Despre Gindire 1. Modul in care Gindesti Este TOTUL incearca sa fii pozitiv 2.

2. Decide clar care sint idealurile tale in viata si mai ales fii constant 3. ntra in actiune fa ceva in fiecare zi care sa te apropie de aceste idealuri !. "iciodata nu inceta sa inveti ceva# orice$ mai ales ceva care te va a%uta sa te apropii de idealurile tale &. 'amii foarte persistent si mai ales munceste foarte mult la a infaptuii aceste idealuri (. nvata sa nu i)nori si analizeaza toate detaliile pentru ca in intele)erea detaliilor sta o mare parte din succes *. +oncentreaza,ti toata ener)ia# timpul si capacitatea financiara in a transpune in fapte ceea ce vrei sa faci -. "u fii temator.an/ios fata de ce si cum te,ar catalo)a altii in momentul in care ai ideii novatoare. cu totul diferite Este foarte 0ine sa fii diferit# sa ai idei diferite de ale altora 1. ntodeauna comunica efectiv cu cei din %urul tau incearca sa intele)i ce ii tine mer)ind pentru ca aici va fii secretul motivarii lor intodeauna fii intele)ator cu oamenii# drept si mai ales intele)ator cu an)oasele lor. ncearca sa ai o atitudine constanta indiferent de varia0ilitatea reactiilor celor din %urul tau. 12. 3i cel mai important ntodeauna ramii onest si responsa0il pentru ca altfetl 1,1 nu conteaza 4"56T6'E6 3 MEMO' 6 6utor7 +apusneac oan,M8ndrisor LE+T 6 1 6lvin Tofler7 96nalfa0etul de m:ine nu va fi cel care nu stie sa citeasca# ci cel care nu a 8nvatat cum sa 8nvete; < =uteti 8nvata din propriile dvs. e/periente cum sa 8nvatati. =uteti 8nvata din e/perietele altora# economisind timp# 0ani si efort. 4m0inati,le pentru a o0tine un rezultat optim. < 3e poate 8nvata prin imitatie sau prin constientizare. 'ecomanda0il este a se respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare. < mitatia sau repetarea simpla c>iar fara a 8ntele)e ?a toci@ tre0uie sa fie dupa asimilarea constientizata. < +onstientizarea este folosita# de re)ula# atunci c:nd materialul este asimilat este partial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva 8nrudit. Dupa 8ntele)erea informatiei se recomanda repetarea prin imitare pentru sta0ilizare ?asimilare@. Un material total necunoscut nu poate fi constientizat# astfel ca va fi 8nvatat mecanic# dupa care se va 8ncerca constientizarea lui ?e/. Aata@. < Un principiu modern este cel al unitatii temporale a 8nsusirii auditive# vor0ite# vizuale si scrise a cuvintelor si cifrelor. < 'epetarea materialului unei lectii 8n conte/te diferite pentru a mari durata de ram:nere 8n su0constient. 'eela0orarea propozitiilor# c>iar prin metode contrastante# confruntative ?e/. moneda vazuta pe am0ele fete si 8n raport cu alte monede@. < +itirea si ascultarea sunt activitati receptive. 5or0irea ?citirea cu voce tare@# scrierea sunt activitati productive. < 3e va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire# aceasta tre0uind sa devina factorul esential raportat la 8nvatarea prin predare ?receptare la ore etc.@. 3copul este formarea unui intelect investi)ator si creator. < Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune7 ascultarea ?citirea cu voce tare@ a informatiei ?a cuv:ntului sau a propozitiei@ urmata de reprezentarea )rafica a acesteia 8n urmatoarele 12 secunde ? 12 secunde reprezinta durata ram:nerii cuv:ntului 8n memoria de scurta durata@. < =rin canalul optic se primesc de ( ori mai multe informatii dec:t prin canalul auditiv. < 3e considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si# aproape concomitent# sa fie vazute scrise# sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta. < +uvintele auzite se retin 8n proportie de 22B# cele scrise 8n proportie de 32B# iar cele vazute# scrise si auzite concomitent 32B. +uvintele auzite# vazute# scrise si pronuntate sunt retinute 8n proportie de *2B# procenta%ul cresc:nd daca sunt scrise de catre receptor. < 3e recomanda# alaturi de cele patru activitati lin)vistice sa apara si a cincea7 reformularea ?traducerea# 8n cazul lim0ilor straine@# cautarea relatiilor de ec>ivalenta. < +alitatile memoriei7 rapiditatea ac>izitiei# trainicia pastrarii# e/actitatea reproducerii ?reformulare7 viteza memorarii# timpul de retinere a informatiei# claritatea sau )radul reamintirii acesteia@. < 3e impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate# dar permanente si planificate. < 6utoe/i)enta# spiritul de responsa0ilitate duce la 9a sti cum sa procedezi;# devenind independent# si)ur# creator. < E/ista7 citire cursorica ?receptarea ideilor principale@# citirea detaliata ?temeinica@# citire orientativa si citire e/ploratoare. < 3unt necesare o atmosfera rela/ata# atentie# concentrare# activitatea pripita fiind contraproductiva.

