Mineral Ogie

1
DETERMINATOR
MINERALOGIE
CAIET DE LABORATOR
2
Cuprins
SILICAI ........................................................................................................................................ 3
TECTOSILICAI ....................................................................................................................... 3
CUAR................................................................................................................................... 3
FELDSPAII .......................................................................................................................... 7
FELDSPATOIZI................................................................................................................... 20
NEZOSILICAI ....................................................................................................................... 25
SERIA OLIVINEI ................................................................................................................ 25
GRUPA GRANATILOR...................................................................................................... 29
GRUPA SILICATILOR DE ALUMINIU............................................................................ 32
STAUROLIT ........................................................................................................................ 36
SFEN (TITANIT) ................................................................................................................. 38
NEZO-SOROSILICAI ........................................................................................................... 40
ZOIZIT.................................................................................................................................. 40
GRUPA EPIDOTULUI ........................................................................................................ 41
CICLOSILICAI ...................................................................................................................... 45
TURMALINA....................................................................................................................... 45
FILOSILICAI ......................................................................................................................... 48
GRUPA MICELOR.............................................................................................................. 48
GRUPA CLORITELOR....................................................................................................... 54
GRUPA MINERALELOR SERPENTINICE ...................................................................... 57
INOSILICAI ........................................................................................................................... 60
PIROXENII........................................................................................................................... 60
AMFIBOLII.......................................................................................................................... 71
CARBONATI ............................................................................................................................... 81
FOSFAI ...................................................................................................................................... 85
3
Fig.1. Forma cristalografica
a cuarului
SILICAI
TECTOSILICAI
CUAR
SiO
2
32 sau 622
Numele: probabil de origine saxona.
Proprietati fizice macroscopice
Habitus: prismatic, columnar;
Tracht: prisma } 0 1 10 { cu fete striate orizontal terminata cu
combinata cu rombedru pozitiv } 1 1 10 { si negative } 11 10 { , uneori
aproape egal dezvoltate, dand impresia unei dipiramide hexagonale;
Macle: Dauphinde penetratie cu c ax de macla; Brazilianade
penetratie cu } 0 2 11 { plan de macla; Japonezade contact cu } 2 2 11 { plan de macla;
Forma concresterilor minerale: paralele, microgranulare, macrogranulare;
Clivaj: absent;
Culoare: incolor sau colorat allocromatic in diverse nuante;
Luciu: sticlos, uneori gras;
Transparent la translucid;
H: 7;
G: 2.65;
Alte proprietati: foarte rezistent la alterare.
Caractere diagnostice:
Proprietati fizice microscopice
Contur: in general anhedral;
Clivaj: absent;
Macle: rare (vezi propeietati macroscopice);
- duritatea ridicata
- rezistenta la alterare
- forma cristalografica
- se deosebeste de feldspati prin absenta clivajului
si rezistenta la alterare
4
Refringenta: c: 1.553; e: 1.544;
Culoare si pleocroism: incolor
Birefringenta: o: 0.009;
Alte observatii:- incluziuni fluide;
- extinctie ondulatorie frecventa;
- rezistent la alterare.
Varietati de silice:
* macrocristaline:
- cristal de stanca cristale bine dezvoltate, transparente si incolore;
- laptos alb, - cristale cu incluziuni fluide fine si cu luciu mai degraba gras;
- ochi de tigru pseudomorfoza de cuart fibros galben dupa crocidolit (amfibol);
- ametist violet si transparent;
- roz roz rosiatic, rar in cristale mari; continut redus de Ti
4+
;
- citrin galben si transparent;
- morion fumuriu si semitransparent;
-aventurin incluziuni fine de hematit (rosu) sau mice cromifere (verde)
* microcristaline:
fibroase = CALCEDONIE (cuart fibros):
- carnelian calcedonie rosie;
- crhysoprase calcedonie galbena colorata de oxidul de Ni;
- agat format prin alternanta unor strate de calcedonie cu culori si porozitati
diferite depuse in cavitati, paralele cu peretii cavitatilor;
- onix calcedonie dispusa in starte paralele; sardonix - varietatea in bezni plane
colorate alternativ in alb si negru;
- agat de muschi calcedonie alba care contine agregate asemanatoare muschiului
de pamant formate din oxizi de Mn bruni sau negri;
- lemn silicifiat sau agatizat consta in general din calcedonie rosie sau bruna
care a inlocuit materia lemnoasa;
- relieful slab
- prezenta incluziunilor fluide
- rezistenta la alterare
- birefringenta scazuta
- se deosebeste de balsamul de Canada prin anizotropie, iar de feldspati prin
absenta clivajului, a alterarii si prin macle (vezi feldspati)
5
*granulare:
- jasp cuart microcristalin granular, in general de culoare rosie, galbena sau
bruna, culori datorate particulelor coloidale de oxizi de Fe;
- prase asemanator jaspului, dar colorat in verde;
- chert-ul si cremenea calcedonie opaca masiva, de obicei alba galben pal,
cenusie, sau neagra care apar ca noduli sau strate in rocile sedimentare.
6
Fisa de identificare a mineralelor
Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Culoare si pleocroism:
Relief:
Birefringenta:
:
Ordin de birefringenta:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
7
FELDSPAII
Majoritatea feldspatilor pot fi clasificati din punct de vedere al chimismului cu
ajutorul diagramei ternare din fig.2.
Fig.2 Diagrama echilibrului de faze in seria feldspatilor
Pentru intelegerea relatiei dintre feldspati nu este suficienta caracterizarea
chimica, ci este necesara si cea structurala, avand in vedere polimorfismul determinat in
principal de temperatura. Astfel, termenii puri ai seriei feldspatilor prezinta mai multe modificatii
de temperatura:
- feldspatul de K:K[AlSi
3
O]
8
prezinta mai multe faze structurale:
- sanidina (monoclinic) faza de temperatura ridicata;
- ortoza (ortoclaz) (monoclinic) faza de temperature moderata;
- microclin (triclinic) faza de temperatura scazuta;
Observatie: Varietatea adular intalnita in literatura nu constituie o faza
structurala aparte, ci este o varietate de ortoza caracterizata printr-o morfologie si o ocurenta
specifica.
- feldspatul de Na: Na[AlSi
3
O]
8
prezinta mai multe faze structurale:
- high-albit - faza de temperatura ridicata;
- intermediate-albit - faza de temperatura moderata;
- low-albit - faza de temperatura scazuta.
La aceste faze simetria se modifica treptat de la cea monoclinica la cea triclinica
pe masura scaderii temperaturii.
8
Observatie: Varietatea periclin intalnita in literatura nu constituie o faza
structurala aparte, ci este o varietate de albit caracterizata printr-o morfologie si o ocurenta
specifica.
- feldspatul de Ca: Ca[Al
2
Si
2
O]
8
= anortit (triclinic) nu se folosesc denumiri
diferite pentru faze de temperaturi diferite.
Feldspatii se pot trata prin luarea in considerare doua serii binare:
-
feldspati alcalini (K,Na)[AlSi
3
O]
8;
- feldspati plagioclazi (Na,Ca)[Al
1-2
Si
3-2
O]
8.
Cele doua serii prezinta caracteristici particulare din punct de vedere structural si
al proprietatilor fizice.
Feldspatii alcalini
(K,Na)[AlSi
3
O]
8
Termeni mai importanti:
- de temperatura ridicata:
- sanidina (monoclinic) - 0-63% Ab;
- anortoza (anortoclaz) (triclinic) - 63-90% Ab;
- high-albit (monoclinic) - 90-100% Ab;
- de temperatura moderata:
- ortoza (monoclinic) - 0-15% Ab;
- intermediate-albit (triclinic) - 90-100% Ab;
- de temperatura scazuta:
- microclin (triclinic) ~ 0-10% Ab;
- low-albit (triclinic) - 90-100% Ab.
Din punct de vedere al proprietatilor fizice, feldspatii alcalini se pot clasifica in 4
serii:
- high-albit high-sanidina
- solutie solida continua cu modificarea simetriei de la monoclinic la triclinic la
63% Ab;
- termenii acestei solutii solidesunt: sanidina, anortoza (anortoclaz) si albit.
- high-albit low-sanidina
- solutie solida limitata;
9
- structurile de dezamestec constituite din doua faze (sanidina si anortoza) se
numesc criptopertite (nu sunt vizibile nici macroscopic nici microscopic).
- low-albit ortoza (ortoclaz)
- low-albit - microclin
- solutii solide mai limitate;
- structurile de dezamestec constituite din doua faze (ortoza/microclin si albit)
se numesc macropertite daca sunt vizibile macroscopic (PIATRA LUNII) sau micropertite daca
sunt vizibile microscopic.
Feldspatii plagioclazi
(Na,Ca)[Al
1-2
Si
3-2
O]
8
Constituie o solutie solida binara discontinua. Termenii cu compozitie
intermediara au primit denumiri conventionale in functie de continutul in anortit:
- albit: 0-10% An
- oligoclaz: 10-30% An;
- andezin: 30-50% An;
- labradorit: 50-70% An;
- bytownit: 70-90% An;
- anortit: 90-100% An.
O caracteristica importanta a feldspatilor plagioclazi o constituie zonalitatea
cristalelor, variatia compozitiei chimice dinspre centru spre periferie. In functie de modul in care
variaza chimismul, distingem trei tipuri de zonalitate:
- zonalitate normala: concentratia de anortit scade spre periferia cristalului;
- zonalitate inversa: concentratia de anortit creste spre periferia cristalului;
- zonalitate recurenta: concentratia de anortit variaza neregulat.
Determinarea microscopica a tipului de zonalitate se realizeaza cu ajutorul
reliefului. Indicii de refractie cresc in seria plagioclazilor cu cresterea concentratiei de anortit.
Astfel, daca relieful este mai ridicat spre periferia cristalului, zonalitatea este normala, daca
scade este inversa, iar daca variaza neregulat este recurenta. Pentru a observa variatia reliefului
spre periferia cristalului se urmareste sensul deplasarii franjei lui Becke care delimiteaza benzile
cu chimism diferit.
10
Transformarile feldspatilor
Pe langa proprietatile fizice, transformarile feldspatilor furnizeaza informatii
importante privind compozitia chimica a acestora:
- toti feldspatii se transforma in caolinit (mineral argilos de Al);
- feldspatii alcalini trec in sericit (mineral argilos de K);
- feldspatii plagioaclazi trec intr-o asociatie formata din zoizit, clinozoizit si
epidot, transformare numita saussuritizare.
Proprietatile fizice ale celor doua serii de feldspati vor fi tratate in doua tabele:
unul pentru proprietati fizice macroscopice, celalalt pentru proprietati fizice microscopice.
Aceste tabele vor scoate in evidenta proprietatile specifice feldspatilor ca grupa specifica,
proprietatile particulare ale celor doua serii (alcalini si plagioclazi), precum si particularitatile
diferitilor termeni mineralogici mentionati.
DETERMINAREA OPTICA A FELDSPATILOR
Feldspatii reprezinta o grupa de minerale cu o serie de caracteristici comune. In
tabelul anexat care cuprinde proprietatile microscopice sunt aratate caracterele comune.
Principalele caracteristici optice ale feldspatilor sunt:
- relieful foarte slab (pozitiv sau negativ);
- culorile de interferenta cenusiu-alb de ordinul I.
Determinarea unui feldspat urmareste cateva etape succesive:
A. Principala problema care se pune in incadrarea unui mineral in grupa
feldspatilor este diferentierea fata de cuart. Astfel, principalele deosebiri dintre cuart si
feldspati sunt urmatoarele:
- feldspatii prezinta clivaj, cuartul nu;
- cuartul este caracterizat prin prezenta a numeroase incluziuni fluide;
- feldspatii sunt foarte frecvent transformati in caolinit sau sericit/saussurit, in
timp ce cuartul este foarte rezistent la alterare;
- feldspatii prezinta macle caracteristice si zonalitate (in functie de seria careia ii
apartin);
- cuartul are aproape totdeauna un contur anhedral (margini crenelate), in timp
ce feldspatii prezinta frecvent contur euhedral cu forme caracteristice;
- feldspatii au caracter optic biax, cuartul este uniax.
11
B. Urmatoarea problema care se pune este incadrarea feldspatului de
determinat intr-una din cele doua serii chimice (alcalini sau plagioclazi). Aceasta presupune
considerarea acelor proprietati specifice fiecarei serii (vezi tabel). Vom rezuma in cateva cuvinte
aspectele distinctive ale celor doua serii:
feldspatii alcalini:
- relief negativ;
- macle simple sau in gratar;
- transformarea in sericit;
feldspatii plagioclazi:
- relief de la negativ la pozitiv;
- macle polisintetice simple sau complexe;
- saussuritizarea.
