Pedagogie I

WALDORF
Prezentare general Federatia Waldorf din Romnia este o organizatie non-profit, care cuprinde 23 de asociatii Waldorf si reprezinta la nivel national si international interesele grupelor, gradinitelor, claselor, scolilor, liceelor si centrelor de pedagogie curativa din Romnia. n Romnia, nvatamntul Waldorf este nvatamnt de stat, organizat de Ministerul ducatiei, !ercetarii si "ineretului, n #aza $cordului %eneral de !ooperare, nc&eiat n anul '((). *in reteaua unitatilor se poate desprinde raspndirea n Romnia a acestei alternative educationale. Rezultatele la e+amenele nationale de capacitate si de #acalaureat confirma performantele acestui nvatamnt alternativ si i confera o pozitie egal, n sistemul national de nvatamnt. -edagogia Waldorf a fost creata la nceputul secolului .. de catre Rudolf /teiner, la initiativa directorului fa#ricii de tigarete Waldorf $storia, mil Molt. a se #azeaza pe antropologia dezvoltata de Rudolf /teiner n cursurile de introducere tinute n toamna anului '('(, nainte de nceperea primelor clase. n lume, acest sistem educativ are o larga raspndire. $ntropologia steineriana, ca #aza a pedagogiei Waldorf, prezinta fiinta umana de origine spirituala, care cere forme de nvatare specifice ritmului de dezvoltare fizica, sufleteasca si spirituala. le sunt cuprinse ntr-o programa scolara proprie, 0alonata pe treptele de dezvoltare ale copiilor, apro#at, prin ordin de Ministerul ducatiei si !ercet,rii. Particularitatile nvatamntului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii 1mportanta ritmului n /coala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei parti2

o partea ritmica, prin care este solicitata vointa copilului o partea cognitiva care se adreseaza intelectului si o partea de povestire care se adreseaza simtirii.

3tilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie a#ordata si nu numai componenta sa intelectuala.

Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. $cest lucru face posi#ila adncirea su#iectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. Ritmul lunii se refera la e+istenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic ntre orele 5 si '6 sunt studiate materiile principale 7romna, matematica, fizica, c&imie, geografie, istorie, #iologie etc.8. $ceste module poarta denumirea de epoci. nvatarea n epoci Materiile cognitive sunt studiate n epoci9 o clasa studiaza, de e+emplu fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 2:4 saptamni. ntr-o astfel de epoca se poate parcurge c&iar si materia pe un an scolar, economia lucrului fiind deose#it de eficienta. 3rmeaza alte epoci, elevii rentlnindu-se cu fizica doar peste cteva luni, poate c&iar peste un an. *esigur ca ntre timp elevii uita ce au nvatat, dar aceasta nu tre#uie sa ngri0oreze. n /coala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive2 n primul rnd pentru ca uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de e+emplu literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai intens cele nvatate. 3n alt avanta0 al predarii n epoci este faptul ca informatiile si ntre#arile primite peste zi sunt prelucrate su#constient noaptea, iar a doua zi, att elevii, ct si profesorii, gasesc mai usor rezolvarea lor. nsa nu toate materiile participa la acest carusel al epocilor. /e predau n sistem modular lim#a materna si gramatica, matematica, fizica, c&imia, istoria, geografia si stiintele naturii. $ceste materii pot sa apara si n ore de e+ercitii care au rolul de a fi+a ct mai #ine materia la cursul de #aza. !elelalte materii, cum ar fi lim#ile straine, educatia fizica, desenul si celelalte activitati artistice sau practice, apar ca si ore fi+e dupa cursul de #aza si orele de e+ercitii. ; scoal, far, manuale $#senta manualului unic contri#uie la cresterea respectului fata de carti si la ntarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa n comunicarea cu elevii. -e de alta parte, elevii se o#isnuiesc sa se documenteze din ct mai multe surse n studiul unei teme. *e asemenea, profesorul poate astfel introduce n cadrul procesului de nvatamnt noi informatii sau materiale aparute n domeniul respectiv, si are posi#ilitatea de a adapta nivelul predarii si al cerintelor la nivelul clasei. Formarea unei pareri ct mai o#iective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le do#ndesc elevii astfel scolarizati.

