Despre luna Martie - Obiceiuri si martisoare

Luna martie iti ofera posibilitatea de a vedea cine te apreciaza cu adevarat. Si o simpla felicitare este o modalitate de a-i arata persoanei de langa tine ca inseamna ceva special pentru tine. Daca ii plac florile sau fluturasii, alege ceva in acelasi ton pentru a-ti exprima sentimentele fata de aceasta. Primavara a venit din nou asa ca bucuria venirii ei trebuie impartasita cu cei din jurul tau. Chiar daca este pentru prietena ta cea mai buna, pentru mama ta sau pur si simplu pentru cineva special din viata ta, o felicitare te poate ajuta sa iti exprimi gandurile bune si urarile de fericire. Luna martie este luna in care nu trebuie sa iti dispara zambetul de pe fata, in care sa radiezi frumusete si sa imparti acest sentiment de bine cu toata lumea din viata ta

Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor. ultura romaneasca prezerva cu gri!a memoria stramosilor ei, astfel ca printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de "Miorita" si pe cel al "Babei Dochia", ultimul fiind in stransa legatura cu data de # Martie si cu martisorul. $omanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie. # Martie este in calendarul ortodox ziua Evdoc%iei, o femeie martir, numita si Doc%ia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Doc%ia este un persona! pagan. &raditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. uvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie. Acest stravec%i obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. 'a $oma, inceputul anului nou se sarbatorea la # martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. 'a vec%ii traci aceleasi atribute le avea zeul Mars(as Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. 'ui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. )n multe sapaturi ar%eologice din $omania s-au gasit martisoare cu o vec%ime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. uloarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. )n sc%imb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului e*prima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica sc%imbul de forte vitale care dau nastere viului,

necurmatul ciclu al naturii. ulorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al se*elor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare. and venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe si rosii, cu scopul de a alunga du%urile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca. 'a originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat. E*ista credinta, conform careia, acesta amuleta aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunc%iul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul. Dupa un timp, margele frumos colorate au luat locul monedei. )n unele parti ale tarii, martisorul este purtat la inc%eietura mainii, toata luna martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de trunc%iul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca toate dorintele lor se vor implini. Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. +e acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. uloarea neagra reprezenta lana neagra data de ,aba Doc%ia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. +artea alba simboliza lumina primaverii. 'ana s-a sc%imbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. )n final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu a!utorul lui )sus ristos. )n zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de # Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare. MARTISORUL LA VECI II OSTRII

Daca mergi pe strazile ,ulgariei, pe data de # Martie, vei intalni numeroase figuri fericite. Dar in primul rand, oc%ii tai vot fi capturati de martisoare. &oata lumea isi decoreaza %ainele cu ele. Mai mult, poti sa observi martisoare purtate c%iar de caini si pisici. )n satele mici din munti, oamenii isi aran!eaza si animalele domestice din ograda -miei, cai, capre etc. cu astfel de podoabe. asele au si ele, de asemenea, propriul lor martisor. &e-ai putea intreba de unde provine acest obicei. )n timpurile vec%i, "matenitsa" cum sunt denumite martisoarele in limba bulgara, au fost acceptate ca un semn de ritual, ca o amuleta creata special pentru a te prote!a de spiritele rele. )n zilele noastre, aproape toate aceste simboluri au fost uitate, ramanand doar cel legat de venirea primaverii. Dar si acum, bulgarii cred ca, vor fi sanatosi tot timpul anului daca poarta "martenitsa" in luna martie. E*ista o zicala din batrani care spune ca "daca nu porti martisor, ,aba Marta va aduce spiritele rele in casa ta". aracterul mitic ,aba Marta personifica primavara si soarele care poate cu usurinta sa arda fetele sensibile ale oamenilor. onform credintei nationale, ,aba Marta este o batrana neputincioasa. Acesta este motivul pentru care are tot timpul la ea un bat de fier in care se spi!ina. ,ulgarii cred ca, temperamentul batranei este foarte instabil. Astfel ca, atunci cand Marta zambeste, soarele staluceste pe cer, iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata isi face simtita prezenta. Ma!oritatea ritualurilor aveau ca obiectiv principal multumirea batranei. ,aba Marta nu va vizita decat casele curate si bine ingri!ite. Din acest motiv, in fiecare an, la sfarsitul lui februarie, bulgarii obisnuiesc

