CONSTRUCIA EUROPEAN de la

IDEE LA REALIZARE

Cornelia Neagu

2006

Motto:
Jean Monnet, Europa nu se va transforma dintr-o dat ntr-o construcie unitar; acest lucru se va face prin realizri concrete, crendu-se mai nti o solidaritate real.

CUPRINS I.Repere antice i medievale ale C n!tr"c#iei E"r pene

I. 1. Civilizaia greco-latin fundament al civilizaiei europene I. 2. Imperiul carolingian etap !n afirmarea tradiiei europene I. ".Comunitatea de civilizaie #i cultur !n $vul Mediu I. %. &ocietatea european !ntre 'ena#tere #i $poca (uminilor

II. C n!tr"c#ia e"r pean$ %n ep ca m dern$

II. 1. Imperiul napoleonian !ncercare de unificare european) II. 2.*rincipiul naionalitilor #i con+tituirea +tatelor naionale II. ".,ederali+mul modern !n +ecolulul -III. %.$uropa !n conte.tul relaiilor internaionale. /ratatul de *ace de la 0er+aille+

III. E"r pa %ntre cele d "$ r$&' aie m ndiale

III.1.&ituaia continentului la +f1r#itul *rimului 'z2oi Mondial III.2.Conceptul de +ecuritatea colectiv. 32iective III.".Con+trucia european !ntre cele dou rz2oaie mondiale III.%.4l 5oilea 'z2oi Mondial noi direcii !n dezvoltarea $uropei

I(. )R$&' i"l Rece). E"r pa %mp$r#it$ %n d "$

I0.1. 6rmrile celui de-al doilea rz2oi mondial a+upra continentului european I0.2. Cderea 7Cortinei de ,ier8. In+taurarea regimurilor de 7democraie popular8 I0.". Mi#carea european !ntre anii 19%:- 19:;

"

(. De la C m"nit$#ile E"r pene la Uni"nea E"r pean$.

0.1. *lanul Mar+<all #i 3.$.C.$ 0.2. Comunitatea $uropean a Cr2unelui #i 3elului 0.". /ratatul de la 'oma #i locul +u !n evoluia proce+ului con+truciei europene 0.%. 5e la 4ctul 6nic la /ratatul de la Maa+tric<t 0.:. 3riginile /ratatului de 6niune $uropean 0.=. In+tituiile europene #i atri2uiile lor

(I. C ncepte pr ce!"l"i

!

adver!e

c n!tr"c#iei

e"r pene.

Cri&a

0I. 1.>eneralul C<arle+ de >aulle #i politica ,ranei !n Comunitatea $uropean #i /ratatul 4tlanticului de Nord. 0I. 2. Criza C.$.$ 0I. ". Conferina de la ?aga din 19=9 #i locul +u !n con+trucia european. 0I. %. *iaa Comun : criza petrolului din 19@"-19@%Acriza monetar #i renegocierea condiiilor de aderare de ctre Marea Britanie

A'revieri *i'li +ra,ie

(. De la C m"nit$#ile E"r pene la Uni"nea E"r pean$ (.-.Planul Marshall i O.E.C.E 'elaiile dintre &.6.4. #i 6.'.&.&. +e !n+pre+c tot mai mult pe parcur+ul anului 19%@. 7'z2oiul 'ece8 1 +e organizeaz dup principiul definit de 'aCmond 4ron rzboi improbabil, pace imposibil. 'z2oiul civil din >recia, pre+iunile guvernului +ovietic a+upra /urciei pentru o 2az !n 5ardanele #i pentru o2inerea de teritorii la frontiera caucazian o2lig Marea Britanie la o luare de poziie. Cum acea+ta nu +e g+ea !n +ituaia de a +e opune e.pan+iunii +ovietice !n Balcani #i !n /urcia, a reu#it + conving &.6.4. + adopte o atitudine fa de +ituaia creat. *re#edintele /ruman con+idera c democraiile occidentale dup conflictul !ndelungat cu ?itler, Mu++olini #i Japonia nu mai tre2uie + cedeze !n faa unei noi ameninri. 4d1ncirea divergenelor cu fo+tul 7aliat8 din r+ritul $uropei cerea pla+area &.6.4. 7!n faa lumii li2ere8. Britanicii convin#ii #i ei c europenii nu +unt !n m+ur + +e opun +ovieticilor !l !ncuraDeaz pe pre#edintele /ruman !n adoptarea unei poziii. (a 12 martie 19%@ /ruman +e adre+a Congre+ului &.6.4. &olicit1nd alocarea +umei de %;; de milioane dolari pentru >recia #i /urcia a +pu+ : onsider c politica !tatelor "nite trebuie s fie aceea de a susine popoarele libere cnd rezist n faa unor minoriti narmate #i unor presiuni e$terne care ncearc s le supun. 5i+cur+ul a fo+t perceput ca o mare cotitur !n politica american. Ne. / r0 Time! +cria c 5octrina /ruman nu era mai puin important dec1t 5octrina Monroe din 1E21, c1nd &tatele 6nite !nc<i+e+er porile
1

$.pre+ia a fo+t folo+it pentru prima dat de un con+ilier al lui 'oo+velt, B.Baruc< !n 19%@. Muli pla+eaz !nceputul lui de la di+cur+ul lui C<urc<ill la ,ulton. Fn +en+ +trict 'z2oiul 'ece caracterizeaz perioada 19%@ - 19=2, de la refuzul planului Mar+<all de +tatele din aria de aciune +ovietic p1n la criza din Cu2a..

continentului american. Prin D ctrina Tr"man1 Statele Unite avan!a" pentr" prima dat$ %n i!t ria l r %n a,ara ,r ntierel r l r. 5ecizia de a a+i+ta >recia #i /urcia a fo+t rezultatul unei analize profunde !ntreprin+e de guvernul american. &e aduga convingerea c di+trugerile rz2oiului, colap+ul economiei, #omaDul #i +rcia vor oferi comuni+mului #i 6niunii &ovietice ocazia de a +u2mina #i cuceri +ocietile europene. Fn acela#i an 19%@ revi+ta 2 rei+n A,,air! pu2lica un articol +u2 p+eudonimul 3, intitulat ontainment. 4utorul, %. &ennan fu+e+e diplomat la Mo+cova. Bun cuno+ctor al lim2ii ru+e, apreciind corect o2iectivele imperiali+mului +ovietic concluziona c 7elementul principal al !ntregii politici americane tre2uie + fie o !ndiguire pe termen lung, r2dtoare dar ferm #i urmrind cu atenie tendinele e.pan+ioni+te ale 'u+iei, !n vederea punerii !n opoziie fa de ru#i a unei contrafore inaltera2ile !n orice punct !n care !#i vor arta +emnele voinei de a !nclca intere+ele unei lumi pa#nice8. Gennan era convin+ c tradiionalul +entiment de ne+iguran al ru#ilor #i logica puterii +ovietice vor determina 6.'.&.& +-#i urmeze politica de e.pan+iune. $l mai con+idera c &.6.4. ar tre2ui + +ta2ilea+c relaii +peciale cu Marea Britanie #i Canada, +-#i orienteze o 2un parte a politicii e.terne +pre *acific. Fntrevedea !n viitor un raport triung<iular !ntre 2locul puterilor anglo-+a.one, al democraiilor continentale #i acela al +tatelor 7+ociali+te8. 5evenit re+pon+a2il !n 5epartamentul de &tat a +u+inut c cel mai 2un mod de a 7limita8 6niunea &ovietic era acela de a !ntri unitatea economic #i politic a +tatelor occidentale de pe continentul european. 4ce+te con+ideraii, lan+area 5octrinei /ruman au fo+t completate de ceea ce !n i+toriografia ultimilor #aizeci de ani e+te cuno+cut +u2 numele de Plan"l 4ar!5all. (a : iunie 19%@, generalul Mar+<all care diriDa diplomaia american, pronuna un di+cur+ la ?arvard, art1ndu-+e !ngriDorat de +ituaia economic european. 'zboiul a lsat n urma sa attea ruine nct nevoile Europei sunt acum mai mari dect capacitatea sa de a plti. Este necesar s lum n considerare un a(utor suplimentar, cu riscul e$punerii la o

dislocare economic, social #i politic)*. &.6.4 puneau, totu#i, o condiie pentru acea+t ofert : +tatele $uropei urmau + participe la o in+tituie !n+rcinat cu ge+tiunea colectiv a aDutorului #i cu ela2orarea unui program de recon+trucie european. +u ar fi nici corect, nici util ca ,uvernul !.".-. s procedeze la stabilirea unilateral a unui pro,ram destinat repunerii pe picioare a economiei europene. Aceasta este treaba europenilor. Fn reuniunile pregtitoare generalul Mar+<all a +u+inut c ar tre2ui invitai #i +ovieticii + participe pentru a nu fi acuzai de !mprirea $uropei. &e +pera ca ei + nu accepte pentru c urma + li +e cear + prezinte toate informaiile a+upra +ituaiei lor economice #i financiare. 4ce+t lucru +-a #i realizat. &talin refuza participarea la *lanul Mar+<all ceea ce a fo+t o grav eroare diplomatic. 'efuzul lui avea la 2az teama de a nu vedea &.6.4. lrgindu-#i +fera economic #i politic !n $uropa. 4 e.i+tat, totu#i, din partea 6niunii &ovietice acceptarea de a negocia. (a invitaia guvernului francez #i 2ritanic reprezentantul 6niunii &ovietice, Molotov +-a !nt1lnit cu Bidault #i Bevin la *ari+ !ntre 2@ iunie #i 2 iulie. 5up e#ecul ace+tei !nt1lniri +e de+f#oar, tot !n capitala ,ranei, C n,erin#a de C perare Ec n mic$ E"r pean$1 !ntre 2@ iunie 2 iulie. 1= +tate au acceptat oferta &.6.4.2 'aportul celor Hai+prezece +emnat la 22 +eptem2rie evalua totalul nece+arului pe care &.6.4 tre2uia +-l ia !n calcul la 22 miliarde de dolari pentru ani 19%E 19:1. *re#edintele american /ruman va !nt1mpina unele dificulti pentru a-#i apropia maDoritatea opiniei americane la un program de aDutorare care reprezenta 1:I din 2uget #i"I din venitul naional. *lanul Mar+<all a +t1rnit reacii diver+e. 4u fo+t voci care acuzau &.6.4. de urmrirea intere+elor proprii !n $uropa. 5e e.emplu, !n Marea Britanie unde antiamericani+mul era prezent !n ace#ti ani +e fceau aprecieri de genul c: 8aproape fiecare zi aducea Marii Britanii o nou dovad a +l2iciunii +ale #i a dependenei +ale de &.6.4. $+te o pilul amar pentru o ar o2i#nuit + ai2 controlul deplin al de+tinului +u naional8.
2

&pania nu a fo+t invitat.

*rimirea general a aDutorului Mar+<all a fo+t totu#i, foarte pozitiv, entuzia+t !n multe +tate participante. *lanul Mar+<all aducea celor 1= +tate care l-au acceptat aproape 1" miliarde dolari repartizai pe principiul prioritii #i !n numr de+cre+ctor !ntre 'egatul 6nit, ,rana, >ermania de 0e+t #i Italia. Fn fapt, aDutorul &.6.4. nu era acordat fiecrui +tat !n mod 2ilateral. Fntre condiiile pu+e de Ja+<ington !n afar de reducerea 2arierelor vamale, +e +olicita ela2orarea unui plan comun de redre+are #i !nfiinarea unor in+tituii economice care + repartizeze #i + ge+tioneze aDutoarele. Ca urmare a impul+ului dat prin *lanul Mar+<all, la 1= aprilie 19%E e+te +emnat convenia prin care lua na#tere Or+ani&a#ia E"r pean$ de C perare Ec n mic$. Hai+prezece +tate deveneau pri ale conveniei : 4u+tria, Belgia, 5anemarca, ,rana, >recia, I+landa, Irlanda, Italia, (u.em2urg, Norvegia, 3landa, *ortugalia, 'egatul 6nit, &uedia, $lveia #i /urcia. Celor #ai+prezece li +-a alturat !n anul urmtor cei trei comandani #efi ai zonelor occidentale de ocupaie ale >ermaniei. O.E.C.E a Ducat un rol important !n : aK repartiia aDutorului american de apro.imativ de 1" miliarde de dolari, o parte +u2 form de materiale +au produ+e #i 1:I !mprumuturi conform cu cerinele rilor +emnatare A 2Kdezvoltarea +c<im2urilor comerciale prin limitarea contingetrilor #i amenaDarea miDloacelor #i modalitilor de plat. Fntruc1t la +f1r#itul rz2oiului monedele europene nu erau converti2ile !ntre ele, pentru a face fa cerinelor +-au +emnat, !n octom2rie 19%E #i +eptem2rie 19%9 acorduri de pli #i compen+ri. Fn 19:; prin 4cordul din 1= +eptem2rie 19:; a luat fiin 6niunea $uropean a *lilor. 4 fo+t adoptat un +i+tem girat de Banca pentru 'eglementri Internaionale. O.E.C.E a de+f#urat activitatea !n diver+e domenii : utilizarea #i mo2ilizarea forei de munc, difuzarea procedeelor te<nice, formarea profe+ional, dezvoltarea regiunilor prin 4genia $uropean de *roductivitate L19:"K, aprovizionarea cu energie prin Comitetul $nergiei Lfondat !n 19:=K.

O.E.C.E. #i-a propu+ realizarea unificrii europene. Mrile +-au angaDat, !n 19%E + ela2oreze un program anual comun 19%E-19%9 #i apoi un program pe patru ani, 19%9-19:". 5ar $uropa 3ccidental nu era !nc pregtit pentru !nfptuirea uniunii economice. 3poziiile naionale erau puternice. Fn decem2rie 19=;, printr-o nou convenie, lua na#tere Or+ani&a#ia de C perare i De&v ltare Ec n mic$ intrat !n vigoare !n +eptem2rie 19=1. Fmpreun cu cele 1E +tate din 3.$.C.$ +e angaDau pe acela#i fga# &.6.4., Canada, Japonia Laprilie 19=%K, ,inlanda Lianuarie 19=9K, 4u+tralia Liunie 19@1K, Noua Neeland Lmai 19@"K. &tatele +emnatare +e puneau de acord pentru a !nfptui 7e.pan+iunea, con+iderat po+i2il, a economiei #i +luD2elor #i progre+ul nivelului de via !n rile mem2re, pentru a contri2ui la dezvoltarea comerului mondial pe o 2az nedi+criminatorie #i multilateral8. (. 6.Comunitatea European a Crbunelui i Oelului Fnfiinarea Con+iliului $uropei !n 19:; reprezint o dat de referin !n evoluia relaiilor intereuropene dup cel de-al doilea rz2oi mondial. 4cea+t +tructur a contri2uit la formarea unui centru european, a mentalitilor, 7a elitelor continentului no+tru8. 5ar puterile +ale erau limitate. (imite determinate de evidentele reticene ale +tatelor +uverane dornice de particulari+m. Con+tituirea Con+iliului $uropei a !ncuraDat aciunile adepilor con+truciei europene, de integrare economic, politic #i militar !ntr-un an+am2lu tran+naional. *rintre adepii unificrii +e numrau c1teva dintre cele mai reprezentative per+onaliti politice ale timpului : 'obert !c.uman #i /ean 0onnet L,ranaK, &onrad -denauer L'epu2lica ,ederal >ermanK, -lcide de %asperi LItaliaK, 1aul 2enri !paa3 LBelgiaK, 4inston .urc.ill LMarea BritanieK. Cu toat +u+inerea proiectul integrrii progre+a foarte !ncet.. Ideea concretizrii proce+ului de integrare european aparine francezului /ean 0onnet, pre#edinte al Comitetului

francez al planificrii din 19%=. $l e+te promotorul unei $urope a cr2unelui #i a oelului admini+trat de un organi+m internaional. Condamnat pentru politica +a, Monnet va fi acuzat de 7te<nocraie8, de complicitate cu indu+tria#ii #i 2anc<erii europeni. 4cuzaii nefondate. $la2or1ndu-#i proiectul, Monnet avea !n vedere apropierea popoarelor de pe continent care urma + con+tituie +uportul viitoarelor 7&tate 6nite ale $uropei8. Con#tient de imen+ele greuti ale aciunii, +cria : Europa, nu se va transforma dintr-o dat ntr-o construcie unitar; acest lucru se va face prin realizri concrete, crendu-se mai nti o solidaritate real. Fn concepia lui Monnet, primul pa+ tre2uia fcut prin a+ocierea ,ranei #i >ermaniei !n cadrul unui proiect comun care + ofere economiilor lor po+i2ilitatea unor avantaDe #i profituri reciproce. >ermania di+punea de mari zcminte de coc+, de care ,rana avea nevoie !n cantiti importante pentru aprovizionarea indu+triei metalurgice, ea put1nd furniza, !n +c<im2, partenerului mari cantiti de minereu de fier. Ideea era de a a+ocia ace+te 2ogii #i nece+iti !ntr-o !ntreprindere care, ulterior, putea fi e.tin+ #i la alte +tate europene intere+ate. 4cea+ta ar fi reprezentat o prim etap a unei comuniti largi, +pecializat. 5nspiratorul, cum a fo+t denumit /ean 0onnet de generalul .arles de %aulle a prezentat planul +u mini+trului de e.terne al ,ranei, 'obert !c.uman, el !n+u#i un european convin+. 5e comun acord, cei doi au fcut mari eforturi pentru crearea unei forme de unificare economic prin intermediul creia +perau + rezolve #i pro2leme economice, dar #i + fac impo+i2il iz2ucnirea unui nou rz2oi !ntre ,rana #i >ermania. La 7 mai -789 !n +alonul 3rologiului din Ouai dP3r+aC, mini+trul afacerilor de e.terne 'obert !c.uman prezint oferta pu2lic a +tatului francez ctre >ermania de a pune !n comun producia de cr2une #i de oel. Comunicatul mini+trului o2inu+e apro2area Con+iliului de Mini#tri, dar a reprezentat o +urpriz pentru opinia pu2lic. Fnfiinarea unui centru al indu+triei grele !n $uropa 3ccidental fu+e+e +ugerat #i de cancelarul >ermaniei, &onrad