Observatie: Nu in orice situatie este usor de stabilit seria din care face parte un
feldspat, in special in cazul cristalelor nemaclate.
C. Dupa incadrarea unui cristal intr-una dintre serii, urmeaza determinarea mai
exacta a termenului mineralogic in care se incadreaza. Caile care se urmaresc depind de seria din
care face parte cristalul respectiv:
Determinarea feldspatilor alcalini urmareste proprietatile specifice ale acestora
(vezi tabel). Principala problema este incadrarea cristalului in grupa feldspatilor
monoclinici/triclinici. Pentru aceasta se urmaresc urmatoarele elemente:
- formele cristalelor;
- unghiurile dintre fete si unghiurile de clivaj;
- tipurile de macle.
Dupa aflarea sistemului de cristalizare monoclinic/triclinic se determina unghiul
de extinctie maxim si alungirea optica pentru determinarea mai exacta a feldspatului (vezi tabel).
Determinarea feldspatilor plagioclazi utilizeaza in principal masurarea
unghiului de extinctie, determinarea alungirii optice si a reliefului. Metodele folosite sunt
multiple. Vom descrie aici una dintre metode care este mai usor de utilizat.
a) Se aleg cristale maclate polisintetic dupa legea albitului, sectionate
perpendicular pe (010). Criteriul de selectie este unghiul de extinctie si anume extinctia simetrica
a indivizilor pari si impari ai cristalului (unghiul de extinctie a indivizilor impari trebuie sa fie
12
egal cu cel al indivizilor pari (fig.3). Se fac masuratori pe mai multe cristale, alegandu-se unghiul
maxim masurat.
Fig.3. Extinctia simetrica a plagioclazilor maclati
dupa legea albitului in sectiuni perpendiculare pe (010)
b) Se determina relieful unui numar cat mai mare de cristale ale aceluiasi feldspat.
In fig. 4 se observa variatia indicilor de refractie cu concentratia de anortit: relieful este initial
negativ, iar la o anumita concentratie de anortit devine pozitiv. Astfel, dependenta reliefului de
concentratia in anortit este urmatoarea:
- 0-6% An: relief negativ in orice directie;
- 6-30% An: relief negativ/pozitiv in functie de orientarea sectiunii;
- 30-100% An: relief pozitiv in orice directie.
Fig.4 Diagrama de determinare a continutului in anortit al plagioclazilor
pe baza unghiului de extinctie masurat la cristalele maclate
dupa legea albitului in sectiuni perpendiculare pe (010)
c) Se determina alungirea optica a cristalelor la care s-a determinat extinctia.
d) Se foloseste diagrama din fig. 4 pentru determinarea procentului de anortit
urmarind cateva reguli:
13
- daca alungirea optica este negativa, se ia pe diagrama direct ungiul de extinctie
determinat; in plus, stim ca procentul de anortit este < 75%;
- daca alungirea optica este pozitiva, se ia pe diagrama complementul ungiului de
extinctie (90-unghiul determinat); in plus stim ca ca procentul de anortit este > 75%;
- daca relieful este negativ in orice directie, inseamna ca procentul de anortit este
< 6% si se considera intersectia orizontalei extinctiei cu ramura stanga a curbei pentru
determinarea mai exacta a procentului de anortit;
- daca relieful este negativ si pozitiv, inseamna ca procentul de anortit este cuprins
intre 6 si 30%, iar intervalul concentratiei de anortit este dat de punctele de intersectie ale
orizontalei extinctiei cu ambele ramuri ale curbei;
- daca relieful este pozitiv in orice directie, inseamna ca procentul de anortit este
> 30% si se considera intersectia orizontalei extinctiei cu ramura dreapta a curbei pentru
determinarea mai exacta a procentului de anortit
Fig. 6. Maclele feldspatilor:
a) macla Carlsbad de alipire; b) macla Carlsbad de intrepatrundere;
c) macla Baveno, d) macla Manebach; e) macla albitului (simpla);
f) macla periclinului (simpla); g) macla albitului (polisintetica);
h) macla polisintetica albit-periclin la microclin;
i) macla polisintetica albit-periclin la anortoza
14
Fig. 7. Orientarea optica a sanidinei Fig.8. Orientarea optica a ortozei:
a) alungita dupa axul a; b) alungita dupa
axul c
Fig.9. Orientarea optica a anortozei Fig.10. Orientarea optica a
microclinului
15
Fig.11. Diferite aspecte ale structurilor micropertitice
16
Fig.12. Variatia indicilor de refractie, a birefringentei
si a unghiului 2V la plagioaclazi
Fig.13. Orientarile optice ale termenilor extremi
ai plagioclazilor: a) albit; b) anortit
17
PROPRIETATI FIZICE MACROSCOPICE
Proprietati
FELDSPATI ALCALINI FELDSPATI PLAGIOCLAZI
Sanidina Ortoza Anortoza Microclin Albit-anortit
Simetrie 2/m
1
1
Unghiuri
cristalografice
| ~ 116
o~9093
| ~ 116
~8790
o~ 90
|~116
~ 88
o ~ 9394
| ~ 116
~ 87891
Habitus tabular prismatic dupa x sau z prismatic, tabular
Tracht
(orientari optice)
pinacoid
{001},{010}, 01} 1 {
si prisma {110}
pinacoid {001},
{010}, 01} 1 { , 01} 2 {
si prisma {110}
pinacoid {001},
{010}, 01} 2 { ,
{110}, 10} 1 {
pinacoid {001},
{010},
01} 2 { , {110} 10} 1 { ,
} 1 {11 , } 11 {1
pinacoid/pedion {001}, {010},
{110}, 10} 1 { , } 1 {10
Macle
(fig.6)
Carlsbad de intrepatrundere cu
axul [001]sau de alipire cu axul [001
Baveno cu axul perpendicular
pe (021) si planul (021) ] si planul (010)
Manebach cu axul perpendicular
pe (001) si planul (001)
Macla complexa albit-periclin
(polisintetica)
= macla in gratar
Macle polisintetice:
Macla albitului cu axul perpendicular
pe (010) si planul (010)
Macla periclinului cu axul [010] si
planul (h0l)
Macle complexe=combinatii de macle simple si polisintetice:
Macla albit-Carlsbad cu axul perpendicular
pe z si planul (010)
Clivaj
perfect {001} si {010};
slab {100}, {110}, si 01} 2 {
perfect {001} si {010}; slab {100},
{110}, 10} 1 { , {201} si 01} 2 {
perfect {001}, bun {010}
Culoare normal incolori sau albi, dar pot fi roz, galbeni, rosii sau verzi
Luciu sticlos, mat la cristalele transformate
H 6 6-6
1/
2
6 6-6
1/
2
G 2,56-2,62 2,55-2,63 2,56-2,62 2,56-2,63 2.62-2.76
Carcatere
diagnostice
specifice
trachtul, unghiurile o si de 90,
macle simple
greu de deosebit intre ei
trachtul, unghiurile o si diferite de 90, macle polisintetice
generale
Duritate ridicata, doua plane de clivaj perfect/bun, culori in general deschise, macle caracteristice
Se confunda usor cu cuartul, de care se deosebesc prin urmatoarele caracteristici;
- prezinta clivaj (cuartul nu);
- se altereaza, capatand un aspect laptos (prafos); cuartul este rezistent la transformare, mentinandu-si luciul sticlos.
18
PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE
Proprietati
FELDSPATI ALCALINI FELDSPATI PLAGIOCLAZI
Sanidina Ortoza (ortoclaz) Anortoza Microclin Albit-anortit
monoclinica C2/m triclinica C-1 triclinica C-1 pana la P-1
Unghiuri
cristalografice
| ~ 116 o~9093
| ~ 116
~8790
o~ 90
|~116
~ 88
o ~ 9394
| ~ 116
~ 8791
Contur frecvent euhedral
Forme particulare dreptunghi, cu colturile opuse taiate paralelogram, paralelogram cu colturile opuse taiate
Clivaj perfect {001} si {010};
slab {100}, {110}, si 01} 2 {
perfect {001} si {010}; slab {100}, {110}, 10} 1 { ,
{201} si 01} 2 {
perfect {001}, bun {010}
Macle
(fig.5)
Macle simple:
Carlsbad, Baveno Manebach
Macla complexa polisintetica albit-periclin
= macla in gratar
Macle polisintetice:macla albitului; macla periclinului
Macle complexe: macla albit-Carlsbad
Refringenta

1,5181,524
1,5221,529
1,5221,530
1,5181,520
1,5221,524
1,5221,525
1,5241,526
1,5291,532
1,5301,534
1,5141,520
1,5181,524
1,5211,526
1,5271,577
1,5311,585
1,5381,590 (fig. 3, 11)
Culoare incolori
Birefringenta- 0,0050,006 0,0050,006 0,0060,007 0,0070,013 (fig.11)
Extinctie :c = 20
o:a ~ 6
|:c = 13-21
o:a = 5-14
|:c ~ 20
o:a ~ 10
:b ~ 5
:a pe (010) ~ 10-
12
|:c = 18
o:a = 18
:b = 18
:c pe (010)= 14-21
:a pe (010) si (001)= 4-12
vezi textul explicativ si fig. 4
Alungire optica + +/- - pentru 0-75% An; + pentru 75-100% An
(vezi orientari optice)
PAO (010) diferite pozitii perpendicular pe (010) diferite pozitii, perpendicular pe (010) (fig.12)
2V 2Vo = 63-15 2Vo = 35-50 2Vo = 42-52 2Vo = 66-68 (fig.11)
Alte observatii prezinta structuri specifice de dezamestec = micropertite
(fig. 10)
Cristalele prezinta foarte frecvent zonalitate
normala, inversa sau recurenta (vezi text)
Caractere
diagnostice
generale Feldspatii sunt minerale incolore, cu relief slab (pozitiv sau negativ), cu birefringenta scazuta (culori de interferenta de ordinul I: cenusiu-alb)
Se deosebesc de cuart prin prezenta clivajului (doua directii principale), prin maclele specifice si prin faptul ca se altereaza foarte usor
de serie Feldspatii alcalini se disting prin relieful negativ, macle simple/in gratar, structuri micropertitice Feldspatii plagioclazi se disting prin relieful +/-
si prin maclele polisintetice macle simple, sectiunile (100) dreptunghiulare macle polisintetice in gratar
specifice Se deosebesc intre ei prin unghiurile de extinctie masurate in diferite sectiuni (vezi orientarile optice) Se determinain functie de extinctie, relief si
alungire optica (vezi metoda descrisa in text)
19
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
20
FELDSPATOIZI
Feldspatoizii reprezinta o grupa de tectosilicati subsaturati in SiO
2
, fapt ce are drept
consecinta inexistenta acesteia in asociatia mineralogica specifica feldspatoizilor.
Exemple de formule chimico-structurale deduse din formulele feldspatilor:
K[AlSi
3
O
8
] SiO
2
= K[AlSi
2
O
6
]
feldspat K leucit
4(Na,K) [AlSi
3
O
8
] 2 SiO
2
= Na
3
K[AlSi
2
O
6
]
feldspat alcalin nefelin
Pentru recunoasterea lor este util de retinut, deci ca nu se asociaza cu nici o forma de
silice. De asemenea se disting prin duritati ridicate (macroscopic) si prin relief negativ
(microscopic) (vezi tabelul proprietatilor fizice.
Fiind minerale formate la temperaturi ridicate si avand structuri afanate, feldspatoizii
se transforma usor la temperaturi si presiuni ridicate.
Ocurenta clasica de feldspatoizi din Romania este Masivul alcalin de la Ditrau.