!aietele si instrumentele de scris *esi pare mai greu la prima vedere, este mult mai sanatos pentru copil sa scrie, de la nceput, pe caietul fara liniatura, ntruct liniatura este folosita e+act cu scopul de a ngradi si limita la norme clar sta#ilite scrisul copilului. $lternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica n general, sunt puternic cultivate n scoala. n a#senta liniilor, elevul va tre#ui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. *esigur ca procesul va fi de mai lunga durata, rezultatul va fi nsa mult mai solid, stiut fiind faptul ca, dupa scoala, liniatura este a#andonata 7scrisori, cereri. !.<. etc8. /i n legatura cu instrumentele de scris n scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, n special n primele clase. $stfel, n clasa 1 elevii scriu cu #locuri cerate. n clasa a 11-a grosimea liniei se su#tiaza, folosindu-se creioane cerate. *in clasa a 11-a copii vor scrie cu creioane colorate groase 70um#o8. n clasa a 111-a elevii e+erseaza scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. -i+ul este evitat, cunoscut fiind faptul ca acesta deformeaza scrisul. n continuare, caietele vor fi organizate n asa fel, nct partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, ntr-un mod artistic, de calitate. $ceasta, cu att mai mult cu ct redactarile n caiete reprezinta forma personala de =manual> pe care o realizeaza elevii nsisi. -onderea deose#it, a cursurilor practice si artistice -onderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese n evidenta de la prima privire asupra orarului o#isnuit din /coala Waldorf, ntruct aceasta si propune sa realizeze o educatie ec&ili#rata, oferind pe de o parte fiecarui copil ceea ce i se potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre care acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete. 3n argument n plus pentru acest principiu2 de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul n ec&ipa si cola#orarea. $m#ele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om ec&ili#rat, dornic sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din e+terior. 1ndirect nsa, la nivelul manualitatii, cursurile artistice sau practice sustin materiile adresate intelectului. 1ata doua e+emple2 o n clasele mici, att fetele ct si #aietii tricoteaza, activitate care a0uta puternic la formarea vederii n spatiu, necesara ndeose#i matematicii9 o la nceputul fiecarei zile, ntreaga clasa parcurge o parte ritmica n care cnta, recita sau danseaza 70ocuri adecvate vrstei, nsotite de #atai din palme, 0ocuri ritmice si gesturi sugestive8.

-artea ritmica i aduce pe toti la unison, le canalizeaza energia si i pregateste pentru ora. 1mportanta cursurilor artistice rezida si n faptul ca le educa starile sufletesti. le sunt evidentiate n arte, iar elevul traieste, n procesul reprezentarii lor, caracteristicile propriei personalitati, pe care astfel o cunoaste si o stapneste #ine. l si cultiva capacitatea de a percepe starile sufletesti, dezvoltndu-si a#ilitati de comunicare dincolo de calea ver#ala. ; scoal, fara note -rin note se evidentiaza preponderent competitia dintre elevi, ceea ce duce deseori la #loca0e n rndul elevilor timizi, frustrari si in&i#itii printre cei sla#i, aroganta sau egoism ntre elevii #uni si foarte #uni. $stfel, climatul de lucru al clasei poate fi usor compromis, atmosfera devenind stresanta si apasatoare pentru multi elevi. $devarata competitie este nu ntre diferiti elevi ai clasei, ci n fiecare elev n parte, cu propriile lui dificultati pe drumul dezvoltarii calitatilor, aptitudinilor si potentialului sau. n acest fel, toti elevii se percep unii pe altii ca tovarasi de drum, se accepta n colectiv cu dificultatile pe care le are fiecare si se a0uta unii pe ceilalti n depasirea acestora. !onlucrarea si spiritul de ec&ipa sunt astfel puse n evidenta si e+ersate n domeniul social. *ar cum se desfasoara procesul de nvatamnt din /coala Waldorf n a#senta notelor? ;rele sunt mult mai li#ere, elevii fiind deose#it de desc&isi, participnd n mod natural la ora, fara frica de note proaste. Ma0oritatea elevilor ntrea#a cnd nu au nteles si ies cu cura0 la ta#la. -e de alta parte, elevii #uni sunt dispusi oricnd sa-i a0ute pe colegii aflati n dificultate. n general, elevii nvata mnati de dorinta de cunoastere dar si de constiinta. levii primesc n mod regulat teme si lucrari de control. /copul lor nu este nsa de a o#tine o nota ct mai mare, ci de a face o lucrare ct mai #una. *ar cum afla parintii despre nivelul activitatii copilului lor n scoala? Foarte simplu2 ntlnindu-se regulat cu cadrele didactice. $ceasta ramne si n sistemul cu note cea mai eficienta metoda de control a copilului. n plus, parintii pot vedea caietele de epoca sau aparitiile regulate ale elevilor n ser#arile lunare ale clasei sau ale scolii. @a sfrsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat n care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. *in aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dect dintr-o medie. n registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau o nota, ec&ivalente cu evaluarea facuta n timpul anului.

!onducerea clasei de catre nv,tator, dincolo de clasa a 1<-a $ctivitatea de ndrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o personalitate, care si asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare.