1;

-denauer, la 1 ianuarie 19%9. Intere+at !n ridicarea controlului unilateral a+upra 'u<rului e.ercitat, de la terminarea rz2oiului de ctre aliai, propunea !nlocuirea lui cu o asociaie de drept internaional pe baz cooperativ. Fn a+ociaie >ermania urma + intre cu feroa+ele din 'u<r, ,rana cu minereul din (orena, ,rana, >ermania, &aar, (u.em2urg, Belgia, cu indu+tria lor grea. Ideea fu+e+e enunat #i de deputatul la2uri+t 6rederic 7ee, !n faa 4dunrii Con+ultative a Con+iliului $uropei. 5e altfel, 4dunarea Comitetului de Mini#tri o inclu+e+e !ntre recomandrile +ale. 1lanul !c.uman prin inventarea sistemului comunitar, devine revoluionar n domeniul relaiilor internaionale. Com2in +oluia te<nic a lui 4denauer cu un proiect politic va+t. *entru &c<uman conta realizarea 7primelor fundamente concrete ale unei federaii europene indi+pen+a2ile meninerii pcii8. In+tituiile erau doar +c<iate. Conducerea urma + fie !ncredinat unei Fnalte 4utoriti noi, ale crei decizii vor lega ,rana,>ermania #i rile care vor adera la ea. &e preconiza o Fnalt 4utoritate compu+ din mem2rii independeni ai guvernelor naionale #i ale crei decizii, e.ecutorii !n diferitele +tate mem2re, vor putea fi o2iect al recur+urilor Duri+dicionale Lcontraponderea unei adunri parlamentare comune va fi precizat !n tratatK. !upranaionalitatea reprezint punctul de plecare al unei con+trucii mai va+te, in+tituind, pe fondul 7+olidaritilor concrete8, primele baze ale unei federaii europene indinspensabile aprrii pcii. 8eclaraia &c<uman e+te con+iderat act fondator al unitii europene, deoarece propune o autoritate superioar statelor. 3ferta era fcut guvernului german, dar Comunitatea era de+c<i+ #i celorlalte +tate din $uropa. *rimirea *lanului &c<uman !n $uropa a fo+t !n general, favora2il. 4deziunea german fu+e+e o2inut, Italia lui 4lcide de >a+peri era deDa c1#tigat pentru ideea europeanA +tatele Benelu.ului +-au a+ociat ace+tei iniiative. *otrivnici, +iderurgi#tii englezi apreciau c nu au nevoie + fac +c<im2 de materii prime cu continentul. 6.'.&.&. #i +tatele +atelite, ca #i *artidele

11

comuni+te occidentale, condamnau acea+t politic con+iderat in+pirat de activitatea 7monopolurilor americane8 #i de 7cei vinovai8 de rz2oi8. &.6.4. fac o 2un primire planului, +priDinul american acordat 7europenilor8 e+te total. 3 conferin internaional, reunind #a+e +tate, +-a de+c<i+ la *ari+ la 2; iunie 19:;. 5up zece luni de di+cuii, pe 19 martie 19:1 e+te parafat un proiect de convenie ela2orat de e.peri, tratatul in+tituind C m"nitatea E"r pean$ a C$r'"nel"i i O#el"l"i, +emnat la 1E aprilie 19:1 de ,rana, '.,.>., Italia, Belgia, Mrile de Jo+, #i (u.em2urg. &e in+tituia o *ia comun a cr2unelui #i oelului care implica +uprimarea drepturilor de vam #i a re+triciilor cantitative cu privire la li2era circulaie a produ+elor, interzicerea m+urilor di+criminatorii #i a +u2veniilor +au aDutorului acordat de +tat. *iaa era dominat de principiul li2erei concurene, !n+ Comunitatea controla aprovizionarea ritmic #i fi.area preurilor la cel mai +czut nivel. *iaa urma + fie realizat progre+iv !n dou perioade : pregtitoare #i de tranziie pentru a permite indu+triilor naionale + +e adapteze. Cele mai mari !nt1rzieri !n ratificarea /ratatului vor veni, greu de crezut, din partea ,ranei. 4n+am2lul ratificrilor odat o2inut, a+igur tratatului intrarea !n vigoare la 2: iulie 19:2. 5up !nc<eierea perioadei pregtitoare timp !n care au fo+t create #i in+tituiile -, *iaa Comun va fi de+c<i+ pe 1; fe2ruarie 19:" pentru cr2une, minereu #i fier vec<i #i pe 1 mai 19:" pentru oel. /ratatul de la *ari+ a +ta2ilit #i in+tituiile C.$.C.3 : onsiliul, 1arlamentul #i urtea. 3 dificultate a reprezentat-o relaia dintre Fnalta 4utoritate #i guvernele rilor mem2re. &tatele Benelu.ului doreau meninerea unui rol important al guvernelor naionale. 'eprezentanii ,ranei #i >ermaniei +u2liniau natura politic a Fnaltei 4utoriti. In+tituia, !n concepia celor dou +tate, urma + rm1n independent de guvernele rilor mem2re. *unctele de vedere au fo+t conciliate prin crearea onsiliului de 0ini#tri care a impu+ !mprirea conceptual a muncii Comunitii Cr2unelui #i 3elului !n dou +egmente: a+pecte care ineau de re+pon+a2ilitatea Fnaltei

12

4utoriti #i a+pecte care intrau !n atri2utele guvernelor naionale, condiia principal fiind ca prile + acioneze !mpreun. Inovaiile in+tituionale din cadrul C.$.C.3. -dunarea 1arlamentar #i urtea de /ustiie nu au ridicat pro2leme maDore. Fn timp, prima in+tituie a devenit 1arlamentul European iar urtea de /ustiie un factor important al Uni"nii E"r pene. Fnfiinarea C.$.C.3. a avut un rol important !n evoluia relaiilor ve+t-europene. 4ccept1nd egalitatea cu >ermania, ,rana !#i va !m2unti +ituaia economic !ntr-un ritm alert ". *lanul &c<uman a reprezentat o oportunitate pentru >ermania. $l permitea +tatului reintrarea !n Comunitatea $uropean. Nu e+te lip+it de importan faptul c el a diminuat pre+iunea american a+upra $uropei 3ccidentale ca urmare a noilor raporturi franco-germane. 4 contri2uit la accelerarea aplicrii *lanului Mar+<all. Fn cazul C.$.C.3., dup cum +-a o2+ervat, federali+mul #i +upranaionalitatea nu ridicau o2iecii pentru c erau aplicate !ntr-un domeniu !ngu+t, foarte important de altfel producia cr2unelui #i oelului. /ratatul +emnat la 1E aprilie 19:1 la *ari+, de Cei Ha+e, a de+c<i+ calea veritabilei uniuni europene, a unui veritabil spirit european. &ucce+ul politicii C.$.C.3. e+te +ugerat de faptul c !n 19@2 Cele Ha+e +tate +emnatare ale /ratatului de la *ari+ furnizau 9I din cr2unele mondial #i 1@I din oel. Fn 19:%, a fo+t +emnat un acord de asociere !ntre Marea Britanie #i C.$.C.3. #i un acord tarifar !n 19:@. C m"nitatea Ec n mic$ a C$r'"nel"i i O#el"l"i a reprezentat un punct de plecare pentru organizarea Pie#ei C m"ne #i a E"rat m":l"i.

"

1"

(.".Tratatul de la Roma i locul su n evoluia procesului construciei europene Con+tituirea C.$.C.3. a reprezentat un pa+ important !n con+trucia european. *e parcur+ul anului 19::, ideea european e+te relan+at. 6n curent porne#te din mediile te<nocrate pentru care e.tinderea competenelor comunitare la tran+porturi #i energie ar fi reprezentat un pa+ !nainte. *rintre +u+intorii curentului +e numra Jean Monnet #i apropiaii +i. Curentul acorda un rol e.agerat energiei atomice #i utilizrii ei !n +copuri pa#nice. 4 face din atom fora motrice a relan+rii europene e+te o idee care +e impune tot mai mult. 4l doilea curent avea !n vedere ela2orarea unui proiect de *ia Comun general. Fn cadrul lui, un rol important ocupa mini+trul economiei ve+t-germane, 7ud9i, E.rard care dorea !nlturarea piedicilor din calea +c<im2urilor interne, 2elgianul 1aul 2enri !paa3, partizan al unei integrri economice glo2ale !ntr-o +upra+tructur +upranaional cu numero#i adepii olandezi. Fntre reprezentanii celor dou curente au avut loc numeroa+e !ntruniri !n vederea realizrii unei apropieri a punctelor de vedere. *roiectele de unificare european +unt relan+ate de +tatele din Benelu.%. (a 2; mai 19:: a fo+t ela2orat 0emorandum-ul rilor Benelu., care aprecia c integrarea economic o precede pe cea politic #i c economicul reprezint fundamentul con+truciei europene. 'eprezentanii Benelu.ului propuneau organizarea unei Conferine !n +copul o2inerii unui tratat care + permit cola2orarea !n vederea realizrii 1ieei omune, politica energetic, infra+tructura tran+porturilor, dezvoltarea #i folo+irea pa#nic a energiei atomice. 3rganizarea unei a+emenea Conferine +e impunea !n acel moment. Cercurile

%1;

(a 11 decem2rie 19:2 guvernul olandez +ugera integrarea vamal !ntre Cei Ha+e, !n domeniul agricol.

1%

europene erau divizate !n dilema continurii +au nu a e.perimentului C.$.C.3. Fn calitate de pre#edinte al Fnaltei 4utoriti a C.$.C.3., Jean Monnet a reu#it + impun mini#trilor de e.terne ai Celor Ha+e reluarea con+truciei europene incluz1nd at1t proiectele +ectoriale c1t #i programul mai !ndrzne al Benelu.ului #i a >ermaniei. onferina #i-a de+f#urat lucrrile la 0essina !ntre 1 #i 2 iunie 19::. Conferina adopt o rezoluie care e.prima dorina comun a +tatelor reprezentate 7de a trece la o nou etap8. *articipanii au czut de comun acord + con+tituie un omitet format din reprezentani guvernamentali +u2 pre#edinia lui *aul-?enri &paaQ. &arcina Comitetului con+ta !n ela2orarea unui raport care + +c<ieze !n linii mari ceea ce va !n+emna Comunitatea $conomic $uropean #i $uratomul. Comitetul #ia !nceput lucrrile la 9 iulie 19:: la ca+telul 0al - 5uc<e++e, aproape de Bru.elle+. 4 fo+t organizat pe patru comi+ii av1nd ca o2iect pro2lemele energiei tradiionale, ale energiei nucleare, tran+porturilor #i lucrrilor pu2lice, ale *ieei Comune. *e parcur+ul dez2aterilor +-a evideniat intere+ul unanim pentru *iaa Comun general. 'm1nea !n di+cuie do+arul energiei atomice. (a 2" aprilie 19:=, omitetul !paa3 preda celor #a+e mini#tri un 'aport detaliat viz1nd crearea unei Comuniti $conomice $uropene #i a unei Comuniti $uropene a $nergiei 4tomice. 'aportul a fo+t apro2at de Conferina de la 0eneia din 29-"; mai 19:=. 5ez2aterile pe marginea 'aportului +e vor de+f#ura !n forurile naionale din mai 19:= p1n !n martie 19:@, perioad !n care vor fi pu+e la punct proiectele de convenie. ,rana in+i+ta pentru includerea activitii agricole #i a pro2lemelor pe care le punea !n viitoarea *ia comun. $a lua !n con+iderare #i a+ocierea teritoriilor de pe+te mare, comunizarea +u+inerii lor financiare. >ermania acorda o atenie deo+e2it mecani+melor comunitii atomice, fiind o+til +ta2ilirii unui oficiu de cumprare unic #i e.clu+iv de materii fi+iona2ile care + concentreze !ntreaga aprovizionare a rilor mem2re.

1:

Jean Monnet +-a ocupat de pregtirea opiniei pu2lice #i parlamentare pentru ratificarea tratatelor. &u+inut de "% de lideri politici #i +indicali din Cele Ha+e +tate formeaz 7comitetul de 4ciune pentru &tatele 6nite ale $uropei8. Fnlturarea ultimelor o2+tacole +-a fcut !n cadrul Conferinei de la *ari+ din 1=-19 fe2ruarie 19:@ care a reunit e.peri, mini#tri de e.terne, #efi de guvern. /ratativele vor fi concretizate prin /ratatul de la 'oma. Tratat"l de la R ma +emnat la 2: martie 19:@ reprezint !nc<eierea etapelor premergtoare integrrii, marc1nd !nceputul con+olidrii ace+tuia !ntr-un triung<i comunitar C.$.$.A C.$.C.3.#i $.6.'.4./.3.M. cu trei etape +ucce+ive : "niunea vamal, "niunea Economic #i "niunea politic. Tratat"l de la R ma in+tituind C m"nitatea Ec n mic$ E"r pean$ !nfiina Pia#a C m"n$ !ntre cele #a+e +tate contractante pentru a promova o dezvoltare armonioas a activitilor economice n ansamblul omunitii; o e$pansiune continu #i ec.ilibrat, o stabilitate sporit, o ridicare accelerat a nivelului de via #i relaii mai strnse ntre statele pe care le reune#te. Pia#a C m"n$ pre+upunea !nfptuirea "ni"nii vamale, comport1nd at1t eliminarea drepturilor vamale c1t #i a re+triciilor cantitative !ntre +tatele mem2re, in+tituirea unui tarif vamal comun :, realizarea unei uniuni vamale. 5ezarmarea vamal, +uprimarea re+triciilor cantitative, +ta2ilirea unui tarif e.terior comun +e opera progre+iv, de-a lungul unei perioade de tranziie de doi+prezece ani divizat !n trei etape. Pia#a C m"n$ !n+emna #i a2olirea 2arierelor li2erei circulaii a per+oanelor, a +erviciilor, a capitalurilor !ntre +tate mem2re Lcu e.cepia celor av1nd un caracter +ocialK. 5incolo de uniunea vamal, *iaa Comun fcea po+i2il ela2orarea unor politici comune, prima dintre ele privea agricultura=. 4rticolul 2 al /ratatului +ta2ilea o2iectivul general al *ieei ComuneA acela al apropierii progre+ive a politicilor economice ale +tatelor mem2re. omunitatea avea mi+iunea de a promova
:11 =12

'ealizat !n iulie 19=E. *rincipiile directoare vor fi enunate dup Conferina 4gricol de la &tre+a din "-12 iulie 19:E.

1=

dezvoltarea armonioa+ a activitilor economiceA e.pan+iunea economic, cre#terea nivelului de via, relaii +tr1n+e !ntre +tate mem2re. &tatele mem2re tran+fer Comunitii puterea de a negocia #i a+uma tratate cu organizaii internaionale #i tere ri !n pro2leme care +unt de competena ace+tuia. /ratatul coninea prevederi legate de relaiile +peciale ale Comunitii cu dominioanele #i coloniile +tatelor mem2re@. Fn cadrul aceleia#i fe+tiviti de la 'oma a fo+t +emnat #i cel de-al doilea tratat prin care lua fiin C m"nitatea E"r pean$ a Ener+iei At mice L $.6.'.4./.3.M K. Natura tratatului era diferit. Ne mai fiind vor2a de a pune !n comun activitile economice e.i+tente, ci de a participa la formarea #i dezvoltarea unei indu+trii nucleare europene. &arcinile care decurgeau erau multiple : dezvoltarea cercetrilor #i difuzarea cuno#tinelor te<nice, a+umarea unei funcii de reglementare !n aprovizionarea +tatelor mem2re cu minereuri #i com2u+ti2ili nucleari, +timularea inve+tiiei de capital !n indu+tria nuclear #i a realizrii in+talaiilor nece+are ace+tei indu+trii. $uratomul nu +-a ridicat la nivelul preconizat. 5omeniul energiei nucleare 7nu a urmat drumul indu+triilor grele ale cr2unelui #i oelului de integrator economic natural al $uropei8. *rogramele +eparate de+f#urate !n >ermania #i ,rana dovedeau c !n ace+t domeniu modelul naional precumpnea. Cele dou tratate +e !nt1lneau !n di+poziiile care defineau in+tituiile comunitare. $le au fo+t ratificate !n +curt timp de Cele Ha+e &tate !ntre +eptem2rie #i decem2rie 19:@ intr1nd !n vigoare pe 1 ianuarie 19:E. R *roce+ul !nfiinrii Comunitilor nu a fo+t lip+it de dificulti. &e poate o2+erva c Marea Britanie nu a participat la +emnarea nici unui tratat. Cu toate c ea a contri2uit prin di+cur+urile unor per+onaliti politice la +u2linierea importanei
@1"

5in 19=" Comunitatea !nc<eie cu fo+tele colonii franceze #i 2elgiene acordul de la :aound; care permite +tatelor africane #i malga#e +-#i introduc mrfurile cu +cutire de ta.e.