Contine urmatoarele minerale:
Sodalit culoare albastra;
Nefelin cenusiu inchis;
Cancrinit culoare galbena;
Hayn culoare albastra;
Nosean - culoare albastra
21
PROPRIETATI FIZICE
Proprietati LEUCIT SODALIT NOSEAN HAYN
Formula chimica K[AlSi
2
O
6
] Na
8
[Al
6
Si
6
O
24
]Cl
2
Na
8
[Al
6
Si
6
O
24
]SO
4
(Na,Ca)
4-8
[Al
6
Si
6
O
24
](SO
4
,S)
1-2
Simetrie
m3m sau 4/m
m 43
Habitus izometric sau pseudoizometric izometric
Tracht trapezoedru {211} dodecaedru romboidal {001}
Macle: mimetice {110} {111}
Forme particulare pseudomorfoze de leucit tetragonal dupa leucit cubic;
cristale sau agregate policristaline izometrice
de obicei anhedral
Clivaj {110} foarte slab {110} slab
Culoare macroscopic alb sau cenusiu roz pal, cenusiu,
galben albastru, verde
cenusiu, brun sau albastru alb, cenusiu, verde sau albastru
microscopic incolor incolor, roz pal sau
albastru pal
incolor sau albastru incolor sau albastru pal
Luciu sticlos
H 5
1
/
2
-6 5
1
/
2
5
1
/
2
-6
G 2.47-2.50 2.27-2.33 2.3-2.4 2.44-2.5
Refringenta n = 1.508-1.511 n = 1.483-1.487 n = 1.495 n = 1.496-1.505
Birefringenta o = 0-0.001 -
Alte observatii descompus de HCl rapid gelatinizati de acizi
Caractere
diagnostice
macroscopic de grupa au duritati ridicate; nu se asociaza cu cuartul
specifice forma cristalelor sau a pseudomorfozelor si ocurenta se deosebesc de ceilalti feldspatoizi prin habitusul izometric;
intre ei se deosebesc mai greu, prin teste chimice; noseanul poate fi brun
microscopic de grupa relief negativ, nu se asociaza cu cuartul; sufera frecvent transformari (exogene)
specifice maclele mimetice si forma cristalelor/agregatelor
policristalone de leucit tetragonal
se deosebesc de alti feldspatoizi prin izotropie si prin faptul ca pot fi colorati pal;
se deosebesc greu intre ei; in general noseanul este colorat mai intens
22
NEFELIN CANCRINIT
Na
3
K[Al
4
Si
4
O
16
] (Na,Ca)
7-8
[Al
6
Si
6
O
24
](CO
3
,SO
4
,Cl)
1.5-2
1-5H
2
O
6 6 2
prismatic
prisma hexagonala 0} 1 {10 ; pinacoid bazal {001}
0} 1 {10 , 5} 6 {33 , 2} 2 {11
lamelare rare
sectiuni hexagonale sau dreptunghice de obicei anhedral
{10-10}, {0001} slab
0} 1 {10 perfect, {0001} slab
incolor, alb, cenusiu incolor, alb, albastru deschis, albstru-cenusiu
deschis, galben de miere, roscat
incolor
sticlos sau gras sticlos
5
1
/
2
-6 5-6
2.56-2.665 2.42-2.51
c: 1.5261.542; e: 1.5291.546 c: 1.4951.503; e: 1.5071.528
o: 0.0030.005 o: 0.0250.012
puternic gelatinizat in acizi gelatinizat in acizi; varietatile bogate
in CO
3
face efervescanta cu acizi
culoarea in general mai inchisa decat a feldspatilor;
luciul de obicei gras al cristalelor anhedrale
culoarea in general galbuie si efervescenta cu HCl
clivajul longitudinal slab, relieful negativ si birefringenta
se deosebeste de feldspati prin extinctia dreapta
conturul anhedral, relieful negativ, birefringenta
23
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
24
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
25
NEZOSILICAI
SERIA OLIVINEI
(Mg,Fe)
2
[SiO]
4
mmm
Numele seriei: de la culoarea olive a termenilor comuni.
Denumirea conventionala a termenilor seriei in functie de continutul in fayalit (Fa)
1
:
0 - 10% Fa forsterit, 10- 30% Fa crisolit, 30- 50% Fa hialosiderit, 50- 70% Fa
hortonolit, 70- 90% Fa ferohortonolit, 90-100% Fa fayalit.
Habitus: prismatic sau tabular;
Tracht: combinatii de forme de pinacoizi {100}, {010}, {001} si prisme {110}, {120},
{021}, {101};
Clivaj: {010} si {100} slab;
Macle: {100}, {011}, {012};
Culoare: de obicei verde-olive; culoarea variaza cu chimismul de la incolor (forsterit) la
brun sau chiar negru (fayalit);
Luciu: sticlos;
H: 6
1
/
2
-7;
G: 3.202-4.392
Variatia chimismului n seria izomorfa a olivinei determina variatia continua a
proprietatilor optice microscopice de la forsterit la fayalit. Asadar, vom mentiona doar
proprietatile specifice termenilor extremi ca limite de variatie.
Forma: "smbure de maslina" din cauza
coroziunii produse de magma; cristalele prezinta deseori
sparturi de contractie;
Clivaj: slab {010} si {100};
Macle: {100}, {011}, {012};
1
Termenii conventionali pentru fazele intermediare sunt discreditati mineralogic, dar se folosesc inca in petrologie.
- culoarea verde-olive pentru olivina comuna
- absenta clivajului
- se deosebeste de epidot prin absenta clivajului si simetrie
26
Refringenta: o: 1.635-1.827; |: 1.651-1.869; : 1.670-1.879; sagrinaj stralucitor;
Culoare: incolor - galben pal;
Pleocroism: absent slab: o galben pal;
|galben-portocaliu;
Birefringenta: o: 0.035-0.052;
2V
: 82-134;
PAO: (001).
Caractere diagnostice
Transformari
a) transformari rezultate din procese magmatice trzii sau din procese metamorfice,
rezultnd ortopiroxeni, amfiboli si spineli:
(Mg,Fe)
2
SiO
4
+ CaAl
2
Si
2
O
8
Ca(Mg,Fe)
2
Al
2
Si
3
O
12
olivina anortit granat
2(Mg,Fe)
2
SiO
4
+ CaAl
2
Si
2
O
8
Ca(Mg,Fe)Si
2
O
6
+ 2(Mg,Fe)SiO
3
+ (Mg,Fe)Al
2
O
4
olivina anortit diopsid ortopiroxen spinel
(Mg,Fe)
2
SiO
4
+ SiO
2
(aq)(Mg,Fe)SiO
3
olivina ortopiroxen
Aceste minerale apar sub forma unor coroane sau borduri ale cristalelor de olivina.
b) transformari sub actiunea unor solutii hidrotermale = serpentinizarea olivinei
3Mg
2
SiO
4
+ H
2
O + SiO
2
(aq) 2Mg
3
Si
2
O
5
(OH)
4
olivina serpentina
2Mg
3
Si
2
O
5
(OH)
4
+ 3CO
2
Mg
3
Si
4
O
10
(OH)
2
+ 3MgCO
3
+ 3H
2
O
serpentina talc magnezit
c) transformari exogene ale olivinelor bogate n Fe:
- iddingstit - asociatie de goethit, SiO
2
amorf, MgO amorf de culoare brun-roscata, cu relief
pronuntat - puternic pozitiv si birefringenta ridicata;
- bowlingit - asociatie de minerale serpentinice, clorite, nontronit, saponit, vermiculit de
culoare verde, cu relief negativ - pronuntat pozitiv si birefringenta moderata;
- clorofeit - o substanta de culoare portocaliu deschis sau verde nchis, izotropa, cu relief
negativ - pronuntat pozitiv.
- formele in general rotunjite
- sagrinajul stralucitor
- relieful
- birefringenta
- Se deosebeste de apatit prin birefringenta mai ridicata
27
Variatia proprietatilor fizice cu chimismul:
D greutatea specifica; o - birefringenta; o, |, - indicii de refractie
28
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
29
GRUPA GRANATILOR
X
3+
2+
Y
2
3+
[SiO
4
]
3
m3m
- se constituie n 2 serii distincte: 1. seria granatilor de Al (pir-al-sp-ite) (Y=Al):
Mg
3
Al
2
[SiO
4
]
3
- pirop
Fe
3
Al
2
[SiO
4
]
3
- almandin
Mn
3
Al
2
[SiO
4
]
3
- spessartin
2. seria granatilor de Ca (u-gr-and-ite) (X=Ca):
Ca
3
Al
2
[SiO
4
]
3
- grossular
Ca
3
Fe
2
[SiO
4
]
3
- andradit
Ca
3
Cr
2
[SiO
4
]
3
- uvarovit
- solutii solide totale sau partiale.
Numele: granat - ? "granatus" (lat.)=rodie;
almandin ? derivatie a numelui localitatii Alabanda (Asia Mica) unde a fost descris);
andradit numele mineralogului portughez J.B. d'Andrada care a descris o varietate de
andradit;
uvarovit numele Presedintelui Academiei din St.Petersburg;
grossular numele stiintific al agrisei (Grossularia);
pirop "pyropos" (gr.)=ca focul; spessartin numele localitatii Spessart (NV Bavariei).
habitus: izometric;
tracht: dodecaedru romboidal {011}, trapezoedru {211}; combinatii ntre ele;
clivaj: absent;
macle: sectoriale;
culoare: piralspitele-tonuri de rosu, brun, ugranditele-tonuri de galben, verde;
luciu: sticlos pe fete, gras n spartura;
H: 6-7
1
/
2
;
G: 3.90-4.318.
- habitusul si trachtul
- absenta clivajului
- duritatea ridicata
- culoarea
- luciul gras in spartura
Forme cristalografice
ale granatilor:
dodecaedru romboidal
{011};
trapezoedru {211}
30
Variatia greutatii specifice (D), a indicelui de refractie (n) si
a parametrului celulei elementare cu chimismul in grupa granatilor
forme: izometrice, cu contur n general anhedral;
clivaj: sparturi;
refringenta: n: 1.714-1.887;
culoare: incolori pna la roz, galben sau brun;
incluziuni: frecvente de cuart, sillimanit, muscovit etc.;
macle: sectoriale;
anomalii optice: anizotropie la varietatile cu simetrie rombica;
zonalitate: frecventa.
- formele izometrice ale cristalelor
- sparturile
- relieful
- izotropia
- prezenta incluziunilor minerale
31
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
32
GRUPA SILICATILOR DE ALUMINIU
Al
2
O[SiO
4
]
- cuprinde 3 modificatii polimorfe: sillimanit mmm (grup spatial Pbnm)
andaluzit - mmm (grup spatial Pnnm)
kyanit (disten) - 1
Sillimanit
Al
2
O[SiO
4
]- mmm
Numele: numele profesorului american Benjamin Silliman
Habitus: acicular, fibros, lung prismatic dupa axul c;
Tracht: prisma {110}, pinacoid {010}, {001};
Macle: rare;
Forma concresterilor minerale: mase aciculare sau fibroase, uneori in concrestere radiara;
Clivaj: {010} bun;
Culoare: de obicei incolor sau alb, dar si galben, brun, cenusiu, verde, verde-albastrui;
Luciu: sticlos, sidefos la varietatile fibroase;
H: 6
1
/
2
-7
1
/
2
;
G: 3.23-3.27;
Alte proprietati: insolubil in acizi.
Contur: in general subhedral;
Forme particulare: aciculare; concresteri in snopi;
Clivaj: {010} bun;
Macle: rare;
Refringenta: o: 1.6541.661; |: 1.6581.662; : 1.6731.683;
Culoare si pleocroism: incolor;
Birefringenta: o: 0.0200.022;
Pozitia planului axelor optice: (010);
2V
: 21-30.
- habitusul si forma concresterilor
- culoarea in general deschisa
- luciul
- ocurenta in roci metamorfice
- formele aciculare si concresterea "in snopi"
- incolor
- relieful
- birefringenta
33
Andaluzit
Al
2
O[SiO
4
]- mmm
Habitus: prismatic;
Tracht: prisma {110}, {011}; pinacoid {001}; sectiunea transversala rombica, cu ungiul dintre fete
8912;
Macle: rare dupa {101};
Forma concresterilor minerale: cristale izolate in masa rocilor;
Clivaj: bun {110} cu unghiul 8912, slab {100};
Culoare: roz, roscat, cenusiu, violet, galben, verde sau negru; varietatile cu incluziuni carbunoase orientate
cristalografic se numesc chiastolit;
Luciu: sticlos, uneori mat;
H: 6
1
/
2
-7
1
/
2
;
G: 3.13-3.16;
Alte proprietati: insolubil in acizi.
Contur: deseori subhedral;
Forme particulare: sectiunile transversale rombice cu unghiuri de 8912'
(rare); sectiunile longitudinale aproximativ dreptunghiulare;
Clivaj: bun {110} cu unghiul 8912, slab {100};
Macle: rare {101};
Refringenta: o: 1.6291.640; |: 1.6331.644; : 1.6381.650;
Culoare si pleocroism: de obicei incolor; varietati de culoare verde sau roz;
Pozitia planului axelor optice: (010);
2V
: 73-86;
Alte observatii: frecvent incluziuni carbunoase, opace.
