Sunteți pe pagina 1din 26

STARE DE ASEDIU

STARE DE ASEDIU
Under Siege Under Siege (1985) (1985)
de George R.R. Martin
Traducerea: Mha Dan Paveescu
Stare de asediu
De pe meterezee nate ae Vargnuu, cooneu Bengt Anttonen
prvea naucre aergnd peste ghe[ur.
Lumea era numa zapada, vsco ger mucator. n |uru Hesnk-
uu, marea nghe[ase bocna, prnznd n cetee e nemos cee ase
nsue-ctadee ae mare[e fortare[e Sveaborg. Crva[u era un cu[t scos
dntr-o teaca de ghea[a. Spnteca unforma u Anttonen, amor[ea obra|,
acrma och nghe[a acrme ce se scurgeau pe pome[. Vntu ura n
|uru zduror urae dn grant cenuu, strecurndu-se pe sub u, prn
crapatur ambrazur, furndu-se peste tot. Afara, pe marea
ncrementa, zbea uernd n artera ruseasca na[a noror de
zapada dn troene, rasucndu- nvrtndu- peste ghea[a, adoma unor
anmae stran, abe, creatur fantomatce scnteetoare, schmbndu-
permanent forma n tmpu goane.
Erau nauc tot att de maeabe ct gndure u Anttonen.
Barbatu se ntreba ce forma aveau sa capete n cpa urmatoare ncotro
aergau att de ute cop acea a crva[uu. Poate puteau sa fe nva[a[
sa- atace pe ru. Zmb, savurnd deea unor creatur dn omat,
dezan[ute asupra namcuu. Era un gnd stranu, nebunesc. Cooneu
Bengt Anttonen nu fusese ncodata un om cu fanteze, dar n utma
vreme mntea u fusese deseor asatata de asemenea vzun.
ntoarse dn nou chpu catre vnt, recunoscator frguu, geruu
naprasnc. dorea pentru a- poto mna, crestndu- nma amor[nd
pasune ce se nateau acoo. Dorea sa amor[easca de frg.
Geru preschmbase pna marea cea agtata n ghea[a nemcata
rece; acum trebua sa se nteasca zbucumu dnauntru u Bengt
Anttonen. Deschse gura, expra un noror preung de rasufare, care se
rdca asemenea unu abur dntre obra| nro[ nhaa aeru nghe[at ce
se scurse precum oxgenu chd.
Imedat urma nsa panca. Iara, se ntmpase ara. Ce era
oxgenu chd? ntr-un anume fe, ta ca era vorba despre ceva rece; ma
rece dect ghea[a dect crva[u. Oxgenu chd era taos ab,
producea abur curgea. O ta, o ta sgur, aa cum ta numee.
Dar de unde o ta?
Se rasuc cu spatee a metereze. Merse cu pa mar u[,
atngnd cu mna garda sabe, de parca -ar f putut apara mpotrva
demonor ce- nvadasera mntea. Cea[ of[er aveau dreptate; cu
sguran[a, nebunea. O dovedse char n zua aceea, a ntrunrea statuu
ma|or.
Ca de obce n utma vreme, ntrunrea evouase prost. Tot ca de
obce, Anttonen rdcase gasu mpotrva ceora[, n mod nut, stupd. E
avea dreptate, ta asta. n acea tmp, ta ca nu- putea convnge ca
fecare cuvnt a sau submna poz[a - dstrugea vtoru carere.
Totu fusese strnt dn nou de |gerhorn. Cooneu F. A. |gerhorn
reprezenta tot ceea ce nu era Anttonen: brunet aratos, manerat
dpomat, un arstocrat cu comportarea unu arstocrat. |gerhorn avea
2
George R.R. Martin
egatur suspuse, |gerhorn avea neamur nfuente, |gerhorn era
confdentu vce-amrauu Cart Oof Cronstedt, comandantu Sveaborguu.
La ntrunre, |gerhorn vense cu un teanc de rapoarte.
- Rapoartee sunt grete, nsstase Anttonen. Ru nu sunt ma
mu[ dect no. Aba daca au patruzec de tunur, sr. Sveaborg are de
zece or ma mute.
Cronstedt paruse ocat de tonu sau, de sguran[a nssten[a cu
care vorbse. |gerhorn se mu[umse sa zmbeasca.
- Pot ntreba de unde de[ne[ acestc nforma[, coonee Anttonen?
ntervense e.
Aceea era ntrebarea a care Bengt Anttonen n-ar f putut raspunde
ncodata.
- Pur smpu, tu, raspunse e.
|gerhorn rasfose rapoartee.
- Informa[e mee provn de a ocotenentu Kck, care se afa n
Hesnk are acces drect a surse demne de ncredere n prvn[a
panuror, mcaror numaruu namcor.
Prvse catre vce-amrau Cronstedt.
- Sr, trebue sa va spun ca nforma[a aceasta este mut ma
demna de crezare dect msteroasa sguran[a a cooneuu Anttonen.
Confrom dateor u Kck, ru sunt de|a ma numero dect no, ar
generau Suchteen va prm n curnd sufcente ntarr pentru a ansa
atacu decsv. n pus, au a ndemna un numar enorm de pese de
artere. Cu sguran[a, nu doar cee patruzec de tunur pe care cooneu
Anttonen e aprecaza drept mta maxma a armamentuu or.
Cronstedt ncuvn[ase dn cap. nsa Anttonen nu putuse sa taca.
- Sr, nsstase e, rapoartee u Kck nu trebue crezute. Nu putem
avea ncredere n e. Fe ca se afa n su|ba ruor, fe ca este neat de
aceta.
- Coonee, se ncruntase Cronstedt, aceasta este o acuza[e grava.
- Este un prost un bestemat de tradator An|aa!
|gerhorn tresarse, ar vce-amrau ma mu[ of[er tner
parusera oca[.
- Coonee, spusese Cronstedt, este bnecunoscut faptu ca
cooneu |gerhom are neamur n Lga An|aa. Comentare dumtae sunt
|gntoare. Stua[a noastra de ac este ndea|uns de grea pentru ca of[er
sa ma aba confcte dn motve potce meschne. [ ve cere medat
scuze.
Fara tragere de nma, Anttonen mormasc cteva scuze stngace.
|gerhorn e acceptase, ncuvn[nd superor dn cap.
Cronstedt revense a rapoarte.
- Foarte convngatoare, spusese e, foarte aarmante. Exact de
3
Stare de asediu
ceea ce ma temeam. Stua[a noastra este grea.
n mod mpede se hotarse. Orce dscu[e contradctore era
nuta. Ce ma adesea n astfe de cpe, Bengt Anttonen se ntreba ce
nebune pusese stapnre pe e. Venea a ntrunre statuu ma|or hotart
sa fe crcumspect dpomat, dar o arogan[a strane cuprndea medat
ce se aeza. mpngea dsputee verbae dncoo de pragu n[eepcun;
nega fapte evdente facea duman peste tot.
- Nu, sr, ntervense e. Va rog sa gnora[ nforma[e u Kck.
Sveaborgu este vta pentru contraofensva de prmavara. Nu avem de ce
ne teme daca putem rezsta pna a toprea ghe[uror. Odata ce marea va
f navgaba, Sueda va trmte a|utoare.
Chpu vce-amrauu era supt obost, chpu unu batrn.
- De cte or trebue sa ma dscutam asta? Attudnea dumtae ma
obosete, sunt destu de content de mportan[a Sveaborguu pentru
ofensva de prmavara. Faptee sunt mpez. Defensva noastra este
ubreda, ar ghea[a face zdure accesbe. Armatee suedeze sunt
nzapezte...
- Sr, zbucnse Anttonen, tm asta numa dn zaree pe care ru
e asa sa a|unga pna a no. Zare fran[uzet ruset. Nu se poate pune
baza pe asemenea surse.
Cronstedt perduse rabdarea.
- Tac! zbse cu pama n masa. M-am saturat de nencrederea
dumtae, coonee Anttonen. [ respect sentmentee patrotce, dar nu
|udecata. Pe vtor, cnd vo dor sa-[ cunosc opna, [-o vo cere. E car?
- Da, sr, raspunsese Anttonen.
- Pot contnua? sursese |agerhom.
Do|ana fusese a fe de aspra ca crva[u.
Nu era de mrare ca, dupa aceea, Anttonen se sm[se mpns catre
snguratatea nghe[ata a meterezeor.
Cnd reven n camera u, Bengt Anttonen se sm[ea confuz trst.
Se asa noaptea. Peste marea nghe[ata, peste Sveaborg, peste Sueda
Fnanda. peste Amcrca, se gnd e. Acest utm gnd provoca
ame[eaa grea[a. Se aeza pe pat, asndu- capu n pame. Amerca,
Amerca, ce nebune ma era asta, ce egatura avea razbou dntre
Sueda Rusa cu na[unea aceea tnara ndepartata?
Se scua, aprnse ampa, spernd ca umna sa- aunge gndure
tuburatoare, se strop pe fa[a cu apa statuta dn gheanu de pe
avoaru modest. napoa gheanuu se gasea ognda foosta a barbert,
uor deformata cu pete, totu mu[umtoare. tergndu- pamee mar
osoase se trez prvndu- chpu, trasature famare n acea tmp
nspamntator de strane. Avea par cenuu grzonat, och cenu, nas
drept ngust, obra| pu[n scofc[, barbe patrata. Era prea sab,
aproape costev. Fa[a era obnuta, banaa, ncapa[nata. Fa[a pe care o
purtase toata va[a. Bengt Anttonen se resemnase de mut cu aspectu
4
George R.R. Martin
sau. De obce nu se gndea ctu de pu[n a e. Acum nsa se hoba, fara
sa cpeasca, sm[ea cum crete n e o fascna[e nenttoare, un
sentment de satsfac[e, o pacere n prvn[a feuu cum arata, ceva stran
u tuburator. O asemenea vantate era nesanatoasa, neomeneasca, un
at semn de nebune. Anttonen smuse prvrea dn ognda.