1@

declan#rii #i !nfptuirii ace+tui proce+. Fn 19%E +ecretarul 2ritanic pentru 4faceri $.terne, Ernest <evin +punea !n Camera Comunelor c 7naiunile li2ere ale $uropei de 0e+t tre2uie + +e unea+c acumS.$u cred c a +o+it timpul pentru o con+olidare a $uropei de 0e+t.8 4firmaia !l determina pe *aul-?enri &paaQ + aprecieze c Bevin a fo+t cel care 7a dat mi#crii europene impul+ul iniial8. *e de alt parte &.6.4. #i Marea Britanie au g1ndit cel puin !n faza iniial o limitare a proce+ului con+truciei europene la partea continental a $uropei. &ecretarul de &tat american, -c.eson !ntr-o not trimi+ !n octom2rie 19%9 am2a+adorilor &.6.4 !n $uropa atrgea atenia c progre+ul 7ctre integrare +e afl !n m1inele francezilorS.C<iar !n cadrul relaiilor c1t +e poate de +tr1n+e ale &tatelor 6nite #i Marii Britani cu continentul, ,rana #i numai ,rana poate lua conducerea - leaders.ip- deci+iv pentru integrarea >ermaniei 3ccidentale !n $uropa 3ccidental8. 6n punct de vedere apropiat e.prima, intere+ant, !n 0emorii pu2licat pentru prima dat !n 19%E - 4inston .urc.ill 7Mie mi +-a prut un o2iectiv +uprem !nc<eierea di+cordiei militare dintre ,rana #i >ermania. 5ac am putea + realizm o puternic interdependen din punct de vedere economic, +ocial #i moral !ntre >al #i /euton, a+tfel !nc1t + poat fi prevenit po+i2ilitatea iz2ucnirii unor noi conflicte, #i dac +-ar putea elimina antagoni+mele !n +copul unei pro+periti reciproce, $uropa ar rena#te8. Invitat + participe la negocierile de la 0al-5uc<e++e, guvernul de la (ondra +-a retra+ la +curt timp de la !nceputul lor. 6n prim motiv al ge+tului Marii Britanii era determinat de impo+i2ilitatea aderrii la o pia european ale crei frontiere vamale ar fi +eparat 'egatul 6nit de CommonTealt<. 6niunii vamale (ondra opunea formula unei zone de li2er +c<im2 prin care +tatele mem2re + co2oare 2arierele lor vamale interne, con+erv1nd !n+ tariful lor naional ctre celelalte ri. 4parent mai +uplu, +i+temul li2erului +c<im2 era foarte comple. : +erviciile vamale interne tre2uiau + +e a+igure c produ+ele importate au ca origine indu+tria unuia dintre parteneri, !n caz contrar, tre2uia + +e pltea+c diferene !ntre tariful naional #i

1E

cel perceput la intrarea !n zon. $rau #i alte neaDun+uri. $nglezii +e !ndoiau #i de eficacitatea relan+rii europene c1nd +-au autoe.clu+ de la di+cuii. *e de alt parte, diferite +tate ve+t-europene neinclu+e !n grupul celor #a+e !ncep + +e con+idere ameninate de noul organi+m european !n plin proce+ de formare. &e punea pro2lema, dac *iaa Comun nu va afecta intere+ele comerciale a +tatelor care nu erau mem2re. 4cea+ta determin o nou negociere pe o 2az multilateral !ntre Cei Ha+e ai C.$.$. cu ali mem2ri ai 3rganizaiei $uropene de Cooperare $conomic. Cei Ha+e fac front comun !mpotriva revendicrilor celorlali mem2ri ai 3.$.C.$. 4titudinea lor nu a rma+ fr r+pun+. (a 1 ianuarie 19:9, e.perii a #apte +tate rma+e !n afara /ratatului de la 'oma Marea Britanie, &uedia, 5anemarca, $lveia, 4u+tria #i *ortugalia !ncep +tudierea unui plan +uedez de dezarmare vamal progre+iv. Convenia ace+tor +tate in+tituia -sociaia European de 7iber !c.imb +emnat la &tocQ<olm pe " ianuarie 19=; #i care intra !n vigoare pe " mai 19=1. &copul 4+ociaiei era urmrirea cu c1t mai mult e.actitate a ritmului li2eralizrii +c<im2urilor adoptate de Cei Ha+e. Intere+ul economic al 4+ociaiei +e va dovedi limitat #i datorit ri+ipirii geografice a +tatelor mem2re c1t #i caracterului di+parat al economiilor !n cauz. Fncercarea de pre+iune a+upra Celor Ha+e +e dovede#te o iluzie. $ra evident c 3.$.C.$ nu mai putea ar2itra poziiile divergente e.i+tente !n interiorul ei care opunea pe reprezentanii 0icii Europe #i pe cei ai 4.$.(.&. Fn 19=; 3.$.C.$ +e tran+form !n Or+ani&a#ia de C perare i De&v ltare Ec n mic$ L3.C.5.$K, organizaie care nu +e mai limiteaz la rile europene ci include an+am2lul +tatelor indu+trializate cu economie de pia !ntr-o +tructur +upl ce acioneaz de comun acord. $#ecul !nregi+trat, !ntre altele, determin 'egatul 6nit +-#i depun candidatura pentru intrarea !n *iaa Comun, la 9 augu+t 19=1. Con+trucia european a cuno+cut #i ne!mpliniri. (a +tagnarea proce+ului a contri2uit criza provocat de e#ecul Comunitii $uropene de 4prare.

19

Fn +eptem2rie 19:; Con+iliul 4tlantic, reunit la NeT UorQ !ntr-o atmo+fer !ncordat determinat de o+tilitile din Coreea E ia !n di+cuie, po+i2ilitatea contri2uiei militare a >ermaniei ,ederale la aprarea 3ccidental. *1n atunci ampla+area unui di+pozitiv atlantic fu+e+e prezentat ca av1nd, !ntre alte avantaDe #i e.cluderea >ermaniei de la re!narmare. Intere+ul pentru dotarea >ermaniei de 0e+t cu armat era determinat #i de faptul c din 19%9 2locul de e+t deinea 2om2a atomic. Criza coreean pune &enatul american !n +ituaia de a cere mo2ilizarea forelor europene la 2= iunie. Fn ace+t conte.t 4dunarea de la &tra+2ourg voteaz o rezoluie a lui Jin+ton C<urc<ill favora2il alctuirii imediate a unei armate europene unificate. Ideea fu+e+e +u+inut de politicianul 2ritanic #i !n Camera Comunelor !n urm cu un an. Fntr-un di+cur+ ro+tit la 1= martie 19%9 cerea crearea unui contingent german !n cadrul unei armate europene. >uvernul la2uri+t nu #i-a !n+u#it proiectul. (a 11 +eptem2rie 19:; +e de+c<idea la NeT UorQ reuniunea mini#trilor 4facerilor +trine ai celor 7/rei Mari8 ai 4lianei 4tlantice. Fn cadrul ace+tei !ntruniri +ecretarul de +tat american +olicit !n termeni energici o <otr1re concret !n pro2lema !narmrii >ermaniei ,ederale. *unctul de vedere american e+te +u+inut de mini+trul englez. 'o2ert &c<uman invoc1nd atitudinea opiniei pu2lice, tem1ndu-+e de a vedea *entagonul acord1nd prioritate >ermaniei, manife+t o atitudine de refuz. 5ar la reuniunea N.4./.3, lrgit, +e formeaz o unanimitate !mpotriva ,ranei. 5elegaia francez cedeaz, dup ce mini+trul 4prrii naionale a 3landei lan+eaz ideea unor uniti germane la un nivel inferior aceluia al unui regiment. (a 1= +eptem2rie Con+iliul N.4./.3. anuna : 7Con+iliul a fo+t de acord c >ermania tre2uie + fie pu+ !n +ituaia de a contri2ui la organizarea aprrii $uropei 3ccidentale8.
E1% . .

5up 19%:, Coreea ocupat din 191; de ctre Japonia !ncearc +-#i o2in independena. &.6.4. #i 6.&.o ocup de o parte #i de alta a paralelei "E, o +impl linie de demarcaie. .&ituaia era compara2il cu cea din >ermania.. (a 2: iunie 19:;, dou corpuri de armat nord coreene trec paralela "E invad1nd &udul.

2;

1lanul 1leven 9 oferea o +oluie la +ituaia creat. $l propunea con+tituirea unei armate format din 1;;.;;; de oameni,conin1nd !n acela#i corpuri 2atalioane naionale printre care #i germane pla+at +u2 un comandament +upranaional. 4cea+t armat ar fi 7ata#at in+tituiilor politice ale $uropei unite8. $a urma + fie pla+at +u2 comanda unui mini+tru european al 4prrii, numit de guvernele naionale, a+i+tat de un Con+iliu de Mini#tri re+pon+a2ili !n faa unei 4dunri europene. ,inanarea urma + fie fcut de la un 2uget comun. Jean Monnet aprecia *lanul *leven ca o continuare a integrrii europene pe o cale nou. Ideea con+tituirii unei a+emenea armate e+te privit cu reticen de guverne !n timp ce opinia pu2lic +e manife+t nefavora2il. Muli vedeau planul ca o m+ur care favoriza re!narmarea >ermaniei. Fn ,rana planul prin unele prevederi, #oca. 5e e.emplu aplicarea lui !n+emna de+fiinarea marilor #coli naionale militare. Mai mult opinia pu2lic francez g1ndea c planul conceput ca un miDloc de a controla o >ermanie 7de care ne temem8 favoriza de fapt un control al >ermaniei. Nici cercuri tradiionale con+iderate ca 7europene8 nu agreeau e.tinderea te<nicii federali+te la domeniul militar. C<iar #i !n >ermania domnea confuzia. Mi#carea pacifi+t condu+ de pa+torul +iem= "er +e opunea oricrei re!narmri. Heful opoziiei +ocial-democratice revendic pentru >ermania federal egalitatea drepturilor #i o aprare puternic pe $l2a. Con+iliul 4tlantic ia !n con+iderare proiectul francez admi1nd principiul a dou negocieri +imultane. 6na reunea la ca+telul *eter+2urg din apropierea Bonnului pe comi+arii celor trei puteri occidentale de ocupaie #i pe reprezentanii guvernului >ermaniei ,ederale pentru a defini termenii participrii militare germane la 4liana atlantic #i fi.area garaniilor ce urmau a fi cerute >ermaniei. 4 doua +e !ntrunea la *ari+, !n vederea +ta2ilirii principiilor care vor coordona con+tutuirea unei armate europene. 0or accepta + ia parte le conferin doar Italia, Belgia, (u.em2urg #i >ermania federal.
91:

Numele pre#edintelui Con+iliului francez.

21

Marea Britanie, 3landa, 5anemarca #i Norvegia aveau doar o2+ervatori. (a fel &.6.4. #i Canada. $.perii, con+tituii !n Comitet e.ecutiv la *ari+, din 22 fe2ruarie 19:1, +unt !n+rcinai + ree.amineze organizarea te<nic a viitoarei armate europene. $ra important + +e garanteze guvernului de la Bonn c regimul care !i va fi aplicat nu va fi e.ce+iv de di+criminatoriu. *rin /ratatul Comunitii $uropene de 4prare LC.$.4.K +emnat la *ari+ pe 2: mai 19:2, integrarea forelor militare nu mai era realizat dec1t la nivel de divizie ceea ce l+a li2er per+onalitatea diferitelor participri naionale. 5i+cutarea C.$.4 a pu+ !n di+cuie #i a+pecte politice ale $uropei 6nite. Heful guvernului italian, 4lcide de >a+peri a determinat introducerea !n tratatul in+tituind C.$.4. a articolului "E prin care 4dunarea *arlamentar $uropean, !n+rcinat cu controlul preconizatei armate comune, va tre2ui + prezinte propuneri viz1nd at1t alegerea +a prin vot univer+al dar #i +ta2ilirea unei +tructuri federale +au confederate caVre va a+igura coordonarea comunitilor create +au care urmau + fie !nfiinate. Intenia era +uficient de evident : realizarea $uropei militare ca o etap !n !nfptuirea $uropei politice. &e merge p1n la convocarea unei adunri ad-.oc, compu+ din mem2rii 4dunrii C.$.C.4. cu mi+iunea + pregtea+c !n termeni de #a+e luni, un proiect de tratat instituind o comunitate politic european. 4dunarea ad-.oc, prezidat de *aul-?enri &paaQ, depune reprezentanilor guvernelor un proiect de convenie. *roiectul era de evident in+piraie federali+t. >uvernele naionale manife+t puternice reineri. $le vd !n lucrrile 4dunrii 7o improvizaie fune+t8. &e cerea ela2orarea unui nou proiect. *e parcur+ul anilor 19:" #i 19:% +e de+f#oar mai multe reuniuni ale mini#trilor de e.terne ale +tatelor implicate la 'oma, la *ari+, la Baden Baden. 5ar o+tilitatea francez +e manife+t cu mai mult vigoare. 5in 19:2 p1n !n 19:%, guvernele franceze +unt paralizate de di+puta !n Durul C.$.4. Noul *re#edinte al Con+iliului +tatului francez, 1ierre 0end>s 6rance?0, la 19 augu+t 19:% la
1;1=

6nul dintre oamenii de mare valoare a celei de-a I0-a 'epu2lici.

22

Bru.elle+ propune celor cinci parteneri diferite forme de organizare de natur + atenueze caracterul +upranaional al C.$.4.. 5ar patru dintre +tatele care particip la Conferin au ratificat tratatul. Italia unde maDoritatea era pentru ratificare a#tepta votul deputailor francezi. *entru ca *lanul *leven + intre !n vigoare totul depindea de atitudinea ,ranei. 5up o !nd1rDit !nfruntare mediatic !ntre adepii Comunitii $uropene a 4prrii, 4dunarea Naional va vota re+pingerea tratatului la "; augu+t 19:%. 5up re+pingerea tratatului C.$.4. rm1nea g+irea unor formule te<nice care + permit recon+tituirea armatei germane #i a+ocierea ei la an+am2lul occidental. Marea Britanie prin premierul 4nt<onC $den !#i a+um o adevrat mi+iune de conciliere. $l +e g1nde#te + re!nvie 3rganizaia /ratatului de la Bru.elle+ !n care + fie atra+e Italia #i >ermania ,ederal. 4+tfel +e putea a+igura un anumit control european a+upra viitoarei armate germane dar #i participarea Marii Britanii la di+pozitivul militar ve+t-european. Fn urma Conferinelor de la (ondra 2E +eptem2rie - " octom2rie 19:% #i de la *ari+, 2;-22 octom2rie 19:% prin acordurile +emnate !n capitala ,ranei pe 2" octom2rie 19:% lua +f1r#it regimul de ocupaie !n >ermania ,ederal, era modificat /ratatul de la Bru.elle+ prin crearea Uni"nii E"r pei Occidentale #i includerea >ermaniei ,ederale #i Italiei.

