Arhim.

Arsenie Papacioc
- DIALOG CU TINERII -

Exist o prob em !oarte important pentr" tineri# $e care s"nt si e" preoc"pat# ca $"ho%nic& re atia c" !ete e# prietenia c" !ete e. Ce oc 'i acor$ati( )i s!t"iti s in%esteasc !oarte m" t 'n aceast prob em# sa" n"( * !ie preoc"pati $e aceast prob em# sa" s-o tin p"tin mai a $istant ( Si s te implici, e de discutat, si s te tii la distant, iarsi e de discutat. nti de toate, o dat cu vrsta cresc si sentimentele. Exist un obicei - mai mult: a devenit traditie - s ai un iubit. Acum nu-i mai spune iubit, i spune prieten. E un paravan acesta; nu exist prietenie ntre biat si fat, dect iubire. Se mer e cu mintea foarte adnc, pe intimitti, iar prietenia e cu totul altceva; fr nici cel mai mic interes. !eci nu e bine spus prietenie. "ata are un instinct de conservare mai de#voltat si o crestere a puterii rationale mai din vreme dect biatul. Ea poate s fie mam si la $% ani - citeam acum ntr-un #iar c o fat a nscut la $$ ani c&iar'( pe cnd un biat nu poate s fie tat la vrsta asta. !ar si puterea ei de a acumula rational e mai scurt ( pn la )*-)+ de ani, pe cnd a brbatului pn la %* de ani. ncepe s se mear pe linia unor interese de viitor. Avnd un mai mare instinct de conservare, vrea s pun mna c&iar pe Alexandru ,acedon ( adic pe un mare erou. Si dac tu esti erou ntr-un fel, te-a oc&it. -unosc un biat foarte destept, student. Era si biat serios, nu-si pierdea vremea - toate la vremea lor. Si o fat, mediocr din punct de vedere intelectual, nu s-a lsat cu nici un c&ip i scria scrisori, sttea n calea lui... Si a ntrebat-o o cole : ./ie nu ti-e rusine(. Ea ia rspuns: .0reau s vd cum reactionea# un om destept la astfel de propuneri.. !ac acel biat era mai putin stpn pe el, punea mna pe el, asa c ei i convenea aceast lupt si ntrun sens si n altul. !ac este destept, este destept peste tot, si atunci las lucrurile la vremea lor. 1ice Solomon: .Este vreme pentru toate, dar fiecare la vremea lor.. ,ai este si altceva, o problem mai intim: sunt convins c cei mai multi tineri se ndesc la o cstorie pentru plceri, mai nti, ceea ce este o mare reseal. Aceste lucruri ti le-a dat !umne#eu ratuit, nu trebuie s te mai preocupe. 2u nasterea de copii e un scop suprem al cstoriei, ci stimularea reciproc pentru mntuire. 2asterea de copii e o consecint. Si ur c ai s te bucuri si de aceste lucruri, dar s nu fie o lun de miere si o viat de amar. 3 csnicie trebuie s fie dintru nceput solid. -um se #ice, dac triesti pre#entul, repari trecutul si csti i si viitorul. Asadar, este o reseal s construiesti o relatie pe niste motive imediate. /rebuie ndit dac ea re#ist la toate reuttile binecuvntate ale csniciei. 0 mai spun ceva: mama naste, mama renaste; ea se ocup de copii. Si, desi ur, foloseste cea mai frumoas metod, din instinct, din iubire: l n duie pe copil orice ar face acesta. !ac biatul e nvalnic, vitea#, i-a intrat n cap s cucereasc lumea, de ce s nu( !ar n ntlnirea cu prietenii, el ncepe s se vad inferior, pentru c la primul contact cu lumea n-a biruit, si se ntoarce pln nd la mama sa. Aceasta i spune: .2u puiul mamei, tu esti mprat, tu ai s cuceresti lumea'. Astfel, mama i d continuu sentimentul de erou. Ea nu face lucrul acesta pentru c a nvtat undeva, ci pentru c l iubeste si pentru c nu vrea s-l vad un prost. 2u stiu dac voi ati ntlnit, dar eu sunt foarte bucuros c !umne#eu mi-a dat oca#ia n copilrie s ntlnesc o carte scris de re ina Elisabeta - -armen-Silva, sotia re elui -arol 4. Acolo am sit urmtoarea poe#ie: .!e veti au#i de un erou care a cucerit r#boaie si n urma lui a fcut dreptate, s stiti c a avut o mam bun;5!e veti au#i de un erou care a viersuit si versul lui a sc&imbat sensuri de viat si frumuseti si nflcrri de inim, s stiti c a avut o mam bun. si tot asa, cam vreo sapte eroi de felul acesta. Ei, mi-a plcut enorm' Aceasta este fata pe care