Se ntnse pe pat.
Nu reu muta vreme sa adoarma. Sub peoapee strnse dansau
vzun nauc, magn tot att de fantastce pe ct erau anmaee
fantomatce nascute de vnt: drapee pe care nu e recunotea, pere[ de
meta ustrut, furtun ggantce de foc, barba[ feme hdo ca nte
demon, cuca[ n patur de chd arznd. Apo, deodata, vzune ncepura
sa dspara, topndu-se treptat. Bengt Anttonen suspna nentt se
rasuc n somn.
* * *
...ntotdeauna durerea vne nantea reapar[e contn[e, durerea
apare prma, sngura reatate ntr-un unvers nemcat, tacut, pustu,
dncoo de orce senza[e. Pentru o secunda, pentru o ora, nu tu unde ma
afu m-este frca. Dupa aceea m aduc amnte; ntorcndu-ma, ma-
ntorc, totdeauna n ntoarcere exsta durere. Nu vreau sa ma-ntorc, dar
trebue, trebue. Vreau purtatea cama rece a ghe[ zapez, atngerea
nforata a crva[uu, trasature sanatoase ae fe[e u Bengt. Dar dspare,
de eu uru m-aga[ de ea, pngnd, |end. ncet, ncet a dsparut.
Smt mcare n |ur, e chdu de mersune care e cvacuat. Chpu
meu e expus prmu. Inspr aeru prn nare mee atare[e, scup tubure
dn gura nsngerata. Cnd fudu coboara sub nveu urechor aud un
ggt, un zgomot obscen de absorbre. Mane vampr s-au hrant dn
sucure pnteceu n care am fost, sngee negru a cee de-a doua ve[ a
mee. Atngerea rece a aeruu pe pee ma doare. ncerc sa nu uru,
reuesc sa reduc zberetee a un scncet.
Deasupra, capacu baznuu e acopert cu o pecua sub[re, neagra,
care s-a pt de metau ustrut. m pot zar magnea refectata. Sunt o
aratare nspamntatoare, paru dn nar m tremura pe chpu fara nas, ar
obrazu drept e umfat de o tumoare verzue. Un davo aratos. Rn|esc,
dezvend ru trpu de dn[ putrez, prntre care se mpng ncsv no,
adoma freor de gru prntre tupne taate ae paeor. Atept sa ma
scoata. Baznu e prea mc, un scru. Sunt ngropat de vu, ar teama e o
greutate papaba, apasndu-ma. E nu ma pac. Dacau sa ma ase ac, sa
ma sufoc sa mor?
- Afara! optesc, dar nu m-aude nmen.
n sfrt capacu se rdca, nfrmer sunt acoo. Rafae Sm.
Tp matahao, coo mbraca[ n ab, cu drapee cusute deasupra
buzunareor. Nu ma pot concentra asupra fe[eor or. De obce nu vad
prea bne, dupa ntoarcer e ma rau. tu totu ca negru e Rafae; se
apeaca scoate tubure IV teemetra, n tmp ce Sm m face n|ec[e.
Ah-h-h! Durerea se estompeaza. Ma straduesc sa prnd cu mne
5
Stare de asediu
margne baznuu. Metau se smte cudat; mcarea e stngace; trupu
meu raspunde cu greutate.
- De ce-a durat atta? ntreb.
- O urgen[a, raspunde Sm. Rons.
Sm e un tp aconc, morocanos nu ma pace. Ca sa afu ceva,
trebue sa- ntreb ntr-una. N-am putere. Prefer sa ma concentrez asupra
scuatuu. Och m acrmeaza dupa att vreme petrecuta n bezna. Poate
ca nfrmer cred ca png de bucura ntoarcer. Or f e soz da nu-s
prea ntegen[. Aeru are un z acror, de deznfectant, se smte raceaa
seaca a aparateor de cond[onare. Rafae ma rdca dn scru, a cncea
sarcofag argntu dntr-un r de ase, toate cupate a cacuatoaree dn
|ur. Ceeate scre sunt goae acum. Ma gndesc ca eu sunt utmu vampr
care a ma renvat n noaptea asta. Apo m amntesc. Patru dn e s-au
dus, nu ma sunt de mut. Am ma ramas doar eu Rons, cu Rons s-a
ntmpat ceva.
Ma aeaza ntr-un scaun Sm ma-mpnge pe nga sarcofagee
goae, n susu rampe, a nformare.
- Rons? ntreb.
- L-am perdut.
Nu-m pacea Rons. Era ma hdos dect mne, un homuncuus
mcu[ zbrct, cu un cranu mens, grotesc, -un trup deformat, fara
bra[e sau pcoare. Avea och mar, ps[ de peoape de aceea nu-
putea nchde ncodata. Nc char cnd dormea. n somn [ se parea ca se
hobeaza a tne. n-avea pc de umor. Absout nc o pcatura. Cu toate
acestea, orcare -ar f fost defectee, Rons era snguru ramas n afara de
mne. Acum se dusese e. Nu sm[eam nc o parere de rau, doar o
amor[eaa.
Camera de nformare este cumva mpersonaa. E ma ateapta de
ceaata parte a mese. Infrmer ma-mpng n fa[a or peaca. Masa e o
barera unga de furnr ntre mne superor me, poate un cordon
sanitaire. La urma urme, nu ma pot asa sa ma aprop prea mut: a putea
f contagos. E sunt norma. Eu sunt... ce sunt eu? Cnd m-au nroat, am
fost casfcat MU 3. Mutant Uman, categora a trea. Sau, n |argon, mutre.
Munu sunt ps[ de va[a: mor[ a natere, avorton, sau n coma
permanenta. Sunt moane. Mudo traesc dar sunt nut, to[ tp cu
degete n pus, abe de ra[a -och aurea. Cteva m. nsa no, mutre,
suntem eta dracuu, aa n se spune. Adca ne-au spus, atunc cnd ne-
au nroat. Ne-au dat nume no ac |os, n buncaru Proectuu Graham.
Batrnu Chare Graham nsu ne zcea ,petor tmpuu", da a crapat
poreca era prea romantca pentru maoru Saazar. Maoru prefera
denumrea ofcaa a guvernuu: CG, de a Crononaut Graham. Infrmer
-a[ au facut ,ceg" dn CG, no ne zceam a fe, eu, Nan cu Verme,
pe tmpu cnd traau e. Acum au un sm[ a umoruu extraordnar. No
ne spuneam cege ucgae. ase ceg ucgae, notnd prn fuvu tmpuu
mucnd nadee unor probabta[. Hop -aa.
Iar acum a ramas numa una.
6
George R.R. Martin
Saazar aran|eaza hrt pe masa. Pare bonav. Dncoo de tenu u
ntunecat pot dstnge o nuan[a verzue, nasanatoasa, ar sub peea
nasuu s-au spart vnoaree de snge. Ncunu dntre no n-o duce prea
bne ac, |os, dar Saazar arata ma rau dect mu[ a[. S-a ngraat
pare dform. Unformee sunt strmte atee no nu ma exsta. Au
nchs toate magaznee [esatore, peste c[va an o sa purtam
zdren[e cu to[. I-am spus u Saazar c-ar trebu sa [na regm, dar nmen
n-ascuta o cega dect atunc cnd se vorbete despre nade.
- E? se rastete Saazar.
A dracu-nceput de nformare. Cu tre an n urma, cnd a-nceput
totu, era numa mere zahar, foarte corect mtaros, dar nc Mao nu
ma are acum vreme de etcheta.
- Ce s-a-ntmpat cu Rons? ntreb.
Doctor[a Veronca |acob sta char nga Saazar. Era pshoog ef
ac, dar dupa moartea u Pn[a Graham ea e efa peste toate cheste
tn[fce.
- Moarte prn trauma, m raspunde cu un ton profesona. Ce ma
probab, a fost ucsa gazda u.
ncuvn[ez dn cap. Vechea poveste. Uneor nadee muca ee.
- A reut ceva?
- N-am constatat nmc, spune Saazar.
Raspunsu a care m-ateptam. Rons reuse contactu cu un
nfanterst dn armata u Caro XII. Aveam n mnte magnea u
caraghoasa, maraundu- gazda pna a regee adoescent prostanac,
ncercnd sa- spuna sa evte Potava. Probab ca fusese executat pe
oc, de, daca te gndea ma bne, trebue sa f fost vorba de atceva, ma
rapd, atfe Rons ar f avut tmp sa se desprnda.
- Raportu, contnua Saazar.
- Gata, Mao, fac eu.
Urate sa se spuna Mao, de nu att pe ct ura numee de Say,
cum spunea Verme. No, cege ucgae, suntem nte tp nsoen[.
- Nmc prea grozav. Cronstedt se va-ntn cu generau Suchteen
va negoca predarea. Nu- cntete nmc dn ce- spune Bengt. Am for[at
cam mut. Bengt crede ca-nebunctc. M-e frca sa nu cedeze.
- To[ pet tmpuu asuma rscu asta, spune |acob. Cu ct
ram ma mut n contact, cu att nfuen[a asupra gazde crete, cu
att devne ma posba dentfcarea prezen[e tae. Pu[ne gazde pot
controa stua[a.
Ronne are o voce pacuta e-ntotdeauna potcoasa cu mne.