(.;. e la Actul !nic European la Tratatul de la Maastricht Con+trucia european, aparent, +tagna de la miDlocul anilor P@;. Fn ace#ti ani +e !nregi+treaz mai multe eforturi de modificare #i dezvoltare a tratatelor comunitare. *entru a face fa pro2lemelor cu care +e confrunta C$$, +e impunea o revizuire a tratatelor care au +tat la originea Comunitilor. *roce+ul era departe de a fi u#or, av1nd !n vedere c $uropa era un comple. de +tate +uverane cu tradiii #i orientri i+torice

2"

diferite. 5e aici di+cuii de lung durat, o2+truciile pe care le !nregi+treaz ace+t proce+. Cuno+cutul om politic american, @bi,niev <rezinsc.i o2+erva c : 7$uropa nu +e va e.prima printr-o +ingur voce politic #i nici nu-#i va folo+i fora militar !n mod coerent prea cur1nd. 5ar, tendina +ecular +pre o cooperare politic +porit, at1t !n profunzime, c1t #i !n anvergur, !m2inat cu cooperarea politic #i militar !n cre#tere e+te clar8. &-a putut o2+erva c dup crearea C$$, mai multe iniiative #i-au +ta2ilit drept o2iectiv !nfptuirea unei uniuni politice #i economice. Fnc din octom2rie 19@2, !n cadrul primei reuniuni lrgite de la *ari+, +-a deci+ ca relaiile dintre +tatele mem2re + +e de+f#oare, p1n la !nceputul deceniului nou, !ntr-o uniune european. 4ce+tei cerine a !ncercat + r+pund 'aportul Aindemans care a venit cu precizri importante !n legtur cu conceptul uniunii europene. 5ar o nou 8eclaraie a onsiliului EE de la ?aga, din noiem2rie 19@= +ta2ilea realizarea unei uniuni europene !ntr-un mod progre+iv. 3 nou iniiativ, aparin1nd guvernelor ve+t german #i italian contri2uie la ela2orarea, !n noiem2rie 19E1, a proiectului de -ct "nic European, planul >en+c<er- Colom2o. Iniiativa >en+c<er Colom2o a fo+t tran+pu+ !n 8eclaraia solemn asupra "niunii Europene. Fn e+en planul prevedea !ntrirea cooperrii politice fr noi tratate #i fr angaDamente con+tr1ngtoare. Noul act va fi urmat de o iniiativ aparin1nd ,ranei, care remite partenerilor +i un 0emorandum preconiz1nd un spaiu +ocial european, o politic comercial mai energic #i aciuni !n vederea relan+rii activitii economice. 'aportul !pinelli #i 8oo,e continu ace+te eforturi. 5ar 'aportul 5ooge a determinat reacii negative din partea >reciei, 5anemarcei #i Marii Britanii. 6n nou impul+ a fo+t dat #i de propunerea lui /acBues 8elors, *re#edinte al Comi+iei din ianuarie 19E:. $l propunea celor dou+prezece +tate ale Comunitii realizarea a+piraiei colective care + promoveze valorile !n ceea ce are mai 2un 7civilizaia european8. $ra vor2a de a relua un o2iectiv fundamental al lui /ean Monnet, al

2%

realizrii unei 7piee unice8 #i de a fi.a date pentru a-l pune !n practic p1n la +f1r#itul anului 1992. Comitetul C$$ a propu+ convocarea unei conferine interguvernamentale, !n+rcinat + negocieze un proiect de uniune european. 4ce+t proiect va fi analizat !n cur+ul reuniunii Con+iliului european de la Milano din 2E-29 iunie 19E:. 'eunit la Milano onsiliul European apro2 o arte -lb redactat de Comi+ie. artea -lb a +ta2ilit programul #i agenda pentru atingerea o2iectivului de organizare a pieei interne unificate p1n !n 1992. /e.tul meniona c pentru a realiza piaa intern, erau nece+are trei tipuri de 2ariere de !nlturat. *rima categorie inclu+ !n capitolul 2ariere fizice Ltim2re vamale #i controalele la frontierele !ntre +tatele mem2reKA arta -lb menioneaz c 2arierele fizice +unt miDloace #i nu rezultate. $le e.i+t datorit faptului c +unt #i alte dou tipuri de 2ariere, #i anume te<nice #i fi+cale Lregimurile diferite de /04K. Fnlturarea ace+tora ar permite g+irea de modaliti de a trata pro2leme importante cum ar fi +igurana pu2lic, imigraia #i controlul !mpotriva drogurilor, +-ar elimina motivele pentru e.i+tena 2arierelor fizice. arta -lb a +ugerat #i mecani+mele nece+are aplicrii !n practic. (a 2ariere fizice +e propunea !nlturarea controalelor la frontierele interne, un program de m+uri #i reforme !n a2ordarea tranzitului de 2unuri #i per+oane pe+te frontiere. (a 2ariere te<nice Comi+ia propunea c dac un produ+ e+te fa2ricat #i comercializat !n mod legal !ntr-un +tat mem2ru, nu ar tre2ui + e.i+te nici un impediment pentru ca ace+ta + fie v1ndut !n cadrul comunitii. *ro2lema +e punea #i pentru activitatea companiilor care puteau +-#i de+f#oare activitile !n diver+e pri ale Comunitii. *rincipiu numit al recunoa#terii te<nice !ncuraDa forele pieei, permitea e.i+tena continu a diferenei #i variaiilor naionale. Fn tot cuprin+ul +u arta -lb are !n vedere realizarea nemiDlocit a pieei unice. (a !ntrunirea la v1rf din 2-" decem2rie 19E:, nu +-a reu#it + +e aDung la o concluzie a+upra 4ctului 6nic $uropean. 3 !ntrunire a mini#trilor de e.terne din 1=-1@ decem2rie a fo+t pe punctul de +emnare a acordului, dar reinerile danezilor #i

2:

italienilor L!n timp ce primii erau nemulumii pentru c +-a mer+ prea departe cu prevederile 4ctului 6nic, italienii con+iderau c nu +-a rezolvat de+tulK au !nt1rziat acea+t operaiune. 6ltima !nt1lnire mini+terial a onferinei inter,uvernamentale +-a de+f#urat la (u.em2urg, pe 2@ ianuarie 19E= !n vederea apro2rii deli2errilor din cadrul diferitelor grupuri. (a 1@ fe2ruarie 19E=, la (u.em2urg, nou mem2ri ai omunitii au +emnat -ctul "nic European, dat impu+ de onferina inter,uvernamental comunitar. Fn ciuda aprecierilor englezilor #i danezilor populaia din +tatele comunitare nu +-a artat !ngriDorat de diminuarea +uveranitii #i de puterea omisiei. -ctul "nic European?? va intra n vi,oare la ? iulie ?CDE, dup ratificri parlamentare !n zece +tate #i prin referendum !n 5anemarca #i I+landa. -ctul "nic European e+te important pentru c el permitea coe.i+tena di+poziiilor referitoare la comunitatea economic #i la cooperarea politic. $l lrgea competena comunitar, prin de+c<iderea de noi +ectoare de intervenie mai ale+ prin in+taurarea votului cu maDoritate calificat. Con+acra Duridic onsiliul European, devenit din 19@" adevratul organ de conducere al Comunitii, #i cooperarea european !n materie de politic e.tern. 32iectivul e+enial al -ctului "nic era realizarea unui +paiu fr frontiere care + permit li2era circulaie a mrfurilor, a capitalurilor #i a per+oanelor. *iaa Comun era !n ace+t fel de+v1r#it prin +uprimarea controalelor la frontierele interne ale Comunitii. Fn arta -lb a omisiei erau enumerate trei +ute de m+uri nece+are, convertite !n tot at1tea recomandri #i directive. $ra propu+ ca termen data de "1 decem2rie 1992.

11

4ctul +-a numit W6nic8, nu prin raportare la piaa unic, ci pentru c aduna !n acela#i te.t pe de o parte, amendamentele la tratatele fondatoare ale Comunitilor #i, pe de alt, parte,procedurile de cooperare !ntre cei 5oi+prezece.

2=

(.8... Ori"inile Tratatului !niunii Europeane Fn Con+trucia european Aratatul asupra "niunii Europene +emnat la @ fe2ruarie 1992 la 0aastric.t, intrat !n vigoare la 1 noiem2rie 199" reprezint o nou #i foarte important etap. Cu toate c 4ctul 6nic european a adu+ modificri +u2+taniale fa de tratatele de la originea con+truciei europene, noul tratat aduce inovaii cu mult mai importante, ce de+c<id o etap completamente nou. /ratatul are am2iia + organizeze, !n numeroa+e domenii, o via comunitar #i + fac funcional o comunitate la nivel +upranaional, !n +ectoare c<eie cum +unt moneda #i politica e.tern. Fn aprilie 199;, cancelarul >ermaniei ,ederale, 2elmut. &o.l #i pre#edintele ,ranei, 6ranFois 0itterand .#i-au propu+ + relan+eze con+trucia $uropei comunitare de manier a tran+forma an+am2lul relaiilor dintre +tatele mem2re !ntr-o verita2il 6niune $uropean. (a originea propunerii +e afl cderea <erlinului, !n noiem2rie 19E9, #i di+oluia accelerat a prezenei +ovietice !n $uropa de $+t. 4prea o nou pro2lem, a atitudinii $uropei 3ccidentale fa de rile e+t-europene, care e.primau voina de apropiere de +tatele comunitare. 4pare o dilem: dac era nece+ar lrgirea Comunitii cu noi mem2rii +au dac +e impunea !ng<earea proce+ului. 4ce+tei pro2leme tre2uia + r+pund, !n primul r1nd iniiatorii proce+ului con+truciei europene: ,rana #i >ermania prin 6ranFois 0itterand #i 2elmut. &o.l. 4m2ii +e vor pronuna pentru continuarea proce+ului con+truciei europene prin e.tinderea ctre $+t. 5ecizia va fi completat cu ideea integrrii ace+tor ri !n uniunea economic #i monetar, ca o per+pectiv complementar de ad1ncire a con+truciei europene. *roiectul 6niunii $conomice #i monetare era o tem mai vec<e care a fcut o2iectul mai multor dez2ateri !ntre mem2rii C$$. (a !nt1lnirea de la ?aga, din decem2rie 19=9, prileD cu care +-au !nt1lnit pentru prima dat #efii de +tat #i de guvern ai

2@

+tatelor mem2re, +-a a2ordat cea mai 2un metod de a +e o2ine progre+e !n domeniul unificrii politice. Fn decem2rie 19@", la Copen<aga era adoptat 8eclaraia asupra identitii europene, urmat de o alta privitor la edificarea progre+iv a 6niunii $uropene a fo+t ela2orat de Con+iliul $uropean de la ?aga !n 19@=. 4poi, la &tuttgart, la 19 iunie 19E", Con+iliul $uropean adopt o nou 5eclaraie &olemn a+upra 6$. &e avea !n vedere ca 6$ + +e realizeze prin aprofundarea #i e.tinderea razei de aciune european pentru a acoperi o parte cre+c1nd a raporturilor dintre +tatele mem2re #i relaiile lor e.terne. 4cea+t, din urm declaraie conine referine e.plicite at1t !n privina rolului in+tituiilor dar #i al politicii e.terne, a cooperrii culturale, a apropierii legi+lative, inclu+iv !n domeniul Dudiciar #i penal. 4ce+tea vor fi pro2lemele pe care pre#edintele 'epu2licii franceze #i #eful +tatului german le vor a2orda la 8ublin, !n aprilie 199;, c1nd vor fi formulate propuneri de lrgire a C$$. 8eclaraia franco-german din aprilie 199; a fo+t urmat de dou conferine interguvernamentale ale cror lucrri +e vor de+f#ura la 'oma din 1: decem2rie 199;. 6na avea ca o2iectiv uniunea politic !n timp ce a doua a2orda uniunea economic #i monetar. 5ac uniunea economic #i monetar 2eneficia de o adevrat 7i+torie8 datorit e.perienei &M$ #i de lucrrile omitetului 8elors, nu aceea#i era +ituaia !n cazul uniunii politice. 5ou concepii +e !nfruntau !n ace+t domeniu. Fn primul r1nd era punctul de vedere al Comi+iei, +priDinit de ctre Belgia #i 3landa, !n parte #i de Italia #i >ermania, dup care uniunea urma + +e realizeze prin e.tinderea competenelor comunitare la domenii noi Lafacerile e.terne, +ecuritatea e.tern #i internK, #i prin modaliti noi de decizie +au e.ecuie !n ace+te domenii. 6n al doilea punct de vedere aparinea ,ranei, +u+inut de Marea Britanie, 5anemarca, &pania, *ortugalia #i >recia. 4ce+t al doilea grup con+idera c noile domenii de competen comunitar tre2uiau + con+tituie coloane di+tincte ale trunc<iului comunitar c<iar dac ele funcionau +u2 egida 6niunii $uropene. &epararea avea avantaDul de a menine ace+te domenii !n c1mpul cooperrii

2E

inter-+tatale #i de a aciona !n afara competenei in+tituiilor comunitare. 5ez2aterea !n Durul ace+tor pro2leme +-a de+f#urat !n afara cercurilor mai o2i#nuite cu afacerile europene, a opiniei pu2lice. Hi *arlamentul european, !ntr-o anumit m+ur parlamentele naionale au fo+t inute la di+tan de coninutul dez2aterilor. Fn cadrul negocierilor, o2iectivul politicii e.terne #i de +ecuritate comun e+te afirmat, dar angaDamentele luate !n numele uniunii politice nu trec de ceea ce +-a +ta2ilit prin 4ctul 6nic. &e aveau !n vedere angaDamentele de con+ultri mutuale #i cooperarea +i+tematic A definirea poziiilor comune put1nd + duc la punerea !n practic a aciunilor comune. Fn+ 6niunea di+punea de o +la2 capacitate de decizie. 'egula unanimitii era general !n afara cazului !n care nu era cerut prin procedur. Cele dou Conferine #i-au terminat lucrrile !n decem2rie 1991. 4ctivitatea lor a fo+t grupat !ntr-un document cuno+cut +u2 numele de 1roiect al Aratatului de "niune European +au -cordul de la 0aastric.t /ratatul de 6niune $uropean prin prevederile +ale contri2uie la accelerarea proce+ului de integrare politic, care prive#te pe de o parte, e.tinderea competenelor e.i+tente ale C$$, iar, pe de alt parte, +ta2ilirea noului c1mp de inve+tigaie.

(. <. #nstituiile Europene i atribuiile lor /ratatul 6niunii $uropene realizeaz importante reforme in+tituionale care urmreau, pe de o parte !ntrirea rolului *arlamentului european, !ncredin1ndu-i-+e o putere de decizie !n mai multe domenii, iar, pe de alt parte, realizeaz reformarea procedurilor de decizie !n cadrul Con+iliului, !nc1t + +e a+igure o mai mare eficacitate de funcionare pentru Comunitate. 'eforma pe care o realizeaz /ratatul contri2uie la ntrirea inte,rrii ct #i a cooperrii inter,uvernamentale.

29

Noile domenii de competen , de+c<i+e prin tratatul 6niunii $uropene au inciden pe plan in+tituional. &peciali#tii !n in+tituii europene realizeaz diferite variante de categori+ire a organi+melor comunitare. *e 2aza lor pot fi +ta2ilite urmtoarele categorii de organe comunitare: 1K Or"ane de deci$ieG onsiliul European; onsiliul mini#trilor; omisia "niunii Europene. 2H Or"ane de controlG 1arlamentul European; urtea de /ustiie; urtea de conturi. "K. Or"ane speciali$ate G <anca European de 5nvestiii; Ir,anisme te.nice; JH Or"ane Consultative: omitetul onsultativ E I; omitetul economico-social; omitetul re,iunilor. Or"ane de deci$ie. onsiliul. Fn termenii tratatului de la 'oma, Con+iliul a+igur coordonarea politicilor economice generale ale +tatelor mem2re #i e.ercit o putere de decizie. onsiliul e+te format din c1te un reprezentant al fiecrui +tat mem2ru, ace+t reprezentant av1nd rang mini+terial, a2ilitat + angaDeze guvernul +tatului pe care-l reprezint. Noua formulare permite +tatelor federale + delege un mini+tru dintr-o entitate federal, a#a cum e+te cazul landurilor germane. Con+iliul +e reune#te de dou ori pe an la nivel de #efi de +tate #i de guverne, !n onsiliul European. 4cea+t practic a fo+t +ta2ilit !ncep1nd din 19@% fiind con+acrat prin Act"l Unic. onsiliul European, la reuniunile la care particip pre#edintele Comi+iei, are, funcia de a impul+iona politic #i nu de a lua decizii Duridice. /ratatul 6$ acord pro2lemei onsiliului European mai multe pagini, preciz1nd c el d impul+urile nece+are dezvoltrii +ale #i !i define#te orientrile generale. (a reuniuni, #efii de +tate #i de guverne +unt a+i+tai de mini#trii lor de e.terne, de mini#trii economiei #i finanelor, pentru a e.amina c<e+tiunile referitoare la 6$M. 'olul +u e+te foarte preci+ !n materie de politic e.tern. 1re#edinia e+te a+igurat de c1te un +tat mem2ru, prin rotaie la #a+e luni, dup o procedur pre+ta2ilit. *re#edinia e+te !n+rcinat + convoace Con+iliul. $a Doac un rol important !n punerea !n practic a politicii e.terne comune. onsiliul mini#trilor. Compu+ din 1: mini#tri ai 4facerilor de $.terne reprezint organul principal al cooperrii politice.

