gestatiei, uterul creste in volum, caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. *lasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in .os : F n& l ter l i + partea craniala a uterului, mai inalta, ce pre#inta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero+ovariene ligamente rotunde. C%r' l terin + usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata ve#icala si o fata dorsala + fata intestinala). I"t( l terin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. ,eschis in a doua .umatate a sarcinii sub denumirea 9segment9, respre#inta un reper important in efectuarea
2

inci#iei operatiei ce#ariene. *olul uterin este lung de aproximativ 8 centimetri; el se subimparte in doua subportiuni: una superioara, supravaginala si alta caudala, proeminand in vagin, repre#entand partea vaginala a colului. *avitatea uterina este mai larga in partea superioara, reducandu+se spre col, unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multipare. 0terul primeste si fixea#a blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno+progestativ ; asigura hranirea si de#voltarea oului lipsit de re#erve nutritive in cele ) luni (53: #ile) de gestatie. #.) T *ele terine (salpinga, trompa), in numar de doua, cate una de fiecare parte a uterului, sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar. Ele conduc ovulul capatat spre uter, adapostesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermati#oidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). ;iecare tuba are lungimea de 2:+25 centimetri. ,escriptiv pre#inta patru parti: interstitiala (in peretele uterin), istmica (8+4 centimetri), ampulara de (+3 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 2,6+5 centimetri. %uba pre#inta doua orificii : unul uterin, cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal, in mi.locul pavilionului tubei, cu deschiderea in cavitatea abdominala. -avilionul tubei pre#inta mai multe fran.uri, dintre care unul mai mare, care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei. -avilionul tubei cuplea#a ovulul de la suprafata ovarului. 0neori, anormal nidarea oului se face in afara uterului, in tube, pe ovar, peritoneu sau ansele intestinale, dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. &bstructia tubei constituie o cau#a de sterilitate. #.+ Ovarele sunt glande perechi, cu dubla functie excretorie (gametogeno, de producere a celulelor germinate feminine+ovulul). Ele determina caracterele sexuale principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia. Sunt situate in interiorul abdomenului, in cavitatea pelvina, de o parte si de alta a uterului in retrouterin. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo+ovarian, utero+ovarian, lombo+ovarian, me#o+ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana, venele utero+ovariene, vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari), toate acoperite de peritoneu.
3

*ongenital, ovarele se de#volta in regiunea lombara si coboara in ba#in. Ele pot sa nu coboare, determinand o situatie ectopica, sau pot cobori mai mult a.ungand in canalul inghinal sau labiile mari. /u forma ovoida, cu lungime de 8+6 centimetri, latime 8 centimetri, grosime 2+5 centimetri, greutate de 7+3 g, culoare alb+galbui, consistenta elastica. 1n general de marimea unei migdale ver#i, volumul lor varia#a cu varsta (pubertate, adolescenta, senescenta) si cu starea fi#iologica (preovulatie, ovulatie, sarcina). -e suprafata ovarelor exista mici ve#icule cu dimensiuni ce varia#a de la o gamalie de ac la o cireasa. Ele sunt foliculii ovarieni, ,e "raf. ;iecare ovar contine la nastere aproximativ 4::.::: de foliculi din care, pe parcursul activitatii ovariene, se vor matura doar 8::+4:: foliculi primari ce vor a.unge sa fie ovulati, restul degenerea#a. ,e#voltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulinei (;S<) produsa de hipofi#a. ). Glan&ele anexe ale a'arat l i genital ,e(inin Glan&ele (a(are sunt in mod normal organe pereche pre#entand la exterior areola mamara, in centrul acesteia gasindu+se mamelonul. "reutatea lor varia#a in functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 6 g, la adulte 5:: g, iar la femeile ce alaptea#a aproximativ 6:: g. greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. =amelele sunt in numar de doua, exceptionale existand si mamele supranumerare (polimastie), sau pot lipsi mamelonul (atelie). 'a suprafata intalnim mamelonul, situat in centru, incon.urat de areola de 8+6 cm diametru, ro#a la blonde sau mai inchisa la brune. -e suprafata areolei se gasesc tuberculii =orgagni, glande sebacee care in sarcina, isi maresc volumul, luand denumirea de tuberculi =otogomer>. =amelonul este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful rotun.it si ba#a latita. 'a virgine el poate sa nu fie reliefat, in timp ce la femeia ce alaptea#a poate a.unge la 5 cm. ,e forma variabila, turtit, invaginat, ombilicat sau despicat, pre#inta la suprafata sa 26+5: pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 26+56. ;iecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular, inainte de a a.unge la mamelon, canalul pre#inta o dilatatie + sinusul lactifer + in care se acumulea#a latele in intervalul celor doua alaptari. Structurat glanda este formata din 26+5: lobi, fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli, rar acestia din acini

glandulari. Secretia laptelui apare la 5+6 #ile dupa nastere, ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie. Menstruaia Sub influen?a secre?iilor hormonale ovariene, secre?ie estrogenic@ An prima .um@tate a ciclului BA esirogeno+progesteronic@ An a doua .um@tate, apar modific@ri la niveiul uterului, An generai Bi a mucoasei uterine, An special, principala manifestare fiind menstrua?ia. =enstrua?ia es;e pierderea de sCnge prin c@ile genitale care se produce, de regul@, la interval de 53 #ile. /pare la 22D24 ani Bi Ancetea#@ la nEenopau#@F(4:+6: ani). ,urea#@, An medie. 4+6 #ile. 1n ca#ul fecunda?iei Bi, respectiv, a sarcinii menstrua?ia Ancetea#@, ap@rCnd ;arrieno.reea, care se prelungeBte pe o perioad@ variabil@ Bi An timpul lacta?iei. An lipsa fecunda?iei, mucoasa uterin@ preg@tit@ pentru nida?ie 9degenerea#@ odat@ cu regresiunea corpului galben, cu sc@derea foliculinei Bi a progesteronului. -rintr+un mecanism neuroendocrin se produce vasoconstric?ie cu numeroase infarcte urmate de descuamare, deschiderea vaselor Bi sCngerare. Stratul superficial al endometrului se distruge Bi se elimin@, r@mCne stratul ba#ai care, sub influen?a secre?iei de foliculin@, Ancepe un nou ciclu menstrual. +. N%ti ni 'rivin& anat%(ia *a-in l i %"%" "i 'artil%r (%i ;iliera pelvi+genitala este repre#entata de ansamblul elementelor materne, strabatute de fat in timpul nasterii. Este alcatuita din parii osoase (ba#inul osos) si parti moi (ba#in moale). !a#inul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion, ischion si pubis) cu sacrul si coccisul. Solidari#area acestora se face prin doua articulatii sacro+iliace, sinfi#a pubiana si ligamente sacro+sciatice (sacro+spinos si sacro+tuberal). Ba-in l %"%" este format din ba#inul mare si ba#inul mic. !a#inul osos + ba#inul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ilace, care formea#a fosele iliace. Sustine organele abdominale si diri.ea#a fatul spre ba#inul mic. /re o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. !a#inul mic se mai numeste si ba#in obstetrical. /re o poarta de intrare + stramtoarea superioara + o poarta de iesire + stramtoarea inferioara + intre ele existand excavatia si stramtoarea mi.locie.

Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu, marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului, linia denumita, eminenta iliopectinee, marginea superioara a ramurii ori#ontale a pubeului si simfi#a pubiana. ,in cau#a proeminentei pe care o face promontoriul, stramtoarea superioara are forma unei 9inimi de carte de .oc9, dar aceasta forma poate varia. -entru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distantele dintre anumite proeminente osoase, numite repere. /ceste distante se numesc diametre. *ele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversale si cele oblice, in care sunt orientate, in timpul coborarii, diametrele mari ale craniului fetal. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din ba#inul osos. !a#inul moale. !a#inul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi, dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali. Ei formea#a un fel de palnie cu cavitatea in sus. Se insera pe partea mi.locie a excavatiei pelviene si pre#inta o despicatura mediana, transversata de uretra, vagin si portiunea terminala a intestinului gros. /cesti muschi inchid in .os ba#inul osos, constituind partea cea mai profunda a ba#inului moale, numita planseul pelvian. -lanul superficial al ba#inului moale, este numit si planseul perineal si este format dintr+ o serie de muschi mici, acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele. !a#inul moale este continuarea ba#inului osos, formand impreuna cu el un canal osteo+ fibros in partea superioara si musculo+aponevrotic in partea inferioara. !a#inul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar, care este partea terminala a canalului pelvigenital. ;i#iologia ba#inului obstetrical /rticulatiile ba#inului ramolindu+se in timpul sarcinii, permit miscari ale oaselor, care duc la marirea diferitelor diametre ale ba#inului. -rin diverse po#itii in care este pusa gravida, se obtin mariri ale diametrelor straGmtorii superioare sau a celei inferioare