Cocheta, nata cama, ba char pretenoasa , n prmu rnd, totdeauna
potcoasa. Ma-ntreb daca ar f tot att de potcoasa dac-ar t ca- pe
ocu-nt n topu fantezor masturbaror mee nca de cnd am sost ac.
n Cuta u Pn[a au cobort numa doua feme, cu trezec do de
7
Stare de asediu
barba[ ase ceg, ar ea este de departe cea ma mto.
u Verme pacea s-o prveasca. Ba char -a tras un fr dn
dormtoru e, ca s-o vada-n ac[une. Ea n-a tut ncodata. Verme se
prcepea a chest d-astea; facea sngur mn-camere, n ateeru u,
e strecura peste tot. Zcea ca daca tot nu- putea tra va[a, voa macar s-
o prveasca. ntr-o seara m-a nvtat a e, cnd Ronne prmea pe
captanu Haburton, ce masv rocovan, efu securta[ baze,
pretenu e n zee aea de-nceput. M-am utat, da, trebue sa martursesc
ca m-am utat. nsa dup-aa m-am nfurat. I-am spus u Verme ca n-avea
nc un drept s-o sponeze pe Ronne sau pe orcare atu.
- Ba, cega, m-a zs e, e ne fac sa ne sponam gazdee, sa ne
gnm n capa[ne or. Recproca m se pare corecta.
I-am zs ca asta era atceva, dar eram att de nfurat nct nu
puteam expca de ce anume. A fost sngura cearta dntre mne Verme.
n cee dn urma n-a avut prea mare cfect. E a contnuat s-o prveasca,
fara mne. Nu -au prns ncodata, dar nu conta. ntr-o buna z a pecat n
tmp nu s-a ma ntors. Captanu Haburton, ce mare puternc, a
murt e, cred c-a fost expus a mute rada[ n decursu razor
securta[. Dn cte tu, aparatu u Verme contnua sa func[oneze
uneor ma gndesc sa ma duc sa trag cu ochu, sa vad daca Ronne are
un nou amant. Dar n-am facut-o. De fapt, nu vreau sa tu. Orcum, e ma
bne cu fanteze vsee mee erotce.
Degetee doofane ae u Saazar bat darabana pe masa.
- Da raportu compet.
Oftez e spun ceea ce vor e, totu pna a ce ma pctstor
amanunt. Dupa ce termn, adaug:
- |gerhorn este chea. Cronstedt ascuta pe e, nu pe Anttonen.
Saazar se ncrunta mormae:
- Dac-a putea reu contact cu |gerhorn...
Boceaa nuta. te ca aa ceva nu- posb.
- Ie ce gaset, spun. Daca tot [ doret ucrur mposbe, de ce
te-opret a |gerhorn? De ce nu Cronstedt? La dracu, de ce nu char
bestematu de [ar?
- Are dreptate, rostete Veronca. Ar trebu sa fm mu[um[ ca-
avem pe Anttonen. Ce pu[n este coone. E ma bne dect n toate
peroadee-[nta.
Saazar contnua sa strmbe dn nas. A fost storc mtar. Cnd -au
transferat dn West Pont, sau, ma rog, ce ma ramasese dn e, crezuse ca
va f uor.
- Anttonen e de mna a doua. Trebue s-a|ungem a pesee chee.
Crononau[ ta dau note de subso, chb[, persona|e care nu ntereseaza,
n ocur nenteresante. E mposb.
- ta asta de cnd a vent, spun.
8
George R.R. Martin
O cega uraa ctnd Super-nada; dac-ar t, m-ar da cu utu dn
sndcat.
- N-avem tmp s-aegem.
Mao se strmba a mne. Casc.
- Am obost. Vreau ceva sa mannc. Nte-nghe[ata. Vreau muta
nghe[ata. Parc-ar f un banc, nu? Cu-atta zapada bestemata, cnd ma-
ntorc vreau nghe[ata.
Bnen[ees nu exsta nc urma de nghe[ata. De o |umatate de
genera[e n-a exstat nc pc de nghe[ata n nenorocrea asta utata de
Dumneazeu, carea e spun ume. Nan obnua sa-m povesteasca
despre ea. Nan era cega cea ma batrna, sngura care se nascuse nante
de expoza cea mare, -avea o gramada de amntr despre cum erau
ucrure nante. Me ce ma mut m pacea cnd m povestea despre
nghe[ata. Spunea ca era moae, rece duce. | se topea pe mba -[
umpea gura cu o raceaa chda, decoasa. Uneor ne recta sortmentee
de nghe[ata cu soemntatea cu care captanu Todd ctea dn Bbe:
vane, capun, cocoata, fstc, prane, rom, banane, portocae, zmeura,
caco, ame casata. Verme nascocea ate sortmente, ca sa- bata |oc
de ea, dar nu zbutea. Pur smpu, Nan adauga nven[e a sta e
dup-aceea vorbea cu nostage despre aune cu anoa, cpur de fcat
unde de rada[e, pna cnd nu ma reueam sa dstng adevaru de
nascocre, de fapt nc nu-m ma pasa.
Nan a fost prma pe care am perdut-o. Oare n 1917 aveau
nghe[ata n Petersburg? Eu sper ca aveau. Ma sper c-a reut sa mannce
o cupa, sau doua, nante de a mur.
m dau seama ca Saazar contnua sa vorbeasca. O face de muta
vreme.
- ...utma noastra ansa acum, spune e.
ncepe sa boboroseasca despre Sveaborg, despre mportan[a a
ceea ce facem no ac, despre nevoa medata de-a schmba ceva, cumva,
pentru a preven nsa apar[a Unun Sovetce, anund n feu acesta
razbou care a dstrus umea. Am ma auzt toate astea; e tu pe
dnafara. Mao are daree verbaa eu nu-s att de prost pe ct par.
Ideea a fost a u Pn[a Graham, utma ansa de-a ctga
razbou, sau poate macar de-a ne sava no de mome, bombe vntur
otravte.
Istorcu era nsa Mao, -aa a a|uns e s-aeaga obectvee, dupa
ce cacuatoaree au termnat anaza probabta[or. Avea ase ceg -a
fxat ase [nte. ,Puncte nodae", e zcea e. Momente de raspnte ae
store. Bnen[ees, unee erau ma bune dect atee. Rons a capatat
Maree Razbo Nordc, Nan a uat Revou[e, Verme a trebut sa se ntoarca
pna a Ivan ce Groaznc, ar eu am capatat Sveaborgu. Invncbu
nexpugnabu Sveaborg. Gbrataru norduu.
- Sveaborg n-are nc un motv sa se predea, zce Mao.
9
Stare de asediu
Asta- ca nghe[ata pentru e. Istora tactca ofera genu de
confort pe care Nan ob[nea dn vane fstc.
- Efectvu garnzoane este de apte m de oamen, cu mut peste
numaru ruor asedator. Artera fortare[e este superoara. Mun[e
amentee sunt sufcente. Daca Sveaborgu rezsta pna se dezghea[a
cae martme, Sueda va ansa contraofensva asedu va f rdcat,
ntregu curs a storc poate f schmbat! Trebue sa- fac pe Cronstedt sa
te ascute.
- Dac-a putea duce cu mne un text de store sa- as sa
cteasca ce scre despre e, sunt sgur ca s-ar su pe pere[, zc eu.
M-am saturat de toate.
- Sunt obost, anun[. Vreau sa mannc. Brusc, fara nc un motv,
m vne sa png. Vreau sa mannc ceva, ce dracu, nu vreau sa ma
dscut, m-auz[? Vreau de mncare.
Saazar fugera, dar Vcronca m smte tensunea dn voce se
rdca, ocond masa.
- Se aran|eaza, vorbete ea catre mne Mao. Deocamdata am
reazat tot ce se poate. Sa-[ aduc ceva de mncare.
Saazar mormae, nsa nu-ndraznete sa se opuna. Veronca ma
mpnge spre cantna.
Ma consoeaza n tmp ce prmesc o cafea choara, o farfure cu o
bucata de carne cudata egume. Se prcepe bnor; a urma urme, e
mesera e. Poate ca pe tmpur n-ar f fost consderata terb de
atragatoare - am vazut revste vech. Ac, |os, avem Payboy-ur de pe
tmpur, benz vdeo, romane, dscur, toate de dnante. Bnen[ees, nmc
nou, nmc recent, numa madare de guno vech. Ar trebu sa tu ce ma
bne, ce naba, practc eu nvrt toate astea. Cnd nu bntu mntea u
Bengt, sunt nstaat n fa[a montoruu pe care se derueaza o emsune TV
veche, sau un fm, ncerc sa ctesc o carte n acea tmp, cautnd sa-
m nchpu cum era va[a nante ca e sa dstruga totu. n feu asta afu
care erau standardee pe tmpur, poate ca- adevarat ca Ronne nu- a
na[mea, sa zcem, u Bo, Maryn, Brgtte sau Garbo. Totu e ma
dragu[a dect orce atceva dn aboratoru asta bestemat septc. nc
no, restu, n-avem o cota prea rdcata. Verme nu era un Groucho, orct
ar f ncercat; eu seman cu |mmy Cagney, nsa tumoarea cea mare
verde, dn[ aa gaben supmentar psa nasuu ma strca pu[n
aspectu.
Dupa ce mannc doar |umatate dn por[e, as furcu[a.
- N-are gust. Pe vremea aa mncarea avea gust.
- Et norocos, rde Veronca. A apucat s-o gut. Pentru no asta-
totu.
- Norocos? Ma fac sa rd. Eu cunosc dferen[a, Ronne. Vo, nu. [
poate ps ceva ce n-a avut ncodata?
Sunt satu sa vorbesc despre asta, m face grea[a.
10
George R.R. Martin
- Vre sa |ucam ah? o ntreb.