";

Conferina lor e+te trime+trial. 5e a+emenea, +eme+trial +e de+f#oar !ntruniri ale mini#trilor 4facerilor de $.terne cu omologii lor din +tatele cu +tatut a+ociat. &-a in+tituit #i funcia de pre#edinte !n e.erciiu al Con+iliului mini#trilor, cu rolul de a coordona, !ntre reuniuni activitatea ace+tui organi+m. 3perativitatea con+iliului mini#trilor e+te a+igurat de directorii afacerilor politice ai celor 1:, care +e !nt1lne+c o dat pe lun, !n reuniuni ale Comitetului politic. omisia European. 4 luat fiin din fuziunea e.ecutivelor celor trei Comuniti, act realizat !n 19=@, pe 2aza /ratatului de la Bru.elle+, din 19=:. 4re rol triplu: are putere de iniiativ e.clu+iv !n materie de legi+laie comunitarA e+te p+trtoarea /ratatuluiA negociaz #i gireaz acordurile e.terne. $a e+te compu+ din 1@ mem2rii, numr care cre#te cu fiecare adeziune de noi +tate. &tatutul +u a fo+t modificat odat cu tratatul 6$. 5e+emnarea mem2rilor Comi+iei e+te +upu+ unui vot de apro2are a *arlamentului, !nainte de numirea oficial de ctre guverne. Mem2rii Comi+iei au un mandat pe cinci ani, care !l !nlocuie#te pe cel vec<i, de patru ani, #i care core+punde duratei legi+laturii *arlamentului. 4ce+ta are capacitatea de a controla Comi+ia printr-un vot al maDoritii de dou treimi. Mem2rii Comi+iei au o2ligaia de a e.ercita funciile !n total independen #i !n intere+ul general al Comunitii. $.erciiul ace+tor funciuni e+te incompati2il cu oricare activitate profe+ional. Curtea de Ju+tiie, +e+izat de ctre Con+iliu +au de ctre o Comi+ie, poate + pronune demi+ia !n caz de violare a ace+tor o2ligaii. Comi+ia e+te a+i+tat de o admini+traie de 12 mii de funcionari, printre care numero#i traductori-Duri#ti. (a r1ndul ei, acea+t admini+traie e+te +u2-divizat !n 2% de direcii generale #i un +ecretariat general, ata#ate fiecare unui mem2ru al Comi+iei. Or"ane de control. 1arlamentul European, e.ercit puteri de deli2erare #i de control pe care /ratatul 6niunii $uropene le !ntre#te. (a origine, /ratatul de la 'oma,prevedea formarea unei 4dunri, dar uzana a +ta2ilit ca acea+t in+tituie + +e

"1

numea+c *arlament, formul pe care 4ctul 6nic a con+acrat o. Compoziia *arlamentului $uropean a evoluat, !ncep1nd de la origini. Fnainte de 19@9 era compu+ din delegai de+emnai de ctre parlamentele +tatelor mem2re. Fn 19@9, odat cu alegerea *arlamentului european prin +ufragiu univer+al, mem2rii +i au devenit reprezentanii popoarelor. $i +unt ale#i pe o perioad de cinci, potrivit unui model de +crutin propriu fiecrui +tat. Numrul reprezentanilor a evoluat, !n funcie de lrgirile +ucce+ive. *arlamentul european numra =2= de deputai, la +f1r#itul anului 199=. 6nificarea >ermaniei #i pro2lema integrrii rilor fo+te comuni+te au adu+ !n di+cuie principiul paritii !n atri2uirea locurilor din *arlament. 4u fo+t +ta2ilite pentru >ermania, 99 de locuri, E@ pentru ,rana, Marea Britanie #i ItaliaA =% pentru &paniaA "1 pentru 3landaA BelgiaA >recia #i *ortugalia c1te 2: fiecare, &uedia are 22, 4u+tria are 21, 5anemarca #i ,inlanda au 1=, Irlanda 1:A #i (u.em2urgul are =. 5eputaii europeni +e grupeaz pe afiniti politice. 5ez2aterea a+upra formaiunilor politice pe plan european a !nceput !nc de la !nfiinarea C$C3. /ratatul de la *ari+ a+upra C$C3 nu prevzu+e e.i+tena grupurilor politice !n cadrul adunrii comune, alctuit din #a+e delegaii naionale. 5ar parlamentarii +-au grupat dup afinitile ideologice, iar adunarea lua+e act de dorinele lor !n +e+iunea mai-iunie 19:". 4+tfel +-au con+tituit cele trei mari grupuri europene : socialist, democrat-cre#tin, liberal. (rgirea Comunitilor a du+ la con+tituirea unui grup conservator. 5eputaii europeni +e 2ucur de un +tatut protector care conine privilegii #i imuniti, ce in, !ndeo+e2i, de raiunea opiniilor lor #i a voturilor e.primate. /ratatul de la Maa+tric<t a realizat, prin prevederile +ale, o lrgire con+idera2il a prerogativelor *arlamentului. *rin urmare, adeziunile, a+ocierile +au acordurile internaionale de un anumit nivel ale 6niunii $uropene tre2uie + ai2 avizul *arlamentului. (a fel, el tre2uie + apro2e compoziia politic a Comi+iei. Cea mai mare parte a pro2lemelor de competen

"2

comunitar intr !n atri2uia Con+iliului, dar *arlamentul are po+i2ilitatea + +e opun te.tului adoptat de ace+ta. $l are #i po+i2ilitatea de a cenzura Comi+ia, printr-un vot cu o maDoritate de dou treimi din voturile e.primate. urtea de /ustiie a omunitilor Europene. Mi+iunea ei e+te de a a+igura re+pectul tratatelor de ctre +tatele mem2re, #i de a controla legalitatea actelor in+tituiilor. Curtea de Ju+tiie e+te competent, !n materie de drept, numai pentru cazurile prevzute de tratate. $i i +e pot adre+a +tatele mem2re, in+tituiile europene #i per+oanelor private. $+te format din #ai+prezece Dudectori, a+i+tai de nou avocai generali, numii de comun acord de +tatele mem2re, dintre per+onalitile competente, oferind toate garaniile de independen pentru o perioad de #a+e ani. Fn practic +-a urmrit ca, la nivelul Curii, + e.i+te cel puin un Dudector al fiecrui +tat mem2ru, care + fie familiarizat cu +i+temul Dudectore+c din fiecare +tat. 3 noutate +unt avocaii generali, care prezint pu2lic, imparial #i independent, concluzii motivate a+upra c<e+tiunilor +upu+e Curii de Ju+tiie, pentru a o +priDini !n !ndeplinirea mi+iunii +ale. Judectori #i avocaii +unt re!noii din trei !n trei ani. Nu e+te +ta2ilit limit de v1r+t. Independena Dudectorilor Curii e+te garantat #i de caracterul +trict +ecret al deli2errilor din Camera de Con+iliu. Curtea de Ju+tiie funcioneaz, fie !n +e+iuni plenare, fie !n camere compu+e din trei la #apte Dudectori. Comi+ia nu avea p1n la intrarea !n vigoare a /ratatului de la Maa+tric<t miDloacele de a face + +e e.ecute deciziile +ale de ctre un +tat reclamat. /ratatul +ta2ile#te o nou procedur. 4tunci c1nd un +tat nu a luat m+urile <otr1te de Curtea de Ju+tiie, Comi+ia d un aviz motivat, indic1nd e.pre+ perioada !n care +tatul re+pectiv tre2uie + e.ecute <otr1rea. 5up epuizarea termenului, Comi+ia poate + +e+izeze Curtea care tre2uie + pronune m+uri coercitive contra +tatului !n cauz. Act"l Unic a prevzut con+tituirea unui tri2unal compu+ din 1: Dudectori, organizai !n camere de trei +au cinci mem2ri. In+tana a aprut !n 19EE, av1nd rol de accelerarea cur+ului actului de Du+tiie. Iniial a fo+t inve+tit cu competene pentru

""

anumite cauze !n care erau implicate per+oane private #i in+tituii. 4ce+te competene ale tri2unalului au fo+t e.tin+e, prin tratatul de la Maa+tric<t la pro2lemele pu+e !n di+cuie de ctre +tatele mem2re #i de ctre in+tituiile europene. Curtea de Conturi. 4 luat fiin prin /ratatul din 19@:, modific1nd anumite di+poziii financiare. *rin /ratatul 6niunii $uropene a do21ndit un +tatut ec<ivalent celui in+tituit pentru celelalte in+tituii comunitare principale. 6nii +peciali#ti !n domeniu includ Curtea de Conturi !n categoria in+tituiilor de,.izate, alturi de Banca $uropean de Inve+tiii #i Banca Central $uropean. $+te compu+ din cinci+prezece mem2ri, numii pe #a+e ani de ctre Con+iliul $uropei. Curtea are ca +arcin e.aminarea veniturilor #i c<eltuielilor in+tituiilor europene. 5intre Or"anisme speciali$ate face parte !n primul r1nd <anca European de investiii LB$IK. $+te compu+ din +tatele mem2re ale Comunitii. 4re !n frunte un Con+iliu al guvernatorilor, compu+ din mini#trii delegai de ctre +tatele mem2re. B$I are +arcina de a contri2ui, prin apel, la piaa de capital #i la re+ur+ele proprii, la dezvoltarea unei piee comune financiare !n cadrul Comunitii. *entru !nfptuirea ace+tor o2ligaii ea faciliteaz finanarea unor proiecte !n cadrul economiilor +tatelor mem2re. *rogramele au !n vedere : punerea !n valoare a regiunilor mai puin dezvoltate, proiecte care au +cop modernizarea +au conver+ia !ntreprinderilor +au crearea de activiti noi, prin amploarea #i natura lor, nu pot fi acoperite prin miDloacele e.i+tente la !ndem1na +tatelor mem2reA proiecte de intere+ comun pentru mai multe +tate mem2re, care de a+emenea, nu pot fi acoperite prin miDloace e.i+tente ale +tatelor mem2re. ,uncioneaz #i alte or,anisme te.nice, dintre care amintim: &i+temul european al 2ncilor centraleA Comitetul monetarA Comitetul #tiinific #i te<nicA In+titutul monetar european. Or"ane consultative: omitetul consultativ al E I, omitetul economic #i social, omitetul re,iunilor.

"%

omitetul consultativ al E I funcioneaz pe l1ng Comi+ia C$$, cu rol con+ultativ. $+te format din E% 1;E mem2ri, reprezent1nd toate categoriile de productori : muncitori #i comerciani. $i +unt numii de ctre Con+iliu, pe o perioad de doi ani, pe 2aza li+telor propu+e de organizaiile reprezentative ale productorilor, muncitorilor #i negociatorilor din +tatele mem2re. Nu poart nici un mandat, nici o o2ligaie din partea organizaiilor pe care le reprezint. Mem2rii +i acioneaz ca per+oane independente, aleg1ndu-#i un pre#edinte #i un 2irou pentru un an. omitetul economic #i social, creat prin cele dou tratate de la 'oma la C$$ #i $6'4/3M. &e compune din 222 de reprezentani din toate categoriile vieii economice #i +ociale : productori, fermieri, muncitori, comerciani, tran+portatori, li2er profe+ioni#ti, reprezentani ai marelui pu2lic, numii pe % ani de ctre Con+iliul $uropei, dup o con+ultare cu Comi+ia C$$. 4re !n +tructura +a un pre#edinte, +ecii +pecializate cu caracter permanent #i numeroa+e +u2comitete ce +tudiaz pro2lemele cerute de Comitet. /ratatul 6niunii $uropene i-a +porit atri2uiile. omitetul re,iunilor, con+tituit prin /ratatul de la Maa+tric<t +e compune din 222 de reprezentani ai colectivitilor locale, a cror componen e+te propu+ de ctre +tatele mem2re la Con+iliul $uropei, !n funcie de ponderea populaiilor ace+tora. Mem2rii +unt numii, la propunerea +tatelor mem2re pe o perioad de patru ani. Comitetul de+emneaz din r1ndul +u un pre#edinte #i un 2irou pentru un mandat de patru ani. 4re rol con+ultativ !n toate cazurile prevzute de tratat, dar e+te o2ligatorie con+ultarea c1nd +e di+cut pro2leme de cultur, de educaie, +ntate #i reele tran+europene. *oate + dea #i <otr1ri din proprie iniiativ. Con+tituirea ace+tui Comitet r+punde unei cerine fundamentale formulate !n tratat, #i anume, intere+ul pentru : 7aprofundarea +olidaritii !ntre +tatele mem2re cu re+pectarea i+toriei, culturii #i tradiiilor, #i de !ntrire a caracterului democratic #i a eficacitii funcionrii in+tituiilorS!ntr-un cadru in+tituional unic8.

":

(I. C ncepte adver!e c n!tr"c#iei e"r pene. Cri&a pr ce!"l"i (I. -.%eneralul Charles de %aulle i politica &ranei n Comunitatea European i Tratatul Atlanticului de 'ord &c<im2area regimului politic !n ,rana !n 19:E prin alegerea la pre#edinie a generalului .arles de %aulle a zdruncinat fundamental proce+ul Con+truciei $uropene. ,ondatorul celei de-a 0-a 'epu2lici va !ncerca + impun partenerilor occidentali propria concepie de+pre aliana #i con+trucia european. Conductorii 'epu2licii a 0-a conte+tau cu ve<emen: +uperioritatea con+truciilor +upranaionale a+upra cooperrii inter+tatale tradiionale orientarea diplomatic a $uropei 3ccidentale ctre &.6.4, ancorat prea mult !n an+am2lul atlantic. 'eglementarea pro2lemelor decolonizrii12permite generalului de %aulle + acorde prioritate afirmrii independenei naionale. 1rioritatea prioritilor, pentru *re#edintele ,ranei, !n politica e.tern, o reprezenta reluarea poziiei de mare putere pierdut dup al doilea rz2oi mondial. Iniiativele generalului de >aulle, mai ale+ !n perioada 19=219=E fac ca tot ce +e !nt1mpl !n $uropa 3ccidental, de la relaiile ace+tuia cu cele dou +uperputeri #i p1n la evoluia con+truciei europene + ai2 drept punct de plecare ,rana +au + depind de atitudinea diplomaiei franceze.
12

Fntre 19:;-19=; +e de+f#oar !ntr-un ritm rapid decolonizarea celei mai mari pri a 4fricii. Non !n care erau implicate : Marea Britanie, Belgia #i ,rana. Marea Britanie face un tran+fer progre+iv al puterii ctre elitele indigene din teritoriile aflate !n po+e+ia +a. F#i o2in independena %old oast,devenit %.ana, %ambia,K19:EK, +i,eriaK19=;K, Aanzania Lfo+te /anganiQa #i Nanzi2arK, @ambia #i !ierra 7eoneK19=1K, ",andaK19=2K, &enLaK19="K. 5ificulti a !nt!mpinat !n '.odezia unde minoritatea al2 refuz + renune la privilegii. $+te provocat o criz care +e rezolv !n 19E;. Belgia, la r!ndul ei +e confrunt cu tul2urri provocate de opoziiile !ntre etniile rivale #i curentele politice pro-occidentale #i pro+ovietice.. Criza +e rezolv !n 19=2 prin intervenia forelor 3.N.6. ,rana +e va confrunta cu o grav pro2lem !n zona Mag<re2ului, dup ce 0arocul #i Aunisia #i-au o2inut independena !n martie, #i re+pectiv !n iunie 19:=. Fn +c<im2 -l,eria #i-a do21ndit independena dup un lung rz2oi L19:%-19=2K.. Criza intern provocat de rz2oiul din 4lgeria a contri2uit la revenirea generalului de %aulle la pre#edinia ,ranei .

"=

Fntr:o prim$ etap$1 intenia declarat a generalului de >aulle prive#te raporturile cu &.6.4.. 8eclaraia +a de inve+titur din 1 iunie 19:E denun1nd degradarea +tatului vor2ea de 7poziia noa+tr internaional atacat !n cadrul alianelor noa+tre8. 5in punctul de vedere al celui care condu+e+e 6rana liber !n timpul celui de-al doilea rz2oi, angaDamentele a+umate de +tatul francez !n 19%9 nu mai core+pundeau +ituaiei e.i+tente !n $uropa #i !n lume la +f1r#itul anilor P:;. 0emorandumul adre+at de generalul de %aulle, pre#edintelui &.6.4. Eisen.o9er #i prim-mini+trului englez 0ac0illan !n 1@ +eptem2rie 19:E 7con+tituia o luare de poziie8 fa de +ituaia e.i+tent !n organizaia atlantic. Memorandumul dezvluia una din nzuinele ,ranei: + aDung la o deplin egalitate !n rang cu Marea Britanie #i c<iar cu &.6.4. *rezent1nd ideea din per+pectiva !m2untirii +ecuritii N.4./.3., Memorandumul arta c ,rana con+ider nece+ar 7ca la +cara politicii #i +trategiei mondiale + fie in+tituit o organizaie care + cuprind: &tatele 6nite, Marea Britanie #i ,rana8. Memorandumul coninea o propunere fundamental, aceea de a 7crea o organizaie tripartit, a2ilitat + ia decizii de comun acord !n pro2lemele care intere+eaz glo2ul8. Cererea francez urmrea con+tituirea unui directorat !n trei al 3ccidentului cruia + i +e !ncredineze redactarea #i e.ecutarea planurilor +trategice ale alianei, mai ale+ a acelora privind folo+irea armelor atomice pretutindeni !n lume. 'evendicarea ,ranei prea e.agerat, !n momentul !n care ea nu era o putere atomic #i contri2uia la forele contravenionale ale alianei erau inferioare celei a >ermaniei de 0e+t. $a +t1rne#te ne!ncrederea celorlalte guverne europene. *re#edintele &.6.4., $i+en<oTer r+punde printr-un refuz la 2; octom2rie 19::, mai ale+ c nu vroia + la+e impre+ia, celorlali participani c deciziile e+eniale ar putea fi luate fr participarea lor. *revala, !n+, faptul c e.perii 5epartamentului de &tat #i *entagonului nu vroiau + fie 7controlai8 !n eventualitatea folo+irii 2om2ei atomice.

"@

*e fondul pro2lemei algeriene, guvernul francez diminueaz legturile cu N.4./.3. 6n prim ge+t mai mult politic dec1t militar revine a+upra promi+iunii de a pune, !n timp, de rz2oi, la di+poziia comandamentului atlantic, unele uniti ale forelor navale !n Mediterana, anun politica francez !n raporturile cu N.4./.3. 4u urmat decizii #i refuzuri care au condu+ la retragerea ,ranei din N.4./.3.. *e de alt parte, dup 19:E ,rana !#i concentreaz eforturile pentru a deveni o for de #oc, capa2il + rivalizeze de la egal la egal cu cele dou +uperputeri #i + de+curaDeze orice inamic. *rima 2om2 atomic, de producie francez e.plodeaz !n &a<ara Lla 'egganeK, !n fe2ruarie 19=;, urmat de alte trei reu#ite p1n !n aprilie 19=1. (u1nd !n con+iderare fora autonom de di+trugere aprut !n iulie 19=2 pre#edintele &ennedL propune aliailor europeni elul mre, +ugerat parial de Jean Monnet, care pre+upunea o reformulare complet a raporturilor dintre &.6.4 #i $uropa 3ccidental. 7eader s.ip-ul Ja+<ingtonului va fi !nlocuit cu partener s.ip-ul atlantic +u+inut de doi piloni egali, : americanii urmau + p+treze monopolul forei nucleare la care vor fi a+ociate Marea Britanie #i t1nra 7for de #oc8 francez. Ctre +f1r#itul anului 19=2 7elul mre8 primea o form mai concret prin proiectul forei multinaionale. Nave de rz2oi cu ec<ipaDe 2inaionale urmau + fie ec<ipate cu arme nucleare pu+e la di+poziie de americani. *entru aplicarea proiectului era nece+ar acordul am2ilor parteneri. 'enun1nd la producerea rac<etelor &QC2olt care tre2uiau + +ervea+c la propul+area armelor atomice engleze, &.6.4 propunea + pun la di+poziia +tatelor europene rac<ete *olari+ cu condiia ca ace+tea + fie inclu+e !n N.4./.3. iar activitatea lor + depind de decizia pre#edintelui. (a 1% ianuarie 19=" de >aulle re+pinge <otr1rea. 5in ace+t moment principiile gaulli+te zdruncin +tructurile 4tlanticului de Nord +ta2ilite !n perioada 'z2oiului 'ece. ,rana continu programul de !narmare nuclear #i dup retragerea din N.4./.3..'etragere anunat !n Conferina de pre+ din 21 fe2ruarie 19== organizat de generalul de >aulle.