- habitusul prismatic si sectiunea transversala ~ tetragonala
- unghiul de clivaj ~90
o
- culoarea in general inchisa
- se deosebeste de staurolit prin clivaj si sectiunea transversala
- clivajul
- relieful
- incluziunile carbunoase
- birefringenta
- extinctia dreapta
- se deosebeste de zoizit prin relief si birefringenta
34
Disten (Kyanit)
Al
2
O[SiO
4
]-1
o =90530; |=1012; =1054430
Numele: "dystenos" (gr.)=dublu rezistent (aminteste de anizotropia duritatii);"kyanos" (gr.)=albastru.
Habitus: prismatic dupa axul c, deseori cu trecere spre un habitus tabular;
Tracht: dominat de formele de pinacoid {100}, {010} si {001};
Macle: lamelare in sectiunile {100}, cu axul perpendicular pe (100) sau paralel cu y sau z; polisintetice de
presiune in sectiunile {001};
Forma concresterilor minerale: agregate lamelare cu cristale deformate (curbate);
Clivaj: perfect {100}, bun {010}, slab {001};
Culoare: albastru, alb, cenusiu, verde, galben, roz, negru;
Luciu: sticlos, sidefos pe fetele de clivaj;
H: 5
1
/
2
-7; o anizotropie puternica a duritatii;
G: 3.53-3.65;
Alte proprietati: greu solubil in HF.
Contur: deseori subhedral;
Forme particulare: alungite;
Clivaj: perfect {100}, bun {010}, slab {001};
Macle: lamelare in sectiunile {100}, cu axul perpendicular pe (100) sau paralel cu y sau z; polisintetice de
presiune in sectiunile {001};
Refringenta: o: 1.7121.718; |: 1.7211.723; : 1.7271.734;
Culoare si pleocroism: incolor pana la albastru pal;
Extinctie: :z pe (100)=27-32, pe (010)=5-8; o:x pe (001)=0-3;
Pozitia planului axelor optice: perpendicular pe (100);
2V
: 82-83.
- habitusul in general intermediar intre prismatic si
tabular
- cristale frecvent deformate
- culoarea cel mai comun albastra
- clivajul dupa formele de pinacoid triclinic
- relieful
- clivajul
- extinctia inclinata in orice sectiune
- se deosebeste de clinopiroxeni prin birefringenta scazuta
si prin unghiurile de clivaj diferite de 90
o
35
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
36
STAUROLIT
(Fe
2+
,Mg)
2
(Al,Fe
3+
)
9
O
6
[SiO
4
]
4
(O,OH)
2
- 2/m
=903' (pseudorombic)
Numele: "stavros" (gr.)=cruce (amintind de macle).
Tracht: pseudoprismatic: dom {110}, } 0 1 1 { cu (110)^ } 0 1 1 { =5026'; pinacoid bazal {001};
Clivaj: slab (010);
Macle: n cruce: {031} - 2 indivizi care fac un unghi de 90; {231} - 2 indivizi care fac un unghi de 60;
Culoare: brun nchis;
Luciu: sticlos pe fete, rasinos n spartura;
H: 7
1
/
2
;
G: 3.74-3.83.
Contur: n general anhedral;
Clivaj: slab {010} (sparturi);
Refringenta: o:1.7391.747;|:1.7451.753; :1.7521.761;
Culoare si pleocroism: o-incolor, |-galben pal, -galben auriu;
Macle: n cruce: {031} - 2 indivizi care fac un unghi de 90; {231} - 2 indivizi care
fac un unghi de 60;
Birefringenta: o=0.012-0.014;
2V
: 82-90;
PAO: (100).
- habitusul scurt prismatic
- sectiunea transversala pseudohexagonala)
- clivajul longitudinal slab (sparturi)
- culoarea in general inchisa
- se deosebeste de andaluzit prin forma sectiunii transversale si prin clivaj
- se deosebeste de turmalina prin simetria sectiunii transversale si prin
orientarea clivajului
- culoarea galbena
- sparturile (clivajul slab)
-se poate confunda cu alte minerale de culoare galbena:
-vezuvian: birefringenta mai scazuta si de obicei anomala;
-fayalit: birefringenta si refringenta mai ridicate si semn optic negativ.
37
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
38
SFEN (TITANIT)
CaTi
3+
[SiO
4
](O,OH,F) - 2/m;
=11943'
Numele: "sphenos" (gr.)=pana de despicat lemne, de la unghiurile ascutite dintre fete.
Habitus: tabular {101};
Tracht: forme specifice de pana (de despicat lemne) compuse din prisme {111}, } 11 1 { , pinacoizi {001},
{100};
Clivaj: bun {110};
Macle: simple {100}, lamelare {221};
Culoare: de obicei brun, rar incolor, cenusiu sau galben;
luciu: adamantin;
H:5;
G: 3.45-3.55.
Contur: deseori euhedral sau subhedral;
Forma: sectiuni transversale prin cristalele n forma de pana, cu forme pseudorombice sau
pseudohexagonale, uneori foarte alungite;
Clivaj: bun {110}; se observa aproape totdeauna;
Macle: simple {100}, lamelare {221};
Refringenta: o:1.843-1.950; :1.870-2.034; :1.943-2.110;
Culoare si pleocroism: incolor, galben sau brun-deschis; varietatile colorate prezinta un pleocroism slab:
o-galben pal, -galben-brun, -brun-portocaliu;
Birefringenta: o = 0.100-0.192;
2V: 17-40;
PAO: (010)
- trachtul (forma de pana)
- culoarea de obicei bruna
- luciul adamanatin
- relieful si sagrinajul puternic
- birefringenta ridicata
- forma sectiunii cristelor
- clivajul vizibil in unele sectiuni
39
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
40
-zoizit zoizit
NEZO-SOROSILICAI
ZOIZIT
Ca
2
Al
3
O[Si
2
O
7
][SiO
4
]OH- mmm
Habitus: prismatic, alungit dupa axul y;
Tracht: prisme rombice {101}, {210} si pinacoizi {100}, {010} si {001;
Clivaj: perfect {100}, slab {001};
Macle: nu exista;
Culoare: de obicei cenusiu; varietatea roz se numeste thulit;
Luciu: sidefos pe fete, sticlos n spartura;
H: 6;
G: 3.15-3.365.
Forma: cristale alungite dupa directia axului b;
Clivaj: perfect {100}, slab {001};
Refringenta: o:1,685-1,704;|:1,688-1,710; :1,697-1,725;
Culoare si pleocroism: incolor; varietatea thulit pleocroica: o-roz deschis, -aproape incolor; -galben pal
sau o-roz nchis, |-roz stralucitor, -galben;
Birefringenta: o=0.004-0.008; poate prezenta culori de interferenta albastre anomale;
2V: 0-60;
PAO: (100) la o-zoizit; (010) la |-zoizit.
- greu de identificat in absenta unor forme cristalografice specifice
- asociatia cu epidot si clinozoizit si alte minerale de Ca
- culorile anomale de interferenta (nu apar in toate situatiile)
- sagrinagul caracteristic
- clivajul
- asociatia cu epidot si clinozoizit
- se deosebeste de clinozoizit prin extinctia dreapta in orice sectiune , iar de
andaluzit prin relieful mai ridicat (sagrinaj mai pronuntat) anomaliile de
birefringenta
41
GRUPA EPIDOTULUI
Contine minerale cu structuri si chimism asemanatoare, 2/m:
clinozoizit Ca
2
Al
3
O[Si
2
O
7
][SiO
4
]OH | = 11527'
epidot Ca
2
Al
2
Fe
3+
O[Si
2
O
7
][SiO
4
]OH | = 11524'
piemontit Ca
2
Al
2
Mn
3+
O[Si
2
O
7
][SiO
4
]OH | = 11542'
Substitutia Al de catre Fe
3+
sau Mn
3+
este limitata la raportul 3:
Proprietati clinozoizit epidot
Habitus prismatic, alungit dupa axul y
Tracht combinatii de pinacoizi {001}, {010} si {100} si prisme {011}, {102} si {111}
Clivaj perfect {001}
Macle {100} lamelare, rare
Culoare incolor, cenusiu sau galben galben pna la verde
Luciu sticlos
H 6
1
/
2
6
G 3.21-3.38 3.38-3.49
Diagnostic Greu de identificat in absenta unor
forme cristalografice specifice
Asociatia cu epidot si zoizit
Culoarea
Se deosebeste de olivina prin habitus,
clivaj si asociatia zoizit si clinozoizit
Chimismul mineralelor din grupa epidotului
42
Proprietati clinozoizit epidot
forma se ntlnesc frecvent cristale cu forma de
paralelogram
clivaj perfect {001}
macle {100} lamelare, rare
refringenta
o
1.670-1.715;
1.674-1.725;
1.690-1.734
1.715-1.751;
1.725-1.784;
1.734-1.797
|

culoare si
pleocroism
incolor
o-incolor, galben pal,
verde pal,
|-galben-verzui,
-verde-galbui
birefringenta
o
0.005-0.015;
prezinta cel mai
adesesa culori de
interferenta anomale
albastre
0.015-0.049
2V 14-90 90-116
PAO (010)
zonalitate frecventa
Diagnostic - sagrinajul
caracteristic
- (culorile anomale de
interferenta)
- asociatia cu epidot
- tenta galben-verzuie a
culorii
- relieful puternic +
- asociatia cu clinozoizit
asociatia cu zoizit
clinozoizit epidot
43
Variatia greutatii specifice (D), a birefringentei ()
si a indicilor de refractie (,,) cu chimismul
in grupa epidotului
44
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
45
CICLOSILICAI
TURMALINA
Na(Mg,Fe
2+
,Mn,Li,Al,Fe
3+
)
3
Al
6
[Si
6
O
18
](BO
3
)
3
(OH,F)
4
3m
Mg si Fe se substituie n proportii nelimitate; Mn poate substitui Fe n anumite proportii; Al poate fi
substituit partial de Fe
3+
; Na poate fi substituit de Ca; Li este aproape totdeauna prezent. Se mai remarca
prezenta gruparii anionice suplimentare BO
3
.
Varietatile principale de turmalina sunt: dravit NaMg
3
Al
6
[Si
6
O
18
](BO
3
)
3
(OH,F)
4
schrl Na(Fe,Mn)
3
Al
6
[Si
6
O
18
](BO
3
)
3
(OH,F)
4
elbait Na(Li,Al)
3
Al
6
[Si
6
O
18
](BO
3
)
3
(OH,F)
4
Tracht: combinatii de prisma hexagonala } 0 2 11 { , prisma trigonala } 0 1 01 { , piramide trigonale superioare
} 1 1 10 { , } 1 2 20 { si inferioare } 11 01 { , } 12 10 { ; fetele de prisma sunt striate longitudinal;
clivaj: slab } 0 2 11 { si } 1 1 10 { ;
Macle: rare dupa } 1 1 10 { si } 1 4 40 { ;
Culoare: foarte variata, n functie de chimism:
schrl - de obicei negru,
elbait - albastru, verde, galben, rosu sau incolor,
dravit - brun sau negru;
Luciu: sticlos;
H: 7;
G: dravit 3.03-3.15, schrl 3.10-3.25, elbait 3.03-3.10;
Forme cristalografice de
turmalina
Variatia greutatii specifice in relatie cu numarul
de ioni (
Fe2++Fe3++
Mn) raportat la 31(O,OH,F)
- sectiunea transversala trigonala si fetele
terminale
- striatiile longitudinale pe fetele de prisma
- clivajul slab aproximativ transversal
- pentru turmalina comuna culoarea neagra
- se deosebeste de staurolit prin clivaj si prin
simetria sectiunii transversale
46
Contur: anhedral;
Forma: apar uneori sectiuni transversale cu forma aproximativ triunghiulara;
Clivaj: slab } 0 2 11 { si } 1 1 10 { ; (sparturi);
Macle: rare dupa } 1 1 10 { si } 1 4 40 { ;
Proprietati DRAVIT SCHRL ELBAIT
refringenta
c
1.610-1.632 1.625-1.650 1.615-1.630
e
1.635-1.661 1.655-1.675 1.640-1.655
culoare si pleocroism incolor sau galben galben sau albastru incolor
Schema de absrbtie este totdeauna e>c
birefringenta o 0.021-0.026 0.025-0.035 0.017-0.024
la varietatile colorate, culorile de interferenta sunt influentate de culoarea mineralului
* denumiri discreditate mineralogic, dar inca utilizate in petrologie.
