EDUCAIA Educaia reprezint obiectul de studiu specific pedagogiei (tiinelor pedagogice sau tiinelor educaiei) care vizeaz activitatea

de formare-dezvoltare a personalitii umane, realizabil prin corelaia educator educat, ntr-un context deschis !atorit complexitii, profunzimii i amplitudinii sale, educaia este studiat i de alte tiine socioumane nrudite cu pedagogia (filozofia, psihologia, sociologia, politologia, antropologia") #cestea o fac ns dintr-o perspectiv tangenial - situat, de regul, la nivelul c$mpului psihosocial care ncon%ur aciunea educaional (vezi structura aciunii educaionale) sau particular, situat, de regul, doar la nivelul unei anumite funcii a educaiei (uneori la nivelul unei funcii derivate & vezi funciile educaiei) sau doar la nivelul unui anumit element al structurii aciunii educaionale Pedagogia studiaz dimensiunea profund a educaiei care vizeaz funcionalitatea i structura specific a activitii de formare-dezvoltare a personalitii proiectat i realizat la nivelul corelaiei dintre subiectul i obiectul educaiei, dintre cel care educ i cel care este educat #vem n vedere funciile generale ale educaiei n raport de care sunt propuse finalitile educaiei i structura general a educaiei care se regsete, n mod obiectiv la nivelul oricrei aciuni cu finalitate pedagogic (numit i aciune educaional) 'xplicarea i nelegerea funcionalitii i a structurii specifice activitii de educaie (vezi funciile generale ale educaiei i structura general a educaiei) asigur premisa abordrii eficiente a problematicii( coninuturilor generale ale educaiei formelor generale ale educaiei - direciilor generale de evoluie a educaiei Funciile generale ale educaiei Funciile generale ale educaiei reprezint consecinele sociale cele mai importante ale activitii de formare-dezvoltare a personalitii anga%ate n mod intenionat sau neintenionat prin intermediul unor aciuni organizat i & sau a unor influene spontane #ceste funcii intervin, n mod obiectiv, la nivelul oricrei activiti de educaie sau instruire desfurat n cadrul sistemului i al procesului de nvm$nt, inclusiv prin preluarea unor influene pedagogice provenite din direcia mediului natural i social ncon%urtor, a c$mpului psihosocial ncon%urtor Analiza funciilor educaiei presupune elaborarea unui model ierarhic aplicabil n contextul sistemului social global Taxonomia rezultat asigur astfel evidenierea a dou categorii de funcii( )) funciile generale, care include( funcia central sau funcia fundamental a educaiei i funciile principale ale educaiei* +) funciile derivate care sunt subordonate funciilor generale ale educaiei Funciile generale ale educaiei au un caracter obiectiv, reprezent$nd consecinele i proprietile celei mai importante ale activitii de educaie, care se regsesc la nivelul oricrei aciuni educaionale 'le au un caracter stabil, anumite modificri intervenind doar la nivelul ordonrii prioritilor n cazul funciilor principale ale educaiei, subordonate n ansamblul lor funciei centrale sau fundamentale a educaiei formarea-dezvoltarea personalitii umane Funciile derivate, subordonate, n mod direct sau indirect celor generale, au un caracter instabil, cunosc$nd anumite variaii i particularizri n raport de contextul n care are loc activitatea de educaie n cadrul unui sistem i proces de nvm$nt determinat din punct de vedere social-istoric