sa-si faca curatenie generala in case. Este de fapt un simbol al curatarii de tot ceea ce s-a adunat rau de-a lungul anului, de toate lucrurile vec%i si nefertile, si de care trebuie sa te debarasezi odata cu venirea primaverii, pentru a te putea purifica. ,aba Marta are cerinte specifice pentru cei cu care se va intalni la inceputul lui martie. Astfel ca, batranii nu trebuie niciodata sa iasa prea devreme din casa in aceste zile pentru ca batrana doreste sa intalneasca doar fete tinere si femei. Doar asa vremea va fi tot anul frumoasa si calduroasa. &rebuie de asemenea sa poriti "martenitsa". &oata lumea poarta "martenitsa" in ,ulgaria, inclusiv necuvantatoarele. Martisoarele bulgarilor sunt asemanatoare celor din $omania. Sunt facute din doua bucati de matase, una alba si cealalta rosie, rasucite intre ele, la care se ataseaza monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci etc. )mpreuna formeaza amuleta. )n anumite regiuni din ,ulgaria martisoarele sunt purtate in functie de statutul social al persoanelor in cauza. Astfel, fetele nemaritate vor purta martisorul in partea stanga a roc%iei, in vreme ce fetele batrane il vor purta pe degetul mic al mainii stangi. ,arbatii casatoriti poarta "martenitsa" la soseta dreapta. Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. +rocesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. )n sud, spre e*emplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai !os martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. )n alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, e*istand credinta ca, vei fi tot anul la fel de gratios precum respectiva pasare. Fetele nemaritate isi pun martisorul sub o piatra mare si incearca sa g%iceasca care le va fi ursitul. Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marc%eze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe. Martenitsa, aceasta amuleta magica, mostenita de la predecesori, este primul semn al venirii primaverii. El simbolizeaza credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce va sa vina. )n $omania prima zi a primaverii este de neconceput fara imaginea ,abei Doc%ia. onform legendei, se spune ca batrana purta doisprezece sau noua co!oace, pe care a inceput sa si le scoata la inceputul lunii martie, fapt ce a provocat sc%imbari ale vremii. /ilele insorite au fost deseori urmate de ploaie si ocazional c%iar de lapovita. Mitul ne spune de asemenea ca, ,aba Doc%ia a avut trei momente speciale, marcate astfel: # martie: timpul dedicat insamantarii de primavara, 0 martie: ziua muncii de vara1 2 martie: reprezentand secerisul de toamna. )n functie de modul in care evolueaza vremea in aceste trei zile, putem stii cu certitudine cum va fi timpul in cele trei anotimpuri amintite. +utini, desigur, rezista tentatiei de a nu-si alege o "baba" in timpul primelor noua zile din martie, pentru ca, daca ziua aleasa este insorita, aceasta inseamna ca esti binecuvantat cu un suflet pur si bland si totul iti va merge bine intreg anul. Din contra, daca vremea este friguroasa si geroasa, cu vant si cu un cer innorat, atunci persoana in cauza va fi la randul ei cu inima "rece, neagra si ing%etata".

E*ista o alta parte a acestei legende legata de martisor, care ne spune ca, ,aba Doc%ia obisnuia sa cutreiere peste dealuri si vai impreuna cu turma sa. Asemenea altor taranci din acea vreme, ea isi petrecea timpul torcand lana. 'a venirea primaverii, a facut o gaura intr-o moneda si a trecut prin aceasta o bucata de lana. )n timp, diferite simboluri au inceput sa inlocuiasca moneda initiala. Astazi e*ista caini, elefanti, fluturi, semne zodiacale, mici inimioare, c%ei, masti, pitici, o intreaga lume in miniatura creata special pentru a simboliza venirea primaverii, alaturi de micile buc%etele de violete, g%iocei, zambile si de fulgii de zapada care cateodata nu ne parasesc nici in martie. E*ista numeroase variante ale mitului ,aba Doc%ia, toate interesante si toate la fel de frumoase. Astfel, se spune ca ,aba Doc%ia a avut un fiu care s-a casatorit impotriva dorintei ei. +entru a-si neca!i nora, intr-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un g%em de lana neagra si a trimis-o la rau sa-l spele, spunandu-i sa nu se mai intoarca pana cand lana nu devine alba. Fata a incercat sa spele lana, dar c%iar daca degetele sale au inceput sa sangereze, culoarea acesteia ramanea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se putea intoarce acasa la sotul iubit, a inceput sa planga. )mpresionat de durerea fetei, Domnul )sus ristos i-a aparut in cale si i-a dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Acesta nu este un fapt neobisnuit, pentru ca, in legendele romanilor, )sus insotit de Sfantul +etre apar des in vietile oamenilor pentru a-i a!uta la nevoie. Multumindu-i, fata a pus floarea in apa, a spalat-o si a constatat cu uimire ca lana s-a albit. Fericita ca a reusit sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina grea, si-a indreptat pasii spre casa, unde nu a fost primita cu bucurie de soacra sa, din contra, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o ca Martisor -asa ii spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe )sus. era iubitul ei. Dupa aceasta intamplare, Doc%ia a pornit impreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavara venise de!a, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea3 +e parcursul calatoriei sale, si-a scos, rand pe rand, cele doisprezece co!oace pe care le purta, pana cand a ramas fara nici unul. Dar vremea s-a sc%imbat. +e cat de frumos

fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum. 4ingea si totul incepuse sa ing%ete. Fara alte vesminte cu care sa se incalzeasca, Doc%ia a ing%etat impreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stana de piatra. $ocile se pot observa si astazi pe muntele ea%lau si sunt o marturie vie a acestui mit romanesc. 'egenda ca tot, reprezinta de fapt, lupta dintre bine si rau, rosu si alb, dintre primavara si iarna, lupta din care, prin sacrificiu, binele triumfa intotdeauna. ele doisprezece co!oace ale Doc%iei reprezinta lunile anului, iar moartea ei, sfarsitul anului vec%i. Acum poate sa inceapa noul an cu primavara, acest minunat anotimp5 Mitul "Doc%ia si &raian" reprezinta o alta varianta a legendei legate de numele Doc%iei. Dupa cum spunea renumitul critic literar 6eorge alinescu, acest mit este "rezultatul unei intregi e*periente de o viata a poporului roman". "Doc%ia si &raian" povesteste despre formarea poporului roman: unirea dacilor cu romanii. )n aceasta legenda, Doc%ia este frumoasa fata a conducatorului dacilor, Decebal. Dupa ce romanii au cucerit Dacia, &raian a dorit sa o ia de sotie pe fata regelui dac pentru ca dorea ca e*emplul sau sa fie urmat de cat mai multi romani, asigurandu-se in felul acesta asimilarea populatiei dacice. 4efiind de acord cu propunerea liderului romanilor, Doc%ia s-a refugiat in munti. +entru ca &raian nu s-a resemnat si a urmarit-o, fata a cerut a!utorul zeului dacilor /amol*is, rugandu-l sa o transforme mai degraba in stana de piatra decat sa a!unga pe mana cotropitorilor. /eul i-a indeplinit dorinta si a transformat-o in stana de piatra impreuna cu turma de oi care o insotea. +astoritul reprezinta o parte importanta a vietii romanilor, din cele mai vec%i timpuri si pana in prezent. Ma!oritatea produselor facute pe baza de lapte sunt provenite de la oi. 'ana se toarce si se fac din ea %aine, paturi si carpete. Mielul este mancarea traditionala de +aste a romanilor. Modul de viata al pastorilor este surprins intr-un alt mit al poporului roman: "Miorita".

Despre Mrior :
Martisorul este un obicei specific romnesc, pe care nu il regasim la alte popoare. n timp, traditia martisorului a fost preluata si de alte populatii de la sud de Dunare. Obiceiul daruirii martisorului este mostenit de la daci si romani si si are originea in credintele si practicile agrare. Martisor, numele popular al lunii martie, este de origine latina Martius. Dupa vec iul calendar roman, ! martie era prima "i din an, n care se celebra sarbatoarea Matronalia. n aceasta "i aveau loc serbarile lui Marte "eul fortelor naturii, al primaverii si agriculturii, ocrotitor al cmpului si turmelor. #a vec ii traci, aceleasi atribute le avea "eul Mars$as %ilen, inventatorul fluierului, al carui cult este legat de