"E

*e @ martie, o not francez afirma inutilitatea oricror negocieri a+upra condiiilor retragerii. $a rm1nea mem2r a 4lianei 4tlantice cu titlu de ultim precauie, dup cum +e e.prima de >aulle !n 0emorii M dar nu mai accepta + menin integrarea forelor +ale militare !ntr-o +tructur +upranaional #i nici prezena pe teritoriul +u a unor 2aze +au trupe americane. 'eacia diver+elor guverne a fo+t dur. ?otr1rea ,ranei ridica numeroa+e pro2leme at1t &.6.4. c1t #i aliailor europeni ai ,ranei. Fn dou pro2leme e+eniale +e va aDunge la un modus vivendi : +urvolarea teritoriului francez de ctre aparatele de rz2oi ale aliailor Lautorizaia era dat pe o durat de "; de zile #i nu pentru un an ca p1n atunciK #i +taionarea trupelor forelor franceze !n >ermania. Fn plan diplomatic generalul de >aulle a urmrit + redea ,ranei vocaia mondial. 4preciind c !mprirea $uropei !n 2locuri era rezultatul !nelegerilor de la Ualta dintre cele dou mari puteri, de >aulle folo+e#te o formul care va #oca, Europa de la -tlantic pn la "rali. $ra un mod de a refuza +tatutul impu+ europenilor de cei doi stpni ai lumii. Fntreprinde numeroa+e cltorii !n diferite zone ale glo2ului. Fncearc + +e apropie de $uropa de $+t vizit1nd 6niunea &ovietic !n vara anului 19==. *olitica adoptat fa de +tatele +ociali+te va fi, !n+, profund zguduit de evenimentele din Ce<o+lovacia din 19=E. 3 coordonat, la fel de important, a politicii generalului de >aulle e+te reprezentat de atitudinea fa de +upranaionalitate. &u+in1nd o Europ de state, care + funcioneze prin cooperare #i + ia decizii prin unanimitate, a intrat foarte repede !n contradicie cu punctul de vedere federali+t e.primat de Jean Monnet. 5up inve+tirea la *re#edinia +tatului francez, !n repetate r1nduri generalul de >aulle !#i e.prim opoziia fa de $uropa integrat, +upranaional. (a : +eptem2rie 19=; !nvinuia 7anumite organi+me, mai mult +au mai puin e.tranaionale, care au valoarea lor te<nic, dar nu au #i nu pot avea autoritate #i, prin urmare, eficacitate politic8. 5e aceea !n $uropa, +punea el, doar +tatele puteau fi 7+ingurele entiti care au dreptul +

"9

ordone #i puterea de a fi a+cultate8. Merg1nd pe aceia#i linie, la 1: mai 19=2 +u2linia !ntr-o nou conferin de pre+, c pentru el $uropa integrat reprezint 7un +paiu <i2rid, incapa2il + ai2 o politic #i +ortit + +e pun !n +luD2a cuiva8. 4precierile +ale au determinat ruptura cu 7partidul european8. Con+ideraiile fcute la 9 +eptem2rie 19=: a fo+t interpretat de muli ca di+cur+ul fune2ru al *ieei Comune. 5iferitele componente ale $uropei comunitare erau con+iderate 7o figuraie de e.ecutiv8, 7o figuraie de legi+lativ8, un 7areopag te<nocratic, apatrid #i ire+pon+a2il8. 4titudinea +a a determinat replica +u+intorilor con+truciei europene. Confruntarea !ntre dou viziuni de+pre organizarea con+tituional a $uropei lmure#te +ucce+iunea de e#ecuri #i de crize a $uropei comunitare. (a : +eptem2rie 19=;, generalul lan+eaz propriul +u plan pentru $uropa. *entru a trece la aplicarea lui, de >aulle a convocat, la *ari+ L1; fe2ruarie 19=1K pe #efii de +tat #i mini#tri de e.terne ai >ermanie, Italiei, Belgiei, 3landei #i (u.em2urgului. Fn urma !nt1lnirii un comunicat declara intenia de a pune 2azele unei uniuni care + +e dezvolte progre+iv. ei #ase au <otr1t !nfiinarea unei omisii formate din reprezentani ai guvernelor care + prezinte propuneri concrete pentru o nou !nt1lnire la cel mai !nalt nivel. Comi+ia era condu+ de am2a+adorul ,ranei !n 5anemarca, .ristian 6ouc.et. Conferina elor Nase de la <ad %odesber,er, de l1ng <onn, din 1E iulie 19=1 +-a finalizat cu o 8eclaraie prin care #efii de +tate #i de guvern luau decizia de a lua !n con+iderare dorina 7de a forma o uniune politic !n tratatele care au in+tituit Comunitile europene8. &e propunea ca la intervale regulate de timp + +e de+f#oare reuniuni care aveau ca o2iectiv confruntarea de preri, concertarea 7politicilor lor !n favorizarea uniuni politice a Europei, cooperarea activ !ntre mini#tri afacerilor e.terne8, cooperarea urm1nd a dep#i cadrul politic, e.tinz1ndu-+e la domenii ca !nvm1nt, cultur #i cercetare.

%;

8eclaraia de la <ad %odesber,er a fo+t 2ine primit de mediile politice. Fn octom2rie 19=2, .ristian 6ouc.et prezenta Comi+iei interguvernamentale de +tudii un proiect de tratat pentru o uniune a statelor. 1lanul 6ouc.et punea accentul pe adoptarea politicii e.terne #i de aprare comune. 4 fo+t puternic criticat !n 4dunarea *arlamentar $uropean1" . $l +ta2ilea o revizuire general a /ratatului a+upra 6niunii de &tate, dup trei ani de la intrarea !n vigoare, !n +copul ela2orrii unei politici e.terne unificate !n vederea con+tituirii unei 7organizaii care + centralizeze, !n +1nul 6niunii, Comunitile $uropene8 e.i+tente. 5ar, o a+emenea centralizare fu+e+e +ta2ilit !n 19:" !n planul Comunitii *olitice $uropene !n paralel cu al Comunitii $uropene de 4prare. Mai mult Comunitatea politic proiectat atunci avea un caracter federal #i +upranaional. 4 pla+a +u2 controlul unui organ de +impl cooperare inter+tatal Comunitile reprezenta o ameninare la adre+a +tructurilor integrate. Fn fe2ruarie 19=2 ,ouc<et a prezentat un nou proiect, conin1nd prevederi !n plu+ legate de po+i2ilitatea "niunii de a consolida cola2orarea dintre mem2rii. Noul proiect a determinat o reacie puternic din partea guvernelor 2elgian #i olandez. Mini#trii de e.terne +- au reunit la *ari+ la 1@ aprilie 19=2. *unctele controver+ate au fo+t luate !n di+cuie : re+pectarea concurenei economiceA re+pectarea competenei N.4./.3.A dep#irea +tadiului de congre+e inter-guvernamentale prin votul maDoritar !n Con+iliu, regruparea omunitilor #i 6niunii !ntr-un cadru organic, re+pect1nd Aratatele de la 1aris #i de la 'oma. 2enri !paa3 #i olandezul 7uns, principalii adver+ari ai *lanului ,ouc<et, au cerut am1narea di+cuiilor p1n ce Marea Britanie va adera la C.$.$. Fn +priDinul cererii lor invocau di+cur+ul lui Ed9ard 2eat. din 1; aprilie 19=2 prin care Marea Britanie cerea participarea la di+cuiile a+upra 6niunii politice. Nemulumit de e#ecul planului, !n conferina de pre+ din 1: mai 19=2, .arles de %aulle, afirma c, 7nu e.i+t #i nu
1"

'eprezentanii olandezi l-au apreciat ca un pro,ram etero,en, .ibrid #i ca un simulacru de supranaionalitate.

%1

poate e.i+ta o alt $urop po+i2il dec1t cea a +tatelor naionale8 renun1nd definitiv la proiect. 4titudinea +a a provocat retragerea din guvern a mini#trilor adepi ai integrrii. Fn 4dunarea Naional, 29" deputai au +emnat un manifest al europenilor. Jean Monnet !n omitetul de -ciune pentru !tatele "nite ale Europei Lpe care !l conduceaK a continuat + +u+in metoda comunitar !mpotriva cooperrii interguvernamentale, deoarece acea+ta genera 7+pirit de +uperioritate #i dominaie8. *oziia <otr1t a generalului de >aulle, !n pro2lema comunitar, e+te !ntrit de re+pingerea cererii de admitere a Marii Britanii la *iaa Comun. >uvernul 2ritanic prezenta+e cererea de admitere pe 2 augu+t 19=1. Fn m+ura !n care devine mai evident acordul dintre Ja+<ington #i (ondra !n legtur cu armamentul nuclear #i 7fora multinaional8, generalul e+te tot mai +ceptic fa de convertirea european a englezilor. Fn !nt1lnirea cu *re#edintele ,ranei, premierul 2ritanic 2arold 0ac0illan, din 1: decem2rie 19=2, in+i+t inutil a+upra +entimentelor comunitare ale 2ritanicilor. Ne!nduplecat, convin+ c 2ritanicii nu +unt dec1t 7calul troian8 al americanilor !n Comunitatea #i 7groparul8 $uropei celor #a+e, de >aulle face pu2lic 1% ianuarie 19=" <otr1rea de a +e opune candidaturii engleze. 1oziia ,eneralului de %aulle a amnat intrarea britanicilor n 1iaa omun cu un deceniu. Fn +eptem2rie 19=%, 1aul-2enri !paa3 relan+a ideea "niunii politice. Italienii, la r1ndul lor propuneau la 2E noiem2rie acela#i an un plan de unificare politic european care avea !n vedere organizarea de !nt1lniri regulate ale #efilor de guvern. ,rana prive#te cu reticen propunerile re+ping1ndule. R *olitica generalului de >aulle nu a avut urmri deo+e2ite a+upra 4lianei 4tlantice. Fn +c<im2 atitudinea fa de Con+trucia $uropean a inut !n loc dezvoltarea ace+teia. Crizele provocate, !n+, nu au +pul2erat eforturile depu+e !n direcia integrrii. *utem con+idera c, !n ciuda +tagnrii

%2

!nregi+trate, a unui recul, +-a dovedit c integrarea european intra+e pe un drum irever+i2il. (I. 2.Cri$a C.E.E. 4titudinea ,ranei !n pro2lema comunitar a provocat o grav criz *ieei Comune. 5in vara anului 19=: +unt reluate di+cuiile viz1nd natura #i rolul in+tituiilor comunitare. Criza a fo+t determinat de in+tituirea *ieei Comune 4gricole. Cum !n centrul ateniei +e afla politica agricol comunitar onsiliul de 0ini#trii al .E.E a cerut omisiei +-i prezinte propuneri privind modalitatea de finanare a politicii agricole comune din anii 19==-19@;. 'egulilor de finanare, ,rana le acorda o atenie deo+e2it. 4cordul Celor Ha+e urma + concretizeze preferinele comunitare, + faciliteze e.porturile nece+are pentru a+igurarea ec<ili2rului pieelor. omisia, la iniiativa pre#edintelui 4alter 2allstein va lua o iniiativ !ndrznea av1nd caracter politic. ,r a informa guvernele naionale, 2allstein prezint !n faa *arlamentului $uropean planul +u de reglementare a pro2lemelor agricole. 5in ace+ta reie#ea c, pe primul loc tre2uia + +e +itueze, griDa Comunitilor a+upra con+ecinelor financiare ale politicii agricole comune: intervenii de+tinate + regularizeze pieele, +u2venionarea preurilor etc.. *1n la acea dat c<eltuielile comune erau a+igurate de contri2uia diferitelor +tate, dup un +i+tem de repartiie fi.at de comun acord. 4cea+t modificare nece+ita noi re+ur+e, care puteau fi o2inute din ta.e vamale pe importurile provenite din diferitele ri #i care urmau a fi vr+ate direct !n ca+ieriile comunitare. Iniiativa aducea Comunitii importante re+ur+e prin care 2ugetul C.$.$. ar fi cptat a+pectul unui verita2il 2uget federal. Cum ace+te re+ur+e urmau + +e cifreze !n Durul +umei de un miliard dolari anual, Jalter ?all+tein +u2linia nece+itatea con+olidrii atri2uiilor *arlamentului $uropean, care urma + participe la procedura 2ugetar. *ropunerea provoac di+cuii vii a+upra competenelor *arlamentului $uropean. /osep. 7uns, #eful

%"

diplomaiei olandeze, atenioneaz onsiliul de 0ini#tri a+upra atitudinii guvernului +u: ?aga nu va accepta + confere re+ur+e proprii C.$.$. fr ca ace+tea + fie pla+ate +u2 controlul *arlamentului $uropean. 5i+cuiile contradictorii arat dezacordul Celor Ha+e mini#trii a+upra finanrii politicii agricole. ,rana poart, !n mare m+ur, vina ace+tor dezacorduri. 'efuzul francez +e e.plic prin faptul c odat cu !nc<eierea celei de a treia faze a perioadei de tranziie a *ieei Comune la 1 ianuarie 19==, regula de decizie maDoritar va avea o aplicare aproape general !n cadrul onsiliului de 0ini#tri, !n locul principiului unanimitii, e$presia cea mai si,ur a intan,ibilitii suveranitii naionale. *ari+ul +e temea de acea+t trecere provoc1nd o nou criz L"; iunie 19=:K. Fncep1nd din iulie 19=:, reprezentantul ,ranei a pr+it +ediul de la Bru.elle+ al C.$.$. >uvernul francez nu mai participa la organi+mele !n+rcinate cu rezolvarea tre2urilor curente ale Comunitii. ,rana +e angaDa !ntr-o verita2il contraofen+iv !mpotriva C.$.$ #i a +piritului de +upranaionalitate. Inaugur1nd p litica !ca"n"l"i + l era la un pa+ de a pr+i Comunitatea, ceea ce ar fi fo+t cata+trofal pentru ea. $.i+ta pericolul ca ceilali parteneri + continue activitatea fr ea, aduc1nd !n loc Marea Britanie. Fn ace+t climat, de >aulle +u+inut de diplomaia 2elgian #i german, a cutat o +oluie de compromi+. 5elegaia francez prezenta mini#trilor 4facerilor $.terne la 1@ ianuarie 19==, la reuniunea de la (u.em2urg, ree.aminarea procedurii de vot, oferind o +oluie provizorie crizei. 8eclaraia comun din 29 ianuarie 19== privind procedura de vot era departe de a elimina ne!nelegerile. Compromi+ul realizat a permi+ ,ranei +-#i reia locul !n Con+iliul C.$.$. o2in1nd !n +c<im2 meninerea regulii unanimitii atunci c1nd interese foarte importante erau n (oc. 1iaa omun !#i reia, efectiv, activitatea !n mai 19==, c1nd e+te adoptat un regulament financiar agricol provizoriu, vala2il p1n !n 19@;. &e realiza a+tfel uniunea vamal agricol #i indu+trial p1n la 1 iunie 19=E.