,in$nd seama de aspectele metodologice evideniate anterior, putem avansa urmtoarea taxonomie a funciilor educaiei( 1 Funcia central ! fundamental a educaiei funcie de maxim generalitate vizeaz formarea-dezvoltarea personalitii n vederea integrrii sociale a acesteia (care la modul ideal poate fi permanent i optim)* " Funciile principale ale educaiei funcii cu caracter general implicate direct n asigurarea realizrii efective a funciei centrale & fundamentale a educaiei( a Funcia cultural a educaiei( formarea-dezvoltarea personalitii prin inter-mediul valorilor spirituale preluate pedagogic din toate domeniile cunoaterii umane (tiin, tehnologie, art, economie, filosofie, moral, politic, religie etc ) n raport cu particularitile fiecrei v$rste colare i psihologice aceast funcie anga%eaz integrarea social a personalitii prin transmiterea, nsuirea, interiorizarea i aplicarea valorilor culturale generale, de profil i de specialitate* b Funcia politic ! civic a educaiei ( formarea-dezvoltarea personalitii prin intermediul valorilor civice care reglementeaz raporturile acesteia cu lumea i cu sine n condiii proprii fiecrei v$rste colare i psihologice vizeaz integrarea omului n societate n calitate de cetean, integrat n viaa comunitii (familiei, comunitii socioprofesionale, comunitii politice, comunitii religioase, comunitii rurale-urbane* comunitii locale, teritoriale, naionale etc )* c Funcia economic a educaiei# formarea-dezvoltarea personalitii prin intermediul valorilor tehnologice, aplicative, care vizeaz capacitatea acesteia de realizare a unor activiti socialmente utile n diferite contexte sociale, ntr-o perspectiv imediat i pe termen mediu i lung urmrete integrarea omului n societate n cadrul unei activiti cu valoare socioeconomic pentru el i pentru comunitate -aportarea funciilor principale la funcia central a educaiei evideniaz ponderea specific a funciei culturale, relevant pedagogic din perspectiva( contribuiei prioritare a valorilor culturale la realizarea activitii de formare-dezvoltare a personalitii n vederea integrrii sale sociale optime* contribuiei determinante a valorilor culturale la realizarea calitativ a celorlalte dou funcii principale ale educaiei( funcia politic (realizabil prin cultur politic & altfel nregistrm tendina negativ, de politizare a educaiei) funcia economic (realizabil prin cultur economic & altfel nregistrm tendina negativ, de politehnizare a educaiei)* contribuiei eseniale a valorilor culturale la proiectarea funciilor principale ale educaiei (cultural politic - economic) i n implicarea acestora n realizarea adecvat a funciilor derivate (vezi $) $ Funciile derivate sunt subordonate funciilor principale ca exemple semnificative avansm urmtoarele variante, aflate n schimbare n raport de contextul social-istoric i de particularitile fiecrui sistem de educaie ( a) funcia de informare, funcia de culturalizare, funcia de asisten psihologic (subordonate funciei culturale)* b) funcia de protecie social, funcia de propagand&ideologizare (subordonate funciei politice)* c) funcia de specializare, funcia de profesionalizare, funcia de asisten social (subordonate funciei economice) Structura general a educaiei Structura general a activitii de educaie corespunde funciilor generale ale educaiei anga%$nd, la nivel de aciune, corelaia formativ existent ntre subiectul

educaiei (un educator individual sau & i colectiv) i obiectul educaiei (cel educat, care, de asemenea, poate fi individual sau colectiv) %ubiectul educaiei - prinii, profesorii, agenii sociali, instituiile mass-media specializate n educaie etc este cel care proiecteaz, realizeaz i dezvolt aciunea educaiei, cu finalitate pedagogic (numit i aciune educaional), n calitate de iniiator i emitor al mesa%ului educaional, calitate conferit de statutul sau social i de diferitele roluri rezultate n consecin (instructor, consilier, prieten, colaborator etc ) &biectul educaiei este cel care preia mesa%ul educaional n calitate de receptor, calitate conferit de statutul su social iniial copil, elev, student, (tele)spectator etc deschis n direcia transformrii sale, n timp, din obiect n subiect al educaiei & al propriei sale formri .oziia de obiect vizeaz statutul ontologic al personalitii elevului etc , care solicit parcurgerea anumitor programe de educaie & instruire, prin valorificarea rolului su de subiect epistemic activ, anga%at n realizarea obiectivelor educaiei &instruirii, proiectate la nivel de sistemului i al procesului de nvm$nt Structura aciunii educaionale presupune analiza corelaiei funcionale, cu valoare formativ explicit i implicit, existent ntre subiectul i obiectul educaiei, analiz realizabil la nivelul unui model teoretic (vezi /icola, 0oan, )112* 3ristea, 4orin, +555) Structura aciunii educaionale - un model teoretic #e 6e #e 0e 4 4e . . 3, c m ob e #. . 4 7
c r ad c. r. d. #

#e

-3

'

! ci i

#e 3ie 3 ps

#e

4ubiectul

6.

