Cap.9 CAND JUDECAM FANTOMELE, INGERII, SI LOCURILE SFINTE Cum ar trebui sa interpretam umea spiritua a!

Atunci cnd Isus i-a scos afara pe demoni din omul posedat, ei au cerut permisiunea sa intre in porci, iar Isus lea dat-o.(Marcu 5:13). Atunci cnd o persoana in care locuieste un duh rau moare, acest duh tb sa-si aseasca un nou loc. Acest lucru pare ade!arat mai ales in caul mortilor !iolente. Aceste duhuri !or lua numele si infatisarea celui mort si !or aparea din cnd in cnd pretin"and ca sut persoana respecti!a. Asemenea entitati sunt duhuri rele,care #oaca adesea rolul $fantomei prietenoase%. &n medium care contactea"a mortii !orbeste de fapt cu duhul rau care a forma celui decedat. ' usor de inteles de ce (iblia numeste aceste spirite duhuri familiare, pt ca ele sunt familiari"ate cu persoana a carei infatisare o iau.( )e!itic 1*:31+,-:.,,/+ 0eut 11:11+ 1 2am ,1:/). 3el ce !orbeste cu ortii e facut sa creada ca el comunica cu cel decedat. ()uca 1.:1*-31) Nici un fel de informatie despre viata de dupa moarte care vine de la spirite sau spiritisti nu este demna de incredere. Cei care se intorc spre lumea oculta pt cunoasterea vieti de dupa moarte sau pt a comunica cu cei plecati sunt indusi in eroare. In"ierea in#eri $r Asta"i a!em emisiuni dedicate minunilor, in erilor, fenomenelor spirituale de orice fel.(Touched by an Angel=Atins de un inger). 2unt emisiuni incarcate de o teolo ie culturala care intareste conceptiile pre!alente despre om si 0. 4rin portreti"area placuta a oamenilor cu probleme a#utati de mesa eri ceresti, aceste idei arunca o renada chiar in mi#locul '!an heliei. Aceste po!esti cu in eri presupun ca oamenii sunt buni in esenta, nu niste pacatosi care au ne!oie de harul lui 0. Acest lucru intareste mitul popular ca nu pacatul e problema noastra, ci noi tb sa ne in!in em sentimentu de alienare si sa luam la cunostinta faptul ca a#utorul lui 0 e la indemana. 0in fericire, !ine un $in er% ca sa puna capat cri"ei si ideea ca macar cine!a a reusit sa stabileasca contact cu 0 e foarte rela5anta. 0in moment ce o conceptie resita despre om duce la o conceptie resita despre 0, nu ar tb sa ne surprinda ca 0umne"eul pre"entat de cultura moderna e unul care poate fi abordat de oricine,oricand si in orice fel. Ce ne "$m %a&e &u p$"esti e 'espre in#eri, &u re atari e in &are niste in#eri inter"in &a sa sara in a(ut$ru un$r $ameni! 6oi nu putem !edea mereu diferenta dintre in erii rai sau buni. Ingerii rai sunt dispusi sa faca cat se poate de multe concesii pt a-i insela pe cei care nu vegheaza. Ingerii intunericului se prefac a fi niste ingeri ai lumnii, pt ca oamenii sa nu aiba habar de identitatea lor. ). In#erii rai sunt 'ispusi sa "esteas&a $ '$&trina e"an#*e i&a s$ i'a Marcu 1:,7+5:/- acesti demoni ar fi putut sa semne"e o marturisire de credinta ce afira ca 3ristos e $2fatul lui 0umnen"eu% sau $8iul 0umne"eului preainalt%. 0emonii nu fac asemenea marturisiri de buna!oie sau cu bucurie. 0ar cnd se afla in pre"enta lui 3ristos sau cnd incearca sa insele, ei !or marturisi o doctrina corecta. +. In#erii rai "$r imita 'a&a se p$ate mira&$ e e %a&ute 'e Crist$s. , 9es.,:* . 2atan e dispus sa dea ce!a bun in schimbul ascultarii oarbe. 6u e posibil sa distin em intotdeuna binele de rau. 6u e intelept sa se na!i he"e pe marile metafi"icii fara o harta, o calau"a care sa ne a#ute sa numim aceste fiinte an elice cum sunt in realitate. ,. In#erii &$rupti au in esenta a&e easi puteri &a in#erii buni. In erii rai pot face pt 2atan multe lucruri asemenatoare cu cele pe care le fac in erii lui 0. 4rincipalul obiecti! al lui 2atan e sa raspandeasca o doctrina falsa, sa intareasca o conceptie culturala despre 0. 9b sa spunem cu indra"neala ca minunile $bune% pot fi re"ultatul acti!itati unor in eri $rai%. Obser"area 'i%erentei In ce fel !om interpreta sal!arile dramatice, !indecarile si a#utorul dat unor oameni care sunt in situatii disperate: 3e putem spune despre relatarile despre $inter!entiile di!ine% ale unor fiinte an elice care fac ca totul sa iasa bine, indiferent de ce anume cred oamenii respecti!i despre 3ristos: ). In#erii buni ai ui D sunt trimisi sa ii a(ute '$ar pe &$piii ui D '!rei 1:17 +. In#erii buni ai ui D ii (u'e&a pe &ei ne&$n"ertiti 1