%%

Fntre anii 19=: #i 19@; +e !nregi+treaz eforturi !n +copul !ntririi +tructurilor comunitare. &copul care tre2uia atin+ unificarea organelor de aciune, +upranaionale #i interguvernamentale, ale celor trei comuniti intra !n logica con+truciei europene. Cele trei comuniti au fo+t create +eparat din raiuni i+torice #i de pruden politic, o2iectivul final reprezent1ndu-l fuzionarea celor trei tratate. 4 fo+t nece+ar dep#irea mai multor o2+tacole, !nainte de a +e aDunge la +emnarea unui tratat care + realizeze unificarea e.ecutivelor la E aprilie 19=: la Bru.elle+. 6nul dintre ace+tea avea !n vedere puterea viitoarei Comi+ii e.ecutive unificate. Fntre2area principal era dac ele vor fi aliniate la cele ale Fnaltei 4utoriti a C.$.C.4 L!n +piritul tratatelor era e.ecutivul cel mai independent de +tateK +au la cele ale comi+iilor *ieei Comune +au $uroatom-ului. 5ez2aterea era pur teoretic. *ractica de p1n atunci arta+e c cel mai important dintre e.ecutivele comunitare era omisia 1ieei omune. 'idicarea ace+tei pro2leme arta c e.i+tau, !nc, numeroa+e reticene politice #i naionale. *rintre ace+tea +e numra aceea a numrului comi+arilor. 3landa dorea + ai2 doi reprezentani !n viitoarea comi+ie unic. &e punea #i pro2lema +ediului in+tituiilor. (u.em2urgul nu dorea + renune la poziia de capital a C.$.C.4 &emnarea #i ratificarea Aratatului de la <ru$elles ridic o nou pro2lem !n legtur cu numirea mem2rilor Comi+iei unice. >uvernele >ermaniei ,ederale #i 3landei +u+ineau candidatura profe+orului 2allstein la pre#edinia $.ecutivului unificat. >uvernul francez, preconiza in+tituirea unei rotaii la pre#edinie. *ropunerea francez ar fi permi+ !ndeprtarea unui punct important al $uropei +upranaionale. 6n nou compromi+ +e realizeaz. &e !ncredina profe+orului ?all+tein un mandat de #a+e luni. Cum acea+t perioad nu ar fi permi+ in+talarea unei admini+traii unice pre#edintele Comi+iei !l va declina. Aratatul de la <ru$elles intra, cu o !nt1rziere de 1E luni, !n vigoare la 1 iulie 19=@. Criza +e manife+t #i !n funcionarea comunitilor +pecializate : C.$.C.4. #i $uratom. Comunitatea Cr2unelui #i

%:

3elului a cuno+cut o lung perioad de +tagnare. Fnfiinat !ntro perioad confruntat cu penuria de cr2une mecani+mele +ale nu erau adaptate la criza du2l de +upraproducie rezultat din +cderea importanei cr2unelui ca +ur+ de energie #i datorit progre+ului te<nic care a !m2untit ritmul produciei +iderurgice. 5e aceea ela2orarea unei politici comune a energiei cu C.$.$., pentru petrol, #i cu $uratom pentru energia nuclear +e va dovedi foarte dificil. 3poziiile naionale au fo+t puternice !n +tatele productoare de cr2une, ele urmrind meninerea unei activiti mulumitoare !n ace+t +ector. (a +f1r#itul lunii fe2ruarie 1E=:, Fnalta 4utoritate !#i prezenta te+tamentul politic. C.$.C.4. a prefaat o eventual planificare indu+trial. omunitatea European a Ener,iei -tomice !ncepu+e + orienteze #i uneori c<iar + diriDeze activitatea +tatelor mem2re. 4ctivitatea ei avea + fie con+iderat la *ari+ drept periculo+ de +upranaional. (a pre#edinia ei avea + fie adu+ un adver+ar al +upranaionalitii care va lua m+uri de natur +-i limiteze orice manife+tare !n acea+t direcie. *rin urmare $uratom-ul #ia limitat activitile la e.ecutarea programelor numite 7complementare8 care, uneori nu privea dec1t anumite +tate mem2re. Fn numele principiului (ustei restituiri +tatele mem2re +e con+iderau !ndreptite + primea+c +u2 form de comenzi, ec<ivalentul contri2uiei +ale la 2ugetul comun. Comunitatea nu a reu#it + pun la punct planul plurianual de cercetri, +ta2ilit pentru 1 ianuarie 19=%. 5in ace+t motiv *arlamentul $uropean, !n 2: ianuarie 19=9, renun 7la un efort de cercetare #tiinific8, ce ar conduce la !ncetarea activitii $uroatom-ului. Criza a fo+t agravat de ceea ce ma++ media a numit 7rz2oiul filierelor8 Lfilierele fiind un tip de reactorK. ,rana urmrea ca $uratom-ul + +e pronune !n favoarea centralelor atomice de tip francez, !n timp ce partenerii +i erau intere+ai #i de reactoarele de putere #i de in+talaiile americane. >uvernul francez acuza Comunitatea 4tomic c lucreaz !n avantaDul indu+triilor de pe+te 4tlantic. $ra nu numai manife+tarea di+putei privind +upranaionalitatea ci #i a orientrii internaionale a an+am2lului european.

%=

(I. =.Con(erina de la )a"a *+,+ - i importana ei n procesul construciei europene $venimentele din 19=E dau o grea lovitur politicii europene gaulli+te. Invazia Ce<o+lovaciei de trupele 7aliate8, modifica conturul $uropei, enunat de generalul de >aulle , 7de la 4tlantic la 6rali8. 5iplomaia gaulli+t va fi +ever amendat de +cderea credi2ilitii generalului. 5up etapa 7con+olidrii naionale8, +pre final, +trategia lui de >aulle va fi marcat de con+tr1ngeri diver+e. 4l doilea veto francez la candidatura 2ritanic !n C.$.$. nu numai c a contri2uit la o !nrutire a relaiilor cu partenerii, dar a avut efect negativ a+upra ,ranei. Ctre +f1r#itul deceniului 0II al +ecolului trecut inteniile Marii Britanii fa de *iaa Comun +e modific, devenind tot mai favora2ile. 4cordul privind eliminarea principiului maDoritii a facilitat realegerea lui 2arold 4ilson ca prim-mini+tru al Marii Britanii. 5ator diplomaiei comunitare, primul mini+tru depune candidatura oficial a Marii Britanii pentru intrarea !n *iaa Comun, !n mai 19=@, !nainte de !nt1lnirea de la 'oma ocazionat de +r2torirea a zece ani de la tratatul de !nfiinare a C.$.$. Comi+ia C.$.$ +-a pronunat !n favoarea de+c<iderii negocierilor #i a !ntririi +tructurilor comunitare, paralel cu lrgirea ace+teia. 5e >aulle a o2iectat #i fa de acea+t nou !ncercare a Marii Britanii de a intra !n C.$.$. $l avea + e.plice veto-ul de catifea al ,ranei ca fiind determinat de +l2irea economiei engleze prezic1nd c intrarea Marii Britanii !n Comunitate ar fi afectat in+tituiile comunitare #i ar fi tran+format-o !ntr-o zon de li2er +c<im2. Fn di+cuiile de+f#urate la <ru$elles, ,rana #i-a meninut poziia negocierile puteau !ncepe doar dup ce Marea Britanie avea +#i relan+eze economia. *artenerii ,ranei, mai ale+ cei din <enelu$ au reacionat cu violen la ace+t nou veto. *oziia lor era determinat de teama de o <egemonie franco-german !ntr-o $urop interguvernamental #i, de aceea, con+iderau prezena 2ritanic ca o garanie de +u2+tituie la $uropa federal. 0eto-ul a ad1ncit prpa+tia dintre ,rana #i partenerii +i. 4ce#tia vor

%@

con+titui !n cadrul N.4./.3 un Euro,rup la care ,rana refuz + participe. $i vor utiliza cadrul "niunii Europene Iccidentale pentru a continua con+ultrile cu Marea Britanie a+upra Comunitii. ,rana +e !mpotrive#te procedurii a2in1ndu-+e + participe. 'euniunile Con+iliului 6.$.3. +e de+f#oar !n a2+ena ,ranei. Fn cadrul unei !nt1lniri cu am2a+adorul englez ristop.er !oames, % fe2ruarie 19=9, generalul de >aulle dezvolt din nou concepia +a de+pre $uropa comunitar. $l ofer +oluia !nlocuirii +i+temului comunitar printr-o mare zon de li2er+c<im2 cu aranDamente agricole #i un directorat format din ,rana, >ermania, Italia #i Marea Britanie. >ra2a lui ?arold Jil+on de a face cuno+cut coninutul dialogului dintre pre#edintele francez #i &oame+ celor Cinci, !l irit pe de >aulle. $l va conte+ta unele dintre propunerile fcute am2a+adorului 2ritanic. Fn ciuda dezminirii *ari+ului, +candalul a fo+t con+idera2il. Fn acel moment +e prea c de >aulle era pe punctul de a +acrifica +i+temul comunitar. Fn primvara anului 19=9 pierderea 'eferendumului !l determin pe generalul de >aulle + demi+ioneze. 4legerile prezideniale au fo+t c1#tigate de fo+tul prim-mini+tru al generalului, %eor,es 1ompidou care l-a devan+at pe europeni+tul -lain 1o.er. Noul pre#edinte al ,ranei !n politica e.tern urmrea ca +tatul francez + acioneze ca o putere miDlocie, vocaia mondial francez e+tomp1ndu-+e, legturile cu +tatele comunitare devin mai +tr1n+e. 5ezvoltarea economic a rii, intrarea !n Docul concurenial internaional devin o2iectele principale ale diplomaiei +ale. 0a renuna la politica predece+orului +u !n pro2lema aderrii Marii Britanii. (a 1; iulie 19=9, >eorge+ *ompidou afirma c nu avem nici o obiecie de principiu la o posibil aderare a 0arii <ritanii. 3piunea lui *ompidou pentru o apropiere de Marea Britanie +e produce, !n+ #i de teama unei aliane de culi+e !ntre noul cancelar 4illL <randt #i ca2inetul englez. 5e aceea prezena Marii Britanii !n C.$.$. aprea noului pre#edinte francez ca o garanie important fa de greutatea cre+c1nd a >ermaniei.

%E

Ideea unei conferine la vrf a #efilor de +tat +au de guvern al +tatelor comunitare a fo+t lan+at de >. *ompidou !n timpul campaniei de alegeri. 'eluat dup alegerea +a ca pre#edinte, *ompidou vine #i cu precizri privitor la +piritul din care va a2orda con+trucia european. Fn primul r1nd propunea finalizarea aciunii comunitare !n termenele prevzute, fr prelungirea etapei de tranziie care +e !nc<eia la +f1r#itul acelui an. *e al doilea plan +itua aprofundarea vieii comunitare, folo+ind noi politici comunitare1%. &e pronuna pentru lrgirea Comunitilor, a nece+itii realizrii ace+tui lucru, dup o pregtire +erioa+ a Celor Ha+e. 6inalizarea, aprofundarea, lr,irea devine lozinca diplomaiei franceze !n lunile urmtoare. onferina la vrf s-a desf#urat la 2a,a !ntre 1-2 decem2rie 19=9. Fn di+cur+ul +u >.*ompidou reia tripticul +u dar rm1ne la nivelul generalitilor. Caracterul tolerant al prezentrii +ale fcea po+i2il orice +oluie, c<iar #i am1narea lrgirii pe timp lung. Aimes aprecia di+cur+ul ca deplorabil. 4illL <randt, noul cancelar german va !n+uflei !nt1lnirea. $videniaz cele patru raiuni ale lr,irii : aK o am!nare a lrgirii ar fi de natur + paralizeze viaa comunitarA 2K o Comunitate lrgit ar fi mai puternic +-#i menin poziia !n faa giganilor economici #i te<nologici #i +-#i a+ume re+pon+a2ilitile mondialeA cK lrgirea era cu at1t mai nece+ar !n momentul !n care +e !ncerca o apropiere de $+tA dK teama unor +tate de ponderea economiei >ermaniei federale !n Comunitate, le determina + fie favora2ile lrgirii1:. Fn Marea Britanie alegerile generale din iunie 19@; aduc la putere pe con+ervatorul Ed9ard 2eat.. Con+ervatorii vor facilita mult reluarea negocierilor !ntreprin+e de la2uri+tul ?arold Jil+on. Negocierile pentru intrarea Marii Britanii !n *iaa Comun au durat 19 luni, din iunie 19@; p1n !n ianuarie 19@2. 5ificultile negocierilor +unt mult mai redu+e dec1t !n 19=119=". $le +-au de+f#urat pe marginea contri2uiei Marii
1%

(a 1; iulie 19=9 indica domeniile !n care Comunitatea putea realiza progre+e importante : energetic, tran+porturi, dreptul +ocietilor, politica financiar #i monetar. 1: 4luzie la poziia ,ranei !n timpul lui de >aulle.

%9

Britanii la 2ugetul comunitar, rolul lirei +terline ca moned de rezerv #i legturile economice prefereniale cu ommon9eltul. Marea Britanie dorea + fac a2+tracie de prevederile /ratatului de la 'oma, care +tipula ca !n cazul unor importuri e.terne + +e pltea+c la 2ugetul comunitar un anume procentaD. 4cea+ta ar fi preDudiciat intere+ele economice ale Marii Britanii. *ro2lema va da na#tere la un lung contencio+ !ntre Marea Britanie #i partenerii +i. >uvernul 2ritanic +e va dovedi di+pu+ + accepte toate clauzele C.$.$., +ingurele 7favoruri8 +olicitate fiind cele care vizau producia de lactate din Noua Neeland, za<rul din Carai2e #i regimul pe+cuitului. 'ezultatul negocierilor de aderare +-a concretizat !n artea -lb pu2licat !n iulie 19@1. Negocierile cu Irlanda, 5anemarca, Norvegia !ncepute !n +eptem2rie 19@; vizau pro2leme proprii fiecrei dintre cele trei +tate candidate. $le vor fi influenate de +oluiile adoptate pentru Marea Britanie. *olitica agricol, de e.emplu, comun core+punde intere+elor 5anemarcei #i Irlandei, +tate !n care agricultura era un +ector cu mare pondere, dar greu aDu+ta2il Norvegiei. /ariful indu+trial comun putea da na#tere unor pro2leme delicate !ntre candidai. Norvegia mare productoare de aluminiu +e !mpotrivea cererii 2ritanice a unei derogri pentru o preferin comunitar pentru aluminiul canadian. 5reptul de +ta2ilire al cetenilor, regimul pe+cuitului erau alte pro2leme +en+i2ile pe care le ridica lrgirea *ieei Comune. Aratatul de adeziune la 1iaa omun a fost semnat la <ru$elles 22 ianuarie 19@2 at1t de 0area <ritanie, c1t #i de 8anemarca, 5rlanda #i +orve,ia. (a ? ianuarie ?CEO vor adera n mod concret doar 0area <ritanie, 8anemarca #i 5rlanda de +ord?6. Norvegia care a fcut cerere de intrare odat cu celelalte ri a pierdut 7prima lrgire8 !ntruc1t locuitorii +-au pronunat !mpotiv. $a a !nc<eiat un acord de lim2er +c<im2 cu omunitatea lr,it !n mai 19@". 0ica Europ de la !nceputul anilor 19:; a devenit o comunitate de nou mem2ri, populat de 2:= milioane
1=

Fn Irlanda #i 5anemarca +--au de+f#urat referendumu--ri pentru aderarea la C.$.$.. Fn Irlanda E"I din populaie +-a pronunat favora2il, !n timp ce !n 5anemarca a fo+t de =","I.

:;

locuitori, cu o producie anual de @;; milioane dolari, reprezent1nd unul din cei mai importani parteneri !n comerul mondial. Fn noua formul, *iaa Comun va ela2ora programe care viza integrarea. (I. ;.Piaa Comun . cri$a petrolului din *+/0 - *+/12 cri$a monetar i rene"ocierea condiiilor de aderare de ctre Marea 3ritanie 5up lrgirea +a *iaa Comun va fi confruntat cu o puternic criz. 5e acea+t dat criza +e datora nu opoziiei +au atitudinii ,ranei ci ea rezulta din factori noi, e.teriori comunitii : criza petrolului, criza monetar, criza economic #i opoziia Marii Britanii #i a 5anemarcei la integrarea economic #i politic european. *rimele dou vor afecta cel mai mult activitatea C.$.$. riza petrolului a iz2ucnit !n toamna anului 19@", prin declan#area celui de-al patrulea rz2oi ara2o - i+raelian1@, mai ale+ dup ce i+raelienii reu#e+c + +trpung aprarea egiptean #i + treac Canalul de &uez. Fn acel moment lumea ara2 +e coalizeaz !mpotriva +tatului izraelian apel1nd la 7arma8 puternic a petrolului. (i2ia miz1nd pe unitatea lumii ara2e e.portatoare de petrol pentru a determina 3ccidentul + ia poziie !n favoarea $giptului propune ridicarea preului petrolului. >uvernele ara2e din zona >olfului *ier+ic, !ntrunite la GuTeit CitC, la 1= octom2rie 19@", anun ridicarea preului petrolului cu @;I. Mai mult productorii decideau +#i reduc lunar livrrile de petrol cu :I, p1n la evacuarea complet de ctre +tatul evreu a teritoriilor ara2e ocupate. Fn luna decem2rie #a+e +tate productoare de petrol !ntrunite la /e<eran di+cut mrirea preului de dou ori. 5in +eptem2rie 19@" p1n !n +eptem2rie anul urmtor preul petrolului cre#te de patru ori. Hocul petrolier afecteaz puternic +tatele *ieei Comune. Hefii de guverne ai ace+tor +tate !ntrunii !n decem2rie 19@" fac
1@

&upranumit 'zboiul &ipur.

:1

declaraii 2elicoa+e la adre+a +tatelor din Ir,anizaia !tatelor 1roductoare de 1etrol L3.*.$.C.K.&. 6.4. vor adopta o poziie ferm fa de conflictul ara2o-izraelian. *re#edintele +i$on decide convocarea unei conferine a principalelor +tate indu+trializate pentru a crea un front comun al con+umatorilor, un grup de aciune al energiei. *re#edintele american +econdat de +ecretarul de +tat 2enrL &issin,er era adeptul unei 'ealpoliti31E. $m2argoul petrolier e+te apreciat de Ni.on ca o #an+ de a regrupa lumea occidental +u2 conducerea &.6.4. $l !nt1mpin refuzul <otr1t al mini+trului de e.terne francez 0ic.el /obert care preconizeaz o conferin: $uropa - Mrile ara2e. 5in nou ,rana adopt o atitudine de frond !n Comunitatea european. $a refuz + mai vor2ea+c de cooperare politic !n cadrul Con+iliului de mini#tri reunii la Bru.elle+, dar +olicit o reuniune la Copen<aga. *re#edintele *ompidou #i mini+trul +u de e.terne urmreau + p+treze avantaDul ce decurgea din relaiile privilegiate cu rile ara2e, adopt1nd o +ituaie de de+olidarizare fa de partenerii lor. 5ece+ul lui >eorge+ *ompidou, provoac +c<im2area ec<ipei. PalQrL %iscard dREstain, devine noul pre#edinte !n timp ce Mic<el Jo2ert pr+e#te Ouai dX3r+aC. &c<im2ri importante au loc #i la Bonn unde JillC Brandt a tre2uit + demi+ioneze, deoarece unul din cei mai apropiai cola2oratori ai +i, +-a dezvluit a fi fo+t +pion al '.5.>.. Noii deintori ai puterii +unt con+iderai mai 7atlantici8 dec1t predece+orii lor, #i vor favoriza o apropiere a punctelor de vedere american #i european. Fn pro2lema 3rientului MiDlociu +e va aDunge la o cooperare politic !ntre Cei nou, e.prim1nd puncte de vedere comune. Cei nou +-au manife+tat !n mai multe r1nduri, !n +pecial !n cur+ul summit - ului de la Peneia, din iunie 19E;, !n favoarea dreptului pale+tinienilor la o patrie #i pentru evacuarea I+raelului din Ci+iordania #i din >aza. (a 3.N.6 , unde Comunitatea 2eneficia din 19@% de +tatutul de o2+ervator, voturile celor nou, apoi celor dou+prezece +tate +-au manife+tat pentru +oluii comune.
1E

4m2ii manife+tau antipatie fa de con+trucia european..