-articularitatile de vrsta, antropologice, care sunt unitare n perioada de la A la '4 ani, cer n mod o#iectiv prezenta unei aceleiasi persoane n aceasta functie coordonatoare. n sistemul clasic de nvatamnt Waldorf, aceasta functie didactica este numita =nvatatorul clasei> si are ca si ndatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse n epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pna la liceu. *isciplinele predate n epoca sunt, de o#icei, cele cognitive, iar predarea lor interdisciplinara este un deziderat esential al acestei pedagogii. !u totii cunoastem faptul ca, la aceasta vrsta, elevii percep evenimentele, actiunile din realitate iar predarea tre#uie sa tina cont de acest fapt si sa mentina treaza aceasta capacitate de o#servare, #azata pe interesul firesc al elevului. +perimente, e+cursii, o#servatii minutioase sunt modalitati fundamentale de organizare a nvatamntului pna la pu#ertate. Formele de lucru introduse n clasele primare sunt #aza pe care se aseaza munca de o#servare din clasele gimnaziale. *e aceea este esential ca una si aceeasi persoana sa nsoteasca elevul pe parcursul acestor opt ani, cnd si formeaza instrumentele de cunoastere. *in punct de vedere psi&ologic, sc&im#area nvatatorului n clasa a cincea nu nseamna doar despartirea de o persoana, adesea ndragita, ci si de un mod de lucru. n mod natural, aceasta despartire se realizeaza la pu#ertate, cnd tnarul nu mai accepta prezenta unui model de imitat, ci si cauta propria forma de e+primare. $ici este normal sa apara mai multe personalitati n fata elevului, pentru a-i da posi#ilitatea sa aleaga elemente diverse si de a-si e+ersa formele proprii, prin acceptare sau com#atere sanatoasa. *atorita formelor legislative si de pregatire e+istente, aceasta forma de organizare nu este oficial acceptata n Romnia, dar este ncura0ata de unele inspectorate si de cercetatori n pedagogie si de psi&ologi. !onducerea colegiala Rudolf /teiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogico-organizatoric discutarea tuturor pro#lemelor scolii, ndeose#i a celor pedagogice, n consiliul profesoral. $cesta este de fapt directorul scolii. /i pentru ca pro#lemele curente se cer discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se ntruneste saptamnal. $ici profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. $ici sunt luate n discutie clase de elevi sau elevi n parte, care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deose#ita si au nevoie de atentia ntregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. $ici sunt dez#atute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si nvatatorii, caci pe toti =mem#rii familiei> i intereseaza drumul celuilalt. 1maginea copilului ramne nsa mereu ca imagine centrala a preocuparii fiecarei teme, fie ea si administrativa. Binenteles ca mai e+ista si pro#leme delicate. 3nul sau altul dintre dascali are dificultati ma0ore n stapnirea clasei9 e+ista dascali noi n activitate, care

tre#uie ndrumati9 se cer organizate ncadrarile cu personal pentru anul scolar urmator2 toate acestea sunt discutate ntr-un cerc mai restrns, n consiliul de administratie. @a el participa acei pedagogi care au e+perienta pedagogica si n e+istenta scolii respective, care si asuma de #una-voie viitorul scolii, ca viitor al propriei #iografii. *intre toti colegii, unul este ales ca reprezentant al scolii n fata tertilor. Cu este de confundat acesta cu functia o#isnuita a directorului, caci nu are puteri decizionale supreme, nu poate lua decizii singur si nici nu are toate responsa#ilitatile pe umerii sai. $cestea sunt mpartite ntre diferiti profesori sau nvatatori. -urtarea responsa#ilitatii de catre mai multi oameni duce la cresterea implicarii n =familie>. Materii si activit,ti specifice-rezentarea complet, a tuturor materiilor Waldorf ar necesita un spaDiu prea mare Ei de aceea ne propunem doar o prezentare succint,, care s, ofere o imagine de ansam#lu asupra stilului de predare Ei a metodelor folosite. /crisul Ei cititul /crisul Ei cititul se nvaD, n Fcoala Waldorf pe parcursul primelor clase, cu accent pe desenarea literelor Ei organizarea estetic, a scrisuluii Ei a spaDiului scris. *e aceea parcursul este la nceput lent, dar n clasa a 1<-a elevii a0ung la acelaEi nivel cu colegii lor din nv,D,mntul tradiDional. *in ce motive se alege acest drum? -si&ologii susDin c, cel mai dificil de nv,Dat ntr-o viaD, de om este cititul Ei scrisul, deoarece este o activitate a intelectului Ei leag, copilul n mod artificial de gndirea a#stract, a omului matur. !oncret, cititul Ei scrisul se nvaD, n urm,torii paEi2 nti se lucreaz, literele mari de tipar. n funcDie de evoluDia clasei, nv,D,torul va introduce la sfrEitul clasei 1 sau la nceputul clasei a 11-a, literele mici de tipar. -e parcursul clasei a 11-a se introduc apoi literele de mn,, prin intermediul desenului de forme sau al celui dinamic. *e asemenea, n modul de introducere a literelor 7semne pentru sunete8, consoanele se metamorfozeaz, din imaginea a ceva ce ncepe cu aceast, liter,. /e pleac, de la imaginea pictural, a lumii, de la ntreg Ei se a0unge la a#stractizarea ei prin noDiuni. *e e+emplu, litera M se va naEte din imaginea unui munte cu dou, vrfuri9 litera - poate s, apar, la =pom>, iar F de la =foc>. $ceasta este metoda de introducere a consoanelor. -rimele semne nv,Date sunt ns, pentru vocale, care sunt prezentate copiilor ca provenind din sentimente2 $ : admiraDie, desc&idere9 : reDinere, nc&idere n sine9 1 : n,lDare, afirmare9 ; : m#r,DiEare, protecDie9 3 : necunoscut, cunoaEtere. @im#a romn, *ac, pn, la vrsta de ( ani copilul se identific, pe deplin cu mediul n care tr,ieEte, dup, aceast, vrst, el se interiorizeaz,, se detaEeaz, de cele ce-l ncon0oar,. -n, la acest moment el se identific, cu lim#a matern,. *istanDndu-se de aceasta, elevul poate s, o analizeze Ei s,-i perceap, structura.