trebuie s o avem, s o pre tim' !ac este inevitabil o ntlnire ntre un biat si o fat, acesta trebuie s o cultive, s i semene calitatea de a fi productiv din punct de vedere sufletesc - pentru c, trupeste, cum am spus, nu e o problem. /rebuie s fie pre tit s duc toate aceste lucruri, iar tu trebuie s o ntretii cu orice c&ip problemele ei, s o stimule#i continuu. Ea nu se ba n problemele tale, nici nu are cum ( dac esti o personalitate; dac ncearc, d res. Ea rmne pe po#itia ei de mam si de sotie. Am cununat odat pe cineva, si cnd am a6uns la ru ciunea aceea unde preotul spune: .iar femeia s asculte de brbat., toat lumea s-a uitat la mireas si mireasa a plecat capul. ,ie nu mi-a convenit acest moment care a stpnit ceremonia, pentru c fetita aceea a fost n6osit n cel mai mare moment din viata ei. !ar am tcut pn mi-a venit vremea la cuvnt, si i-a spus: .Am constatat c lumea n-a fost atent la cuvintele de mai nainte, care spuneau c brbatul este dator s-si iubeasc nevasta. !ra mireas, dac nu te iubeste, s nu-l asculti'. S nu ne 6ucm cu cuvintele' "ata nu e numai o 6ucrie de pat sau o 6ucrie de buctrie; suntem plini de obli atii, suntem plini de datorii. 7rin urmare, trebuie s ve#i ntr-o iubit de la nceput, cnd poti s 6udeci - pentru c dac te-ai ndr ostit, nu mai 6udeci - niste lucruri pentru viitor, pn la sfrsitul vietii. !eci este de#avanta6ul celui care se ndr osteste prost, care s-a ndr ostit pentru c a v#ut ceva superficial; el nu mai simte frumusetea aceea ro#av a iubirii. -redeti dumneavoastr c acest mare mester, !umne#eu, cnd a creat omul, si pe femeie deci, a creat-o fr s toarne acolo sentimente si posibilitti extraordinare(' "emeia, tineti seam, dra ii mei, care e rea, nimic nu-i mai ru, dar care e bun, nimic nu-i mai bun' !eci trebuie cu orice c&ip s-o faci bun, dar cel mai bine este s nu te rbesti la nceputul nceputurilor. C"m c"noastem $ac e r" ceea ce !acem ( Exist un instinct n noi. 3dat, m seam la /imisoara. 2u eram clu r, nici la mnstire nu eram, dar m ndeam la asta. 8n student la polite&nic se ndr ostise de o student foarte urt. ,-am tre#it cu el la mine s-mi cear sfaturi, c era nnebunit dup ea. 2-o cunosteam, c nu putea s ptrund oricine pn la mine, dar el o iubea... Am cunoscut-o apoi. Ea, sraca, n-avea cum s specule#e iubirea, pentru c nu avea nimic, era urt. !ar nu exist femeie urt. "emeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare n felul ei. 9rbatul trebuie s se plece s o ia - adic s-i arate ele ant, pretuire. Atunci floarea si arat si mirosul, si calittile ascunse, pentru c tu ai stiut s rscolesti adncurile si ai fcut din ea ceea ce nu stia ea c este. "emeia trebuie pretuit, s stiti, pentru c mai nti ne repre#int o femeie n mprtia cerurilor: ,aica !omnului. /e cutremuri, ti-e si fric s vorbesti comparnd-o pe ea cu oamenii. C"m %i se pare# preac"%ioase# $"p experienta aceasta !oarte "n+& atit"$inea !at $e !emeie# 'n +enera # sa" 'n re atia $intre brbat si !emeie# a e%o "at 'nspre po,iti% sa" 'nspre ne+ati% ( n eneral, a evoluat spre nflorire, spre po#itiv. !ar spre ndurerarea momentului istoric n care ne aflm, exist si