< Este esential a se sta0iliza7 ritmicitatea 8nvatarii# 8nvatarea re)ulata# durata 8nvatarii zilnice# toate acestea sta0ilindu,se de re)ula individual# raportat la ro0ustetea memoriei# viteza de ac>izitie a informatiilor# timpul de ram:nere 8n memorie dorit. < =entru ca noile cunostinte sa ram:na 8n intelect tre0uie ca ele sa intre 8ntr,o cone/iune or)anica structurata cu vec>ile cunostinte. 'ezulta ca este necesara )ruparea# aran%area cunostintelor conform unui plan sta0ilit cu e/actitate si urmarirea realizarii planului cu scrupulozitate. < 4nvatarea are succes c:nd este consecventa# staruitore# constanta. =rin consecventa si perseverenta &2B din efortul necesar 8nvatarii este realizat. < 4nvatarea are succes 8n functie de interesul aratat ?motivatie# automotivatie@# timpul folosit fara teama de o0oseala# de ener)ia consumata si 8n functie de respectarea unor re)uli minimale care vor ma/imaliza volumul de informatii ac>izitionate si vor minimaliza timpul necesar pentru minimalizarea efortului aparent. < 'e)uli de respectat pentru 8m0unatatirea 8nvatarii7 1. 1. Cilnic tre0uie sa 8nvatati# c>iar si atunci c:nd nu aveti timp necesar sa rezervati 12 minute 8nvatarii. 2. Daca entuziasmul a scazut temporar sau sunteti 0olnavi sau o0ositi nu tre0uie sa va fortati# dar nici sa renuntati la 8nvatat$ se va studia ceva usor sau cu un )rad scazut de implicare. 3. Este recomandat sa 8nvatati mai putin si mai 0ine dec:t mult si superficial. !. 4nainte de a 8nvata va veti autoconvin)e de corectitudinea informatiilor# veti evita aprofundarea )reselilor. 6ceasta re)ula poate actiona si limitativ sau 0locant. Este mai 0ine sa 8nvatati c>iar si cu un )rad de eroare care se va corecta 8n timp dec:t sa nu 8nvatati deloc. &. Dara o necessitate strin)enta nu se va studia 8n acelasi timp doua materii 8nrudite ?de e/.doua lim0i straine@# e/ist:nd riscul amestecului lin)vistic si al transferului. Tin:nd cont de avertismentul de mai sus se pot 8nvata doua sau mai multe materii ?discipline@ 8n acelasi timp atunci c:nd informatiile se potenteaza reciproc si a%uta la o mai 0una 8nvatare. 3e va c:ntari atent daca sunt mai multe avanta%e sau mai multe riscuri. (. =utem compara o materie ?disciplina@ cu o cetate care poate fi cucerita numai atunci c:nd se porneste asediul din toate partile7 ascultare# vor0ire# citire# scriere# reformulare# discutie# etc. *. O conditie importanta este acceptarea si admiterea )reselilor fara %ena# precum si admiterea de a fi corectati. Dara a )resi nu se poate 8nvata. -. 5a veti concentra asupra atitudinii interioare prin autosu)estie si am0ianta e/terioara. 6titudinea interioara tre0uie sa fie )uvernata de urmatoarele7 , Motivatie din interes$ , Optimism# av:nd ):nduri pozitive$ , Entuziasm# plin de voiosie$ , 4ncredere 8n succes$ , Usor autoe/i)ent# cu toleranta$ 1. 6socierea unei informatii noi cu cele cunoscute se mai numeste ancorare# reformularea cu propriile cuvinte a materialului studiat av:nd acelasi efect. 5a puteti ima)ina un 0loc de )>eata 8ntr,un port pe care 8l veti ancora cu 1#2#3E ancore p:na ce acesta se va topi# devenind una cu apa marii. Motivatia pentru care faceti aceasta ancorare este cea de a fi/a 0locul ca sa nu plece 8n lar) pentru a,l pute folosi# altminteri acesta ar putea pluti li0er si lovi navele din port avariindu,le. 12. 