*in acest moment, elevul poate ncepe studiul gramaticii, avnd primul contact raDional cu structura lim#ii Ei cu regulile gramaticale. $stfel de#uteaz, un proces lung, care continu, pn, n clasa a <111-a. -rima parte o reprezint, aprofundarea principalelor calit,Di ale p,rDilor de vor#ire, apoi copiii se familiarizeaz, treptat cu structura propoziDiei, iar ncepnd din clasa a <11-a cu structura frazei. n predarea literaturii, metodele folosite vizeaz, n mod preponderent planul emoDional. $naliza elementelor stilistice ale unei opere este evitat, pn, n clasa a <11-a, l,snd e+presia artistic, s, lucreze n copil. -n, n clasa a <1-a, n locul analizei raDionale a te+tului literar, accentul este pus pe aprofundarea semnificaDiei te+tului cu a0utorul altor forme de e+primare artistic, 7desen, pictur,, muzic,8. Repetarea, ritmicizarea, e+erciDiile de vor#ire Ei de intonare sunt instrumente constant utilizate n cadrul orelor de literatur,. 1nterdisciplinar, cultivarea e+prim,rii este prezent, Ei la nceputul nv,D,mntului principal, pe parcursul epocilor, indiferent de disciplina studiat,. Fie c, e matematic,, fie c, e geografie, o poezie sau un cntec inspirate din temele studiate introduc ziua de lucru. @im#ile str,ine !ercet,ri recente au ar,tat c, o persoan, ce Ei-a nsuEit o lim#, str,in, nainte de nv,Darea scrisului Ei cititului o va st,pni f,r, accent. *in contr,, nv,Datul unei lim#i str,ine simultan cu scrisul Ei cititul, duce la vor#irea cu accent a acesteia. !a urmare, n primele trei clase din Fcoala Waldorf se nvaD, dou, lim#i str,ine, doar prin imitaDie. !oncret, orele sunt pline de cntece Ei poezii, nsoDite de o gestic, sugestiv, a profesorului, copiii cntnd Ei gesticulnd n cor. ncepnd din clasa a 111-a se introduce scrisul celor dou, lim#i, care, mpreun, cu gramatica corespunz,toare, sunt studiate n paralel pe tot parcursul studiilor. *rumul de la #asm la istorie n clasa 1, copiii tr,iesc n lumea #asmelor, acestea oferindu-le &rana sufleteasc, att de necesar, acestei vrste. !lasa a 11-a prezint, polaritatea sufletului uman. -e de o parte fa#ulele evidenDiaz, defecte ce tre#uie ndreptate, iar pe de alt, parte, poveEtile despre sfinDi prezint, no#leDea idealului uman. 3n nou pas nainte este f,cut n clasa a 111-a cnd la partea de povestire elevilor li se prezint, istorioare din =<ec&iul "estament>, pornind c&iar de la %enez,.