Zmbete se rdca sa caute cuta. Dupa o ora, ctga prma
partda o ncepem pe a doua. Ac |os, n Cuta u Pn[a, exsta vreo
duzna de |ucator de ah; acum, cnd Graham Verme nu ma sunt,
pot bate pe to[, cu excep[a u Ronne. Chesta caraghoasa e ca-n 1808
a f putut deven campon monda. ahu a progresat mut n utm doua
sute de an, am memorat deschder a care tp de pe vremea aa nc
macar n-au vsat.
- |ocu nu nseamna numa deschder dn manuae, rostete
Veronca -m dau seama c-am vorbt cu gas tare.
- Tot a ctga, nsst eu. Ce dracu, doar e au murt de secoe. Ce,
ma pot upta?
Ea surde muta un ca.
- ah.
m dau seama ca am perdut ara.
- ntr-o buna z trebue sa-nva[ |ocu asta, ma canez. Haa
campon monda!
Veronca ncepe sa puna pesee napo n cute.
- Chesta asta cu Sveaborgu este tot un fe de partda de ah,
rostete ea, un |oc de ah peste tmp, no suedez mpotrva ruor
na[onator fnandez. Tu ce mutare crez ca ar trebu sa foosm pentru
Cronstedt?
- Oare de ce tam ca dscu[a se va ntoarce ac? fac eu. Sa mor
dac-am habar. Cred ca Mao are vreo dee.
Ea ncuvn[a dn cap. A devent seroasa. Chp pad, gnga,
ncadrat de par negru.
- O dee dsperata. momentu este dsperat.
Ma ntreb cum ar f daca a reu? Daca a schmba ceva. Ce s-ar
ntmpa cu mne, zacnd acoo, n scru meu ntunecat? Desgur, exsta
ma mute poteze, dar nmen nu te exact.
- eu sunt un om dsperat, dudue, ma prostesc, gata de masur
dsperate. E car ca subttatea mea n-a facut nc un rahat. S-auzm. Ce
ma trebue sa- pun pe Bengt sa faca? Sa nventeze mtraera? Sa
dezerteze a rusnac? Sa faca strptease pe metereze? Ce anume?
Ea m spune.
Cad pe gndur.
- Poate c-o sa mearga. Ce ma probab nsa e c-o sa- trmt pe
Bengt n cea ma nenorocta temn[a de-acoo. De data asta, precs c-o sa
creada ca s-a [cnt. S-ar putea ca |gerhorn sa- mpute pe oc.
- Nu, ma contrazce Veronca. n feu u, |gerhorn este un deast.
Un om cu prncp. Pare rscant, dar nu ctg o partda de ah fara sa
rt. O s-o fac?
11
Stare de asediu
Are un zmbet extraordnar. Cred ca ma pace. na[ dn umer.
- S-ar putea, raspund. N-am oc de-ntors.
* * *
- ,... s permit s se trimit la rege doi curieri, unul pe drumul
nordic, cellalt pe cel sudic. Acetia vor avea asupra lor paapoarte i
permise de liber trecere, i vor beneficia de orice sprijin li se poate
acorda pentru a ajunge la destinaie. Scris pe insula onan, ase aprilie,
!"#"."
Ctrea caden[ata a of[eruu se opr brusc statu ma|or ramase
cufundat ntr-o tacere de moarte.
Vceamrau Cronstedt se rdca greo.
- Aceasta este conven[a, rost e. Consdernd dfcutatea poz[e
noastre, este ma bne dect am f putut spera. Am consumat de|a o
treme dn mun[; datorta ghe[ suntem expu dn toate par[e; suntem
nferor numerc obga[ sa adapostm un numar mare de refuga[ care
ne consuma provze. Generau Suchteen ar f putut cere captuarea
noastra necond[onata. Prn ma Domnuu, n-a facut-o. N s-a perms sa
pastram tre dn cee ase nsue ae Sveaborguu putem ob[ne nca
doua, daca cnc nave de razbo suedeze ne vor ven n a|utor nante de
data de tre ma. Daca Sueda nu ne a|uta, va trebu sa ne predam. Totu,
pna a sfrtu anuu fota va trebu sa revna n Sueda, aceasta
conven[e va permte evtarea ator varsar de snge.
Cronstedt se aeza. De nga e se rdca |gerhorn.
- Daca navee suedeze nu sosesc a tmp, spuse e, trebue sa
organzam captuarea garnzoane.
Porn dupa aceea sa dscute amanuntee.
Bengt Anttonen tacea. Se ateptase a aa ceva, cumva tuse ca
avea sa urmeze o asemenea veste, totu era stupefat. Cronstedt
|gerhorn negocasera un dezastru. Era o proste. Era stupd. Era o
nenorocre psta de speran[e. Captuarea medata a nsueor Wester-
Swart, Langrn Oster-La-Swart, ceva ma trzu a restuu
garnzoane, amnata pentru o una psta de sens. Istora avea sa-
besteme. Eev de coaa aveau sa e bat|ocoreasca numee. Iar e,
nea|utorat.
Cnd reununea ua sfrt, cea[ se rdcara sa pece. Anttonen se
scua odata cu e, hotart sa taca, sa paraseasca ncaperea fara nc un
cuvnt, sa- ase, daca voau sa vnda Sveaborgu pentru trezec de
argn[. Dar cnd ncerca sa se ndrepte spre ua, pornrea apuca -
mpnse catre Cronstedt |gerhorn. Ce do prvra apropndu-se. Lu
Anttonen se paru ca ctete n och or o resemnare obosta.
- Nu trebue sa face[ aa ceva, rost e apasat.
- S-a termnat, raspunse Cronstedt. Subectu este nchs, coonee.
A fost prevent. Vez-[ de ndatorre dumtae.
12
George R.R. Martin
Se scua se ntoarse sa pece.
- Ru va pacaesc, zbucn Anttonen.
Cronstedt se opr - prv.
- Domnue amra, trebue sa ma ascuta[. Cauza aceasta,
conven[a potrvt carea vom pastra fortarea[a daca cnc nave de razbo
a|ung ac pna a data de tre ma, este o neacune. Ghea[a nu se va
top pna a tre ma. Nc o nava nu va reu sa a|unga pna a no.
Armst[u stpueaza ca utma ora a ntrar naveor n portu Sveaborg
amaza ze de tre ma. Generau Suchteen va foos ntervau de tmp
prevazut n conven[e pentru a- depasa artera a ob[ne controu
asupra mar. Orce nava care va ncerca sa a|unga n Sveaborg va f
bombardata. ma este ceva. Curer pe care trmte[ regeu, sr,
sunt...
Fa[a u Cronstedt era ghea[a grant.
- Am auzt ndea|uns, rdca e pama. Coonee |gerhorn,
aresteaza- pe acest nebun.
aduna hrte, refuznd sa- prveasca pe Anttonen n och,
paras mnos ncaperea.
- Coonee Anttonen, et arestat, vorb |gerhorn cu o neateptata
bnde[e n gas. Te prevn, nu te mpotrv, nu ve face dect sa
nrauta[et ucrure.
Anttonen se ntoarse - prv. Sm[ea un go n nma.
- Nu ascuta[. Nc unu dntre vo nu vrea sa ascute. t ce fac?
- Cred ca da, raspunse |gerhorn.
Anttonen prnse de pep[ unforme.
- Habar n-a. Crez ca nu tu cne et, |gerhorn? Et un
na[onast, ua-te-ar dracu! Asta- marea epoca a na[onator. Tu Lga
a An|aa, bestema[ ta de nob fnandez, cu to[ sunte[ na[onat.
Ur[ domna[a Suede. |aru v-a proms ca sub protec[a u Fnanda va f
stat autonom de-aa a[ renun[at a oatatea fa[a de coroana suedeza.
Cooneu F.A. |gerhorn cp dn och. O exprese cudata strabatu
chpu nante de a se putea controa.
- Nu po[ t asta, spuse e. Nmen nu te cond[e... eu...
Anttonen zgudu puternc.
- Istora o sa rda de tne, |gerhorn. Datorta [e, Sueda va perde
razbou asta, captund Svaborgu, tu o sa ob[ ceea ce dorea. |aru va
acorda Fnande autonoma. nsa nu va ma f bera dect acum, sub
Sueda. O sa va schmba[ regee ca pe o cota n scadere a bursa, pentru
macear, n-o sa ctga[ nmc n urma tranzac[e.
- O... o cota n scadere a bursa? Ce- asta?
- O cota n scadere a... nu tu, se strmba Anttonen. dadu
drumu ceuat. Dumnezeue, tu. Este un oc unde... unde se vnd ucrur
13
Stare de asediu
se fac afacer. Un trg. Este pn de man cudate mrosur cudate.
trecu degetee prn par, stradundu-se sa nu ure. |gerhorn, mntea m
este pna de demon. Doamne, trebue sa ma spovedesc. Gasur... aud
gasur z noapte, ca fran[uzoaca Ioana, fecoara-sodat. tu ceea ce se
va petrece.
Prv n och u |gerhorn, zar teama rdca pamee ntndu-.
- Nu- vna mea, crede-ma. Ma rog pentru nte, pentru eberare,
nsa oaptee contnua accesee acestea cudate ma poseda. Nu-m
apar[n me, totu trebue sa f fost trmse cu un scop, trebue sa fe
adevarate, atfe de ce m-ar tortura Domnu? A ma, |gerhorn. A ma de
mne, ascuta-ma!
Cooneu |gerhorn se uta peste umaru u Anttonen, cautnd
a|utor, dar ramasesera sngur.
- Da, facu e. Gasur, ca fran[uzoaca. Nu n[eeg.
Anttonen scutura dn cap.