glia materna si de vegetatie. &cestui "eu ii erau inc inate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. %e pare ca sarbatoarea romana a matronaliilor s'a suprapus in spatiul romnesc peste ec ivalentul local al acesteia, (aba Doc ia, persona) traditional care isi are originea n vec iul cult al Marii Mame. &cest stravec i obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. %arbatoarea lui are loc in prima "i a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. #a *oma, inceputul anului nou se sarbatorea la ! martie, luna care purta numele "eului Marte, ocrotitor al cimpului si al turmelor, "eu care personifica renasterea naturii. #a vec ii traci aceleasi atribute le avea "eul Mars$as %ilen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. #ui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. +n multe sapaturi ar eologice din *omania s'au gasit martisoare cu o vec ime mai mare de opt mii de ani. %ub forma unor mici pietre de riu vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la git. culoarea rosie, data de foc, singe si soare, era atribuita vietii, deci femeii. +n sc imb, culoarea alba, conferita de limpe"imea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului e,prima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. -l semnifica sc imbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. .ulorile alb si rosu au ramas pina in "ilele noastre ca simbol al se,elor, ele

fiind regasite si la bradul de nunta si inmormintare. *aspindit in toate provinciile tarii, martisorul este pomenit pentru prima data de +ordac e /olescu. 0olcloristul %imion 0lorea Marian relatea"a ca in Moldova si (ucovina martisorul consta dintr'o moneda de aur sau de argint legata cu un snur alb si rosu la gitul copiilor. -ra credinta ca portul martisorului face ca acestia sa aiba noroc. 0etele il purtau timp de douaspre"ece "ile la git, dupa care'l prindeau in par si'l tineau astfel pina la sosirea ber"elor sau pina ce inflorea primul pom. Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba. 1ornind de la traditia de mai sus, 2udor &rg e"i face speculatii asupra istoricului martisorului. *eproduc in forma originala citeva pasa)e din volumul .u bastonul prin (ucuresti , recunoscute pentru pitorescul lor: 3 #a inceput, atunci cind va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se c ema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obra"ului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vintul de primavara le patea"a pielea si nu era niciun leac. .arturaresele de pe vremuri, dupa cae au venit carturaii, facind 4farmece5 si facind si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa'si incinga gruma"ul cu un fir de matase rasucit. 0irul a fost atit de bun incit toate cucoanele din ma ala si centru ieseau in martie cu firul la git. 36intul usure de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor, si ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la "intii de mart. Daca mai spunem

ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vint dar si de deoc i. 7n giuvaergiu, ca sa'si vinda firele vindecatoare mai iute, avu ideea sa atirne de ele cite o marturie, care a intrat in pret. 1e cind se platea firul, bi)uteria era gratuita. *egula s'a stricat cind bi)uteria incepu sa fie vinduta, devenind gratuit firul de matase. +n "ilele *eformei, la inceput de primavara, (ucurestii au pere"entat un aspect mai frage"it. 1entru ca romanul e totdeauna intreg si solidar cu sine: timpurile de truda si piinea nu'l pot abruti"a pina la uitarea sarutarii si a podoabei 8 la urma urmelor el nu se lasa biruit pina in suflet si singe de ingri)orarile grotesti ale economiei de piata si de dobinda bancara. O stea i'a rasarit pe D&9 %ursa : :::.romania.co.n" piept, martisorul3 .+O*O+&97

Originiea sarbatorii martisorului nu este cunoscuta exact, dar se considera ca ea a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul razboiului, ci si al fertilitatii si vegetatiei. Aceasta dualitate este remarcata in culorile martisorului, albul insemnand pace, iar rosu - razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie pana la inceputul secolului al !III lea. "ercetari ar#eologice efectuate in Romania, la $c#ela "aldovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum circa % &&& de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. 'ocumentar, martisorul a fost atestat pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordac#e (olescu in )"ondica limbii romane*. Acesta a trait intre 1+,% si 1%-%, a fost boier, carturar si om de stat roman, fiul marelui ban Radu (olescu, fratele mai mare a lui 'inicu (olescu si al Marioarei, sotia sa. .olcloristul $imion .lorea Marian presupune ca in Moldova si in /ucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de argint, prinsa cu ata alba-rosie si era purtat de copii in 0urul gatului. .etele adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 11 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si inflorirea arborilor. 2a acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe casa. Aceste 3ritualuri* asigurau un an productiv. 4rima zi a primaverii este ziua /abei 'oc#ia. /aba 'oc#ia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 5 martie. 'oc#ia aduce aminte de marea zeita 6erra Mater si poate fi asociata cu 'iana si Iuno de la romani si cu 7era si Artemis de la greci.