@egendele nordice, cele populare Ei istorice locale Ei naDionale reprezint, n clasa a 1<-a ultimul pas nainte de istoria propriu-zis,. *in clasa a <-a, se face intrarea n 1storie 7ca disciplin,8. !apitolele principale ale acestei clase vor fi ns, giptul Ei %recia antic,. $ceasta din urm, domin, clasa a <-a, nu numai la istorie, ci Ei la alte discipline 7educaDia fizic,, literatur,, matematic,, muzic,8. n clasa a <1-a se studiaz, Roma antic,, iar n a <11-a vul mediu Ei RenaEterea. n general, la predarea istoriei se pune accentul pe tr,irea atmosferei epocilor Ei nu att de mult pe nmagazinarea informaDiilor. /unt alese spre studiu acele momente sau personalit,Di din istoria omenirii care au impulsionat evoluDia general, a lumii, forme caracteristice de cultur, Ei civilizaDie. !lasa a <111-a cere studierea istoriei contemporane, dar preg,tirea pentru e+amenele naDionale modific, programa Fcolilor Waldorf din Romnia, care preiau studiul istoriei naDionale. n liceu se reia studiul treptele de civilizaDie, studindu-se acum din perspectiv, generic,, a curentelor mari de cultur,, a miEc,rilor sociale Ei a semnificaDiilor pe termen lung. 1mportant de reDinut este faptul c, #iografia uman, este o repetare la scar, mic, a istoriei omenirii. *e aceea, treptele de civilizaDie sunt relevante pentru #iografia personal, a elevului, mai ales n primii opt ani de Ecoal,. $ceast, perspectiv, st, Ei n spatele studiului la liceu, cnd curentele generale ale epocilor de civilizaDie stau n centrul atenDiei tinerilor, c,ci orientarea n societatea actual, este posi#il, numai prin cunoaEterea formelor de evoluDie care au creat-o.

$ritmetica /ensi#ilitatea pentru diferitele laturi ale fiinDei umane este educat, n Fcoala Waldorf din primele clase. $stfel, cele patru operaDii de #az, sunt nv,Date n asociere cu cele patru temperamente Ei culorile asociate acestora. -e parcursul anilor Ecolari, studiul matematic va cuprinde Ei geometria cu mna li#er,, construcDiile geometrice Ei studiul corpurilor platonice. !onstrucDiile spaDiale conduc la o mai #un, percepDie a formelor e+istente Ei permit dezvoltarea unei capacit,Di de analiz,, #enefic, n toate celelalte domenii de studiu. %eometria proiectiv,, sferic, sunt de asemenea studiate n liceu, pentru a canaliza percepDia elevilor nspre forme a#stracte, construcDii aproape ireale, ce desc&id orizontul ntre#,rilor despre semnificaDia mai nalt, a matematicii.

*esenul formelor -e lng, faptul c,, n Fcoala Waldorf, ma0oritatea materiilor sunt parcurse ntr-un mod diferit faD, de cel clasic, aici e+ist, Ei cteva materii total noi. -rima dintre acestea este desenul formelor. $ceast, materie, prezent, n clasele 1-<, are dou, argumente puternice n favoarea sa. n primul rnd, formele desenate n primele dou, clase vor preg,ti introducerea literelor Ei a cifrelor. Mai trziu, desenul formelor va preg,ti geometria, ce apare n clasa a <-a su# forma desenului geometric. "ot att de important este faptul c, aceast, materie este o activitate artistic,, ce Ei propune s, trezeasc, gndirea copilului, simDul ec&ili#rului, al armoniei Ei al frumosului. a stimuleaz, facultatea de reprezentare Ei cea imaginativ, a0utnd la formarea vederii n spaDiu. *esenul geometric cu mna li#er, -redarea geometriei n Fcoala Waldorf ncepe n clasa a <-a, printr-un studiu activ al principalelor figuri geometrice. lemente geometrice redau prin transformarea lor procesul de devenire ale unor forme fi+e, pe care apoi elevul nvaD, s, le denumeasc, Ei s, le defineasc,. -entru a crea un simD ct mai solid al figurilor geometrice, acestea sunt desenate f,r, instrumente geometrice. Matematica n predarea matematicii, dasc,lul tre#uie sa respecte cteva principii de #az,. -rincipiul analitic 7de la ntreg la o parte8 este unul dintre cele mai importante. 3n alt principiu deose#it l reprezint, mersul de la cazul particular spre general, spre difiniDie. *efiniDiile sunt evitate pe ct posi#il, preferndu-se caracterizarea noDiunilor ntr-un mod viu. !nd sunt ns, a#solut necesare, acestea sunt ct mai accesi#il prezentate, folosinduse din plin intuiDia elevilor. -arcurgerea materiei ct mai aproape de mersul istoric este un principiu general pentru Ecoala Waldorf, deose#it de important n matematic,. -redarea n miEcare aduce matematica mai aproape de copil. *e la 0ocuri ritmice de nv,Dare a ta#lei nmulDirii pn, la forfecarea paralelogramului 7translatarea unei laturi pe dreapta suport cu p,strarea ariei8, totul tre#uie predat ct mai viu. @a geometrie se evit, cu des,vrEire demonstrarea relaDiilor evidente, insistndu-se asupra afirmaDiile neevidente. Mersul de la pro#lema practic, la teorie este deseori mai apropiat elevului dect prezentarea unei teorii f,r, leg,tur, cu realitatea cunoscut, de elevi, urmat, de aplicaDii ipotetice.