- Ascu[, nsa nu vre sa crez. Et un patrot; vsez ca ve f un
erou. Nu ve f un erou. Fnandez obnu[ nu mpartaesc vsee tae. E
amntesc Marea Urge. urasc pe ru, deoarece sunt duman
dntotdeauna. Te vor ur pe tne. Iar sarmanu Cronstedt... Genera[
ntreg de fnandez suedez vor bestema. Va tra n nou Mare Ducat
a Fnande, cu o renta de a ru, va mur runat a 7 apre 1820, a
dosprezece an o z dupa ce s-a ntnt cu Suchteen pe Lonan a
proms Sveaborgu ruor.
Dupa ma mu[ an, un barbat pe nume Runeberg va scre ma
mute poeme despre acest razbo. t ce va spune despre Cronstedt?
- Nu, raspunse |gerhorn. Zmb nesgur: Tot gasure aceea [-au
spus?
- M-au nva[at versure pe dnafara, ncuvn[a Bengt Anttonen,
recta:
Spunei$i braul %n care am sperat,
%n clipa grea fugar,
spunei$i &past, 'ispre, (cat
i Moarte i Amor,
dar nu %i pomenii adevratul nume
s nu roeasc cei ce$l poart$n lume.
- Aceasta este gora pe carc o ctg ac mpreuna cu Cronstedt.
Acesta [-e ocu n store. [ pace?
|gerhorn ocose precaut; acum avea cae bera spre ua. Totu
ezta.
- Vorbet nebun, spuse. totu, de unde putea cunoate
promsune [aruu? Eram gata sa te cred. Gasur? Ca fran[uzoaca?
Vocea Domnuu, zc?
14
George R.R. Martin
- Domnu? ofta Anttonen. Nu tu. Gasur, |gerhorn, asta- tot ce
aud. Poate ca am nebunt.
- Spu ca ne vor bestema? se strmba |gerhorn. Ne vor denum
tradator, ne vor bat|ocor?
Anttonen nu raspunse. Nebuna se ntnsese; cuprnsese o
dsperare nea|utorata.
- Nu, contnua |gerhorn. Este prea trzu. Conven[a e semnata.
Ne am pus onoarea n |oc. Iar Cronstedt este nfuen[ab. Fama u e ac,
se teme pentru ea. Suchteen -a manevrat cu dbace, ar no ne-am
|ucat roure. Nu se ma poate schmba nmc. Nu cred n nebuna asta a
ta, char daca a crede, tot nu se ma poate face ceva. Corabe nu vor
sos a tmp. Sveaborgu trebue sa captueze, ar razbou sa se termne
prn nfrngerea Suede. Cum ar putea f atfe? |aru este aat cu nsu
Bonaparte, nu poate f oprt!
- Aan[a nu va dura, rn| Anttonen. Francez vor porn asupra
Moscove ea va dstruge aa cum -a dstrus pe Caro XII. Iarna va f
Potava or. nsa toate acestea vor ven prea trzu pentru Fnanda, prea
trzu pentru Sveaborg.
- Este de|a prea trzu, repeta |gerhorn. Nmc nu ma poate f
schmbat.
Pentru prma data, Bengt Anttonen ntrezar o ansa nfma.
- Nu- prea trzu.
- ce a vrea sa facem? Cronstedt s-a hotart. Vre sa ne
rascuam?
- n Sveaborg va avea oc o rascoaa, fe ca no vom partcpa fe ca
nu. Va eua.
- atunc?
Bengt Anttonen na[a och - fxa pe |gerhorn.
- Conven[a prevede ca putem trmte regeu do curer, care sa-
nformeze cnd trebue sa a|unga corabe suedeze.
- Da. Dseara, Cronstedt va aege pe curer, ar mne dmnea[a
vor peca, cu permse semnate de Suchteen.
- Cronstedt te ascuta. Convnge- ca eu sa fu unu dntre ce do
curer.
- Tu? Pentru ce? |gerhorn se ncrunta. Poate ca gasu pe care-
auz este a propre tae contn[e. Poate ca asedu preungt te-a sabt
vre sa fug spre bertate.
- Pot doved adevaru spuseor mee, rost Anttonen.
- Cum?
- Mne n zor ne vom ntn nga mormntu u Ehrensvard -[
vo spune numee cureror ae de Cronstedt. Daca am dreptate ve
convnge sa ma trmta pe mne n ocu unua dntre e. Va f de acord.
15
Stare de asediu
Aba ateapta sa scape de mne.
Cooneu |gerhorn freca barba, gndndu-se.
- Cu excep[a u Cronstedt, nmen n-ar putea cunoate numee
aceea. Bne. ntnse mna: de acord.
Dadura mna. |gerhorn se ntoarse sa asa, dar se opr n ua.
- Coonee Anttonen, rost e, m-am utat nsarcnarea. Te gaset
n custoda mea. Du-te n camera dumtae ram acoo pna n zor.
- Bucuros, ncuvn[a Anttonen. n zor ve vedea ca am avut
dreptate.
- Poate, repca |gerhorn, nsa dn punctu nostru de vedere, sper
sa greet.
* * *
...ar mane sug noaptea chda care ma con[ne zber att de
tare nct Sm se trage ndarat, prvndu-ma atent. zmbesc arg: rur
dupa rur de dn[ gaben putrez.
- Scoate-ma de-ac, fazanue! racnesc cu.
n |uru meu durerea este un paen|en, totu acum nu ma pare
att de profunda. Aproape ca ma pot scua; de data asta durerea are o
raspata.
M se face o n|ec[e sunt aezat pe scaun, dar acum aba atept
nformarea. nha[ ro[e ma mpng, eberndu-ma de Rafe, hurund pe
cordoare ca pe tmpur, cnd ma ntreceam cu Verme. Sngura probema
o consttue o rampa acoo ma a|ung dn urma tp ce puternc tacu[,
n costumee or de cuoarea nghe[ate (ce pu[n aa pretndea Nan), nsa
uru a e sa ma ase n pace. Ma asa. Sunt a dracuu de surprns.
Mao este pu[n derutat cnd apar sngur n odae. ncearca sa se
rdce.
- S-a...?
- Sta |os, Say, spun. Vet bune. Bengt -a mbrobodt pe
|gerhorn. Credeam c-o sa faca pe e, zau. Cred c-am prns un fr. Mne
dmnea[a ma-ntnesc cu |gerhorn, ca sa batem pama.
Ascutndu-ma, rn|esc n snea mea. Mne, he, vorbesc despre
anu 1808, totu smt ca este mne.
- Acum vne ntrebarea de bara|. Trebue sa cunosc numee ceor
do tp pe care Cronstedt o sa-ncerce sa- trmta regeu suedez. Dovez,
n[eeg? |gerhorn zce c-o sa ma trmta pe mne, daca- pot convnge.
De-aa, zc, cauta numee aea, Mao, cnd o sa zc cuvntee magce,
barza o sa coboarc -o sa ne dea Sveaborgu.
- E un detau destu de obscur, mormae Saazar. So au fost
ntrza[ saptamn de ze n-au reut s-a|unga a Stockhom pna a
data captuar. S-ar putea ca numee or sa se f perdut pentru totdeauna.
16
George R.R. Martin
Pngare[u dracuu, ma gndesc; ncodata nu et mu[umt.
Ronne se repede ea:
- Domnue maor Saazar, ar f bne ca numee aceea sa nu se f
perdut pentru totdeauna, or pentru no. Et storcu nostru mtar. A
sarcna de-a cerceta cu muta aten[e fecare peroada nvestgata.
Aa cum vorbete n-a banu ncodata ca e e efu.
- Proectu Graham a avut prortate absouta. A a dspoz[e
memore cacuatoareor, pus feru pentru toate persoanee dn
Sveaborg acces a Coegu de Razbo dn New West Pont. Poate ca
reuet char sa a|ung a cneva n ceea ce-a ma ramas dn Sueda. Nu-m
pasa cum fac, dar trebue s-o fac. S-ar putea ca ntregu proect sa atrne
de aceasta nforma[e, ntreaga ume. Trecutu vtoru nostru. N-ar
trebu sa-[ spun toate astea.
Se ntoarse spre mne. O apaud. Zmbete.
- Te-a descurcat bne, m spune. Ne da detae?
- mh. A fost eegant ca un tort, zc. Cu nghe[ata pe deasupra.
Cum se spunea?
- A la mode.
- Sveaborg ) la mode, ncuvn[ez - servesc.
Vorbesc, vorbesc. Cnd n cee dn urma termn Mao pare
ncntat, de e tot morocanos. Destu de bne pentru o cega, ma gndesc.
- Bun, spun cnd sfresc. dup-aa? Bengt e numt curer, da? ,
nu tu cum, eu reuesc sa trmt mesa|u. evt pe Suchteen, nu ma as
re[nut, suedez trmt cavaera...
- Cavaera? pare derutat Say.
- O fgura de st, raspund cu o rabdare neobnuta.
Mao ncuvn[eaza dn cap.
- E adevarat, zce e, generau Suchteen a mn[t -a re[nut pe
so, ca o masura supmentara de asgurare. La urma urme, ghea[a s-ar f
putut top. Corabe ar f putut a|unge a tmp. A fost nsa o precau[e
nuta. n anu acea, ghea[a dn |uru Hesnkuu s-a topt cu mut dupa
data mta a captuar.
Ma prvete soemn. Ncodata n-a aratat bonav nuan[a verzue a
pe atenueaza efectu pe care ncearca sa- ob[na.
- Trebue sa da o ovtura ndraznea[a. Conform conven[e, ve f
trms ca emsar, mpreuna cu ceaat so, ve f dus nantea u Suchteen,
ca sa prm[ permsee de bera trecere prn ne ruset. Atunc este
momentu ovtur. Conven[a e semnata pe vremea aceea razbou era
o chestune de onoare. Nmen nu se va atepta a tradare.
- Tradare? ntreb, deoarece nu-m pace ce aud.