www.bcucluj.ro/.../arhiva/nr16/diverse1.html
Una dintre legendele Babei 'oc#ia spune ca aceasta a avut un fiu, pe numele sau 'ragobete care s-a casatorit impotriva dorintei ei. 4entru a-si neca0i nora, intr-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un g#em de lana neagra si a trimis-o la rau sa-l spele, spunandu-i sa nu se intoarca pana cand lana nu devine alba. .ata a incercat sa spele lana, dar c#iar daca degetele sale au inceput sa sangereze, culoarea lanii ramanea tot neagra. 'e disperare, pentru ca nu se putea intoarce acasa la sotul iubit, a inceput sa planga. Impresionat de durerea fetei, 'omnul Isus "ristos i-a aparut in cale si ia dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Multumindu-i, fata a pus floarea in apa, a spalat lana si a constatat cu uimire ca lana s-a albit. .ericita ca a reusit sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina grea, si-a indreptat pasii spre casa. 'upa aceasta intamplare, 'oc#ia a pornit impreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavara venise de0a, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea8 4e parcursul calatoriei sale, si-a scos, rand pe rand, cele doisprezece co0oace pe care le purta, pana a ramas fara nici unul. 'ar vremea s-a sc#imbat. 4e cat de frumos fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum. Ningea si totul incepuse sa ing#ete. 'oc#ia a ing#etat impreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stana de piatra. $e spune ca rocile ce se pot observa si astazi pe muntele "ea#lau sunt o marturie vie a acestui mit romanesc. 'upa unele traditii, firul Martisorului, funie de 9,: sau 9,, de zile, ar fi fost tors de /aba 'oc#ia in timp ce urca cu oile la munte. Asemenea ;rsitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, 'oc#ia toarce firul primaverii, la nasterea anului agrar. 'e la romani si aromani, obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul <uropei. BABELE =ilele babei cuprind un ciclu de 5 zile, incepand cu 1 martie si corespund cu zilele de urcus ale /abei 'oc#ia cu oile, la munte. $e spune ca asa cum va fi ziua aleasa, din /abe >frumoasa, urata, intunecata, insorita?, asa va fi firea si sufletul persoanei in acel an. =ilele urcusului, ec#ivalente cu numarul co0oacelor, reprezinta durata ciclului de renovare a timpului, iar moartea 'oc#iei, in ziua de 5 Martie se considera #otar intre anotimpul friguros si cel calduros. 'upa incetarea =ilelor /abei, numite in 6ransilvania si !antoase, incep Mosii numiti si $finti sau $amti. /abele sunt considerate rele iar Mosii sunt buni. 6aranii erau foarte atenti cum va fi vremea @n primele trei zile din luna martie, deoarece 1 martie era baba plugului, 1 martie era baba de sapA, iar 9 martie era baba de cules. 'aca in aceste zile era ploaie, toata munca agricola se facea pe umezeala, iar daca era soare, se facea pe uscatura. MACINICII

www.gds.ro/.../2008-03-08/Mucenici+oltenesti
$arbatoarea crestina a $fintilor -& de Mucenici din $evastia s-a suprapus peste inceperea anului agricol traditional si a generat o sarbatoare traditionala romaneasca, Mucenicii sau Macinicii. In aceasta zi, se trece la curatenia gospodariei, dandu-se foc gunoaielor stranse numai cu foc adus din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara. In credinta populara in ziua mucenicilor se inc#eie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile calde. 'e aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fiB lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura si sa intre gerul, sau 0ocul copiilor peste foc. In ziua mucenicilor, in credinta populara, se desc#id mormintele si portile Raiului, iar gospodinele fac, in cinstea $fintilor Mucenici, -& de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi. In Moldova, acestia au forma cifrei %, o stilizare a formei umane, si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca. In 'obrogea se pastreaza aceeasi forma antropomorfica, dar mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu za#ar, cu scortisoara si nuca, simbolizand lacul in care au fost aruncati $fintii Mucenici. In Muntenia, pe langa bradosii obisnuiti, se face o ;itata pentru morti, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii il 0oaca in 0urul focului si care este dedicat celor morti care pe timpul anului au fost uitati. 'aca pana la % martie, a fost saptamana femeii, pe 5 martie se zice ca este ziua barbatului existand obiceiul de a bea -& de pa#are >1&& ml? de vin in cinstea celor -& de $finti Mucenici. "onform traditiei populare cum va fi vremea in 5 martie, asa va fi timp de -& de zile. 'aca in ziua de Mucenici va ing#eta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de $fantul (#eorg#e >19 Aprile?.