Goologia n clasa a 1<-a, elevii nvaD, despre animale tipice unor forme unilaterale din natur,2 capul 7sepia8, trupul sau #urta 7vaca8 sau mem#rele 7Eoarecele8. ; polaritate interesant, se poate g,si ntre vultur 7un animal al aerului, care rareori co#oar, pe p,mnt8 Ei taur 7care =se Dine> cu toat, forDa sa pe p,mnt8. n general, se scot n evidenD, la animale diferitele tr,s,turi temperamentale Ei fizice unilaterale. *e e+emplu, calmul Ei #lndeDea unei vaci pot fi scoase n evidenD, pictnd vaca n al#astru. levii vor picta fiecare animal n culori care scot n evidenD, caracterul specific al acestuia. @ucrul individual al elevilor se va materializa Ei n compuneri, unde va fi c,utat specificul fiec,rui animal, prin descrieri, dialoguri imaginare sau referate cu un mai ridicat conDinut EtiinDific. !a o ncoronare a celor studiate, imaginea omului, nespecializat Ei cu potenDe multiple de evoluDie, este creionat, sugestiv. "oate aceste elemente sunt pe larg studiate n clasele ulterioare, cnd regnul vegetal : clasa a <-a, cel mineral Ei animal : clasa a <1-a Ei omul : clasa a <11-a : a <111-a sunt studiate n detaliu. n liceu se studaiz, n am,nunt formele de evoluDie ale naturii, stuctura organismului uman Ei formele de cunoaEtere Ei cercetare ale acestora 7genetic,8. Botanica @a fel ca Ei la animale, n mp,r,Dia plantelor, studiat, n clasa a <-a, se pot g,si diferite caracteristici omeneEti. @a aceast, vrst, a copiilor, plantele tre#uie personificate ca ntr-o adev,rat, poveste. Cu se ntlneEte e+plicarea despre Desuturi Ei celule, ier#arele sunt evitate, n locul lor preferndu-se studiul plantelor n natur, Ei pictarea n mediul lor natural, formndu-se astfel Ei respectul pentru lumea ncon0ur,toare. %eografia $ceast, materie apare prima dat, n clasa a 1<-a su# forma unei epoci despre Dinutul natal. n prima lecDie, elevul Ei deseneaz, #anca n care st,, cuprins, n sala de clas,, respectiv #iroul de acas, n camera sa. 3rmeaz, apoi planul Ecolii Ei al locuinDei, apoi curtea Ecolii Ei a locuinDei, apoi curtea Ecolii cu strada, respectiv #locul sau curtea de acas, cu strada. -asul urm,tor l reprezint, un plan parDial al oraEului, n care apare drumul de acas, pn, la Ecoal,. -lanul general al oraEului, cu formele de relief Ei apele principale, se poate face su# forma unei mac&ete tridimensionale. $ceasta se modeleaz, din lut, apoi se acoper, cu multe straturi de &rtie nmuiat, Ei lipici 7mucava89 dup, uscare se ndep,rteaz, lutul, iar mac&eta rezultat, este pictat, de elevi.

3rmeaz, mpre0urimile localit,Dii cu fauna Ei flora, putndu-se merge pn, la ntreaga regiune 70udeDul Ei 0udeDele nvecinate8. $stfel se deprind elementele realiz,rii unei &,rDi, de la spaDiul concret, la sim#ol. *in clasa a <-a se studiaz, geografia fizic, a patriei, a D,rilor nvecinate. -ornind pe *un,re n sus se poate trece n clasa a <1-a la cunoaEterea uropei. /pre sfrEitul acestei clase se vor prezenta n linii mari Ei celelalte continente. %eografia $siei, $fricii Ei a $mericii, cu cele mai reprezentative D,ri Ei zone, va fi predat, pornind de la marile descoperiri geografice 7Marco -olo, <asco da %ama, !olum# Ei Magelan8. 1mportant este ca, n studiul zonelor geografice, s, fie percepute polarit,Dile, structurile caracteristice. *e aceea e+tremele, uscat-mare, frig-c,ldur,, verdeaD,-deEert sunt preferate n prezent,rile acestora. n vederea e+amenului de capacitate, pentru clasa a <111-a este rezervat, %eografia Romniei, deEi programa Fcolii Waldorf ar cere pentru aceast, clas, continuarea studiului geografiei mondiale. *in D,rile sau continentele studiate, elevii vor nv,Da cntece specifice, percepnd ct mai mult din specificul Ei temperamentul oamenilor din zona respectiv,. /tudiul geologiei, al miEc,rilor tectonice, al ritmurilor -,mntului, reprezint, n liceu o treapt, superioar, de nDelegere a fenomelor de e+istenD, a acestei fiinDe vii, care este "erra. Fizica si c&imia *rumul natural n descoperirea acestor EtiinDe a fost2 e+perimentul : o#servaDia : concluzia : legitatea. $cest drum natural este respectat Ei n predarea EtinDelor naturale n Ecoala Waldorf. n prima zi a fiec,rei teme noi, au loc o serie de e+perimente. !a tem,, elevii tre#uie s, descrie cu acurateDe Ei corectitudine cele v,zute la fiecare e+periment. $ doua zi sunt analizate aceste e+perimente, tr,gndu-se primele concluzii asupra fenomenelor studiate. n a treia zi sunt enunDate legit,Dile c,utate cu o zi nainte. Beneficiind de predarea n epoci, mintea copilului va prelucra inconEtient Ei n timpul nopDii cele v,zute n ziua precedent,, tr,ind la ma+imum primii paEi n fiecare domeniu studiat. $cest mod de lucru, #azat pe o#servaDia individual,, susDine interdisciplinaritatea permanent prezent, n pedagogia Waldorf. +primarea corect,, diferenDiat,, nuanDat, Ei la o#iect este un mod de a e+ersa lim#a romn,, lucru care se petrece firesc Ei la celelalte materii de studiu din afara orelor de lim#,. *e aceea, profesorul de specialitate are datoria s, asimileze n predarea sa Ei informaDiile care Din de alte discipline. -ornind de la aceast, necesitate, pedagogia Waldorf susDine prezenDa unui singur cadru didactic n primele opt clase, pentru predarea disciplinelor din epoc,. n personalitatea