- conturul anhedral
- sparturile (clivajul slab)
- pleocroismul puternic, cu schema de absorbtie e>c
- relieful in general pronuntat +
- culorile de interferenta de obicei influentate de culoare
Variatia proprietatilor optice specifice in relatie cu
numarul de ioni (Fe2++Fe3++Mn) raportat la 31(O,OH,F)
47
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
48
FILOSILICAI
GRUPA MICELOR
Formula generala: XY
2-3
[(Si,Al)
4
O
10
](OH,F)
2
Simetrie: m, 2/m;
Minerale importante:
Muscovit KAl
2
[AlSi
3
O
10
](OH,F)
2
2/m;
Paragonit NaAl
2
[AlSi
3
O
10
](OH,F)
2
2/m;
Margarit CaAl
2
[Al
2
Si
2
O
10
](OH)
2
2/m;
Clintonit-Xantofilit Ca(Mg
4,5
Al
1,5
[Al
5,5
Si
2,5
O
20
](OH)
4
m, 2/m;
Lepidolit K(Li
2-1,5
Al
1-1,5
[Al
0-1
Si
4-3
O
10
](OH,F)
2
m, 2/m;
Zinnwaldit K(Fe
2+
0,5-1
Li
1.5-1
Al)(Al
0,5-1
Si
3,5-3
)O
10
(F,OH)
2
m;
Flogopit K(Mg,Fe
2+
)
3
[AlSi
3
O
10
](OH,F)
2
m;
Biotit K(Mg,Fe
2+
)
3-2
(Fe
3+
,Al,Ti)
0-1
[Al
1-1,5
Si
3-2
O
10
]O
0-1
(OH,F)
2-1
m.
Chimismul acestor minerale este complicat de solutiile solide care exista intre
componentii puri.
Avand in vedere structurile lor asemanatoare, micele prezinta o serie de proprietati fizice
comune. Se vor mentiona in primul rand proprietatile fizice comune intregii grupe si se va
particulariza pentru fiecare mineral/serie in parte in tabelul anexat.
PROPRIETATI FIZICE GENERALE
Macroscopice
Habitus: foios;
Tracht: pseudohexagonal, compus din pinacoid {001} si {010}, prisma/dom {110};
Macle: dupa (001) cu axul [310];
Forma concresterilor minerale: de obicei foioase;
Clivaj: {001} perfect;
Culoare: variaza cu chimismul;
Luciu: sidefos pe fetele de clivaj;
H: 2-4
1
/
2
;
G: 2,76-3,2; variaza cu chimismul;
Alte proprietati: foitele de clivaj sunt foarte elastice.
- habitusul foios;
- trachtul pseudohexagonal;
- clivajul perfect dupa (001)
- se deosebesc greu intre ele
49
Microscopice
Contur: de obicei subhedral;
Forme particulare: sectiuni transversale alungite;
Refringenta: relief in general slab pana la pronuntat pozitiv; lepidolitul, flogopitul si zinnwalditul
au si relief negativ;
Culoare si pleocroism: majoritatea micelor sunt incolore sau colorate pal; biotitul este intens
colorat si prezinta pleocroism puternic;
Birefringenta: variabila (vezi tabel);
Extinctie: ungiuri mici- 0-13; dispersie puternica a extinctiei (nu sting complet);
Alungire optica: pozitiva;
PAO: (010) sau (100) (vezi tabel);
2V: vezi tabel; toate micele sunt biax negative (2Vo<90)
- forma sectiunilor transversale
- clivajul
- relieful
-dispersia extinciei
-cu exceptia biotitului, micele se deosebesc destul de greu
intre ele
50
Orientari optice
Muscovit
Paragonit
Margarit
a) Clintonit; b) Xantofilit
Lepidolit
Zinnwaldit
Flogopit
Biotit
51
Proprietatile fizice microscopice ale micelor
Proprietati Muscovit Paragonit Margarit Clintonit-xantofilit
Formula chimica KAl
2
[AlSi
3
O
10
](OH,F)
2
NaAl
2
[AlSi
3
O
10
](OH,F)
2
CaAl
2
[Al
2
Si
2
O
10
](OH)
2
Ca(Mg
4,5
Al
1,5
)[Al
5,5
Si
2,5
O
20
](OH)
4
Grup punctual 2/m 2/m, m
Unghiul 9530 95 95 clintonit 95; xantofilit 10005
Macle dupa (001), cu axul [310] - dupa (001), cu axul [310]
Culoare macroscopic incolor sau colorat pal in
verde, rosu sau brun
incolor sau galben pal roz-verzui, galben pal, verde pal incolor, galben, verde, brun-roscat
microscopic incolor sau colorat pal;
pleocroism slab
incolor incolor sau colorat pal; pleocroism slab
Duritate 2
1
/
2
-3 2
1
/
2
3
1
/
2
-4
1
/
2
3
1
/
2
Greutate specifica 2,76-3 2,85 3-3,2 3-3,1
Refringenta o:
|:
:
1,552-1.570
1,582-1,619
1,588-1,624
1,564-1,580
1,594-1,609
1,600-1,609
1,595-1,638
1,625-1,648
1,627-1,650
1,643-1,648
1,655-1,662
1,655-1,663
Birefringenta o: 0,036-0,054 0,028-0,036 0.010-0,032 0,012
Extinctie oAc=0-3; |Aa=030-2 oAc =0-5 oAc=11-13; |Aa=6-8 oAc - clintonit 5; xantofilit 10
PAO (010) (100) (100) clintonit (100); xantofilit (010)
2V 2Vo: 35-50 2Vo: 40-50 2Vo: 26-67 2Vo: clintonit 32; xantofilit 0-23;
Carcatere
diagnostice
macroscopic incolori sau slab colorati;
microscopic incolori sau
culori de interferenta
de ordinul II-III
culori de interferenta de ordinul I-II culori de interferenta de ordinul I
extinctie 0-3 extinctie 0-5 extinctie 6-13; cea mai mare extinctie 5-10
52
Proprietatile fizice microscopice ale micelor
Lepidolit Zinnwaldit Flogopit Biotit
K(Li
2-1,5
Al
1-1,5
[Al
0-1
Si
4-3
O
10
](OH,F)
2
K(Fe
2+
0,5-1
Li
1.5-1
Al)(Al
0,5-1
Si
3,5-3
)O
10
(F,OH)
2
K(Mg,Fe
2+
)
3
[AlSi
3
O
10
](OH)
2
K(Mg,Fe
2+
)
3-2
(Fe
3+
,Al,Ti)
0-1
[Al
1-1,5
Si
3-2
O
10
]O
0-1
(OH,F)
2-1
2/m, m, (32) m
100 sau 98 100
rare dupa (001), cu axul [310] dupa (001), cu axul [310]
incolor, roz sau rosu brun-cenusiu, brun-galbui, violet pal incolor, brun-galbui, verde,
brun-roscat, brun inchis
negru, brun inchis, brun-roscat sau verde
incolor incolor sau brun deschis; o<|< incolor, galben pal sau verde pal galben, brun sau verde;
puternic pleocroic; absorbtia maxima dupa |
2
1
/
2
-4 3 2-3 2
1
/
2
-3
2,8-2,9 2,9-3 2,76-2,90 2,7-3,4
1,524-1,548
1,543-1,585
1,545-1,566
1,535-1,558
1,570-1,589
1,572-1,590
1,522-1,568
1,548-1,609
1,549-1,613
1,571-1,616
1,609-1,651
1,610-1,697
0,018-0.038 0.030-0.035 0,027-0,045 0,039-0,081; culori de interferenta mascate
oAc=3-7; Aa=0-7 oAc=8-10; Aa=0-2 oAc=5-10; Aa=0-5 oAc=1-10; Aa=0-9
(010)
2Vo: 0-63 2Vo: 040 2Vo: 015 2Vo: 025
greu de deosebit intre ei colorat foarte puternic
slab colorati culoarea si pleocroismul
culorile de interferenta de ordin II-IV pot avea relief negativ
extinctie 0-7 extinctie 0-10
53
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
54
GRUPA CLORITELOR
Formula generala: (Mg,Al,Fe)
3
[(Si,Al)
2
O
5
](OH)
4
;
Simetrie: cel mai frecvent 2/m;
Minerale:
- clorite normale (ortoclorite): pennin-clinoclor, crompennin; proclorit; delessit; chamosit;
- semiclorite: amezit.
Habitus: foios;
Tracht: pseudohexagonal, compus din pinacoid {001}, {010} si prisma {110};
Forma concresterilor minerale: microcristaline;
Culoare:verde, alb, galben, roz, brun;
Luciu: sticlos sau pamantos (in concresteri microcristaline);
H: 2-3;
G: 2,6-3,3;
Alte proprietati:foitele de clivaj casante.
Contur: subhedral sau anhedral;
Forme particulare:sectiuni transversale alungite, uneori deformate;
Refringenta: relief slabpronuntat pozitiv;
Culoare si pleocroism: incolorecolorate in diferite nuante;
Birefringenta: culori de interferenta anormale (brun, violet sau albastru inchis); valori foarte mici
ale birefringentei (este frecventa birefringenta 0);
Extinctie: unghiuri mici 0-20
o
;
Pozitia planului axelor optice: (010) sau (100);
2V: deseori ~0 (uniax);
- culoarea cel mai frecvent verde
- clivajul perfect {001}
- casanta foitelor de clivaj
- clivajul perfect {001}
- birefringenta foarte scazuta
- culorile de interferenta anormale
- relieful
55
Tabel cu unele proprietati optice ale cloritelor
refringenta culoare si
pleocroism
birefringenta
o
extinctie
alungire
optica
PAO 2V
o |
Pennin -
clinoclor
1,569-
1,585
1,571-1,586 1,571-1,596
incolor,
galben pal;
verde pal
0,000-0,011
o()Ac=2-7
o()Aa=0-230
+/-
(010)
2V: 0-60
Crompeni
n
1,585 1,586 1,596
roz, violet,
visiniu
o()Ac=5-7
o()Aa=0-2
Proclorit
1,590-
1,642
1,600-1,648 1,620-1,648
verde-galbui
0,000-0,010
Ac=5-7
oAa=0-2
~0
Delessit 1,595 1,599 1,599 0,000-0,004
oAc=5-7
Aa=0-2
- 2Vo:0-20
Chamosit 1,64-1,66 1,64-1,67 1,65-1,67 verde-brun 0,007-0,014 ~0 + (100) ~0
Amezit
1,588-
1,597
1,597-1,600 1,611-1,615 verde pal 0.010-0,018
Ac=0-20
oAa=0-20
- (010) 0-30
Orientari optice
Pennin-clinoclor:
a) modificatia biax negativa; b) modificatia biax pozitiva
Crompennin:
a) modificatia biax pozitiva; b) modificatia biax negativa
Proclorit
Delessit
56
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
57
GRUPA MINERALELOR SERPENTINICE
Formula chimica: Mg
3
[Si
2
O
5
](OH)
4
Minerale:
- crisotil grup punctual ?; prezinta mai multe modificatii, cele mai importante fiind
cele monoclinice si cele fibroase (cilindrice);
- lizardit m;
- antigorit m.
Unghiul | este la ambele modificatii monoclinice 90 sau ~93
Principalul mod de formare a mineralelor serpentinice il constituie transformarea olivinei si
a piroxenilor de Mg cu care sunt deci frecvent asociate.