6esa%

7biectul educaiei

educaiei 0 . 0deal pedagogic 4 . 4copuri pedagogice . . .roiect .edagogic 3 3urricular o obiective c coninut m metodologie

-3 #e 3 ps

pedagogic -epertoriul comun ambiana educaional 3$mp psihosocial

48 3 rd 3 ra

subiectivitatea obiectului comportament de rspuns diri%at comportament de rspuns autodiri%at

cii #9:7.-70'3: .'!#;7;03 cie

#. .

conexiunea invers intern conexiunea invers extern

evaluare

# '! #9:7'!93#,0'

%ubiectul educaiei elaboreaz proiectul pedagogic de tip curricular (care include obiective-coninuturi-metode-tehnici de evaluare* cu accent central pe obiective, n vederea realizrii unor raporturi optime ntre( obiective-coninuturi-metode-evaluare) n funcie de finalitile macrostructurale (idealul educaiei - scopurile educaiei) stabilite, n termeni de politic a educaiei, la nivelul sistemului de educaie & nvm$nt 'esa(ul educaional presupune selecionarea informaiilor cu valoare formativ optim (vezi alegerea informaiilor care stimuleaz prioritar g$ndirea n raport cu memoria sau motivaia intern pentru nvare n raport cu motivaia extern pentru nvare) 3omunicarea pedagogic a mesa(ului educaional implic realizarea unui repertoriu comun ntre subiect i obiect %ubiectivizarea (4) consemneaz momentul n care obiectul educaiei (elevul) asigur contientizarea mesa%ului educaional #cest moment permite obiectului educaiei realizarea unui comportament de rspuns diri(at de subiectul educaiei (urmare a strategiilor de diri%are a educaiei & instruirii propuse de subiect & profesor) 'valuarea comportamentului de rspuns al obiectului educaiei permite subiectului educaiei (profesorului) elaborarea unui mecanism de conexiune invers extern #cest mecanism vizeaz perfecionarea aciunii realizabil la nivelul( proiectului pedagogic curricular - mesa(ului educaional - repertoriului comun - strategiilor de declanare & stimulare a comportamentului de rspuns al obiectului educaiei .erfecionarea continu a aciunilor educaionale, proiectate n condiii optime de-a lungul ciclului de formare de baz, situat ntre v$rsta de 2-)2 ani, creeaz premisa realizrii saltului de la educaie la autoeducaie, pe parcursul urmtoarelor etape( - formarea capacitii obiectului educaiei de autoevaluare a propriului su comportament de rspuns pe baza elaborrii unor circuite de conexiune invers intern i a unor strategii de autodiri%are a educaiei & instruirii (vezi comportamentul de rspuns autodiri(at)* - valorificarea comportamentului de rspuns autodiri(at* - structurarea capacitii obiectului educaiei de autoproiectare pedagogic a aciunii de (auto)formare-(auto)dezvoltare a propriei sale personaliti* - transformarea obiectului educaiei n subiect al propriei sale formri -ealizarea efectiv a aciunii educaionale depinde n acelai timp de influenele i presiunile, pozitive i & sau negative, exercitate continuu din interiorul activitii (vezi ambiana educaional reliefat prin calitatea spaiului educaiei, a timpului educaiei i a stilului educaiei vezi stilul( democratic, autoritar sau permisiv) i din exteriorul activitii

de formare-dezvoltare permanent a personalitii umane (vezi sistemul social, sistemul de educaie & nvm$nt* vezi c)mpul psi*osocial care ncon%ur aciunea educaional)