Martisorul - sarbatoarea primaverii Martisorul este o sarbatoare traditionala romaneasca foarte vec#e, care dateaza de peste %&&& ani si care celebreaza inceputul primaverii pe 1 Martie. <ste sarbatoarea primaverii, a prospetimii, a bucuriei si a victoriei binelui impotriva raului. In vremurile de demult, Martisorul era reprezentat de un snur facut din doua fireB unul rosu si unul alb, impletite asemeni lantului A'N.Rosu simbolizeaza Iubirea si Albul simbolizeaza 'ivinitatea. ;nii cercetatori considera ca aceasta sarbatoare marc#eza reintoarcerea la viata dupa 4otopul biblic. In aceasta zi, barbatii daruiesc femeilor mici obiecte decorative-martisoarele, legate cu un snur alb-rosu, snur care simbolizeaza noroc, bunastare, iubire, puritate. Aceste mici obiecte pot avea forme de animale, flori sau inimioare. $arbatoarea este asociata de cele mai multe ori cu cea mai sugestiva floare a primaveriig#iocelul. 2a inceput, martisorul era oferit atat barbatilor cat si femeilor, existand superstitia ca persoana care va purta snurul va fi puternica si sanatoasa in anul care va veni. $arbatoarea simbolizeaza in acelasi timp si inceputul muncilor agricole. In unele parti din Moldova si /ucovina, exista obiceiul de a purta in 0urul gatului o moneda de aur sau argint, legata cu un snur alb-rosu.

'upa ce moneda era purtata 11 zile, cu acea moneda se cumpara branza dulce pentru ca fata celui care a purtat moned asa ramana frumoasa si alba tot anul. Obiceiuri asemanatoare se pot intalni in zona /alcanilor, in /ulgaria unde se c#eama Martenita , Macedonia, Albania. )Traditii si superstitii Romania*

Simbolistica oualor la romani, de Pasti

Mareste imaginea.
$arbatoarea $fintelor 4asti este marcata in comunitatea romaneasca, de o primenire a caselor si gospodariilor, de slu0be speciale savarsite in cadrul /isericilor Ortodoxe, dar si de o gama larga de preparate traditionale romanesti. 'e pe masa fiecarui roman nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul si friptura de mielul. Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este, din fericire, inca practicat, mai ales, la popoarele <uropei si Asiei. $pre deosebire de alte tari ale <uropei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin te#nica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii. $imbolistica oualor de 4asti trebuie cautata inainte de nasterea lui 7ristos, in timpuri stravec#i. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al ec#ilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la c#inezi cu doua mii de ani inainte de 7ristos. Ouale de 4asti, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a 4ostului Mare, numita si Cmiercurea 4aresimilorC. <xista obiceiul ca de la in aceasta zi nu se stricau pana la 4asti. Acum se alegeau ouale pentru masa de 4asti si ouale ce urmau sa fie inrosite. "#iar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in 0oia din saptamana de dinaintea $fintelor 4asti, insa, niciodata in !inerea Mare. Incondeierea sau Cimpistritul* oualor reprezinta un obicei stravec#i in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca. In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este 0oia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Doia Mare. $e spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. 'e asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra. <xista o anumita procedura privind inrosirea oualorB mai intai, ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregatita. 4e langa oua rosii, romanii contemporani, obisnuiesc sa mai vopseasca ouale si in galben, verde, albastru. ;nele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa Ccu modelC. In traditia populara de la noi, oul rosu de 4asti simbolizeaza sangele 'omnului si ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Ouale colorate in alte culori >galben, verde, albastru? vestesc bucuria primaverii. "ele colorate in negru simbolizeaza c#inul si durerea pe care le-a suferit 7ristos pe cruce. Ouale inc#istrite sunt simbolul Mintuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace. "iocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli preciseB persoana mai in varsta