Pentru o cpa zmbetu u Mao este aproape adevarat; n sfrt
17
Stare de asediu
ceva care- pace.
- ucz pe Sucheteen, spune e.
- Cum?
- Te fooset de Anttonen. fac sa cocoteasca de mne. fac
sa- scoata saba. Sa- omoare pe Suchteen.
Am prceput. O noua mcare n |ocu de ah de peste tmp.
Gambtu ceg.
- O sa- ucda pe Bengt, zc.
- A tmp sa- paraset, raspunde Saazar.
- Poate o sa- ucda prea repede. Adca pe oc.
- Este un rsc pe care trebue sa [- asum. a[ -au |ertft va[a
pentru patre. E razbo. Se ncrunta: Succesu tau ne poate sava pe to[.
Cnd o sa schmb trecutu, se poate ca prezentu aa cum este e acum,
sa nceteze de-a ma exsta, no o data cu e. nsa patra va danu ,
mpreuna cu ea moanee de oamen pe care -am perdut. Ate versun
ae noastre, ma sanatoase ma fercte, se vor bucura de trau ntt
care ne-a fost refuzat noua. Tu nsu[ te ve nate ntreg, fara deformar.
- Sau taent, competez. n care caz, nu vo putea sa ma ma
ntorc sa fac chesta asta , dec, trecutu va ramne neschmbat.
- Ac nu se apca paradoxu. | s-a ma expcat. Trectu, prezentu
vtoru nu sunt contemporane. schmbarea n-o ve face tu, c
Anttonen. *l apar[ne tmpuu respectv.
Mao este nervos. Degetee u groase, aram, bat darabana pe
masa.
- Et a?
- Ha sctr, tu -a ta, spun. Nu-n[eeg. Ma doare-n cur de mne.
Ma bne-a f mort. Dar vor ucde pe Bengt.
- ce daca?
Veronca ascutase atenta. Acum se apeaca peste masa -m
atnge mna cu bnde[e.
- Eu n[eeg, rostete ea. Te dentfc cu e, nu?
- E un om bun, e expc. Oare se pare ca bat n retragere? Foarte
bne atunc; bat n retragere. -aa nu-m pace ca- mpng n pragu
nebune; nu vreau sa moara. Sunt un mutant, o cega, am trat asedat
toata va[a, -o sa mor ac, nsa Bengt are oamen care- ubesc, are toata
va[a-n fa[a. O data ce ese dn Sveaborg, poate sa se duca orunde n
ume.
- A murt acum doua sute de an, zce Saazar.
- Az dup-amaza am fost n mntea u, ma rastesc.
- Va f o vctma a razbouu, refecta Mao. n razbo, soda[ mor.
Asta- egea, atunc ca acum.
18
George R.R. Martin
Atceva ma deran|eaza.
- Mda, poate, e sodat, cu asta-s de acord. Cnd s-a-nroat, era
content de rscure mesere. Dar pentru e conteaza onoarea, Say. Un
feac pe care no -am utat. Sa moara-n upta, da, nsa vo vre[ sa fac dn
e un asasn, sa voeze un pact. E un barbat cnstt. To[ o sa- condamne.
- Scopu scuza m|oacee, spune ndferent Saazar. n cuda
pactuu, ucde pe Suchteen, perfect. Cade pactu. Loc[toru u
Suchteen este mut ma pu[n prceput, ma predspus a rabufnr
temperamentae, ma dortor de o vctore spectacuoasa. vo spune ca
Cronstedt [-a ordonat sa- asasnez pe Suchteen. Va anua armst[u
va porn un atac furbund asupra fortare[e, atac pe care, nexpugnaba
cum este, Sveaborg va respnge cu uurn[a. Perdere ruor vor f
masve, ar hotarrea suedezor va f ntarta de ceea ce vor vedea ca fnd
o tradare ruseasca. Cu dovez concrete asupra mncunor ruset,
|gerhorn va trece n ceaata tabara. Cronstedt, erou de a Ruotsnsam,
va deven erou Sveaborguu. Fortarea[a nu va captua. n prmavara,
fota suedeza va debarca o armata n Sveaborg, napoa nor ruset, n
vreme ce a doua armata suedeza va cobor dn nord. ntregu curs a
razbouu se va schmba. Cnd Napoeon va porn asupra Moscove, St.
Petersburg va f de|a cucert de armata suedeza. |aru va f prns n
Moscova, ntemn[at executat. Napoeon va nstaa un guvern maroneta
se va retrage spre nord, pentru a face |onc[unea cu aa[ suedez n St.
Petersburg. Nou regm rus nu va avea va[a scurta a restaura[e franceze
Rusa va evoua spre o democra[e paramentara bera. Ununea
Sovetca nu va ma apare ncodata pentru a se razbo cu Statee Unte.
Subne utmee cuvnte zbnd cu pumnu n masa.
- Asta crez tu, spun.
Saazar se nroete.
- Asta- extrapoarea cacuatoruu, nssta e.
ferete totu och. O cautatura rapda n atera, dar eu m-am
prns. Curos. Nu ma poate prv drect.
Veronca ma strnge de mna.
- S-ar putea ca extrapoarea sa fe greta. Ma mut sau ma pu[n.
N-avem nsa atceva. este utma noastra ansa. [ n[eeg gr|a pentru
Anttonen, reamente [-o n[eeg. E norma. Lun de ze a facut parte dn
e, trandu- va[a, mpartandu- gndure sentmentee. Re[nerea ta [
face cnste. Dar acum, vzav de va[a acestu om stau n baan[a moane
de ve[. Vzav de va[a unu om de|a mort. Decza [ va apar[ne numa
[e. Poate cea ma mportanta decze dn store... numa tu o po[ ua.
Zmbete: Macar gndete-te seros.
Cnd pune probema aa, [nndu-ma mereu de mna, nu pot
rezsta. Ah, Bengt! Prvesc n ata parte... suspn.
- Dseara scoate peaa, spun obost u Saazar, cheste aea pe
care e pastrez dnante de razbo.
19
Stare de asediu
Mao ma prvete surprns stn|ent; abagu credea ca ad[a u
cu Genvet, Irsh Mst Remy Martn era un secret bne pastrat. Aa
fusese, pna descoperse una dn mn-camcrce u Verme, hop -aa.
- Nu cred ca mahmureaa o sa-[ faca bne, zce e.
apara comoara. E mbec, posac enervant, nsa nmen n-a zs
ca nu- egost.
- Gaaga da- drumu, ma rastesc.
Dseara n-o sa fu renegat. abandonez pe Bengt; Mao da ceva de
baut.
- Vreau sa ma matoesc, spun. E momentu sa bem pentru
nenoroc[ aa de mor[ sa toastam pentru ce v, dn trecut dn
prezent. Astea-s regue, da-te dracu! Cega- bagata-n sos de vn, ca sa
fe ea o nada.
* * *
n curtea centraa a Vargnuu, Bengt Anttonen atepta n geru
dnantea zoror, napoa u se afa mormntu u Ehrensvard, ocu de
odhna a ceu care cadse Sveaborgu care acum dormea n snu
crea[e sae, cu osemntee n sguran[a ndaratu tunuror zduror dn
grant, pazte de toata puterea e semea[a. O construse nexpugnaba
aa era - nmen nu putea ven sa- tubure ntea. Acum voau s-o
cedeze.
Sufa crva[u. Venea urnd dntr-un cer negru go, agta ramure
dezgote ae copacor dn curtea puste patrundea prn hanee groase
ae u Anttonen. Sau poate ca ncerca un at for: ce a frc. Zore se
apropasera. Deasupra steee paeau. Mntea u era puste, pna de
ecour, bat|ocortoare. n curnd umna urma sa se veasca deasupra
orzontuu , o data cu ea, avea sa vna |gerhorn, cu chp dur, ncruntat,
ntrebnd. Iar Anttonen nu avea ce sa- raspunda.
Auz zgomot de pa. Czmee u |gerhorn rasunau pe patra.
Anttonen se ntoarse catre e, prvndu- cum urca treptee spre mormntu
u Ehrensvard. Se opr a o |umatate de metru de Anttonen; do
consprator, ntnndu-se n frg bezna. sauta cu o mcare scurta dn
cap.
- Am fost a Cronstedt.
Anttonen deschse gura. Rasufarea u [n precum un nor de abur
n vazduhu nghe[at. n cpa cnd era gata sa fe ngh[t de hau, sa
recunoasca faptu ca gasure ce rasunau n e tradasera, ceva opt
undeva n adncu u. Rost doua nume.
Urma o tacere att de unga, nct Anttonen ncepu ara sa se
teama. Sa f fost totu nebune nu gasu Domnuu? Sa f gret?
|gerhorn prvea nsa n |os, ncruntndu-se, apo pocn mne
nmanuate cu un gest hotart.
- Dumnezeu sa ne a|ute, spuse e, dar te cred.
20
George R.R. Martin
- Vo f curer?
- Am dscutat chestunea aceasta cu vceamrau Cronstedt. I-am
reamntt de an ta de servcu mtar, de carera exceenta. Et un sodat
bun un om de onoare, sabt numa de propru tau patrcsm de
presunea aseduu. Et tpu de uptator care nu poate suporta
nactvtatea, care trebue mereu sa faca ceva. I-am spus ca mer[ ma
mut dect arestu dzgra[a. I-am ma spus sa nu se ndoasca de faptu
ca, n catate de so, ve redeven tu nsu[. , ndepartndu-te dn
Sveaborg, vom ndeparta n acea tmp o sursa de tensune
nemu[umr n |uru carea se poate nchega o razmer[a. Vceamrau este
pe depn content ca mu[ dntre soda[ sunt dspu sa nu onoreze
conven[a ncheata cu Suchteen. L-am convns, surse |gerhorn. Ma
prcep a convns oamen, Anttonen. Pot conduce o dscu[e tot aa cum
Bonaparte conduce armatee. Aa nct, vctora aceasta este a noastra.