4n procesul 8nvatarii veti sc>im0a deseori ritmul pentru a da culoare unei operatii monotone. =er ansam0lu s,a dovedit ca folosirea a cel putin trei ritmuri mareste eficienta procesului de 8nvatare si memorare. De e/emplu# 8n cazul citirii cu voce tare se pot folosi tonurile7 autoritar# calm# sovaielnic?moale@ etc. 6utosu)estii7 1. Eu# "ume# am deplina 8ncredere 8n mine caci inteli)enta mea se dezvolta tot mai mult aici# acum si 8n fiecare zi. 2. Eu# "ume# folosesc fiecare clipa din zi pentru a deveni superior a ceea ce eram ieri aici acum si 8n fiecare zi. 3. Din orice 8mpre%urare nefericita eu# "ume# tra) o 8nvatatura folositoare pentru a a%un)e la rezultate fericite acum si 8n fiecare zi. !. Toate afirmatiile sunt adevarate# 8n functie de punctual de vedere din care sunt facute. &. Eu# "ume# am >otar:t ca viata si studiile mele sa constituie o reusita acum si 8n fiecare zi. (. Eu# "ume# sunt desc>is cu toata fiinta unei sc>im0ari pozitive aici# acum si 8n fiecare zi. Tema7 3crieti 12 formule de autosu)estie despre 8nvatare si memorie. =rimele trei formule vor fi premiate. 'e)uli de respectat la alcatuirea formulelor7

1. 3a fiti pozitivi$ 2. 3a fiti concreti si la o0iect$ 3. 3a folositi timpul prezent$ !. 3a folositi modalitatea senzoriala principala$ &. 3a folositi mai multe simturi$ (. 3a fiti autoritari$ *. 3a relevati# sa cultivati si sa faceti sa se dezvolte un ):nd %ust. LE+T 6 2 F Te>nica notitelor. 3e su0liniaza cuvintele c>eie# se folosesc 8ncercuirile# culorile# literele de tipar. La curs se retin ideile principale utiliz:ndu,se semen conventionale# prescurtari# note pe mar)ine. F Er)onomia 8nvatarii. Timpul de 8nvatare este de ma/imum &2 de minute# cu pauza de 12 minute# cca 3,! sedinte zilnic. La 8nceput se ataca su0iectele )rele# se )rupeaza su0iectele 8n functie de similitudine. =entru a 8nt:mpina transferul ne)ativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte su0iecte ne8nrudite. +rono0iolo)ia arata ca rezultatele ma/ime se o0tin 8ntre orele -,13 si 1*,21. M3D ?memoria de scurta durata@ are performante mari dimineata# iar MLD ?memoria de lun)a durata@ dupa amiaza si seara. 4n somn cunostintele se transfera 8n MLD. 4n cadrul 8nvatarii 8n asalt se uita (2,*&B din cunostinte dupa primele doua zile. 4n concluzie# pentru prevenirea uitarii# se va repeta a treia zi ceea ce s,a 8nvatat 8n prima zi. F 3tructurati materialul de 8nvatat 8n secvente# 8n functie de microterme. F 3e recomanda un microclimat sanatos 8n ceea ce priveste lumina# scaunul# z)omotele etc. F Metode de 8nvatare7 1. 4nvatarea sintetica. Materialul este mic si usor7 se citeste si se repeta )lo0al. 2. 4nvatarea analitica# secventiala. Mai 8nt:i se 8nvata )lo0al si apoi aprofundat# consemn:nd cu creionul. 3. 4nvatarea creativa. =ro0lematizare. !. MET +O". 4nvatare prin conversatie. &. MET "='OG. 4nvatare prin pro0lema,8ntre0are,raspuns. (. ' +6'. 'asfoire# 8ntre0ari# citirea te/tului# amintirea punctelor principale# recapitularea 8n ):nd. *. 4nvatarea cu sens este mai economica dec:t cea mecanica. 'eproduceti te/tul cu propriile cuvinte. 6. MEMO'6'E6 ED + E"T6 3e distin) urmatoarele tipuri de memorie7 a@ senzoriala de ac>izitie ?vizuala# auditiva# asociativa@$ 0@ afectiva# de participare ?ima)inativa@$ c@ co)nitiva ?lanturi de idei# sc>eme@$ d@ actionala ?operationala@. =re)atirea7 autosu)estii pozitive# i)iena senzoriala ?eliminarea pertur0arilor@# i)iena fiziolo)ica ?alimentatia# respiratia# somnul@# i)iena psi>ica ?rela/are# pauze# recompense@. Diecare 8si va sta0ili propriul sistem de memorare. E/emple7 materialul de memorat sa fie or)anizat# sa e/iste relatii reciproce# itinerare. 4nvatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale# auditive# de culoare# forma# te/t ierar>izat# noduri c>eie. 6sociati memoria cu ):ndirea. Dezvoltarea memoriei se face prin e/ercitii de 8ntele)ere ?facerea rezumatului@# e/ercitii de reamintire# e/perimente formative ?memorari si reproduceri la intervale diferite@. 