2unt trimisi uneori in eri si la cei necon!ertiti numai pt a-i #udeca. (in erii care au fost trimisi la A!raam cu misiunea de a e5ecuta #udecata asupra 2odomei si ;omorei)+ , 4t ,:/ In Apocalipsa, in erii se implica direct in e5ecutarea #udecatilor asupra celor care nu au !enit sub protectia #ertfei lui 3ristos( in cap.17 apar mai multi in eri care anunta #udecata: !s 1-, !s 11, 1*+ 1*:1/-11) 'misiunea $Atins de un in er% nu ii repre"inta pe in eri !enind sa ii #udece pe cei rai. Acesti in eri de la <oll=>ood fac intotdeauna fapte bune pt toti indiferent de ceea ce cred ei despre 0. aca spiritualitatea nu e bazata pe autoritatea !ibliei, ea va da nastere intotdeauna la superstitie si la o generatie credula. ;alateni 1:1 Minuni e %a&ute in $&uri s%inte Ce putem spune 'espre minuni e &are au a"ut $& in L$ur'es! Multi dintre pelerini spun ca e5perienta lor ia facut in stare sa-si accepte boala+ in acest loc e o atmosfera de prietenie,pace ,de!otament reli ios, in ciuda spirtului comercial foarte pre nant+ numai un mic procent din bolna!i care !in aici sunt !indecati. Ii face cinste bisercii catolice faptul ca minunile nu sunt acceptate fara do!e"i. 'ste ne!oie ca cine!a sa faca cel putin , minuni pt a fi declarat sfant de biserica catolica. 9eoria spune ca un sfant e acti! dupa moarte,raspunde la ru aciuni,mi#loceste pt cei suferin"i. Medicii recomanda adesea un pelerina# la )ourdes pt cei care sufera de o boala incurabila, stiind ca aceasta e ultima lor speranta. 3ei ce se intorc ne!indecati nu dau !ina pe 8ecioara, ci pe ei insisi. 2e spune ca )ourdes poate schimba dispo"itia mintii cui!a si de aceea si dispo"itia trupului. -Minunile de la )ourdes sunt asemanatoare cu cele despre care !orbeste 2tiinta 3restina. -multe !indecari sunt incomplete. 0ar de cate ori 3ristos si apostolii au facut o minune in 69, aceasta a fost completa,deplina,instantanee. -la )ourdes toata lumea e in!itata sa se lase !indecata, indiferent de con!in erile doctrinare. 0ar minunile din 69 au fost facute celor care au inteles ca 3ristos e sin ura cale spre 0 si de aceea aceste minuni erau facute $in 6umele )ui%. ( 8apte 1:*+ ,1-,3+ Ieremia /:11+77:1/-,5). ' posibil sa beneficie"i de pe urma unei inchinari false+ e posibil sa pretin"i ca ai a!ut parte de minuni. Insa nici macar aceste $minuni% nu #ustifica doctrinele resite. 2in ura speranta de a interpreta corect un miracol imlica studierea atenta a conte5tului doctrinar in care acesta a fost facut. !iblia nu tolereaza minunile facute de orice fel de persoane sau de orice fel de dumnezei. A se spune ca nu conteaza ce crezi inseamna ca nu conteaza de fapt in numele carui esti vindecat.. "#atei $%&'&&( Nu tot ce e miraculos vine de la umnezeu. ? urmarire a aparitiilor miraculoase ale Mariei distra atentia de la minunile lui 3ristos si de la '!an helie. Multi na!alesc in locurile in care se spune ca apare Maria. 3atolicismul oficial nu condamna aceste credinte si practici eretice.( catolicism amestecat cu superstitii pa ane). 0in moment ce aceste !indecari intra in aceeasi cate orie cu cele ale 2tiintei 3restine sau a Miscarii 6e> A e, tb sa !orbi despre posibilitatea ca ele sa fie lucrarea lui 2atan, care face tot ce-i sta la indemana pt a insela prin $binele% p care-l face. '5ista numai doi $facatori de minuni% in uni!ers. aca nu urmam invatatura )cripturii, putem fi inselati de minuni care vin din partea cealalta a lumii spirituale. octrina corecta si motivatia corecta sunt cerintele minime pe care tb sa le avem pt a accepta o minune ca venind din partea lui umenzeu.