A fost numt curer.
- Bun, facu Anttonen.
De ce- sm[ea nma grea? Ar f trebut sa se bucure...
- Ce ve face? ntreba |gerhorn. Pentru ce am consprat?
- Nu te vo mpovara cu tn[a aceasta, raspunse Anttonen.
Era o tn[a pe care n-o avea nc e. Trebua sa fe curer, ucru
acesta ta de o z, nsa motvu contnua sa- ramna obscur, ar vtoru
era tot att de rece ct espedea mormntuu u Ehrensvard, nebuos
precum rasufarea u |gerhorn. Avea o presm[re strane, sentmentu
unu dezastru mnent.
- Bne, ncuvn[a |gerhorn, sa speram ca am ac[onat n mod
n[eept. scoase manua - ntnse mna: Contez pe dumneata, pe
chbzun[a onoarea dumtae.
- Onoarea mea, repeta Anttonen. ncet, mut prea ncet, trase
manua pentru ca sa dea mna cu barbatu mort dn fa[a u. Mort? Nu era
mort; era vu, n came oase. Era nsa frg sub copac despua[, ar
atngerea mn u |gerhorn era adoma ghe[.
- Poate ca avem no partcuarta[e noastre, vorb |gerhorn,
dar, a urma urme, suntem amndo fnandez, patro[ oamen de
onoare, ar acum suntem preten.
- Preten, repeta Anttonen.
Iar n mntea sa, ma puternc ca orcnd, att de mpede puternc
nct parca vorbse cneva char ndaratu u, se auz o oapta, cumva
trsta amara: ,Ha, momeaa, da mna cu-amcu tau, cega".
* * *
Ha, Four Roses, strnge[-va ct pute[, ca tmpu zboara cega
asta care rn|ete az, mne poa sa moara. Hop -aa, ara mato, a
doua noapte a rnd, ggnd bauturca u Mao, da ce ma conteaza, n-o
sa ma aba nevoe de ea. Dupa urmatoarea caatore e nc macar n-o sa
21
Stare de asediu
ma exste, sau aa-m zc e. De fapt, nc nu va f exstat vrodata, cheste
care m se pare duboasa de tot. Batrnu maor Say Saazar, cu detee
u mar groase, tenu verzu, stu enervant, boctor -arogant, az dup-
amaza, a utma nformare, arata perfect rea, nsa dup-aa se va doved
ca n-a exstat ncodata. Nc un Verme, Rafe sau Sm. Nan nu ne-a
povestt ncodata despre nghe[ata toata st-aa de nume -arome,
vane rom, sunt totuna cu Nnve Tr, hop -aa. N-au exstat
ncodata, n-[-[[, ma dau una peste cap, beau sngur n camera, n cubu
meu, pacerea utme cne chde, da unde dracu-m sunt nenoroc[ aa
d-aposto? Aha, beau, pesc, da nu cu mne.
N-ar trebu sa te, nmen n-ar trebu sa te, doar eu, Mao
Ronne, da a rasufat, mh, -acoo, pe cordoare, e petrecere-n ege, cu
peaa, cntece caft, char ceva cocane pentru bafto carc-au gast
cu cne, dn care eu nu fac parte, dn pacate. Vreau sa es, sa ma bag
eu, sa cocnesc cteva cu bae[, da nu, Mao zce ca nu, e percuos, un
be[van dn-aa poa' sa creada ca -amarta asta de va[a e ma buna
dect nmcu care va urma a sa- facem feu u ceg-aa, care strca tot
hazu. Aa ca stau n camaru[a mea, -o frg de unu sngur, ncon|urat de-
ate cnc camaru[e , ma |os, a capatu cordoruu, e ma mut ca sgur
vrun paznc ucart a cume ca nu chefuete e, ca nu smte pentu
utma data ce- va[a ca treb'e sa ma [na pe mne-nautru p-aa[
afara.
Pe undeva, speram ca Ronne ar putea trece pe a mne, aa, sa bea
un utm pahare sa ma bata a un utm |oc de ah , poate, char sa-m
dea un pupc, cheste care- de fapt un vs rdco, da cumva nu vreau sa
mor vrgn, char daca n-am sa mor de fapt, pentru ca daca reuesc, atunc
nc macar nu m-am nascut vrodata. E-a dracu de mare[ dn partea mea,
daca vre sa t, p-atcneva nc n-a pe cne-ntreba. Inc-o duca, da
stca- aproape goaa. Trebue sa- sun pe Mao, sa- ma cer una. De ce n-o
ven Ronne? N-o s-o ma vad ncodata dupa zua de mne, mne-mne
mne de-acu doua sute de an. A putea refuza sa ma duc, sa ramn
ac sa- [n n va[a pe bae[ vese, da cred ca e nu -ar pace asta. E
mut ma sgura pe ea dect mne. Az dup-amaza am ntrebat-o daca
extrapoare u Say ne pot da vreo ndca[e asupra efecteor secundare.
Adca, no schmbam razbou asta nu captuam Svcaborgu (speram)
scapam de [ar, (speram) scapam de Ununea Sovetca, (asta
speram n prmu rnd) poate c-anuam razbou toate aea, bombee,
rada[e, boe, da pe-aeaate bune, char -nghe[ata cu unde de
rada[e, care era favorta u Verme, da dac-anuam atee? Adca, daca
Rusa o sa se schmbe no o sa perdem Aaska? vodca? pe George
Orve? pe Kar Marx? De fapt, am ncercat sa- desfn[am pe Kar
Marx; ata cega, |effe Orbu, s-a-ntors s-aba gr|a de Kare, da n-a reut.
Poae ca faptu c-a-nceput sa vada a-nsemnat prea mut pentru e. De-aa
a trebut sa ramnem cu Kar, de daca sta sa te gndet, cu pasa de
Kar Marx; -o sa- perdem pe Groucho? Nu Groucho, Groucho nu, asta
nu-m pace, az-noapte am prns un purce n p|ama, da cum a a|uns n
p|ama n-o sa tu ncodata, da ce dracu, cne te cum a|ungem no,
cege, acoo unde-a|ungem, e ca pesee aea de domno care cnd cad
darma ate pese, nu m-am prceput ncodata a domno, eu sunt |ucator
22
George R.R. Martin
de ah, camponu monda n ex tempora, asta-s , domnou -un |oc
tmpt dot. Da daca nu merge, am ntrebat-o pe Rone, daca
desfn[am no Ununea Sovctca, da sa zcem ca Hter ctga a doea
razbo monda ne-apucam sa ne bombardam cu rachee gaze
botoxce cu nem[ nazt? Sau cu enge|? Sau, poate, cu - cum gura ma-
s zce? - Austro-Ungara, de unde sa t? Superputerea Austro-Ungara,
ce dee, er noapte am prns un Habsburg n p|amaua mea, cege m -au
pus acoo, hop -aa.
Ronne n-a facut nc o promsune, nu m-a vra|t cu nmc. A dat dn
umer m-a zs o poveste despre un ca. Cca unu tp trebua sa se tae
capu, n fne, de un rege de pe vremur, n[eeg, aa ca- zce regeu ca
daca- da un an a dspoz[e nva[a pe cau regeu sa vorbeasca. Regeu
-a pacut deea, cne te de ce, poate ca- pacea u educa[a, habar n-am,
da -a dat tpuu un an. -atunc preten tpuu -au zs, ba, ce- asta, nu
po[ nva[a un ca sa vorbeasca. tpu a zs, chesta- ca ma am un an n
fa[a se poate ntmpa orce. Poate c-o sa moara regee. Poate c-o sa
mor eu. Poate c-o sa moara cau. Sau poate c-o sa-nceapa cau sa
vorbeasca.
Sunt mato cu, sunt, h, -am n cap numa ceg, ca care vorbesc,
domnour care cad ubre nempartata , deodata, trebe s-o vad. Pun
stca |os, ncetor, atent, de- goaa, nu vreau cobur n acvaru ceg
ma-mpng afara pe cordor, merg ncet, nu-s prea coordonate mcare.
Pazncu- a capatu cordoruu pare ca se gndete. tu pu[n. Un
negru barosan dn secu, zce Dex.
- Saut, Dex, m-aprop de e, ce- rahatu asta, ha a petrecere,
vreau s-o vad pe mttca-aa de Ronne.
Ma prvete catna dn cap.
- Hade, zc.
arunc toate prafure-n och. Ce dracu, ma asa-n drum? Nu- om
e? Nmc, Dex zce:
- Asta- ordnu, nu pec ncacr.
m vn to[ drac, asta nu- cnstt, vreau s-o vad pe Ronne. m
adun toate putere -ncerc sa trec pe nga e. Rahat; Dex se-ntoarce, m
bocheaza drumu, apuca scaunu - mpnge. Ma duc napo, o roata s-
aga[a de ceva, ma dau peste cap cad dn scaun. Ma ovesc ma doare
naso de tot. Fac paru ca dac-aveam nas, m dadea boru.
- Sta acoo, ba, carcatura dracu, m spune Dex.
ncep sa png, ua--ar dracu e se uta a mne cum m rdc
scaunu ma trasc pe e. Ramn ocuu, prvndu-. e ma prvete,
nemcat.
- Te rog, zc n cee dn urma.
Catna dn cap.
- Atunc, du-te ad-o. Z- ca vreau s-o vad.