"Un profesor bun nu poate sa se bazeze doar pe vocatie. El trebuie sa deprinda tehnologia predarii, sa invete sa-si cunoasca elevii si sa se cunoasca pe sine. Vocatia pedagogica inseamna, de fapt, stiinta, tehnica si arta",spune Ion- vidiu !anisoara, conferentiar doctor la "acultatea de !sihologie si Stiintele Educatiei a Universitatiidin #ucuresti. "e$ista pre%udecata ca rolul de prieten stirbeste autoritatea profesorului" &onf. dr !anisoara, care este si coordonatorul colectiei "&ariera. Succes. !erformante", publicata la Editura !olirom, spune ca, daca vocatia e$ista nativ, profesorul va avea o intuitie mai buna privind modul in care se adapteaza la varsta si la personalitatea elevilor. 'ar, in multe cazuri, aceste competente se educa. "!rofesorul trebuie sa indeplineasca simultan mai multe roluri in relatia cu elevii. (rebuie sa fie un model, un sustinator al stimei de sine a elevilor, un lider de grup, un inlocuitor de parinti, un prieten, un confident, un %udecator, o sursa de cunostinte, un detectiv si lista nu se opreste aici", e$plica e$pertul. "'in pacate, la noi e$ista o pre%udecata ca rolul de prieten ar stirbi din autoritatea pe care profesorul trebuie sa o e$ercite asupra elevilor. Si poate ca e$ista o %ustificare a acestei pre%udecati. E$perienta le-a aratat unora dintre profesori ca elevii depasesc adesea anumite limite. 'e aceea, rolurile profesorului trebuie sa fie in echilibru", afirma conf. !anisoara. "Sunt sigur ca invatatorii care folosesc sintagmele de mai sus nu considera ca astfel ii pedepsesc pe elevi, ci vor spune ca este o strategie de a pastra disciplina, pentru a dezvolta un climat bun pentru invatare. (otal gresit) E$ista un mare risc ca elevii sa perceapa o astfel de atmosfera terorizanta si, in consecinta, in loc ca mersul la scoala sa le faca placere, acesta sa devina o corvoada", ne-a declarat prof. !anisoara. El spune ca este e$trem de important ca profesorul sa se intrebe daca atmosfera creata este benefica pentru procesul de invatamant. "*ai mult decat atat, le sugerez sa incerce un e$ercitiu de empatie pe care eu insumi il practic. &oncret, sa se puna in papucii celorlalti, sa vada lumea cu ochii acestora.

<nclinaii pentru meseria de profesor(

<n primul r$nd trebuie s-i plac meseria !egeaba ai cunotine de specialitate dac nu tii s le prezini pe nelesul celui & celor din faa ta

:act 'mpatie 3orectitudine :oleran !oz potrivit de severitate #daptabilitate

4 fii organizat 4 tii s-i asculi pe cei din faa ta

Meseria de educator este o frumoasa profesie, plina de farmec si de contradictii: placuta si aspra, umila si mandra, exigenta si libera, o meserie in care mediocritatea nu e permisa, o meserie care epuizeaza si invioreaza. Ea se incadreaza in sfera profesiilor care cer competenta, daruire, umanism, deoarece se lucreaza cu un material sensibil si pretios- omul in devenire.Rolul educatorului e de a instrui si de a educa, de a dirija si de a corecta, de a perfectiona si evalua procesul formarii omului de maine. Aceasta prosesiune nu asigura detinatorului putere, influenta sau venituri superioare , dar confera prestigiu si satisfactie.A fi professor e un risc asumat. A-i instrui pe altii inseamna rabdare, incertitudine, descurajare, multe ore de studio, iar rezultatele nu pot fi masurate cantitativ, nici imediat. In clasa, cadrul didactic ofera elevilor lectii de viata el stimuleaza si intretine curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modeleaza comportamentele sociale, le intareste increderea in fortele proprii si ii ajuta sa-si gaseasca identitatea. !rincipala calitate a unui cadru didactic este vocatia pedagogica, exprimata in " a te simti c#emat, ales pentru aceasta sarcina si apt pentru a o indeplini$ % RE&E '()ER*+. El considera ca vocatiei pedagogice ii sunt caracteristice trei elemente: iubirea pedagogica, credinta in valorile sociale si culturale, si constiinta responsabilitatii. Arta pedagogica inseamna inainte de toate " arta de a te pune la dispozitia copiilor, de a simpatiza cu ei, de a le intelege universal, de a le sesiza interesele care ii anima$, afirma M.A.),-.' %/012+ si este un dar pe care candidatii la functia de professor il au sau nu.- buna formare profesionala poate ajuta acest dar sa se dezvolte. A forma copii in sensul deplin al cuvantului e deosebit de greu.E o arta care presupune o buna cunoastere a potentialului copiilor, stabilirea unui scop si a unui ideal pentru demersurile educative.