Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Institute for Tourism ITW Urs Wagenseil Head of Tourism Tel: +41 41 228 99 24 Mail: urs.wagenseil@hslu.ch
Introducerea conferentiarului
Prof. Urs Wagenseil, sef de divizie al departamentului Tourism, Institutul de Turism, Universitatea de stiinte aplicate si arte Lucerne Din 2005, Urs Wagenseil a fost seful Tourism al institutului de turism din cadrul Universitatii de stiinte aplicate si arte Lucerne. Din 1999 pana in 2005 a fost director al Destination Management Company Lenzerheide Tourism, Grison, Switzerland. Totodata a obtinut experienta ca Manager al Solutiilor de Vanzare Corporatiste (Diners Club Switzerland), si Manager Touroperating (Wettstein Travel, Switzerland) si ca Project Manager si sef de departament la Kuoni Travel Ltd, Head Office, Switzerland. Urs Wagenseil a obtinut diploma de Master la Universitatea Basle, si totodata este licentiat in domeniul Business Administration.
slide 2, 26.10.2009
Slide
7 Concluzii
Slide
1. Sunt multe legi si reglementari nationale in Romania care influenteaza structura(si totodata dezvoltarea) organizatiilor turistice si centrelor de informare. Se pare ca aceste reglementari nu suporta posibilitati pentru schimbarile necesare. Dependenta de legislatie este foarte (prea) mare. Se pare ca este cam imposibil sa se construiasca noi structuri care le-ar permite sa fie competitive cu turismul international; de exemplu ar trebui sa fie posibil ca centrele de informare turistica sa fie construite pe baza parteneriatelor publicprivate sau chiar de companii care sunt orientate spre profit
Slide
2. Centrele de informare turistica au fost influentate si finantate in principal de autoritatile locale; industria turistica nu a fost implicata aproape deloc. 3. Se pare ca exista multe asociatii (poate prea multe) in toata Romania in sectorul turistic, dar nu este clar care este scopul acestora. Oficiile turistice existente par sa nu beneficieze de pe urma propriei lor munci. 4. Oficiile turistice in sine nu sunt interconectate. Deocamdata nu este nici un fel de cooperare intre ele. Inca nu exista nici o asociatie care sa functioneze pentru beneficiul lor.
Slide
5. O mare problema este lipsa de cooperare intre orase. Oficiile turistice nu au legaturi sau parteneriate puternice cu afacerile locale private (hoteluri, companii de transport, restaurante .a.)! Asta inseamna ca apare un schimb de informatii foarte prost intre destinatiile turistice. Totodata nu exista destula cooperare pentru realizarea a noi produse sau lanturi de produse sau cooperare in domeniul de marketing! Toate acestea influenteaza eficienta si rezultatul muncii oficiilor turistice si a industriei turistice per total intr-un mod negativ.
Slide
6. Oficiile turistice trebuie sa faca fata unei mari deficiente de resurse umane (numarul si educatia angajatilor) si totodata trebuie sa se descurce cu bugete foarte mici. in concluzie putem spune nu numai ca avem posibilitati limitate sa informam musafirii dar si ca nu putem functiona ca un DMO cu sarcinile aferente (planning, marketing, realizare de produse si imbunatatirea calitatii, vanzari, networking, activitatea de lobby .a.). Dar trebuie subliniat faptul ca toate acestea nu sunt din cauza lipsei de vointa a angajatiilor; ba dimpotriva, acestia par a fi foarte motivati in a imbunatatii afacerile dar au nevoie de sustinere.
Slide
7. Mare parte din instrumetele de lucru din oficiile turistice nu sunt destul de profesionale. Aspectul principal care lipseste este tehnologia IT, lipsa prezentei internetului, lipsa unui sistem de rezervari si absenta schimbului de date in interiorul oraselor si intre orasele dintr-o regiune sau din tara.
Slide
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Slide
10
Zone de actiune
1. Mediul Politica 2. Organizarea turisica Structura de management Impartirea de atributii 3. Marketing Piata si grupuri tinta Strategia de brand Amestec de marketing Web marketing si un sistem de rezervare Evenimente Cercetare de marketing Cooperari Finantare
Slide 11, 11 26.10.2009 Slide 11, 25th / 17th May 2010 Sofia, June 3rd-5th
Intrumente de management
Formarea destinatiei
Management de calitate
Ghidul 1
1. Destinatii turistice si sistemul turistic
Slide
12
Destinatia
este o zona geografica (locatie, regiune, tara) care a fost aleasa de oaspete (sau segmentul de oaspeti) ca destinatie de calatorie. Contine toate facilitatile necesare unui sejur, cuprinzand acomodare, catering si activitati de divertisment. De accea este o unitate competitiva din cadrul Incoming Tourism care trebuie condusa ca o unitate de buisness strategic .