'ezumatele pot fi te/tualizate# sc>ematizate# ar0orescente sau enumerative. 3uccesul )enereaza succes$ dupa un esec necorectat urmeaza un altul 4nvatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva. 4nvatarea pentru viata cu motivatie %usta interioara 8mpiedica uitarea. Motivatia interioara se formeaza 8n functie de idealuri si o0iective autoimpuse sau fundamentale. G. + T 'E6 '6= D6 3e recomanda la te/tele au/iliare7 lectura accelerata# lectura dinamica# lectura intensiva. =entru dezvoltarea citirii rapide se va antrena7 1. +itirea )rupelor de cuvinte# c>iar a frazelor p:na la un punct de spri%in orizontal sau vertical. 2. +itirea cu oc>ii mintii ?fara su0vocalizare@. 3. 'e)resia ?8ntoarcerea pentru a verifica dupa punctul de spri%in anterior# trecerea fluenta dintr,un punct de spri%in 8n alt punct de spri%in. 3e va forta reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara re)resie.

La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea c:mpului de vizi0ilitate orizontala si verticala 8n paralel cu reducerea punctelor de spri%in# fara 8ntoarcerea privirii. +itirea rapida se foloseste atunci c:nd poate fi ne)li%at &2B din te/t. 'itmul normal este de 222 cuvinte.min. =rin antrenament a%un)eti la un ritm rapid de 1222,1&22 cuvinte.min +. ='6+T +6 + T ' '6= DE . 1,2 saptam:ni7 se citesc doua cuvinte concomitent$H . 1,2 saptam:ni7 trei cuvinte cu sesizarerea ideii$ . 1,2 saptam:ni7 %umatate de r:nd cu doua puncte de spri%in$ 5. 1,2 saptam:ni7 un r:nd la o sin)ura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a oc>ilor$ 5. 1,2 saptam:ni7 se pune de)etul la mi%locul r:ndului si# co0or:ndu,l lent 8n %os# se citesc 2,3 r:nduri la un sin)ur punct de spri%in. 3,a demonstrat ca multe ?ma%oritatea@ materialelor pot fi reduse cu &2,*&B si nu ar avea nimic de suferit. E/cesul de cuvinte este aproape o re)ula. E/ista7 F pseudoinformare7 impostura$ F mezinformare7 tot ceea ce este ne)ativ 8n informarea ?e/. Eroare involuntara# traducere si dezinformare din interes@$ F su0informare7 trunc>ierea informatiei$ F suprainformare7 preaplinul informarii. Un savant ipotetic competent 8n toate ramurile stiintei ar tre0ui sa citesca 2! de ore din 2! timp de &22 de ani pentru a citi tot ce se pu0lica 8ntr,un an. 4n concluzie# se va urmari specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida. I. Gernel afirma7 94n situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire dec:t sa te convin)i ca aceasta nu a fost facuta de altii; D. TEJ" + +'E6T 5E 1. 6socierea consonanta. +u c:t memoria este mai 0o)ata# cu at:t aparitia asociatiilor este mai mare. 6socierea reprezinta realizarea de le)aturi 8ntre ima)inatie si memorie. Dactorii esentiali sunt asemanarea o0iectiva# fizica# e/terioara# su0iectiva# interioara# psi>olo)ica# similitudinea si evocarea ?asocierea@ ima)ine,senzatie. 2. 6nalo)ia e/trapolara. Transferul# 8mprumutul de idei de la o solutie apropiata ?de e/. pasare,avion# 0ila care lasa urme pe asfalt,pi/ etc.@. 3. nversia. 'eprezinta a0ordarea inversa# susul,%os# plus,minus ?de e/.7 De ce se face iluminatul indirect de sus@. !. Empatia. Este su0stituirea ):ndirii proprii cu a interlocutorului ?om# o0iect etc.@. De e/emplu# spar)erea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o e/plozie care distru)e coa%a nucii# o0tin:nd astfel o viziune din interiorul nucii. &. +om0inarea. De e/emplu# radiocasetofonul# pi/ul cu ceas etc. (. Modificarea,6meliorarea,Dezvoltarea. 