Antigorit Lizardit Crisotil
Habitus foios fibros (asbest)
Tracht pseudohexagonal: ponacoid {001} si {010}; prisma {110} cristale prismatice sau
cilindrice
Macle - rare
Forma concresterilor
minerale
mase foioase mase fibroase
Clivaj perfect (001) fibros (paralel cu axul a)
Culoare verde, albastru-verde, alb verde, alb galben, alb, cenusiu, verde
Luciu gras (de sarpe) sidefos
H 2
1
/
2
-3
1
/
2
2
1
/
2
G 2,6 ~2,55
Alte proprietati atacati de acizi, mai ales crisotilul
Asociatii minerale olivina, piroxeni de Mg , talc
Caractere
diagnostice
luciul; duritatea; asociatia mineralogica
Proprietati
Antigorit
Lizardit Crisotil
Contur in general anhedral, uneori subhedral
Forme particulare sectiuni transversale alungite cristale fibroase
Clivaj perfect {001} longitudinal (paralel cu axul a)
Refringenta :
:
:
1,546
1,551
1,552
1,5381,550
1,5461,560
1,5461,560
1,5321,560
1,5451,567
1,5451,567
Culoare si
pleocroism
incolor sau verde pal
Birefringenta- : 0,006 0,0080,010 0,0070,013
Extinctie ~0 * 0 la modificatiile cilindrice
* 2-7 la modificatiile monoclinice (o()Ac)
Alungire optica + +/- (vezi orientarile optice)
PAO (010) * paralel cu axul a la modofocatiile cilindrice
* (010) la modificatiile monoclinice
2V 2Vo: 27-60 ~0 La modificatiile monoclinice:
2Vo=30-35 (alungire -)
2V=10-90 (alungire +)
Alte observatii Mineralele serpentinice se dispun ca o retea in jurul cristalelor
de olivina si piroxen pe seama carora se formeaza
Caractere
diagnostice
se deosebesc prin birefringenta cristale fibroase
Se deosebesc de alte minerale prin relieful negativ, forma agregatelor
cristaline (retea) si asociatia cu olivina si piroxeni de Mg
58
Orientari optice
Antigorit
Lizardit
Crisotil
Modificatiile monoclinice:
a) modificatia cu alungire optica negativa; b) modificatia cu alungire optica pozitiva
Modificatiile cilindrice
a) modificatia cu alungire optica pozitiva; b) modificatia cu alungire optica negativa
59
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
60
INOSILICAI
PIROXENII
Formula generala M
2
M
1
[(Si,Al)
2
O
6
]
(M
1
si M
2
pozitiile cationice din structura)
Simetrie
Se clasifica in doua grupe, dupa sistemul de cristalizare:
a) piroxeni rombici (ortopiroxeni) grupul punctual 2/m 2/m 2/m
- cuprinde seria enstatit-ferosilit (Mg,Fe)[SiO
3
]
b) piroxeni monoclinici (clinopiroxeni) grupul punctual 2/m
- cuprinde toti ceilalti piroxeni.
Chimism
In functie de cationii care ocupa
pozitiile structurale mentionate, se disting cateva
serii mai importante:
Piroxeni de Mg si Fe (seria enstatit-ferosilit)
singura cu simetrie rombica
M
2
=M
1
=Mg Enstatit
Mg
2
[Si
2
O
6
] Pbca
M
2
=M
1
=Fe
2+
Ferrosilit
Fe
2
[Si
2
O
6
] Pbca
Piroxeni de Ca
Seria diopsid hedembergit
Ca(Mg,Fe
2+
)[Si
2
O
6
]
M
2
=Ca, M
1
=Mg Diopsid
CaMg[Si
2
O
6
] C2/c
M
1
=Fe
2+
Hedenbergit
CaFe[Si
2
O
6
] C2/c
M
1
=Mn Johannsenit
CaMn[Si
2
O
6
] C2/c
Piroxeni alcalini
M
2
=Li; M
1
=Al Spodumen LiAl[Si
2
O
6
] C2/c
Structura piroxenilor
61
M
2
=Na, M
1
=Al Jadeit NaAl[Si
2
O
6
] C2/c
M
1
=Fe
3+
Egirin NaFe
3+
[Si
2
O
6
] C2/c
Solutii solide
Augit (Ca,Na)(Mg,Fe
2+
,Fe
3+
,Ti
4+
,Al)[(Si,Al)
2
O
6
] C2/c
Pigeonit (Mg,Fe
2+
,Ca)(Mg,Fe
2+
)[Si
2
O
6
] P2
1
/c
Omfacit (Ca,Na)(Mg,Fe
2+
,Fe
3+
,Al)[Si
2
O
6
]
Fassait Ca(Mg,Fe
3+
,Al)[(Si,Al)
2
O
6
]
Proprietati fizice macroscopice comune
Similitudinile structurale determina, in grupa piroxenilor, un
ansamblu de proprietati fizice comune si distinctive:
- habitus prismatic sau scurt prismatic;
- tracht dominat de {100}, {010} si {110};
- forme ale sectiunilor transversale si longitudinale
caracteristice (fig. 1 si 2);
- clivaj {110} bun (doua directii de clivaj ce fac intre ele un
unghi de aproximativ 90, fig.2);
- duritati mari, intre 5 si 7.
Proprietatile fizice macroscopice si microscopice, precum si
transformarile si asociatiile mineralogice frecvente ale piroxenilor sunt
prezentate in tabelul anexat.
Sectiune transversala
caracteristica piroxenilor
Sectiuni caracteristice
piroxenilor
62
PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE
Contur: frecvent idiomorf, mai ales in cazul sectiunilor transversale;
Forme particulare: sectiunile longitudinale au forma prismatica; sectiunile transversale au forma
pseudopatratica sau octogonala;
Clivaj: {110} bun, cu unghiul dintre plane de aproximativ 90;
{100} si {010} slab la cei mai multi dintre piroxeni;
Macle: {100} lamelare;
Refringenta: indicii de reftactie variaza intre 1.651-1.836
Culoare si pleocroism: variaza cu chimismul (vezi tabelul proprietatilor fizice):
- termenii care contin cromofori (Fe, Ti, Mn) sunt colorati;
- varietatile cu Ca, Mg, Li, Al, Na incolore sau colorate.
Birefringenta: variaza cu chimismul (culori de interferenta ord. I-IV);
Extinctia: - foarte importanta in determinarea piroxenilor:
a) Diferenta ortopiroxeni clinopiroxeni
- ortopiroxeni extinctie dreapta (unghi 0);
- clinopiroxeni extinctie dreapta si inclinata.
b) Diferentierea piroxenilor dupa unghiul maxim de extinctie masurat in sectiunea (010)
(sectiunea de birefringenta maxima). In aceasta sectiune se observa o variatie relativ
regulata a unghiului c cu chimismul, pentru fiecare serie de piroxeni (fig.1).
Alungirea optica variabila, importanta pentru determinare (vezi tabelul proprietatilor fizice
microscopice);
Pozitia planului axelor optice (PAO): (010);
2V: variaza cu chimismul (vezi diagramele);
Zonalitatea: frecventa;
Alte observatii: mineralele secundare formate pe seama piroxenilor, precum si asociatia
mineralogica a unei sectiuni, dau informatii despre compozitia chimica a acestora.
Clivajul, habitusul si formele sectiunilor transversale deosebesc
piroxenii de alte minerale, atat macroscopic cat si microscopic.
Extinctia si alungirea optica, completate si cu alte proprietati
deosebesc piroxenii intre ei.
63
Fig.1. Variatia unghiului de extincie masurat in sectiunea (010) la piroxeni
64
ORIENTARI OPTICE SI DIAGRAME DE VARIATIE A PROPRIETATILOR FIZICE
Ortopiroxeni
^c sau o^c
Variatia orientarii PAO cu cresterea continutului
in Fe
2+
Enstatit (Ferosilit)
DIOPSID-HEDENBERGIT
AUGIT-FEROAUGIT
Spodumen
Titan-Augit
65
(continuare)
Jadeit
Egirin Egirin-Augit
66
ORTOPIROXENI CLINOPIROXENI
mmm 2/m
Enstatit-(Ferosilit) Pigeonit
Diopsid-Hedenbergit
Augit-Feroaugit
Formula chimica (Mg,Fe
2+
)
2
[Si
2
O
6
] (Mg,Fe
2+
,Ca)
2
[Si
2
O
6
] (Ca,Mg,Fe
2+
)(Mg,Fe
2+
,Al)[(Si,Al)
2
O
6
]
Unghiul 90
o
108
o
33' 105
o
45'
Habitus prismatic scurt-lung prismatic
Tracht
pinacoizi {100},{001},{010} prisme {110} si {11l} pinacoizi {100},{010},{001}
prisme {210} si {h0l} pinacoizi {100},{001},{010} prisme {110},{hkl}
Macle
{100} lamelare;
{100}, {001} simple sau lamelare
{100},{001} simple si lamelare
{011},{023} simple {101},{1-22} simple
Clivaj {210} bun, {100}, {010} slab {110} bun, {100} slab {110} bun, {100},{010} slab
Culoare
macroscopic de la incolor pna la verde, brun, negru brun, verde-brun, negru alb,slab colorat,verde,brun,negru
microscopic
incolor la verzui sau roscat: incolor la verde-brun pal, verde-galbui: incolor la tonuri de verde:
o: brun-roscat pal, roz, o: incolor, verde pal, verde-galbui, brun o: verde-albastrui pal, verde pal,
|: verde-galbui pal, ocru, |: brun pal, verde-brun pal, roz-brun, brun |: verde-galbui pal, verde-albastrui,verde pal, brun-galbui pal
: verde pal, verde-cenusiu : incolor, verde pal, galben pal : verde-olive, verde-cenusiu, verde-albastrui, albastru-verzui
Luciu sticlos, sidefos sticlos sticlos - sidefos
H 5-6 6 5
1
/
2
- 7
G 3.30-3.98 3.30-3.46 3.25-3.62
Refringenta
: 1.657-1.766 1.682-1.722 1.665-1.743
: 1.659-1.770 1.684-1.722 1.672-1.750
: 1.665-1.788 1.705-1.751 1.694-1.772
Birefringenta : 0.008-0.022 0.023-0.029 0.031-0.024
PAO (010) (010) sau perpendicular pe (010) (010)
2V vezi diagrama de variatie 0-35
o
42-70
o
Asociatii frecvente roci magmatice: olivina, augit, roci vulcanice: olivina, augit, roci metamorfice (diopsid-hedenbergit): forsterit,
cu alte minerale plagioclazi, pigeonit plagioclazi, ortopiroxeni tremolit, vezuvian, granati ,sfen
roci metamorfice: antofilit, cummingtonit roci magmatice: olivina, ortopiroxeni, spineli, plagioclazi
67
CLINOPIROXENI
2/m
Omfacit Titan-Augit Egirin-Augit
Formula chimica (Ca,Na)(Mg,Fe
2+
)(Mg,Fe
2+
,Fe
3+
,Al)[Si
2
O
6
] Ca(Mg,Fe
2+
,Fe
3+
,Ti
4+
)[(Si,Al)
2
O
6
] (Na,Ca)(Fe
2+
,Fe
3+
,Mg,Al)[Si
2
O
6
]
Unghiul 106
o
106
o
106
o
Habitus scurt prismatic prismatic lung prismatic
Tracht
pinacoizi {100},{010},{001} pinacoizi {100},{010} pinacoizi {100},{010}
prisme {110} prisme {110} si {111} prisme {111} si {461}
Macle {100} simple si lamelare
{100} lamelare {100} lamelare
{101} si {122} simple
Clivaj {110} bun, {100} slab {100} bun, {100} si {010} slab
Culoare
macroscopic verde, verde inchis verde sau brun pal la verde, brun nchis sau negru
microscopic
incolor la verde pal colorat
o: incolor : galben-brun pal : verde
|: verde foarte pal : lila-brun, violet : verde pal
: verde foarte pal : galben-brun, albastru-violet : galben-verzui pal, galben-brun pal
Luciu sticlos
H 5-6 5
1
/
2
- 6 6
1
/
2
G 3.29-3.37 ~3.36 ~3.46
Refringenta
: 1.662-1.691 1.695-1.741 1.716-1.762
: 1.670-1.700 1.700-1.746 1.730-1.796
: 1.688-1.718 1.728-1.762 1.750-1.810
Birefringenta : 0.018-1.027 0.033-0.021 culori anomale: brun, violet, cenusiu 0.034-0.048
PAO (010)
2V 58-83
o
45-58
o
vezi diagrama de variatie
Asociatii frecvente roci metamorfice: granati (pirop, almandin),
roci magmatice: plagioclazi, feldspatoizi, hornblenda, biotit
cu alte minerale rutil, cuart, ortopiroxeni , glaucofan,
+/- hornblenda olivina, ortopiroxeni amfiboli alcalini
68
CLINOPIROXENI
2/m
Egirin Jadeit Spodumen
Formula chimica NaFe
3+
[Si
2
O
6
] NaAl[Si
2
O
6
] LiAl[Si
2
O
6
]
Unghiul 106
o
45' 107
o
26' 110
o
30'
Habitus lung prismatic prismatic-lung prismatic
Tracht
pinacoizi {100},{010}, {-101} pinacoizi {100},{010}, {001} pinacoizi {100},{010}
prisme {110},{111},{461},{661} prisme {110} prisme {110},{hk0},{0kl}
Macle {100} lamelare {100},{001} simple sau lamelare {100} lamelare
Clivaj {110} bun, {100} slab {110} bun {110} bun, {010},{100} slab
Culoare
macroscopic verde inchis la negru incolor, alb, verde, albastru-verzui
incolor, alb-verzui, violet pal, verde pal,
galbui, verde (hiddenit), lila (kunzit)
microscopic
colorat
incolor incolor sau slab colorat
: verde
: verde-galbui, galben-verzui, brun
: galben-verzui, verde-albastrui, brun pal
Luciu sticlos
H 6
1
/
2
5-6 6
1
/
2
- 7
G ~3.54 3.29-3.37 ~ 3.17
Refringenta
: 1.762-1.776 1.654-1.658 1.651-1.668
: 1.796-1.821 1.657-1.663 1.660-1.671
: 1.810-1.836 1.665-1.674 1.676-1.671
Birefringenta : 0.048-0.060 0.011-0.016 0.025-0.013
PAO (010)
2V 70-60
o
68-72
o
50-70
o
Asociatii frecvente
cu alte minerale
roci magmatice: feldspatozi/cuart,
roci metamorfice: amfiboli alcalini
pegmatite: cuart, feldspati alcalini,
amfiboli alcalini, feldspati alcalini muscovit, beril, turmalina
69
Schema de determinare optica a piroxenilor
Unghiul de extinctie Alungirea Serii de
Proprietati distinctive
1
maxim masurat optica piroxeni
0
o
pozitiva Ortopiroxeni
negativa
Egirin
Egirin-Augit
0-30
o
pozitiva Spodumen
negativa
Egirin o=0.048-0.060
Egirin-Augit o=0.034-0.048
30-45
o
negativa
Titan-Augit
culoarea si pleocroismul
birefringenta anomala
"clepsidra"
Diopsid-Hedenbergit-Augit
pozitiva
Jadeit o=0.011-0.016
Omfacit
clivaj mai slab
2V=58-83
o
mineralele asociate
Pigeonit 2V=0-35
o
Titan-Augit
culoarea si pleocroismul
birefringenta anomala
"clepsidra"
Diopsid-Hedenbergit-Augit 2V=42-70
o
1
Se mentioneaza doar proprietatile care ii pot deosebi foarte exact. Nu se mai adauga si intervalele de extinctie (vezi fig.4).