(Bieger, 2005)
este o zona identificata si promovata separat catre turisti ca un loc de vizitat si in cadrul careia produsul turistic este coordinat de unul sau mai multe autoritati sau organizatii.
(European Commission, 2000)
Slide
13
Sistemul de turism
economie
technologie
sub-sistem trafic
societate
Sistemul turistic
sub-sistem
agentie de turism
sub-sistem cerere
ecologie
politica
Slide
14
Slide
15
Definitia destinatiei
O zona geografica (oras, regiune, sat), pe care un oaspete anume (sau un segment de oaspeti) il alege ca obiectiv de relaxare. De aceea destinatia este unitatea competitiva pe piata turistica. Destinatia trebuie condusa ca o unitate strategica de afaceri.
Continent
Tara
Regiune
Oras Distanta
Atractii
Accesibilitate
Resurse umane
Imagine si caracter
Pret
Slide
18
Atractiile sunt aglomerari multi optionale si spatiale oferind experiente speciale. Sunt combinate cu alte servicii cum ar fi shoppingul, cateringul etc. Acestea se afla adesea in centrul atentiei vizitatorilor si pot furniza motivatia initiala pentru ca turistii sa viziteze destinatia. Categoriile in care acestea se impart sunt naturale, construite sau culturale.
reference: WTO, A practical Guide, Bieger, Management von Destinationen.
Pret
Slide
19
Acestea sunt o gama larga de facilitati si servicii care sustin sederea vizitatorilor si includ infrastructura de baza cum sunt utilitatile, transportul public si drumurile si totodata servicii directe pentru vizitatori cum sunt cazarea, informatii, facilitati de recreere, operarea ghizilor, catering si facilitati de shopping.
reference: WTO, A practical Guide
Pret
Slide
20
Destinatia trebuie sa fie accesibila unui game largi a populatiei prin drumuri, servicii aeriene, cale ferata sau nave de croaziera. Vizitatorii trebuie sa poata calatori usor in interiorul destinatiei. Necesitatile de viza, porti de acces si conditii specifice de intrare trebuie considerate ca fiind parte din accesibilitatea destinatiei.
reference: WTO, A practical Guide
Pret
Slide
21
Accesibilitate
Pret
Turismul necesita multa munca si interactiunea cu comunitatea locala este un aspect important al experientei turistice. O forta de munca bine pregatita in domeniul turistic si cetateni care sunt pregatiti si constienti de beneficiile si responsabilitatile asociate cu cresterea turismului sunt elemente indispensabile unei destinatii si trebuie conduse in concordanta cu strategia destinatiei.
reference: WTO, A practical Guide
Slide
22
Un caracter unic al imaginii este crucial pentru atragerea vizitatorilor catre destinatie. Nu este destul despunerea de o gama larga de atractii daca vizitatorii nu afla de acestea. Se pot foolosi mai multe metode pentru a promova imaginea destinatiei (ex. Marketing si branding, pliante de calatorii, e-marketing). Aceasta imagine a destinatiei trebuie sa includa unicitatea, obiectivele, peisajele, calitatea mediului, siguranta, nivelul serviciilor si ospitalitatea oamenilor.
reference: WTO, A practical Guide rd th
Sofia, June 3 -5
Slide
23
Atractiile
Pret
Pretul este un aspect important al competitivitatii unei destinatii in raport cu altele. Factorii pretului se refera la costul transportului pana la destinatie si inapoi cat si costul cazarii, al atractiilor, a mancarii si serviciilor turistice. Deciziile unui turist ar putea fi si bazate pe anumiti factori economici cum ar fi rata de schimb valutar.
Sofia, June 3rd-5th
Slide
24
Managementul destinatiei
Managementul destinatiei este managementul coordonat al tuturor elementelor care alcatuiesc o destinatie. Managementul destinatiei aplica o abordare strategica pentru a face legatura intre aceste entitati separate pentru un management mai bun al destinatiei. Conlucrarea in management poate ajuta evitarea dublarii de eflor cu privire la promovare, servicii pentru vizitatori, instruire, sustinerea afacerilor si identificarea golurilor manageriale care nu au fost adresate.