3e cunoaste ca# din cinci 0revete# patru sunt doar perfectionari. 6utosu)estii7 1. 6m capacitea de memorare 8ntr,un timp scurt si cea de vedere e/acta a ceea ce am memorat p:na acum. 2. =rin a 8nvata ceea ce vreau 8ntele) mai mult din ceea ce traiesc acum. 3. Eu# "ume# am 8ncredere 8n memoria mea acum. LE+T 6 3 Oc>iul receptioneaza undele electroma)netice din spectrul 312,-22 milicromi# iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urec>ea receptioneaza sunetele din intervalul 1(,22222 Jz ?>erti@# iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate or)anele de simt. Dolosirea procedeelor7 1. 6naliza. nformatiile complicate se 8mpart 8n 9parti di)era0ile;# elimin:nd ceea ce se repeta sau ceea ce este fals. 2. 3inteza. Tre0uie sa devina o0icei prezentarea informatiilor sintetic# rapid# correct si inte)ral. 3. +omparatia. 3e alatura doua fiinte# o0iecte# fenomene sta0ilindu,se asemanarile si deose0irile. !. Generalizarea# a0stractizarea. 'eprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este )eneral# comun# esential la o anumita )rupa de fiinte# o0iecte# fenomene. &. +oncretizarea. 'eprezinta verificarea ?validarea# motivarea@ )eneralizarilor si a a0stractizarilor prin apelare la situatii concrete.

(. 4ntele)erea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile 8ntre o0iecte# fiinte si fenomene. *. En)ravarea ?cristalizarea@# en)ramarea ?imprimarea@# adunarea ?stocarea@ si reactualizarea ?reamintirea 8nsotita de verificare ?ecforare@ si corectare a informatiei memorate# stocate anterior@ sunt procese ale memoriei care apar 8n timpul folosirii concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei pro0leme# pentru atin)erea unui scop. 'ezulta astfel ca rezolvarea pro0lemei# respectiv atin)erea scopului reprezinta o0iectivul principal# iar reactualizarea informatiei reprezinta o0iectivul secundar. Este recomanda0il ca autosu)estiile sa faca din materialul de studiu un su0iect interesant si placut. 6stfel se memoreaza mai repede# mai dura0il si mai e/act. 4n somn# creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea# armonizarea informatiilor si ster)erea unor informatii sau transferul 8n zone mai profunde# mai )reu accesi0ile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reor)anizarea informatiilor de catre su0constient. Uitarea ne)ativa apare atunci c:nd consideram anumite informatii putin importante sau neimportante si ulterior descoperim ca ne,am 8nselat. 5om fi nevoiti sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau tre0uie sa,l 8nvatam din nou. 6tentie la autosu)estiile ne)ative. 'etinem mai 0ine ceea ce ne mira# ne sperie# ne face sa r:dem sau declanseaza curiozitatea. 6cestea nasc emotii si autosu)estii pozitive duc:nd la o memorare rapida. En)ramarea se realizeaza pe 0aza unei peptide 0azice sintetizata de 6'". =rocesul de ecforare ?activitate productiva@ necesita un consum mai mare de ener)ie. =rimul nivel7 vizual 1 sec$ auditiv7 3,& sec. +u intentie si cu participarea a peste doua simturi# prin repetarea c>iar neintentionata a primului nivel se trece 8n al doilea. 6l doilea nivel7 mesa%ul ram:ne 8ntre 12 secunde si c:teva minute. M3D are caracter temporar si de lucru. =rin autorepetitie mesa%ul trece 8n al treilea nivel. 6l treilea nivel7 MLD. Durata este lun)a sau are c>iar caracter permanent. 6l doilea nivel# M3D# are calitatea de a asi)ura continuitatea actiunii. 3e poate vizualiza plastic nivelul apei ca o cur)ere de apa# nivelul doi precum unduirea apei c:nd este aruncata o piatra# iar nivelul trei ca o apa 8n)>etata. 