>de obicei barbatul? ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula )7ristos a inviat*, la care se raspunde cu )Adevarat a inviat*. In /ucovina, co0ile oualor de 4asti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la C/la0iniC >fiinte imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezati, al caror loc de vietuire se afla la Ccapatul lumiiC, aproape de Apa $ambetei?. In felul acesta, si /la0inii stiu ca pentru toti crestinii a venit $arbatoarea $fintelor 4asti. In partile $ibiului, exista obiceiul ca de 4asti sa fie impodobit un pom >un arbust? asemanator cu cel de "raciun. $ingura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite >golite de continutul lor?. 4omul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel. In Maramures, zona 2apusului, dimineata, in prima zi de 4asti, copiii >pana la varsta de 5 ani? merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea 'omnului. (azda daruieste fiecarui urator un ou rosu. 2a plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor C$arbatori pascale fericite*. 2a aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa fie armonie tot restul anului. In dimineata zilei de 4asti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde. .ie ca romanii sa-si aminteasca cu bucurie si placere de aceste frumoase traditii romanesti, sa le transmita generatiilor viitoare, pentru ca unele dintre acestea au nu numai recunoastere interna, ci sunt apreciate in <uropa si in lume, cum este, de pilda, incondeiatul si incristatul oualor. 7ristos $tefan 4opa 1 Martie, prima zi de Primavara, este ziua in care sarbatorim soarele si recapatarea puterii lui, reinvierea naturii si bucuria de a trai. 'e Martisor sarbatorim puritatea si dragostea, femininul si masculinul, viata si moartea etc. Iata cateva din traditiile si superstitiile romanesti pentru ziua de 1 martie, potrivit garbo.ro. riginea si simbolul Martisorului Inca nu se stie exact care sunt originile martisorului, dar se presupune ca sarbatoarea ar fi aparut in Imperiul Roman. Atunci, Noul An era sarbatorit in prima zi din luna lui Marte, zeul razboiului si al fertilitatii. "ele doua fire ale martisorului simbolizau dualitatea pace-razboi. In credinta populara, Martisorul era numit Cfunia anuluiC si reprezenta cele 9,: de zile ale anului. <a era alcatuita din impletitura a doua fire de ataB una alba si una neagra. Ata simboliza dualitatea viata-moarte, bine-rau, iarnavara, fertilitate-sterilitate sau lumina-intuneric. Azi, Martisorul este facut din doua fire de ata, una alba si una rosie. Albul semnifica puritate, masculinitate, ratiune, limpeziciune, luciditate si iarna iar rosul poarta simbolul iubirii, al primaverii, al feminitatii, frumosului si al vietii. Impletirea celor doua fire reprezinta intrepatrunderea masculinului cu femininul. Legendele Martisorului $e spune ca, simtindu-se trist si singur, $oarele a coborat pe 4amant si a luat c#ipul unei tinere frumoase. ;n zmeu a rapit-o si a inc#is-o in palatul lui si, de atunci, toata frumusetea, veselia, bucuria, cantul si lumina au pierit iar lumea s-a cufundat in intuneric. Nimeni nu a avut cura0ul de a salva fata in afara de un tanar voinic. <l a pornit intr-o calatorie ce a durat trei anotimpuri F vara, toamna si iarna F si a a0uns la palatul zmeului unde l-a infruntat. 'upa o batalie care a durat mai multe zile, tanarul a invins, a reusit sa elibereze fata dar s-a stins din viata. $oarele a revenit pe cer si a luminat din nou intreg 4amantul. Astfel, primavara a venit, oamenii si-au recapatat veselia iar natura a reinviat. $angele eroului s-a scurs pe zapada, iar acolo unde ea s-a topit, au aparut primii g#iocei, vestitorii primaverii. a InviatE