Slide
25
Managementul destinatiei
Marketing Aducerea de vizitatori Managementul produsului depasirea asteptarilor Crearea unui mediu potrivit: Politica, legislatie, reglementari, taxare
Functiile de baza ale marketingului sunt: Promovarea destiantiei, inclusiv branding si imaginea
Slide
27
Managementul destinatiei
Atentia marketingului este exclusiv aducerea turistilor catre zona respectiva.
Piata
Destinatia
Regiunea
Destinatia Destinatia
Slide
28
Managementul destinatiei
Marketing Aducerea de vizitatori Managementul produsului depasirea asteptarilor Crearea unui mediu potrivit: Politica, legislatie, reglementari, taxare
Aceasta include:
Coordonarea destinatiei si managementul vizitatorilor calitatea experientei Definirea produsului principal al destinatiei (grupuri) Lansarea de produse, dezvoltarea produselor Dezvoltarea si managementul evenimentelor Dezvoltarea si managementul atractiilor
Slide
29
Destinatie
Slide
30
Managementul destinatiei
Marketing Aducerea de vizitatori Managementul produsului depasirea asteptarilor Crearea unui mediu potrivit: Politica, legislatie, reglementari, taxare
Slide
31
Ghidul 2
1. Sarcinile destinatiei 2. Roluri si responsabilitati in Managementul destinatiei si Marketing 3. Roluri si responsabilitati tipice 4. Capacitatea de influenta a DMO-ului 5. Model de destinatie
Slide
32
natura culture
management planificare
Slide
34
2. Informatii
informatii pentru musafiri informatii pentru populatia locala suport pentru jurnalisti
4. Marketingul comunicatiei
promovare promovarea vanzarilor PR brand management studii de piata
5. Vanzare
sistemul de informare si rezervari pachete
6. Lobbying
constientizarea turismului in populatie intelegerea turismului de autoritatile politice colaborarea in organizatii cooperative
Slide
35
Sunt multe roluri si resposabilitati variate in managementul si marketingul destinatiei. Acestea sunt tratate in moduri diferite in tari diferite, dar in principiu sunt impartite pe nivel national, regional si local. In mod normal nivelul national este responsabil pe roluri strategice in timp ce nivelul local este responsabil cu elemente operationale.
Slide
36
provinciale / regionale
locale
indirect
DMO
Hardware - Construirea pachetelor, dezvoltarea prodului turistic - Servicii publice (ex. Conucerea de evenimene proprii, imbunatatirea infrastructurii, etc.) direct Software - Animatii pentru invitati - Servicii de informatii si rezervari
Slide
38
oaspeti!
Model de destinatie
DMO local sau TIC DMO regional DMO national
Regiune
Piata
Produse
Produse
Piata
Destinatie (retea teritoriala)
Organizatie de marketing
Organizatie locala turistica Furnizor de servicii Retea de produse turistice
Slide 39, 25th / 17th May 2010
Slide 39 Sofia, June 3rd-5th
Granitele DMO
Slide
40
B) 8. Situatia politica
2. Aspecte legale
3. Sarcini, mandate
4. Asezare geografica 5. marketing
6. Aspecte financiare
7. structuri
Focus extern
Focus intern
Slide 41 Sofia, June 3rd-5th
Slide
42
Slide
43
Servicii publice promovare locala (din perspectiva pur economica) servicii de informatii pentru oricine infrastructura intretinerea oaspetilor indatoriri speciale organizarea de evenimente speciale afacerea centrala TO marketing vanzari reservari altele
44 Sofia, June 3rd-5th
4. geografie topografie Malul marii Regiuni cu lacuri Regiuni montane Orase Zone rurale Dimensiuni/zone geografice (granite naturale)
Slide
45
5. marketing Segmentul de afaceri strategice (tema turistica, infrastructura, programe, tipuri de aprovizionari)
Grupuri tinta
Piete tinta
Slide
46
7. structuri Tipurile partilor interesate Tipurile actionarilor Dimensiunea organizatiei (numarul de angajati, numarul de actionari) Importanta turismului ca o industrie
Slide
48
Slide
49
Slide
50
Slide
51
Cerinte, nevoi
Asteptari / dorinte (grupuri tinta) Aspecte financiare Aspecte de timp Moda Dimensiunea geografica a activitatilor (durata de sedere, sistem de transport, accesibilitate, drumuri, )
Slide 52, 25th / 17th May 2010
Slide 52 Sofia, June 3rd-5th
12. perspectivele oaspetilor Pozitionare clara si explicita a destinatiei ca fiind foarte aproape de clienti (cunoasterea clinetilor (cercetare calificata!)
Slide 54, 25th / 17th May 2010
Slide 54 Sofia, June 3rd-5th