6tentia este dalta memoriei. 6ctiunile care ne solicita puternic atentia se 8nscriu profund 8n memorie. Garantia 8ntiparirii 8n memorie este data de interesul aratat# considerat pe drept cuv:nt 9motorul; memoriei. Emotia si interesul suscita atentia monopoliz:nd atentia asupra unui sin)ur o0iectiv7 concentrarea. Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. 4n somn informatia se consolideaza si se or)anizeaza 8n functie de totalitatea intereselor si a o0iectivelor avute.$ =rivarea de somn duce la sla0irea memoriei si privarile de somn de lun)a durata duc la depersonalizare. 3,a demonstrat ca# de la un anumit pra)# memoria nu mai 8nma)azineaza 8nainte de a dispune de un anumit repaus sau# mai 0ine spus# de somn. 4n perioadele critice se va alterna 8nvatarea accelerata cu mici perioade de somn de 1&,32 de minute. 4nvatarea 8n somn favorizeaza numai memoria mecanica. 6ceasta se realizeaza 8n perioada de somn usor. 4nvatarea 8n somn poate avea si efecte ne)ative7 unele persoane nu pot adormi# ma%oritatea acuza o0oseala ne%ustificata etc. 4nvatarea 8n somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De e/emplu# se foloseste aceasta metoda *,12 zile# iar apoi se ia o pauza de 12 zile. 3e considera o0li)atoriu 8ntarirea mesa%elor imediat a doua zi si constientizarea lor. 3e memoreaza 0ine ceea ce# 8n preala0il# a fost priceput. 3e memoreaza 0ine atunci c:nd spiritul si corpul se afla 8ntr,o receptivitate ma/ima. Memoria este cu at:t mai 0una cu c:t creierul este mai solicitat# respectiv cu c:t acesta se afla 8ntr,o activitate mai intensa. 3ecretul memoriei consta 8n e/cita0ilitate. Tre0uie sa fim preocupati# fram:ntati cu o tensiune interioara. 3e memoreaza cu at:t mai mult cu c:t suntem mai interesati de ceea ce tre0uie memorat# asadar valoarea unei informatii creste cu c:t interesul st:rnit de aceasta este mai mare. Unde se pierde interesul se pierde si memoria. Daca se fac multe repetitii fara pauza# celulele corticale suprasolicitate declanseaza faza de in>i0itie pentru a,si reface suportul ener)etic. 3e recomanda atunci actiune fizica sau somn. nvers# daca repetitiile sunt prea rare apare in>i0itia de stin)ere7 uitarea. 'e)ula de aur7 munca# perseverenta# re)ularitate. 4n alimentatie# accentul se pune pe alimentele 0o)ate 8n proteine# le)ume si fructe$ se vor evita )rasimile# dulciurile p:inea. 3,a demonstrat ca memoria este potentata de acetilcolina# iar sursa naturala de colina este lecitina. =revenirea pierderilor de

memorie se face pe linia alimentara# printr,o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti# de e/emplu# 8n )al0enusul de ou# lapte# preparate din )ermeni de soia# lapti de peste# dro%dia de 0ere# pemolimatul de ma)neziu ?+K0eret# =amoline# 3ecato/in# Meclofeno/at# =Kritinol# =iracetam# "oradrenalina@. De notat faptul ca 5asopresina are efecte ne)ative. +ele patru re)uli ale 0rainstormin)ului7 1. nici un fel de critica$ 2. cantitatea prevaleaza 8n fata calitatii ideilor$ 3. a da fr:u li0er ideilor$ !. sinceritate si desc>idere fata de ideile celorlalti participanti. 6utosu)estii7 1. 'andamentul meu creste de la o zi la alta# rezultatele sunt tot mai 0une acum. 2. mi place din ce 8n ce mai mult sa 8nvat pentru a fi tot mai 0un 8n domeniile mele preferate acum. 3. 4mi 8ntele) si 8mi rezolv cu usurinta pro0lemele vietii acum. LE+T 6 ! Dara motivare nu e/ista impuls si puterea de a rezista la 8nvatare. 4nvatarea se face 8n trepte# cu o )radare a cerintelor# cu pretentii dozate. 