:2

riza monetar. Inflaia american #i acumularea de dolari !n afara &.6.4. a creat o ameninare pentru +ta2ilitatea monetar a lumii occidentale, !n timp ce +ta2ilitatea paritilor monedelor rilor mem2re ale C.$.$ a facilitat dezvoltarea +c<im2urilor #i punerea !n practic a pieei comune agricole. Fn martie 19@;, un Comitet de !nali funcionari e+te !n+rcinat + +ta2ilea+c un raport a+upra uniunii economice #i monetare. Concluziile 'aportului, depu+ !n octom2rie, au fo+t reluate de Comi+ia C.$.$. Fn primvara anului 19@1 un acord e+te pu+ la punct prevz1nd punerea !n practic progre+iv a 6niunii economice #i monetare. $l cuprindea o tra+are a marDelor de fluctuaie a monedelor europene !ntre ele, fr + +e adopte un mecani+m de con+tr1ngere. Mode+tul plan monetar va determina declan#area unei crize monetare ce va e.ploda !n vara anului 19@1, determin1nd +uprimarea converti2ilitii monedelor europene !n raport cu dolarul #i +ta2ilirea unei ta.e de 1;I pe importurile din &.6.4. Fn urma Conferinei de la Ja+<ington din decem2rie 19@1, care a antrenat o devalorizare a dolarului au fo+t fcute eforturi +u+inute pentru relan+area uniunii monetare. $le +e vor !nc<eia !n 19@2, martie, prin limitarea variaiilor !ntre devizele europene. Fn ciuda tuturor dificultilor 'euniunea de la *ari+ din octom2rie 19@2 a indicat o2iectivele 6niunii economice #i monetare. 'ene,ocierea condiiilor de aderare de ctre 0area <ritanie. 'evenirea la2uri#tilor +u2 conducerea lui 2arold 4ilson avea drept o2iectiv al politicii europene rene,ocierea condiiilor de aderare realizate de con+ervatori promi1nd englezilor po+i2ilitatea e.primrii a+upra meninerii Marii Britanii !n C.$.$. (a 1 aprilie 19@% la (u.em2urg 2ritanicii !nainteaz cererea lor !n #ase puncte : +c<im2uri !n politica agricolA o revizuire a proiectelor de uniune economic #i monetarA o clarificare a proiectelor uniunii europene pentru a +e apra drepturile *arlamentului 2ritanic !n materie de politic regional #i indu+trialA o politic comercial #i de aDutor al dezvoltrii care + fie conform cu intere+ele tuturor +tatelor din CommonTealt< #i cu toate rile mai puin dezvoltateA

:"

e.cluderea uniformitii !n c<e+tiuni de /04. *unctul cel mai delicat a fo+t rezolvat !n timpul summit-ului de la 8ublin din 1;-11 martie 19@: printr-un compromi+ care introducea un 7mecani+m corector8 care permitea Marii Britanii, eventual #i altor +tate ce +-ar fi aflat !ntr-o +ituaie +imilar + o2in timp de #apte ani ram2ur+area parial a contri2uiei lor la 2ugetul comunitar. &igur de +ucce+ul +u, ?arold Jil+on a organizat un referendum !n iunie 19@: pentru con+ultarea poporului englez a+upa meninerii +au nu !n Comunitate. 3 puternic maDoritate, pe+te =@I +-au pronunat !n favoarea meninerii !n C.$.$., !n ciuda reticenelor la2uri#tilor. *atru ani mai t1rziu, c1nd !n fruntea con+ervatorilor +e afla 0ar,aret A.atc.er +unt repu+e !n di+cuie acordurile anterioare. Cu acea+t repunere !n di+cuie lua +f1r#it faza tranzitorie a Marii Britanii !n C.$.$. Motivele 8oamnei de fier erau Du+te, av1ndu-+e !n vedere +ituaia creat. 5e#i Marea Britanie contri2ui+e cu 2;I la veniturile comunitare nu primi+e pentru c<eltuial dec1t 1;I, iar venitul pe cap de locuitor era mai mic dec1t media comunitar, fiind la nivelul Italiei. Ne!nelegerile !n acea+t pro2lem a influenat viaa comunitar pe parcur+ul mai multor ani. 'euniunea de la ,ontaine2leau a Con+iliului $uropean din 19E% printr-un acord definitiv permitea Marii Britanii + o2in o compen+aie, reprezent1nd dou treimi din diferena !ntre ceea ce ea vr+a la 2ugetul comunitar #i ceea ce primea.

!tatele membre ale 2002

onsiliului Europei la nivelul anului

:%

?.-lbania ?CCS 2. -ndorra ?CCJ O. -rmenia 200? J. -serbai(an 200? S. -ustria ?CS6 6. <el,ia ?CJC E. <osnia-2ere,ovina 2002 D. <ul,aria ?CC2 C. e.ia K'ep.H ?CCO ?0. ipru ?C6? ??. roaia ?CC6 ?2.8anemarca ?CJC ?O.Elveia ?C6O ?J..Estonia ?CCO ?S. 6inlanda ?CDC ?6.6rana ?CJC ?E. %eor,ia ?CCC ?D. %ermania ?CS0 ?C.%recia ?CJC 20.5rlanda ?CJC 2?.5slanda ?CS0 22.5talia ?CJC 2O.7etonia ?CCS

2J7ic..enstein 2S.7ituania 26.7u$embur, 2E.0acedonia 2D.0alta 2C.0area <ritanie O0.0oldova O?.+orve,ia O2.Ilanda OO.1olonia OJ.1ortu,alia OS.'omnia O6.'usiaK6ederaiaH OE.!an 0arino OD.!lovacia OC.!lovenia J0.!pania J?.!uedia J2.Aurcia JO."craina JJ."n,aria

?CED ?CCO ?CJC ?CCS ?C6S ?CJC ?CCS ?CJC ?CJC ?CC? ?CE6 ?CCO ?CC6 ?CDD ?CCO ?CCO ?CEE ?CDD ?CJC ?CCS ?CC0

A'revieri

::

4$(& 4+ociaia $uropean a (i2erului&c<im2 BC$ Banca Central $uropean B$I Banca $uropean de Inve+tiii BI'5 Banca Internaional pentru 'econ+trucie #i 5ezvoltare C$4 Comunitatea $uropean de 4prare C$$ Comunitatea $conomic $uropean C$C3 Comunitatea $uropean a Cr2unelui #i 3elului C&C$ Conferina pentru &ecuritate #i Cooperare !n $uropa C3*3 Comitetul politic al 6niunii $uropene C3'$*$' Comitetul reprezentanilor permaneni ai 6niunii $uropene $6'4/3M Comunitatea $uropean a $nergiei 4tomice $6'3 moneda unic european N4/3 3rganizaia /ratatului 4tlanticului de Nord 3C5$ 3rganizaia de Cooperare #i 5ezvoltare $conomic 3$C$ 3rganizaia $uropean de Cooperare $conomic 3N6 3rganizaia Naiunilor 6nite 3*$C 3rganizaia &tatelor *roductoare de *etrol 3&C$ 3rganizaia pentru &ecuritate #i Cooperare !n $uropa *$&C *olitica $.tern #i de &ecuritate Comun a 6niunii $uropene *?4'$ *olonia #i 6ngaria : 4Dutor pentru 'econ+trucia $conomiilor lor &$BC &i+temul $uropean al Bncilor Centrale &M$ &i+temul Monetar $uropean 6$ 6niunea $uropean 6$M 6niunea $conomic #i Monetar

*i'li +ra,ie

:=

1. 4grigoroaiei, Ion, 'omnia interbelic, vol.I, $ditura 6niver+itii 74l.I.Cuza8, 2;;1 2. Bal 4na, Economii n tranziii M Europa Bucure#ti, 199@ entral #i de Est, $ditura 3+car *rint,

". Bar2er, Jo<n ', 5storia Europei 0oderne, $ditura (ider, Bucure#ti, 199" %.RBer+tein, &erge, Milza, *ierre, 5storia Europei, vol. I-0, ed, a II-a, In+titutul $uropean, Ia#i, 199E :. Bertrand, Cri+top<, Europa n balan, $ditura Clavi+, Bucure#ti, 199= =. Bez2aQ<, *ierre, 7TEuropes devant lTEurope, *ari+, 1992 @. Bloc<, Marc, !ocietatea feudal, vol.I-II, $ditura 5acia, CluD-Napoca, 199= E.RBold, $milianACiuperc Ion, Europa n deriv, Ca+a $ditorial 5emiurg, Ia#i, 2;;1 9.RBoniface, *a+cal, 'elaiile Est-Pest ?CJS-?CC?, In+titutul $uropean Ia#i, 199E 1;. Brde+cu, ,au+t, Europa "nit, $ditura MaDada<onda, Bucure#ti, 2;;; 11. Cartou, (oui+, 7T"nion EuropQenne, $dition+ 5allez, 199% 12. Carpentier, JA (e2urn, ,, 2istoire de lTEurope, &euil, *ari+, 1992 1". Ciac<ir, Nicolae, 5storia politic a Europei de la +apoleon la !talin, $ditura 3+car *rint, 199@, Bucure#ti 199@ 1%.RCiuperc, Ion, !tudiu 5ntroductiv, la Martin McCauleC, 'usia, -merica #i 'zboiul 'ece, ?CJC-?CC?, *olirom, Ia#i, 1999 1:. Ciuperc, Ion, AotalitarismulG fenomen al secolului UU, $ditura 6niver+itii 74l.I.Cuza8, 199@ 1=. Ciuperc, Ion, Bold, $milian, -scensiunea nazismului K?C?C?CO6H. um a fost posibilV, $ditura Junimea, Ia#i, 199:

:@

1@.RRR onver,ene EuropeneG 5storie #i societate n epoca modern, $ditura 5acia, CluD-Napoca, 199" 1E. Corm, >eorge+, Europa #i Irientul. 8e la balcanizare la liberalizareG istoria unei moderniti nemplinite, $ditura 5acia, CluD-Napoca, 1999 19.RRR8e la Essen la annes. 5tinerarul strate,iei romne#ti de inte,rare european, $ditura 4cademiei 'om1ne, Bucure#ti, 199: 2;. 5r!m2a, 3vidiu, 5storia culturii #i civilizaiei, vol. I-I0, $ditura Htiinific #i $nciclopedic, Bucure#ti, 19E@ 21. 5uro+elle, Jean Bapti+te, 7TEurope 2istoire de ses peuples, *errin, 199; 22. 5bidem, 2istoire diplomatiBue de ?C?C W nos (ours, 0ie politiVue et relation+, *6,, *ari+, 1991 2". 5uu, 4le.andru, 5deea de Europa #i evoluia con#tiinei europene, $ditura 4ll, 1999 2%.R5uverger, Maurice, Europa de la -tlantic la 8elta 8unrii, $ditura 3megapre+, Bucure#ti, 1991 2:. 5bidem, 7TEurope, dans touts ses Etats, *6,,*ari+, 199: 2=. >ro++er 4lfred, Iccidentalii. Xrile Europei #i !tatele "nite dup rzboi, $ditura 5u &tCle, Bucure#ti, 1999 2@. >CYmZnt, (adi+lau, 1reistoria construciei europene, $ditura ,undaiei pentru &tudii $uropene, CluD-Napoca, 1999 2E. ?amon, 5ominiVue, Geller, Ivan &erge, 6ondements et Qtapes de la construction europQenne, *re++e+ 6niver+itaire+ de ,rance, 199@ 29. ?eller, 4gne+, ,e<er, ,erenc, 8e la :alta la %lasnost, $ditura 5e 0e+t, /imi#oara, 199" "1.R?ermet, >uC, 5storia naiunilor #i a naionalismului n Europa, In+titutul $uropean, Ia#i, 199@ "2. ?orga, Ioan, onstrucie European. Aradiie, realitate perspectiv, $ditura 6niver+itii din 3radea, 199E

:E

"". ?urmuziadi+, >eorge 5., ultura %reciei. -ntic, <izantin, 0odern, $ditura Htiinific #i $nciclopedic, Bucure#ti, 19@9 "%. Iaco2e+cu, Mi<ai, 'omnia #i !ocietatea +aiunilorG ?C?C-?C2C, $ditura 4cademiei '.&.'., Bucure#ti, 19EE ":. Jinga, Ion, "niunea European, 'eliti #i perspective, (uminate., 1999 "=. (eonard, 5icQ, %.idul "niunii europene, /eora, 1999 "@. (iddell, ?art, 5storia celui de-al doilea rzboi mondial, vol.I-II, $ditura 3rizonturi-(ider, Bucure#ti, 199@ "E. (ua#, Mi<aela, 5nte,rarea economic european, $ditura $conomic, 1999 "9. Manolac<e, 3ctavian, 8rept comunitar, $ditura 4ll, Bucure#ti, 199= %;. Manole+cu 'adu, "rmrile marii mi,raii a popoarelor pentru Europa -pusean, Bucure#ti, 19=@ %1. 5bidem, 5storia Evului 0ediu, vol.I-II, $ditura.6niver+itii Bucure#ti %2RRR 0anualul onsiliului Europei, Centrul de informare #i documentare al Con+iliului $uropei la Bucure#ti, Bucure#ti, 1999 %".RMarga, 4ndrei, 6ilosofia unificrii europene, $ditura ,undaiei pentru &tudii $uropene, CluD-Napoca, 2;;1 %%.RMarten+, Jilfried, I Europ #i cealalt, $ditura Metropol, Bucure#ti, 199: %:.RMiron, 5umitru, 5nte,rarea european re,ional, $ditura &Clvi, Bucure#ti, 2;;; %=. Munteanu, 'o.ana, 8rept european. Evoluie, instituii, ordine (uridic, $ditura 3+car *rint, Bucure#ti, 199= %@. Mure#anu, Camil, Europa modern, $ditura 5acia, CluD-Napoca, 199@ %E. Nec<ita, 0a+ile C., 5nte,rare European, $ditura 5e#teptarea, Bacu, 199=

:9

%9. 3ppen<eim, Jalter, Europa #i despoii luminai, $ditura 4ll, Bucure#ti, 199E :;.R*a+cal, ,ontaine, onstrucia european de la ?CJS pn n zilele noastre, In+titutul $uropean, Ia#i, 199E :1. *un, Nicolae, *un, 4drian Ciprian, 5storia construciei europene, $ditura ,undaiei pentru &tudii $uropene, CluD-Napoca, vol.I-II, 2;;; :2. *ordea, >., Ir,anisme de securitate internaional, $ditura Cartea 'om1nea+c, Bucure#ti, 19%= :". *rede+cu, Bianca. 8rept instituional comunitar, $ditura Cardinal, Craiova, 199: :%. *rofiroiu, 4lina, *rofiroiu, Mariu+, 5ntroducere n realitile europene, $ditura $conomic, 1999 ::. 'omano, &ergiu, incizeci de ani de istorie mondial. 1acea #i rzboaiele de la :alta pn n zilele noastr, $d.,undaiei Culturale 'om1ne, Bucure#ti, 1999 :=. 'ot<+c<ild, Jo+ep<, Yntoarcerea la 8iversitate. 5storia politic a Europei entrale #i de Est dup -l doilea 'zboi 0ondial, ediia a II-a, $ditura 4ntet, 199@ :@. &avu, 5ana 0ictoria, 5nte,rare european, $ditura 3+car *rint, 199= :E. &oulet, Jean-,ran[oi+, 5storia comparat a statelor comuniste din ?CJS pn n zilele noastre, *olirom, Ia#i, 199E :9. /aClor, 4lan, Iri,inile celui de-al doilea rzboi mondial, *olirom, Ia#i, 1999 =;. /i+mneanu, 0ladimir, +oaptea totalitar, $ditura.4t<ena *u2li+<ing and *rinting, Bucure#ti, 199: =1. RRR "n concept romnesc privind viitorul "niunii Europene, *olirom, Ia#i =2. 0oCenne, B, 2istoire de lT5dee europQenne, *ari+, *aCot, 19=9 =:.RJandCcz, *iotr, 1reul libertiiG I istorie a Europei centrale pn n prezent, $ditura 4ll, Bucure#ti, 199E ==. Norg2i2e, C<arle+, onstrucia European. Arecut, prezent, viitor, $ditura /rei, 199E

=;

=1