foarte multe ca#uri cnd femeile abia si mai sufer brbatii: sunt betivi, c&iar necredinciosi. Au rmas n ateismul anilor trecuti si femeile se lupt din rsputeri s-i aduc si pe ei la credint, dar e foarte reu. -u unii se poate, dar altii spun: .4ar te ro i, iar te nc&ini( -e, te-ai pocit( . Sunt si ca#uri din acestea, dar sunt si foarte multe familii n care exist ntele ere du&ovniceasc. ns te fur si treburile. !e aceea noi, ca du&ovnici si preoti, n eneral, i sftuim pe cei care nu au timp pentru ru ciunea de tipic, pentru c se scoal de noapte cu treburi, s aib o stare de ru ciune acolo unde se sesc. !ac tu te duci cu inima desc&is la treburile tale ospodresti, pe care tot pentru !umne#eu le faci, cine te opreste s

ai n nd: .!oamne miluieste.( S poti s intri apoi n cas cu sentimentul acesta de om al lui !umne#eu. Cre$eti c !iecare om are o -"mtate a "i ( Asta este o expresie care mie nu mi-a plcut. 2u e o 6umtate a ta, ci un tot al tu; tu esti tot, ea e tot. 2u exist rad de rudenie ntre sot si sotie, pentru c ei sunt una. !umneavoastr ati v#ut steaua lui !avid, evreiasc: sunt dou triun &iuri ec&ilaterale suprapuse. Ea e fcut de !avid, care era omul lui !umne#eu, si ea repre#int fiinta omeneasc, care are calitatea calittilor n creatia lui !umne#eu: c&ip si asemnare cu El. Si de aceea l-a fcut pe om nti ca un triun &i ec&ilateral, cu ba#a n sus, pentru c omul e tare n putere, apoi un triun &i ec&ilateral cu ba#a n 6os, care simboli#ea# femeia. 2u exist .6umtatea mea.. E o expresie spus la un pa&ar de vin; la o sticl de vin, pardon' ca s nu #ic la un butoi c&iar. - El se ntreba dac exist o anume fat pentru el, rnduit de !umne#eu. Se ntmpl n asa fel o ntlnire, c nu te mai opreste nimic. !ar e prematur s aveti de acum astfel de preocupri, pentru c nc sunteti studenti si aveti alte treburi. ns dra ii mei, pentru preotia de mine, cu orice c&ip trebuie s siti o femeie care s v a6ute mai mult dect oricine. /rebuie s fie si instruit, pentru c foarte multe fete o ntreab pe preoteas anumite intimitti femeiesti, mai repede dect pe preot. "loarea st n lastr; biatul trebuie s umble s si-o alea . "ata nu trebuie s bat crrile biatului, ci biatul s dea peste ea. Si apoi, voi trebuie mai nti de toate s stiti s pretuiti femeia foarte mult. Ea este o creatie a lui !umne#eu extraordinar. 0 dati seama ce putere are o femeie s te scoat dintr-o stare amrt. "aptul c un brbat stie c acas are parte de o iubire desvrsit l face s munceasc, s csti e r#boaiele, s-si re#olve problemele. S stiti c femeia nu ndeste simplu. -&iar dac nu e nvtat, ea are o putere de ptrundere deosebit si e mult mai realist dect un brbat. Ea are nc de ast#i un sentiment pentru #iua de mine. ns noi discutm, rationali#m niste lucruri, dar n iubire nu este nimic rational. Acum, v pun si eu o ntrebare: v-au folosit cele ce v-am spus ( Tinerii %or s !ie iberi# p"n !oarte mare pret pe ibertate si a" initiati%. As %rea s % 'ntreb& 'n re atia noastr c" +ra$e e bisericesti ( c" episcopii# $e exemp " ( imba-" nostr" treb"ie s !ie persona # sa" treb"ie s %orbim $e a instit"tie a instit"tie ( 0orbiti n numele institutiei pe care o repre#entati, dar vorbiti de la om la om. -el cu care vorbiti repre#int 9iserica, asa c adoptati o atitudine smerit nu pentru a obtine un rspuns, ci ca s-l inspire pe el !umne#eu s v dea un rspuns. Aceasta depinde si de po#itia celui care cere lucrul acesta ( de la un profesor, de la un printe, etc. 7o#itia ta trebuie s fie smerit, cinstit sub