70
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
71
AMFIBOLII
Formula generala A
0-1
2
(M
4
)
2
(M
1
,M
2
,M
3
)
5
T
8
O
22
(OH,F)
2
(redata cu ajutorul pozitiilor cationice din structura) (T = Si,Al)
Simetrie
amfiboli rombici (ortoamfiboli) mmm
amfiboli monoclinici (clinoamfiboli) 2/m
Chimism
Cationii care ocupa pozitiile structurale A si M
4
serii de amfiboli:
amfiboli de Fe-Mg (Mg,Fe
2+
)
7
[Si
8
O
22
](OH,F)
2
:
a) Antofilit (Mg,Fe
2+
)
2
Mg
5
[Si
8
O
22
](OH)
2
mmm
b) Cummingtonit-Grunerit Fe
2
2+
(Mg,Fe
2+
)
5
[Si
8
O
22
](OH)
2
2/m
amfiboli de Ca: 2/m
a) Tremolit-Feroactinot Ca
2
(Mg,Fe)
5
[Si
8
O
22
](OH)
2
b) Actinot (Ca,Mg,Fe
2+
)
2
(Mg,Fe)
5
[Si
8
O
22
](OH)
2
c) Hornblenda comuna Na
0-1
Ca
2
(Mg,Fe
2+
,Fe
3+
,Al,Ti)
5-4
[Si
8-6
Al
0-2
O
22
](OH,O)
2
- Edenit-Feroedenit NaCa
2
(Mg,Fe
2+
)
5
[Si
7
AlO
22
](OH)
22
- Pargasit-Hastingsit NaCa
2
(Mg,Fe
2+
)
4
(Al,Fe
3+
)[Si
6
Al
2
O
22
](OH)
22
- Tschermakit
NaCa
2
(Mg,Fe
2+
)
3
(Al,Fe
3+
)
2
[Si
6
Al
2
O
22
](OH)
22
- Magneziohornblenda-Ferohornblenda
Ca
2
(Mg,Fe
2+
)(Al,Fe
3+
)[Si
7
AlO
22
](OH)
22
d) Oxiamfibol (Na,K)Ca
2
Mg
2
(Fe
3+
,Ti)
3
[Si
6
Al
2
O
22
]O
2
- Oxihornblenda (Hornblenda bazaltica) NaCa
2
Mg
2
Fe
3
3+
[Si
6
Al
2
O
22
]O
2
- Oxikaersutit
(Na,K)Ca
2
Mg
2
(Ti,Fe
3+
)
3
[Si
6
Al
2
O
22
]O
2
2
Vacanta sau ocupata; ex: Na
72
amfiboli de Na 2/m
a) Glaucofan - Magnezioriebeckit Na
2
(Mg,Fe
2+
)
3
(Al,Fe
3+
)
2
[Si
8
O
22
](OH)
2
b) Eckermanit-Arfvedsonit NaNa
2
(Mg,Fe
2+
)
4
(Al,Fe
3+
)[Si
8
O
22
](OH)
2
Chimismul amfibolilor in sistemul
Ca
7
Si
8
O
22
(OH)
2
-Mg
7
Si
8
O
22
(OH)
2
-Fe
7
Si
8
O
22
(OH
PROPRIETATI FIZICE MACROSCOPICE COMUNE
Similitudinile structurale un ansamblu de proprietati fizice comune si distinctive:
- habitus in general lung prismatic, pana la acicular sau fibros; varietatile fibroase = asbest;
- tracht dominat de dezvoltarea prismelor si pinacoizilor verticali;
- forme ale sectiunilor transversale si longitudinale caracteristice (fig.1);
- clivaj bun dupa {110}, in sectiunile transversale doua directii de clivaj la un unghi ~ 124
o
(fig.1);
- duritati mari, 5 - 6
1
/
2
.
Proprietatile fizice, macroscopice si microscopice, precum si asociatiile mineralogice
frecvente ale amfibolilor sunt prezentate in tabelul anexat.
Fig.1. Forma sectiunilor transversale si clivajul
amfibolilor
73
PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE COMUNE
Contur: frecvent euhedral, mai ales in cazul sectiunilor transversale;
Forme particulare: sectiunile longitudinale au forma de paralelogram sau dreptunghi; sectiunile
transversale au forme caracteristice rombice sau pseudohexagonale (fig.1);
Clivaj: perfect dupa {110}, cu unghiul dintre plane de aproximativ 124; plane secundare de
clivaj slab dupa {100} si {010} la majoritatea amfibolilor;
Macle: lamelare sau simple dupa {100};
Refringenta: indicii de refractie 1.588-1.796, relief mediu foarte puternic pozitiv;
(variatia indicilor de refractie este reprezentata in diagramele de variatie a proprietatilor
fizice cu chimismul si in tabelul anexat);
Culoare si pleocroism: variaza cu chimismul;
- termenii care contin cromofori (Fe,Ti) sunt colorati,
- termenii cu Ca, Mg, Li, Al, Na sunt incolori sau slab colorati (vezi tabel);
Birefringenta: variaza cu chimismul (vezi diagrame de variatie si tabel); culori de interferenta in
ordinele I-III
Extinctia foarte importanta in determinarea amfibolilor:
a) diferenta ortoamfiboli-clinoamfiboli:
- ortoamfibolii - extinctie dreapta,
- clinoamfibolii - extinctie dreapta si inclinata;
b) diferentierea clinoamfibolilor dupa unghiul maxim de extinctie masurat in sectiunea
(010)
(= sectiunea de birefringenta maxima la majoritatea clinoamfibolilor);
- In aceasta sectiune se observa o variatie a unghiului c^ cu chimismul pentru fiecare
serie de amfiboli (fig.2); (vezi si diagramele de variatie a proprietatilor fizice).
- Fig. 2 nu poate fi utilizata pentru determinarea directa a amfibolilor pe baza extinctiei,
intrucat unghiul de extinctie masurat la microscop s 45se va utiliza fig.3;
Alungirea optica: pozitiva la cei mai multi amfiboli, cu exceptia riebeckitului;
Pozitia planului axelor optice: (010) la majoritatea amfibolilor;
2V: variaza cu chimismul (vezi diagrame si tabel);
Zonalitatea: frecventa mai ales la amfibolii din roci vulcanice.
Alte observatii: mineralele secundare formate pe seama amfibolilor, precum si asociatia
mineralogica a unei sectiuni dau informatii despre compozitia chimica a acestora.
74
DETERMINAREA OPTICA A CLINOAMFIBOLILOR
Se realizeaza dupa acelasi principiu ca si la piroxeni.
TRANSFORMARI
Datorita chimismului complicat, amfibolii genereaza prin transformare o asociatie
de minerale secundare:
- Ca calcit;
- Ca + Fe + Al epidot;
- Mg + Fe + Al clorit;
- Fe oxizi de Fe etc.
Mineralele formate pe seama amfibolilor pot da doar informatii aproximative
privind chimismul acestora, avnd n vedere faptul ca uneori la transformare participa solutii
suplimentare care pot modifica destul de mult chimismul initial.
Clivajul, habitusul si formele sectiunilor transversale deosebesc
amfibolii de alte minerale, atat macroscopic cat si microscopic.
Extinctia si alungirea optica, completate si cu alte proprietati
deosebesc amfibolii din diferite serii.