unui astfel de om, elevul se poate reg,si cu str,dania sa de a asimila conDinuturile mai multor materii. uritmia uritmia este o form, de miEcare frumoas,, care completeaz, str,dania metodicii Waldorf de a introduce artistic fiecare conDinut, fie el noDional sau de formare a deprinderilor. uritmia ns,Ei este o art,2 vor#irea Ei a cntatul reprezentate vizi#il, folosind ca instrument de redare corpul uman. a aduce n faDa oc&ilor intervale, tonuri muzicale, sunete rostite printr-o curg,toare Ei e+presiv, gestic, a #raDelor, a palmelor Ei a corpului, ntr-o unitate dinamic,. $ doua latur, a euritmiei este cea didactic-pedagogic,, fortificnd copilul ntreg, aEa cum este el privit n pedagogia Waldorf. n timpul orelor de euritmie, copiii mici interpreteaz, prin miEc,ri sugestive mici ntmpl,ri sau povestiri. -e m,sur, ce cresc, ei do#ndesc a#ilitatea de a-Ei controla gesturile #raDelor, formele de deplasare cu paEii Ei reuEesc s, dea form, prin miEcarea #raDelor Ei a picioarelor unor ritmuri, unor sunete care cer gesturi specifice. -iesele muzicale sau poetice care sunt transpuse euritmic rezult, din translatarea tonurilor sau a sunetelor n gesturi precise, de conotaDie specific,. Cu se cer posturi, ca n #alet, nu se cere un mimetism, ca la vrstele mici, ci se cere o nDelegere a mesa0ului, a sunetului corelat cu mesa0ul Ei cu gestul, a costumului Ei culorilor acestuia cu ntreaga semnificaDie a gestului artistic. levii sunt ndrumaDi s, nDeleag, semnificaDia ritmurilor, s, o aplice, odat, cu instrumentalizarea trupului pentru e+presia artistic,. +ist, Ei un al treilea domeniu al euritmiei : cel terapeutic : latur, de sine st,t,toare folosit, n tratarea diferitelor deficienDe. Muzica *eEi Ecoala Waldorf nu este o Ecoal, de muzic,, aceast, art, este omniprezent, n viaDa copiilor. -rin muzic,, realitatea poate p,trunde mai lesne n sufletul copiilor. *eseori partea ritmic, de la nceputul cursului principal se #azeaz, pe muzic,, oricare materie putnd #eneficia de spri0inul a#solut #enefic al muzicii. *ar cum evolueaz, aceast, materie n Fcoala Waldorf? *in clasa 1 toDi elevii cnt, la flaut. -entru nceput se foloseEte flautul diatonic. -n, n clasa a 111-a elevii cnt, ns, f,r, note, imitnd nv,D,toarea din faDa clasei. *e-a#ia la sfrEitul clasei a 111-a se introduce portativul. -n, la nou, ani, muzica este tr,it, su# form, de ritm. *in acest moment apare m,sura, iar cntecele ncep s, fie trecute pe portativ.

n clasa a 1<-a se nvaD, canonul. ;dat, elevii trecuDi de momentul armoniei din clasa a <-a, dup, '2 ani, apare studiul pe voci. n continuare, studiul muzicii presupune diferenDierea percepDiei artistice Ei a posi#ilit,Dilor de e+primare. ;rc&estra Ecolii Ei a liceului sunt momente de studiu Ei de aplicare a noDiunilor studiate. !urentele muzicale sunt studiate de elevi n liceu, pentru a percepe Ei din aceast, perspectiv, evoluDia omenirii, care a fost nsoDit, de muzic, prin formele ei specifice. $#ilit,Dile practice si educaDia te&nologic, $ceste materii au o deose#it, importanD, n formarea copiilor pentru viaD,. "ricotnd, sculptnd, modelnd lutul sau mpletind nuiele, copiii Ei dezvolt, pe lng, diferitele a#ilit,Di Ei voinDa. /imDul artisitc, cel tactil, simDul ec&li#rului Ei al armoniei sunt cultivate n fiecare lucrare practic, realizat,. *e aceea este important ca aceste discipline s, nu r,mn, doar la nivel de teorie, ci s, permit, copilului s, creasc, prin a#ilit,Dile manuale pe care le do#ndeEte n lucrul concret. @a nivel liceal, specializarea pe o anumit, te&nic, poate fi e+ersat, n am,nunDime, f,r, a duce ns, la o calificare certificat,. -ractica levii claselor de liceu fac cte o perioad, de practic, de o s,pt,mn,. $stfel, clasa a 1.-a face practic, n agricultur, sau n construcDii, n clasa a .-a se face practic, topografic, sau n construcDii, iar n clasa a .1-a practic, social, sau ecologic,. !lasa a .11-a este, de o#icei, timpul unei practici industriale sau de anvergur, mai mare, iar colectivele de elevi pot opta Ei pentru o practic, cultural,, n Dar, sau n str,in,tate. $ceste perioade de practic, Ei au rolul de preg,tire pentru viaD,, de a a0uta tinerii n formarea personalit,Dii Ei a unei perspective coerente despre societatea n care vor deveni adulDi. $rta dramatic,$ceasta este o materie specific, pedagogiei Waldorf, prezent, apoape n fiecare an, c&iar dac, nu apare n planul de nv,D,mnt. Fiecare disciplin, poate da ocazia unei dramatiz,ri, fie c, vor#im despre lim#i str,ine sau despre fizic,. @a sfrEitul clasei a <111-a, elevii pun n scen, o pies, de teatru mai ampl,, pe care o vor prezenta n faDa p,rinDilor Ei a ntregii Ecoli. $ceast, pies, de teatru este o ncununare a muncii lor ca Ei colectiv de-a lungul celor opt ani petrecuDi mpreun,. -entru realizarea piesei de teatru, elevii sunt solicitaDi s, participe activ la toate etapele de ela#orare a

recuzitei Ei de punere n scen, a te+tului, avnd astfel posi#ilitatea de a avea o e+perienD, proprie foarte intens, privind munca artistic,. Munca la aceast, pies,, care de o#icei dureaz, cteva luni, nt,reEte Ei uneEte foarte mult colectivul clasei, i face pe elevi s, fie mai toleranDi unii cu alDii, i face s, se a0ute mult mai mult ntre ei. -rezentarea piesei de teatru de c,tre clasa a <111-a este un eveniment deose#it pentru ntreaga Ecoal, Ei n special pentru clasele mai mici, aceEtia urm,rindu-i cu foarte mare atenDie pe colegii lor mai mari. $cest eveniment se repet, la un nivel de comple+itate mult mai mare, la sfrEitul liceului, cnd piesa de teatru le ofer, elevilor posi#ilitatea de a se dep,Ei Ei de a-Ei consolida performanDele n e+primarea social, Ei artistic,. @1! 3@ W$@*;RF B3!3R /"1 Continutul studiului

discipline fundamentale: Antroposofie si antropologie Ecologie naturala si umana Sociologia educatiei Logica/Filosofie Psihologie/Pedagogie Teoria curriculumului Teoria si metodologia instruirii Teoria evaluarii Pedagogie Waldorf Istoria pedagogiei Instruire asistata pe calculator discipline de specialitatate: Legislatie scolara Igiena scolara Tehnici de creativitate Management educational Practica pedagogica si Metodica predarii disciplinelor: Limba romana Istoria romanilor eografie Aritmetica Stiinte Mu!ica discipline complementare si "ultura fi!ica sau Arte plastice facultative: Limba straina #germana$ Istoria culturii si civili!atiei Etica si morala Teoria cunoasterii Arta dramatica si pantomima Modulul pentru a doua specializare: Arte plastice: %esen Istoria artelor Estetica Anatomie artistica Perspectiva "uloare Modela& Arta scrisului Arta decorativa Cultura fizica-euritmie: imnastica imnastica 'othmer Atletism "ontrolul si asistenta medico(sportive )ocuri sportive Euritmie %ans Anatomie si fi!iologie