orice c&ip. 2u exist libertate fr o inim cinstit, ci doar un fel de a te 6uca cu #iua de ast#i asa cum te-ai 6ucat si ieri. -nd v adresati trebuie s cunoasteti si formulele de ri oare: .nalt 7rea Sfintite 7rinte. ( asa se vorbeste de la episcop n sus; dar asta se nvat usor. !e pild: .nalt 7rea Sfintite Stpne, venim cu inima smerit s v ntrebm unele lucruri. !ac se poate, iertati-ne c vam deran6at.. /rebuie s stiti s faceti introducerea, ca s prind omul cura6, s-i dai putere de cuvnt. -uvntul nu este al lui; n parte, este si al tu, pentru c l-ai cerut cu smerenie si sincer. !oi insi s-au dus la un printe s-i cear sfat mntuitor, fiinc aveau fiecare cte o neputint. !up ce au vorbit cu printele, unul a #is: .4-am spus si m-am eliberat de acea neputint.. -ellalt a #is: .Eu i-am spus, mi-a spus ce s fac, si nu m-am eliberat.. .!ar cum i-ai spus( . .7rinte, am nevoie de lucru cutare.. .,i, uite cum am fcut eu: am c#ut la picioarele lui, cu fata la pmnt, si l-am ru at: .7rinte, f ru ciuni ca s m i#bveasc !umne#eu de

neputinta mea... 7rin urmare, puterea nu e a lui, ci a lui !umne#eu, si felul tu de a o cere contea#. 7rintele n-avea nevoie s-ti dea tie sfaturi, ci tu aveai nevoie s le iei. ntotdeauna, dac te duci s ceri un sfat, nu e o flatare pentru cel la care te duci. Apoi, trebuie s stiti c metanie se face numai la episcopi, nu si la preoti. Si s nu v nc&inati; nu se fac nc&inciuni dect la icoane. /rebuie s se vad c sunteti totusi cunosctori. Asadar, purtati-v smerit. !ac cel la care mer eti v respin e, voi s fiti la fel ca un cine pe care l onesti si apoi, dac l c&emi, vine la loc. Asta ca s-l puteti csti a. 9inenteles, depinde si pentru ce v duceti. Eu de multe ori i-am spus episcopului nostru :7S ;ucian al /omisului ( n.r.<, pentru c i-am fost du&ovnic pe vremea cnd era elev la seminar, s nu tin cont de lin usiri; acestea sunt cele mai scrboase naintea lui !umne#eu. !om=le, pre#int-te cu ce ai tu; nu-ti strica libertatea ca s csti i bunvointa cuiva pentru un scop material sau orice alt scop. 7roblema divin e o problem de mare cinste interioar. Au fost sfinti tritori nestiutori ' nici ./atl nostru. nu stiau ' care stpneau natura fiindc erau cinstiti. Si o exemplificare si mai plastic: ntr-o mnstire, staretul a v#ut un clu r mer nd pe sus si si-a #is: .sta are o lucrare.. !up ceva timp, l-a v#ut mer nd pe pmnt. Si-a #is: .S stii c sta si-a pierdut lucrarea.. ;-a c&emat si l-a ntrebat: .-um te ru ai tu nainte( . .!oamne, nu m milui pe mine, pctosul, !oamne, nu m milui pe mine pctosul. Si m-am scpat si am #is n biseric, tare, si m-a au#it un printe si mi-a #is: .,, s nu mai #ici asa' 1i !oamne miluieste-m'., si de-atunci #ic asa.. Si staretul i-a #is: .S #ici tot ca nainte.. Adic nu este vorba de stiint aici. Acela era sincer, i plcea lui !umne#eu aceast sfnt simplitate. 3ricine ai fi, orice diplome ai tine n bu#unarele tale sau n capul tu, dac inima nu este cinstit nu acumule#i, si si ur nici libertate nu ai. -redeti voi c dracul e liber( 2u' E cel mai muncit, pentru c nu e n >ristos. ,ai mult, e declarat dusmanul lui >ristos. Asa c nu v temeti de el; e tolerat, nu e o putere. Asadar, nu exist libertate dect n adevr, si adevrul este >ristos, -alea si 0iata. nti de toate, n nenorocitul sta de moment istoric suntem a lomerati toti. 3dat, un episcop care se dusese ntr-o vi#it canonic i-a ntrebat pe cei de-acolo: .Ei, cum mer e pe-aici( . .7rost, 7rea Sfintite, prost. Acum ati mai venit si Sfintia 0oastr.... !eci, toat