0 5 10 15 20 25 30 35
1-8 Riebeckit o^c
6-9 Glaucofan ^c
0-12 Hornblenda bazaltica ^c
10-21 Tremolit-Feroactinot-Actinot ^c
12-21 Cummingtonit-Grunerit ^c
12-34 Hornblenda omuna ^c
Fig.3 Variatia unghiului de extinctie masurat in sectiunea (010) la amfiboli
75
Antofilit
a) termenul de Mg; b) termenul de Fe; c) sectiune (001); d) sectiune (010)
Cummingtonit-grunerit
a) Cummingtonit; b) Grunerit
Tremolit-Feroactinot
a) Orientare optica; b) sectiune (001);
c) sectiune (010)
76
Hornblenda comuna
a) orientare optica; b) sectiune (001) (macle)
c) sectiune (010)
Hornblenda bazaltica
Glaucofan-riebeckit
a) orientarea optica a riebeckitului; b) sectiune (010);
c) orientarea optica a magnezioriebeckitului
77
ORTOAMFIBOLI CLINOAMFIBOLI
mmm 2/m
Antofilit Cummingtonit-Grunnerit
Tremolit-Feroactinot
Actinot
Formula chimica Mg
5
(Mg,Fe
2+
)
2
[Si
8
O
22
](OH)
2
Fe
2+
2
(Mg,Fe
2+
)
5
[Si
8
O
22
](OH)
2
(Ca,Mg,Fe
2+
)
2
(Mg,Fe
2+
)
5
[Si
8
O
22
](OH)
2
Unghiul 90
o
102
o
104
o
42'
Habitus lung prismatic-fibros
Tracht pinacoid {100}, prisma {210} pinacoid {010}, prisme {110},{001}
Macle nu prezinta {100} simple si lamelare, frecvente
{100} simple si lamelare, frecvente
{001} lamelare, rare
Clivaj {210} perfect {110} perfect
Culoare
macroscopic
cenusiu, crem, verde, brun "de
scortisoara" verde sau brun deschis alb, alb-cenusiu, verde
microscopic
incolor-colorat incolor-colorat incolor-colorat
o-galben pal; |-brun-galbui, -brun o-incolor-galben pal; |-brun pal-galben pal, o-incolor; |-galben, verde pal, -verde
-brun, verde
Luciu sticlos-matasos
H 5
1
/
2
-6 5
1
/
2
-6 5-6
G 2,85-3,2 3,1-3,7 2,9-3,3
Refringenta
: 1,588-1,694 1,65-1,69 1,599-1,688
: 1,602-1,710 1,67-1,71 1,612-1,697
: 1,613-1,722 1,69-1,73 1,622-1,705
Birefringenta 0,013-0,025 ~0,040 0,027-0,017
PAO (010)
2V 2V=70-100
o
2V=65-110
o
2Vo=88-75
o
Asociatii frecvente
cu alte minerale
metamorfismul rocilor magmatice ultrabazice Roci metamorfice: Roci magmatice: olivina, ortopiroxeni,
si al dolomitelor: cordierit, minerale Cummingtonit: hornblenda comuna, actinot, antofilit antofilit, talc, clorite, carbonati
serpentinice, relicte de olivina, ortopiroxeni, Grunnerit: fayalit, almandin Roci metamorfice: carbonati, epidot, clorite
78
CLINOAMFIBOLI
2/m
Hornblenda comuna Hornblenda bazaltica Glaucofan-Magnezioriebeckit
Formula chimica (Ca,Na)
2-3
(Mg,Fe
2+
,Fe
3+
,Al)
5
[Si
6
(Si,Al)
2
O
22
](OH)
2
Ca
2
Na
0,5-1
(Mg,Fe
2+
)
3-2
(Al,Fe
3+
)
2-3
[Si
6
Al
2
O
22
](O,OH)
2
Na
2
(Mg,Fe
2+
)
3
(Al,Fe
3+
)
2
[Si
8
O
22
](OH)
2
Unghiul 105
o
106
o
103
o
48'
Habitus prismatic-lung prismatic-fibros prismatic-acicular-fibros
Tracht pinacoid {010}, prisme {110},{001}
Macle {100} simple si lamelare, frecvente {100} simple si lamelare
Clivaj {110} perfect, {100} si {010} slab {110} bun, {100} si {010} slab
Culoare
macroscopic negru, verde inchis negru, brun cenusiu-albastrui, albastru inchis, verde inchis
microscopic
colorata incolor-colorat
verde, galben-brun; schema frecventa: o-galben pal, brun pal, brun deschis; o-incolor, galben-verzui,
o-albastru inchis,
verde-albastrui;
o-galben pal; |-verde deschis, -verde-albastru |brun inchis, brun deschis , |violet-grena , |-albastru, indigo;
brun inchis, negru -azuriu
-albastru-verzui,
galben-verzui
Luciu sticlos-matasos sticlos
H 5-6 6,5-5,5
G 3,0-3,4 3,1-3,5 2,96-3,44
Refringenta
: 1,61-1,70 1,650-1,702 1,594-1,647 1,685-1,701
: 1,62-1,73 1,683-1,769 1,612-1,663 1,687-1,711
: 1,63-1,74 1,689-1,796 1,618-1,663 1,689-1,717
Birefringenta 0,014-0,034 0,039-0,094 0,024-0,004
PAO (010)
2V 2V=70-170
o
2Vo=56-88
o
2Vo=0-100
o
Asociatii frecvente
cu alte minerale
asociatii foarte variate
Roci magmatice:
olivina, ortopiroxeni, augit, pigeonit, biotit, plagioclazi
Roci metamorfice
(eclogite):
Roci magmatice
alcaline:
feldspati alcalini,
cuart/feldspatoizi,
jadeit piroxeni alcalini
79
Schema de determinare optica a amfibolilor comuni
Unghiul de extinctie
Serii de amfiboli
Proprietati distinctive
1
maxim masurat culoare predominanta refringenta birefringenta alungire optica
0
o
Ortoamfiboli incolori-tonuri de galben-brun 1,588-1,722 0,013-0,025 pozitiva
Riebeckit tonuri de verde-albastru 1,685-1,717 0,004-0,017 negativa
Hornblenda bazaltica tonuri de brun 1,650-1,796 0,039-0,094 pozitiva
0-12
o
Riebeckit tonuri de verde-albastru 1,685-1,717 0,004-0,017 negativa
Glaucofan incolor-violet-azuriu 1,594-1,663 0,016-0,024 pozitiva
Hornblenda bazaltica tonuri de brun 1,650-1,796 0,039-0,094 pozitiva
Tremolit-Feroactinot-Actinot incolor-tonuri de verde 1,599-1,705 0,027-0,017 pozitiva
12-21
o
Tremolit-Feroactinot-Actinot incolor-tonuri de verde 1,599-1,705 0,027-0,017 pozitiva
Cummingtonit-Grunerit incolor-tonuri de verde-brun 1,650-1,730 ~0,040 pozitiva
Hornblenda comuna tonuri de verde, galben, brun 1,610-1,740 0,014-0,034 pozitiva
21-34
o
Hornblenda comuna tonuri de verde, galben, brun 1,610-1,740 0,014-0,034 pozitiva
1
Se mentioneaza doar proprietatile care ii pot deosebi.
Nu se mai adauga intervalele de extinctie (vezi fig.3)
80
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
81
CARBONATI
Cei mai raspanditi carbonati fac parte din grupa carbonatilor normali anhidri (tabel 2.1).
Numele mineralelor:
-Calcit"calx (-cis) (lat)"=var;
-Magnezit-"magnesia"(gr)=denumire a unor
materiale cu luciu de argint sau de talc;
-Rodocrozit"rhodochros"(gr)= colorat in roz;
-Siderit"sideros"(gr) = fier;
-Dolomitnumele inginerului francez
D.Dolomieu (sec.XVIII) care a descris ocurentele si caracteristicile rocilor dolomitice;
-Ankeritnumele inginerului austriac M.J. Anker (sec.XIX);
-Aragonitnumele provinciei Aragon (Spania) unde a fost descris prima data.
Tabel 2.2: Proprietati fizice generale
3
Proprietati Carbonatii trigonali Aragonit
Forme
cristalografice
-trahtul comun romboedric } 1 1 10 { sau l}) i ({h0 ,
rar scalenoedric } 1 3 21 {
- microscopic forme de paralelogram sau romb
- forme prismatice sau aciculare, dominate de
prisma rombica {110} si pinacoidul {010}
Clivaj
- } 1 1 10 { perfect
- microscopic doua directii cu un unghi ~ 75
o
- {010}distinct si {110} slab
- microscopic o directie de clivaj in sectiunile
longitudinale
Culoare
macroscopic: Ca, Mgincolor sau alb; Mnroz; Fetonuri de brun; colorati allocromatic in
diferite nuante
microscopic: incolori sau slab colorati
Duritate 3-5
Greutate specifica 2.71-3.96
Macle polisintetice dupa } 2 1 01 {
- macle lamelare paralele cu axul c
- macle ciclice care dau cristalelor un aspect
pseudohexagonal
Refringenta variatie puternica a indicilor de refractie cu directia=pseudoabsorbtie
Extinctie simetrica dreapta
Birefringenta culori de interferenta de ordinul IV si V
Alte proprietati efervescenta in diferite grade cu HCl
3
Proprietatile subliniate sunt diagnostice pentru grupa carbonatilor anhidri normali
Tabel 2.1: Clasificarea carbonatilor comuni
Numele
mineralelor
Formula
chimico-structurala
Grup
punctual
Trigonali
Calcit CaCO
3
m 3
Magnezit MgCO
3
Rodocrozit MnCO
3
Siderit FeCO
3
Dolomit CaMg(CO
3
)
2
3
Ankerit Ca(Mg,Fe
2+
,Mn)(CO
3
)
2
Rombici Aragonit CaCO
3
mmm
82
Orientarea optica
a aragonitului
Alte observatii:
- formele romboedrice incolore si nemaclate de calcit poarta numele de
spat de Islanda;
- cristale cu fete frecvent curbate la rodocrozit, dolomit, ankerit, siderit;
- agregate minerale: masive, micro- sau macrogranulare, globulare,
oolitice, pamantoase, fibroase, lamelare;
- efervescenta cu HCl se produce la rece pentru carbonatii de Ca, la cald pentru
cei care contin Mn si doar in pulbere la cald pentru cei care contin Mg si Fe.
Sunt greu de diferentiat macroscopic.
DETERMINAREA MICROSCOPICA A CARBONATILOR
Carbonatii nu se pot diferentia microscopic cu precizie. Singura distinctie posibila in orice
situatie este cea dintre carbonatii trigonali si cei rombici dupa forma cristalelor si clivaj. Recunoasterea
unei anumite faze trigonale este posibila numai in situatia in care cristalele prezinta unele proprietati
specifice: forme particulare, orientarea maclelor in cristalele euhedrale, culoare, relief.
In tabelul 3 sunt prezentate proprietatile microscopice ale carbonatilor car permit
recunoasterea acestor faze in situatii exceptionale.
83
Tabel 2.3: Proprietati fizice microscopice specifice
Grupa de carbonati Trigonali Rombici
Faza minerala Calcit Magnezit Rodocrozit Dolomit Ankerit Siderit Aragonit
Forme particulare
frecvent euhedral rar euhedral
- frecvent euhedral sau subhedral;
- cristale cu fete curbate
rar euhedral - subhedral
- cristale fibroase
paralelogram sau romb
Refringenta
indici de
refractie
c: 1.4861.550;
e: 1.6581.740
c: 1.5091.563
e: 1.7001.782
c: 1.5401.617
e: 1.7501.850
c: 1.5001.520;
e: 1.6791.703
c: 1.5101.548
e: 1.6901.750
c: 1.5751.635
e: 1.7821.875
o: 1.5301.531
|: 1.6801.681
: 1.6851.686
relief mediu - puternic + slab - f.puternic + slab extrem +
slab -
pronuntat +
- puternic + slabextrem + - pronuntat +
Culoare incolor incolor incolor sau roz pal incolor
incolor
brun-galbui
incolor
Pozitia
maclelor polisintetice
oblic
dupa diagonala
scurta
oblic
paralele cu axul c
dupa diagonala lunga
Alte observatii
asociat cu
minerale de Ca
asociat cu
minerale de Mg
asociat cu rodonit
si oxizi de Mn
asociat
cu minerale
de Ca si Mg
asociat
cu minerale
de Ca, Mg si Fe
uneori o bordura
de oxizi si
hidroxizi de Fe
- extinctie dreapta;
- PAO paralel cu
(100);
- 2V: 18-1830
84
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
85
Forma cristalografica a apatitului
FOSFAI
Apatit
Ca
5
(PO
4
)
3
(OH,F,Cl) - 6/m
Habitus: scurt sau lung prismatic dupa axul c;
Tracht: prisma hexagonala } 0 1 {10 combinata cu pinacoid {0001} si dipiramida hexagonala } 1 1 {10 ;
Macle: } 1 2 {11 sau } 3 1 {10 rare;
Forma concresterilor minerale: cristale diseminate, agregate
granulare;
Clivaj: {0001} si } 0 1 {10 slab;
Culoare: verde, alb, galben, albastru, brun;
Luciu: sticlos;
H: 5;
G: 3.1 3.35;
Alte proprietati: solubil in HNO
3
si HCl.
Contur: frecvent euhedral;
Forme particulare: sectiuni hexagonale sau dreptunghice;
Clivaj: slab {0001} si } 0 1 {10 ; de obicei nu se observa;
Macle: } 1 2 {11 sau } 3 1 {10 rare;
Refringenta: c: 1.624 1.666;e: 1.629 1.667; sagrinaj stralucitor;
Culoare si pleocroism: incolor; varietatile colorate prezinta pleocroism moderat cu c > e;
Birefringenta: o: 0.001 0.007.
- habitusul prismatic
- culoarea in general verde pentru apatitul comun
- clivajul de obicei neobservabil
- duritatea 5
- formele cristalelor
- sagrinajul stralucitor
- se poate confunda cu olivina datorita sagrinajului,
deosebindu-se prin birefringenta si prin caracterul uniax
86
Monazit
(Ce, La, Th)PO
4
2/m; | = 10338
Habitus: pseudoizometric sau scurt prismatic dupa axul b;
Tracht: combinatii de pinacoizi {010}, {100}, {101} si {-101} si prisme {110} si {-111};
Macle: frecvente cu planul {100}; rare cu planul {001}, lamelare;
Clivaj: bun {100}, variabil {001};
Culoare: galben, brun, brun roscat;
Luciu: rasinos;
H: 5;
G: 5.0 5.3;
Alte proprietati: radioactiv; greu descompus de acizi.
Contur: in general anhedral;
Clivaj: bun {100}, variabil {001};
Macle: : frecvente cu planul {100}; rare cu planul {001}, lamelare;
Refringenta: o: 1.774 1.800; |: 1.777 1.801; : 1.828 1.851;
Culoare si pleocroism: galben sau incolor;
Birefringenta: o: 0.045 0.075;
Pozitia planului axelor optice: perpendicular pe (010);
2V: 6-19.
- habitusul
- culoarea pe tonuri de galben sau brun
- clivajul
- radioactivitatea si asociatia cu alte minerale radioactive
- relieful puternic-extrem +
- extinctia inclinata (unghiul mic)
87
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Contur:
Habitus:
Clivaj:
Relief:
Birefringenta:
:
Extinctie: ()
Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita
Schita
88

Mineral Ogie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mineral Ogie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

S-ar putea să vă placă și