- E ocupata, rn|ete Dex. E cu maoru Saazar. Nu vrea sa te
23
Stare de asediu
vada.
pronesc cu prvrea. O prvre rea, ntmdatoare. Nu se spere. Nu
poate f adevarat, nu? Ea Mao? Ea mo Say Fa[a-verde? Nc vorba,
nu- genu e, ea are gustur ma rafnate, tu precs. Z ca nu- aa,
moue. Ma-ntorc spre camaru[a mea. Dex se uta-n ata parte. Hop -aa,
-am pacat.
Camera u Verme este dupa a mea, utma de pe cordor. Toate au
ramas aa cum e-a asat e. Deschd aparatu ma |oc cu bestematee
ae de butoane, ncercnd sa-n[eeg cum merge. n momentu asta nu-s
tocma ucd, m cam trebe tmp, da-n cee dn urma reuesc sar de a o
scena a ata, prn Cuta u Pn[a, savurnd toate magne de va[a dn
Statee Unte care-m sunt servte de fantoma deteapta a u Verme.
Fecare scena are farmecu e aparte. n nfrmere se trage o pota, pe una
dn mesee pe care |ucam ah cu Ronne. Do securt baban se mardesc
n ecuza; au ceva vechme, sunt numa snge nu-m pot da seama care-
s; se caftesc orbete, zbndu-se cu pumn or mar, cnnd, pe cnd a[
stau n |ur - a[[a. Sm Rafe potesc o mar|uana, rezema[ de raca
mea. Sm zce c-ar trebu sa rupa toate free, sa paradeasca totu ca sa nu
ma pot caator-n tmp. Rafe zce c-ar f ma smpu sa-m suceasca gtu.
Am mpresa ca nc e nu ma ma ubete. Poate c-o sa- ta de pe sta mea
de Cracun. Norocu ceg c-amndo sunt prea cr[a ca sa poata face ceva.
Ma urmaresc vreo ate ase scene -n cee dn urma, ovand, comut pe
camera u Ronne, unde-o vad regundu-se cu maoru Saazar.
Hop -aa, cum-ar zce Verme, de fapt, a ce te atepta?
Eu nu te-a f putut ub, dragostea mea att de adorata, nu puteam.
Paete-n frumuse[e precum zua-n amurg. nsa nu- char att de
frumoasa, nu prea, n 1808 exsta feme ma frumoase Bengt e taman
barbatu care sa e aba, de probab ca |gerhorn ar face treaba ma
bne. Veronca mea e doar regna-abna a unu stup corupt, murdar, asta-
tot. Acum au termnat. Vorbesc. De fapt, Mao vorbete, fe bnecuvntat,
tana u de nghe[ata, s-a dragostt cu Ronne -acu zace acoo-n pat,
paavragnd despre Sveaborg, ua--ar dracu.
- ...doar trezec a suta anse ca masacru sa aba oc, spune e,
fortarea[a e puternca, formdab de putemca, nsa ru-s destu daca
aduc trupe odhnte, gr|e u Cronstedt s-ar putea doved ntemeate.
Orcum, tot ar reu. Asasnatu... n fne, orce conven[e va f anuata o
sa- maceareasca pe to[ dnauntru Sveaborg va deven un fe de Aamo
suedez, ar potece dvergente ar trebu sa se uneasca ara.
Probabtate- destu de mare. Orcum, rezutatu fna ar f acea.
Ronne nsa nu- ascuta; are pe chp o prvre pe care nu -am ma
vazut-o, beata, famnda, sperata acum se mca n |osu barbatuu
face ceva ce-am vazut numa n magna[a mea, -acum, nu ma vreau sa
vad, nu, nu, oh, nu, nu, oh, nu.
* * *
Generau Suchteen stabse carteru genera postu de
24
George R.R. Martin
comanda a perfera Hesnkuu, un at vceug ntegent. Cnd
Sveaborgu ndrepta tunure asupra u, fecare a treea proect cadea n
orau pe care fortarea[a trebua sa- apere, pna cnd, n cee dn urma,
Cromstedt ordona ncetarea focuu. Suchteen proftase de aceasta
concese, ca de toate ceeate. Brou sau era arg confortab; napoa
ferestreor, sueta cenue a Sveaboruu se na[a matahaoasa deasupra
ntnder abe de ghea[a. Anttonen o prv morocanos, ateptnd n
antcamera, mpreuna cu ceaat emsar a u Cronstedt cu ru care
escortasera. n cee dn urma, ue dube se deschsera aparu un
captan rus, brunet.
- Generau va ateapta, rost e.
Generau statea napoa une mese ate dn emn. n dreapta u se
afa un aghotant. Ua era pazta de un sodat. Captanu ntra cu emsar
suedez. Pe taba mensa a mese se gaseau o camara, un tampon de
sugatva doua permse de bera trecere. Permsee asgurau,
traversarea nor ruset pna a Stockhom regee suedez - un perms
pe drumu sudc, ar ceaat pe ce nordc, Suchteen rost ceva n rusete;
aghotantu traduse. Aveau sa capete ca, ar pe drum ateptau
schmbur odhnte; ordnee respectve fusesera de|a transmse. Anttonen
ascuta cuvntee cu o cudata senza[e de go un vag sentment de
dezorentare. Suchteen avea sa- ase sa pece. De ce- mra ucru acesta?
La urma urme, se respectau cond[e conven[e. Pe cnd transatoru
vorbea monoton, Anttonen se sm[ tot ma perdut agtat. Se straduse
sa a|unga acoo, aa spusesera gasure, a|unsese nu ta de ce, sau
ce trebua sa faca. nmnara unu dntre permse, pusera n pama u
ntnsa. Poate ca atngerea hrte a fost de vna; sau poate atceva.
Deodata cuprnse o fure sngere, o mne patrunzatoare, oarba
devastatoare, nct, pentru o cpa, umea paru ca ppe dspare, ar e
se gasea atundeva, prvnd trupur goae mperechndu-se ntr-o ncapere
a care pere[ erau facu[ dn dae verzu-abcoase. Apo reven, mna
contnund sa- arda, de acum se racea rapd. To[ prveau cu och
hoba[. Tresarnd, Anttonen dadu seama ca asase permsu sa cada pe
podea, ar degetee u apucasera mneru sabe o trasesera pe
|umatate dn teaca, cu ama straucnd mata n razee de soare strecurate
prn fereastra. Daca e ar f reac[onat ma rapd, -ar f putut opr, dar
surprnsese pe to[. Suchteen ncepuse sa se rdce dn scaun, mcndu-
se parca cu ncetntoru. ncetntoru?, se ntreba Bengt, asta ce ma era?
Dar ta, ta. Acum saba era compet scoasa dn teaca. auz pe captan
strgnd ceva napoa u, aghotantu cobor mna spre psto, dar nu era
McGraw Mna-Iute, nc vorba, Bengt era caare pe stua[e, hop -aa.
Rn|, ntoarse saba cu mneru n fa[a o ntnse generauu Suchteen.
- Saba mea, domnue genera, compmentee cooneuu
|gerhorn, se auz rostnd Bengt Anttonen. Fortarea[a este n mne
dumneavoastra. Cooneu |gerhorn sugereaza sa ne ntrza[ msunea.
Sunt de acord. Re[ne[-ne ac sunte[ sgur de zbnda. Lasa[-ne sa
pecam cne te ce dezastru ntmpator ar putea sa apara, aducnd
fota suedeza? Pna a tre ma este tmp destu. n tmpu asta poate
moare regee, sau poate moare cau, sau murm no do. Sau poate o sa
25
Stare de asediu
nceapa cau sa vorbeasca.
Transatoru asa pstou ncepu sa traduca. Bengt Anttonen se
pomen cuprns de o eocven[a pe care -ar f putut-o nvda pna bunu
sau preten, |gerhorn. Vorb ntr-una, mereu. Avu un moment cnd
ncerca o sabcune cudata, cnd arse stomacu capu se nvrt dar,
cumva, ta ca nu avea de ce sa fe aarmat, puee faceau efectu un
monstru murea, hat departe, ntr-un cocug metac cufundat n bezna
apo, nmc, hop -aa, un asedu ua sfrt ar un atu avea sa contnue
mereu, mereu, nsa ce conta pentru Bengt, umea era un tort ggantc,
mpodobt gustos. Se gnd ca acea era nceputu une mnunate
preten , ce dracu, poate ca e-ar f savat fundure daca, ntmpator,
ar f avut chef, nsa ar f facut-o aa cum voa e.
Dupa o vreme, Suchteen ncuvn[a dn cap, ntnse mna accepta
saba.
* * *
n zua de tre ma, Anu Domnuu una me opt sute opt, cooneu
Bengt Anttonen a a|uns n Stockhom, purtnd un mesa| pentru Gustav a
IV-ea Adof, regee Suede. n aceea z, Sveaborgu, nexpugnabu
Sveaborg, Gbrataru norduu, a captuat nantea une armate ruset
nferoara numerc.
Dupa ncheerea razbouu, cooneu Anttonen a renun[at a carera
mtara dn armata suedeza, emgrnd, ma nt n Anga, apo n
Amerca. S-a stabt a New York, unde s-a nsurat, a avut noua cop a
devent un zarst cunoscut nfuent, respectat pretutnden pentru
neobnuta sa capactate de a sesza cursu vtor a evenmenteor. Cnd
acestea neau ateptare, ceea ce s-a ntmpat rareor, Anttonen era
mereu descumpant. A fost unu dntre fondator partduu repubcan, ar
artcoee u au avut un ro mportant n aegrea u |ohn Chares Freemont
ca preednte, n 1856.
n 1857, cu un an nantea mor[ sae, Anttonen a |ucat mpotrva u
Pau Murphy, n cadru unu turneu de ah desfaurat a New York a
perdut dupa o partda ndeung eogata. Dupa |oc, snguru u comentaru
a fost: , puteam bate a domno", o fraza pe care bograf u Murphy o
cteaza cu muta pacere.
26