lumea e a lomerat. n viat trebuie s cunosti si o tactic de lupt ( s-ti determini cu preci#ie po#itia ta, a dusmanului cu care lupti, a distantelor. "iind ntrebat care pcate sunt cele mai prime6dioase, Sfntul Antonie spune: .,ndria, lcomia, curvia ' toate acestea sunt.. .!ar care este cel mai prime6dios dintre ele( . .7catul care este cel mai aproape de tine, acela este cel mai prime6dios.. 7rin urmare, avem nevoie s stiu distanta, s stiu unde s-l lovesc. !ac cineva vrea s m omoare, nu m lupt cu cel care i-a poruncit s m omoare, ci opresc mai nti mna care m loveste, si apoi m 6udec cu cellalt. )n ca," 'n care e" mer+ si cer s!at episcop" "i# $ar nep"tinta mea m !ace s- c e%etesc# pentr" c s"nt t" b"rat $e ce e ce mi-a sp"s# ce s !ac( !ac te-ai dus s ceri un sfat la un episcop al lui !umne#eu, rspunsul vine de la !umne#eu prin acel episcop. !ac nu ti-a convenit, atunci s stii c pe !umne#eu l-ai clevetit. !eci duceti-v ca la omul pe care !umne#eu l tine acolo. 2u ne interesea# faptele lui; nu ne interesea# c bem vin dintr-un pa&ar de pmnt sau de cristal, vinul e tot vin. >arul e &ar, si nu pentru vrednicie st el acolo, ci pentru &arul pe care i l-a dat !umne#eu, iar noi la &arul acela trebuie s apelm. !umneata te duci s ceri un cuvnt de folos, s te salve#i, si mai ru te complici 6udecndu-l. A 6udeca pe cineva, cu att mai mult un cleric si cu att mai mult un ar&iereu, este foarte rav, pentru c acest ar&iereu cte lucruri binecuvintea# si salvea#( ' mi pare ru c sunteti stpniti de aceast temere fat de mai-mari.

Ce care a p"s 'ntrebarea e st"$ent a Arte P astice# %ine $e a ."c"resti/ este iconar si pictor $e !resc bisericeasc. )n p "s# re ati% proaspt cstorit c" o $octorit. E" as 'ntreba# 'n oc" "i# ce i-ati sp"ne "n"i iconar cstorit c" o $octorit ( -ine a csti at, doctorita sau matale( !epinde de educatia fiecruia. As vrea s v propuneti s faceti din doctorita aceasta si o doctorit de suflet, pentru c dintre toate meseriile, problema du&ovniceasc se aseamn foarte mult cu misiunea unui medic, pentru c si acesta mer e pe o psi&olo ie dincolo de cuvinte. S v spun un ca#. Ati au#it si dumneavoastr de -l?menceau; a fost un om de stiint france# care a creat o epoc n vremea lui, dar care era ateu. 7e acest -l?menceau l-a clcat o masin si, desi ur, a aprut o editie special: .,arele -l?menceau lovit., .,arele -l?menceau internat la spitalul cutare, n ri6it de doctorul cutare., care informa lumea n acesti termeni la superlativ. A scpat din accident acest -l?menceau si a spus asa: .!omnule, pe mine nu doctorii acestia m-au fcut sntos, ci o asistent care s-a ocupat de mine, dar de care n-a vorbit nimeni, nici un #iar.. n acest timp, un alt mare om de stat si scriitor a fost si el clcat de o masin, si a vrut s fie dus la un spital unde erau clu rite. .!ar cum, dumneavoastr, care erati...('. ./reaba voastr ce credeti, eu vreau s m fac sntos.. 0edeti, mna aceasta catifelat a doctorului, plecat de la porunca inimii... Stiti dumneavoastr ct nevoie are omul bolnav s fie ntrit( 7entru c foarte-foarte mult depinde de el vindecarea, nu numai de altii. -e s-ti fac doctorii, dac tu nu cre#i deloc( Si nu numai un simplu doctor, ci si Stpnul nostru, !umne#eu. 2u poate s te mntuiasc, domnule, fr participarea ta. /i-a dat att de multe lucruri dumne#eiesti n tine ca s-; a6uti pe El s te mntuiasc. 7entru c El ne-a creat si pentru c ne iubeste foarte mult, doreste s ne mntuiasc. Si atunci, iubindu-ne, l a6utm s ne mntuiasc nestnd pe loc.