3uccesul vine atunci c:nd cerintele nu sunt nici mici nici mari. +reativitatea 8n ):ndire si cautarea de solutii ale pro0lemelor dezvolta o ):ndire a posi0ilitatilor si alternativelor. 3e vor evita starile de pesimism# conformism# frica# pre%udecati# rutina. 3uperioritate are cel care# 8n afara de a vedea si a auzi# 8si pune fortele 8n %oc si 8ndrazneste sa 8ncerce. Un 0un e/emplu este cel al re)elui si al vizirului. Te>nicile de 8nvatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite c:t mai eficient propriile posi0ilitati si caracteristici 8n ceea ce priveste acumularea informatiilor. Denomenul sinesteziei consta 8n folosirea a c:t mai multe or)ane de simt concomitent. De e/emplu# un de)ustator de vinuri foloseste mai multe simturi7 mirosul# )ustul# auzul ?sunet@# oc>ii ?culoare@. 3inestezie este# de asemeni# e/tinderea unei informatii spre alte simturi# cum ar fi mirosul uni trandafir# acesta evoc:nd culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fa0uloasa folosesc sinestezia. Un cuv:nt sau un numar vazut scris are corespondente# pentru ei# si 8n alte sisteme senzoriale. 3eresevsc>i spunea despre profesorul 5:)otsc>i ca acesta avea o voce )al0ena cu aspect plat si )ust sarat. 3e recomanda asadar a e/perimenta fizic informatia.Un alt e/emplu este cel al copiilor7 c:nd vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei 8si desc>id lar) 0ratele# iar pentru ceva mic ei arata cu de)etele. Unii psi>olo)i recomanda raspunsul fizic total 'TD care 8nseamna e/perimentarea ima)inativa cu antrenarea simturilor si a 8ntre)ului corp. 3e recomanda utilizarea am0elor emisfere cere0rale ?emisfera st:n)a tine de lo)ica# ):ndire din aproape 8n aproape# a0stractia# iar cea dreapta )uverneaza ima)inatia# intuitia# fantezia@# aceasta 8nsemn:nd a ):ndi 8n ima)ini# vizualizari picturale# nu doar 8n cuvinte si a memora ima)inile respective. "oile c>ipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut# acest lucru produc:ndu,se aproape insesiza0il. +:nd se doreste a se retine o informatie# tre0uie asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta o0serv:nd asemanarile si diferentele. Elementele metodei Lozanov sunt7 1. Utilizarea nivelului de unde cere0rale alfa pentru a dezvolta Lo perceptie calma si intuitiva a datelor prezentate 8n scopul memorarii;. 2. 4n 11&&# Geor)i Lozanov a descoperit ca e/ista o disponi0ilitate spre ideile si emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor# a )esturilor si a atitudinilor# aceasta fiind un instinct numit Limprintin);. Un e/emplu 8n acest sens este cel al puilor de animale care 8si urmeaza parintii. 6ceasta disponi0ilitate se identifica cu su)esti0ilitatea# e/ist:nd 8n diferite )rade la toate fiintele umane. 3timularea acestei disponi0ilitati face ca sa se eli0ereze marile rezerve ener)etice aflate 8n strafundurile inconstientului# cre:nd starea de L>ipermnezie su)estiva;. 3. Un alt element este folosirea muzicii$ se utilizeaza stilul 0aroc# care are un ritm sta0il de un sunet pe secunda# muzica lui JMndel# Gac> etc. !. Materialul este prezentat 8ntr,o forma ritmica# sincronizata cu ritmurile corpului si ale mintii. nformatia este 8mpartita 8n fra)mente scurte sau mici e/presii# rostindu,se o e/presie la intervale de - secunde# pe intonatii diferite pentru a 8nlatura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm,8nvatare. Dintr,un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 22B# daca pauzele sunt de & secunde se retine 32B# iar la pauzele de 12 secunde se retine !2B. +ercetarile au demonstrat ca o pauza 8ntre unitatile de informatie ofera celulelor creierului posi0ilitatea de a se odi>ni un moment.