2egenda spune ca, de atunci, tinerii impletesc doua ate, una alba si una rosie si le ofera fetelor pe care le iubesc sau persoanelor apropiate. In traditia populara, rosul simbolizeaza iubirea, dragostea, frumosul si aminteste de sangele eroului ucis. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea, noul si aminteste de vestitorul primaverii, gingasul g#iocel. O alta legenda spune ca, in prima zi din martie, 4rimavara a iesit la marginea padurii si a observat cum, de sub zapada, iese un g#iocel. Aceasta a vrut sa il a0ute si a vrut sa dea zapada la o parte si sa indeparteze ramurile spinoase din 0urul lui. !azand ce face 4rimavara, Iarna s-a infuriat si a c#emat vantul si gerul sa omoare floarea. (#iocelul a ing#etat. 4rimavara, vrand sa salveze g#iocelul, l-a acoperit imediat cu mainile ei. 4entru ca se intepase intr-un maracine, din degetul ei a curs sange pe g#iocel, iar acesta a reinviat. Astfel, legenda spune ca 4rimavara a invis Iarna, iar culorile alb si rosu reprezinta zapada alba si sangele rosu. !raditii vec"i si traditii pastrate de Martisor In mitologia romaneasca, in primele zile de primavara, fetele si femeile aruncau catre cer martisoare si rosteau cateva cuvinte rituale inc#inate soareluiB C$finte soare, sfinte soare, 'aruiescu-ti martisoare, In locul lor ma fereste 'e pistru ce ma-nnegreste. Ia-mi toate negretele $i da-mi albetele. .a-mi fata ca o floare, $finte soare, sfinte soare.C >Romulus !ulcanescu F Mitologie romana? In Romania, femeile obisnuiau sa poarte monede de aur sau de argint, simbol al soarelui, legate la gat cu un snur impletit cu ata rosie si alba. <le purtau monezile pentru 11 zile, iar apoi, cu banutul, isi cumparau o bucata de branza alba si vin rosu. In acest fel, femeia care a purtat martisorul urma sa aiba un c#ip alb, frumos si luminos tot restul anului si buzele rosii ca focul. 6raditia a fost pastrata pana astazi in anumite parti ale tarii unde, mamele le prind copiilor lor o moneda de argint pentru a-i prote0a de friguri si pentru a fi frumosi si sanatosi tot anul. 'e asemenea, se crede ca Martisorul este un talisman pentru de deoc#i, care aduce sanatate, bunastare si iubire. Astazi, in ma0oritatea zonelor din tara, femeile poarta martisoare in piept sau legate la mana. <l se prinde in zorii zilei de 1 martie, inainte ca soarele sa rasara. 6raditia spune ca persoana respectiva trebuie sa poarte martisorul pana pe 5 martie, fie toata luna, fie pana la sabatoarea .loriilor sau pana cand va vedea un copac inflorit. Astfel va avea noroc tot anul iar zilele ii vor fi frumoase si luminoase ca cele de primavara. Cine poarta Martisor# In general, pe 1 martie, femeile primesc martisoare de la barbati. In Moldova insa, barbatii sunt cei care primesc martisoare de la femei. $e spune ca gestul daruirii unui martisor este incarcat de semnificatii. 4e vremuri, baietii

le ofereau martisoare numai fetelor pe care le iubeau. Oferirea unui martisor indeamna la intelegere, armonie si voie buna. $e mai spune ca, daca martisorul este dat 0os inainte de vreme, este un semn al g#inionului. 'upa ce el este dat 0os, nu se arunca, ci se prinde in ramurile unui pom fructifer pentru a-i aduce belsug. In perioada 1-5 martie, fiecare femeie sau fata isi alege /aba pentru a vedea ce fel de an vor avea. $e spune ca, la fel cum este ziua /abei tale, asa va fi tot anul tau. =iua /abei se alege in functie de ziua nasterii. 'e exemplu, daca esti nascuta pe 9, /aba ta va fi pe 9. 4otrivit legendei, in zilele /abelor, /aba 'oc#ia obisnuieste sa toarca si sa isi dea 0os cele 5 co0oace cu care se prote0eaza de frig in cele 5 zile. In aceste zile, femeile nu trebuie sa toarca daca nu vor sa aduca asupra lor furia /abei 'oc#ia. Martisorul, sarbatoare in $urul lumii Bulgaria Nu numai romanii sarbatoresc venirea primaverii. 4e 1 martie, vecinii nostri bulgari sarbatoresc Martenita. Oamenii poarta podoabele impletite din ata alba si rosie de pe 1 pana pe 9& martie sau pana cand vad o barza, o randunica sau un copac inflorit. $e spune ca bulgarii poarta asnurul cu rosu si alb pentru ca vor sa o imbuneze pe /aba Marta, o batrana tafnoasa si sc#imbatoare la fel ca primele zile de primavara. Macedonia In Macedonia, martisorul este purtat numai de copii. <i si-l prind in piept pe 1 Martie si il tin pana in ziua de 5 a lunii. 'upa ce si le dau 0os, copiii leaga martisoarele de crengile pomilor fructiferi pentru ca acesta sa rodeasca din belsug. 6raditia mai spune ca martisoarele sunt si repere pentru randunicile care aduc daruri de 4aste. %epublica Moldova 6raditia martisorului nu difera in Republica Moldova fata de cea din Romania. Incepand cu 15,+, in "#isinau are loc un festival muzical care incepe in prima zi din martie, tine pana pe 1& si la el vin iubitorii de arta si muzicieni de peste #otare.