&. 6titudinea si comportamentul profesorului ?)esturi# tonul vocii# e/presia faciala@ tre0uie presta0ilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a 8ncrederii 8n sine. 3e constata 8m0unatatirea metodei de 8nvatare 8n timp7 8n 11(( Lozanov raporta 122 cuvinte.zi# 8n 11*! 1-22 cuvinte.zi. 4n 11** s,a raportat o retinere 8n memorie de 3222 cuvinte.zi 8n care studentii au retinut 8ntr,un interval de ( luni --B din materia predata# iar dupa 22 de luni au retinut &*B fara a se face re8mprospatarea cunostintelor. 4n anii N-2 metoda a 8nceput sa fie ocultata. Lozanov afirma7 LO data ce ai 8nvatat sa,ti desc>izi mintea# capacitatea de a memora si de a,ti reaminti pare aproape nelimitata# nee/ist:nd nici un alt punct de 0locare;. (. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare su)eostopediei. 3e folosesc o serie de su)estii care desc>id emotia si e/primarea total li0era. +ursantii primesc alte nume si a%un) sa,si depaseasca %ena de a se e/prima. +ritica nu este admisa. De e/emplu# fiecare cursant 8si face o lista cu 12,1& momente din viata c:nd a avut emotii puternice$ evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care# prin diferite su)estii# este mentinuta 8n constient pe perioada 8nvatarii. *. Dupa ce se folosesc de metoda de rela/are 3c>ultz si metoda e/primarii total li0ere se o0tine o stare de 8nvatare 8n care practicantul devine at:t de dornic de a 8nvata 8nc:t face un mare efort de a se a0tine sa 8nceapa c>iar 8n momentul respectiv# 8nainte de a termina autosu)estia. El simte dinamismul placerii de a 8nvata care creste )radat. 3e memoreaza la niveluri miraculoase# iar acest lucru tre0uie sa fie pentru cursant ceva a0solut normal# sa se 0ucure de aceasta stare fara a pune 8ntre0ari de )enul7 L+um se poateO;# L+:t se poateO;# LDe ce se poateO; etc. El tre0uie doar sa se autosu)estioneze permanent pozitiv si sa se 0ucure de a0ilitatea o0tinuta folosind,o . -. 'epetitia a%uta procesul de 8nvatare# dar monotonia ei 8l 8mpiedica. 6stfel# Lozanov foloseste intonatia si ritmul ?acestea se produc 8n emisfera cere0rala dreapta@7 ,Ton normal ?declarativ@$ ,Ton soptit ?8ncet# am0i)uu@$ ,Ton dominant ?autoritar@. 1. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa7 depa * zile ?sesiuni de 8nvatare@ se distin)e o crestere neta fata de prima zi. 3u)estionarea preala0ila duce la cresterea cu (2B a performantelor. 3incronizarea cu respiratia duce la o 8m0unatatire cu *-B a asimilarii imediate. Toate se potenteaza# au un efect cumulativ. 3e recomanda repetarea cu ritmul7 memorare pe apneea pe plin# pauza# e/piratie# inspiratie# repetare pe apneea pe plin. =si>olo)ul 6lan LaPein recomanda folosirea din plin a 8ntre0arii7 L+are ar fi modul cel mai 0un de a,mi folosi timpul acumO; 6rt>ur +. +larPe spunea7 3in)ura cale de a descoperii limitele posi0ilului este de a mer)e dincolo de ele# 8n imposi0il;. +ercetarile moderne eu relevat ca psi>icul uman nu are# 8n mod real si a0solut# limite$ dimpotriva# este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce e/ista dincolo de spatiu si timp# 8n realitati nee/plorate 8nca ?T>e Jolotropic Grain@ 6utosu)estii7 1. 4mi place foarte mult sa 8nvat acum. 2. 'esimt o stare profunda de calm si sunt desc>is catre noile idei si cunostinte acum. 3. Dau 8ntotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit.