Neurologie NEUROINFECTII Definiie: sunt boli determinate de ageni infecioi variai:= bacterii (meningococ, streptococ, pneumococ, bacilul Koch

etc.), =spirochete (sifilis),= toxine microbiene (tetanos, difterie, botulism, dizenterie),= micoze,= protozoare,= dar de cele mai multe ori sunt datorite neuroinfeciilor virotice. Dup sediu se grupeaz n: - meningite (afeciuni inflamatorii ale meningelor), - encefalite (afeciuni inflamatorii ale encefalului) - mielite (afeciuni inflamatorii ale mduvei) i - forme complexe, cu atingere i a sistemului nervos periferic (encefalo-mieloradiculo-nevrite). Cnd procesul infecios predomin pe substana alb, afeciunea se numete leuconevraxit; cnd predomin pe substana cenuie, se numete polinevraxit; cnd este difuz este vorba de o pannevraxit. 1)Encefalita epidemic (encefalita letargic) este o neuroinfectie virotica, care afecteaz n special nucleii extrapiramidali din mezencefal i diencefal. Este mai frecvent la tineri i evolueaz n dou stadii: un stadiu acut i unul cronic (parkinsonismul postencefalitic).=Episodul acut apare dup o incubaie de 1 - 3 sptmni (infecia se transmite pe cale nazofaringian) i are un debut cu aspect gripal (febr, frison, cefalee, vrsturi). Debutul infecios este urmat de semnele caracteristice bolii: stare de somnolen prelungit, uneori inversarea ritmului somnveghe (hipersomnie diurn, insomnie nocturn), paralizii oculare (ptoz palpebral, strabism, diplopie),tulburri vegetative (hipersalivaie, crize sudorale) i micri involuntare.= Dup o perioad ( luni sau ani) se instaleaz treptat stadiul cronic (parkinsonismul postencefalitic). Acest stadiu este caracterizat prin hipertonie(rigiditate), facies inexpresiv, mers cu pai mici, tremurturi, n special la cap i mini.Tratamentul n stadiul acut se face cu antibiotice, corticoterapice i ganglioplegige. In stadiul de parkinsonism,cu Romparkin, tranchilizante, vitamine din grupa B i dopamin. 2) SCLEROZA N PLCI Definiie: este o neuroviroz cronic, cu etiologie presupus virotic i patogenie alergic. Apare la adultul tnr (20 - 30 de ani) i afecteaz substana alb care este sediul unei demielinizri. Este deci o leuconevraxit. Boala debuteaz prin atingerea nervilor cranieni: optic (pierdere trectoare a vederii) sau oculomotor (strabism,diplopie). Simptomatologie: n perioada de stare se constat asocierea a trei sindroame: cerebelos, vestibular i piramidal.Sindromul vestibular este reprezentat de nistagmus, ameeli i deviere n mers; sindromul cerebelos - de tulburride echilibru, tremurturi intenionale, dismetrie, vorbire exploziv i mers ebrios; sindromul piramidal - de o paraparez sau paraplegie spastic. Evoluia bolii este ndelungat, cu puseuri evolutive separate de perioade de ameliorare, de luni sau ani. Cu fiecare nou puseu evolutiv, simptomatologia se completeaz i, n final, bolnavul rmne un mare infirm. Moartea se produce dup 10 - 20 de ani, prin caexie, tulburri respiratorii etc.Tratamentul se face n perioadele acute i subacute cu corticoterapie (cortizon i ACTH), Imuran,vitaminoterapie din grupul B i C i cultur fizic medical. Asigurarea corect a igienei individuale, la formele paralitice i cu tulburrile sfincteriene, este obligatorie, pentru a evita apariia escarelor i a complicaiilor septice. Deosebit de important este psihoterapia .

3) COREEA ACUT SYDENHAM Definiie: este o encefalit acut infecioas, reumatismal, cu focare lezionale n corpii striai, ntlnit mai ales ntre 5-l6 ani la copii cu focare amigdaliene i reumatism poliarticular.Debutul bolii este lent, cu nervozitate i astenie. Ulterior apar micri involuntare brute, dezordonate, afectnd toate grupele musculare. Membrele superioare sunt aruncate dezordonat, degetele nu pot pstra o poziie dat.Trunchiul i membrele inferioare prezint tresriri continue. Vorbirea este profund tulburat, exploziv, iar vocea stins.Prognosticul este n general bun, boala fiind curabil n 1 - 3 luni.Tratamentul const n eliminarea focarului de infecie, antibiotice, Penicilin, instituirea terapiei antireumatice cuAcid Acetilosalicilic (2-4 g/zi), neuroleptice majore (Clordelazin, Majeptil), Prednison (70 - 80 mg/zi). 4)SIFILISUL SISTEMULUI NERVOS Localizrile se datoresc microorganismului Trepanema pallidum, care, datorit unui tratament insuficient, dup10-l5 ani invadeaz sistemul nervos, producnd manifestri severe.Simptomatologie: boala debuteaz printr-un ancru sifilitic cu zeci de ani naintea manifestrilor nervoase. In toate manifestrile, modificrile pupilare sunt aproape constante. Un semn caracteristic este semnul Argyll-Robertson: inegalitatea pupilar, cu neregularitatea conturului pupilar i lipsa contractrii la lumin (abolirea reflexului fotomotor). Adesea se nsoete de localizri cardio-vasculare: insuficien aortic i anevrism aortic. Diagnosticul se bazeaz pe reaciile serologice de sifilis n snge, dar mai ales n lichidul cefalorahidian. 5) MIELITA SIFILITIC Definiie: este localizarea sifilisului la nivelul mduvei. Exist o form acut i una cronic.Forma acut apare cam la 4 ani de la ivirea ancrului, brusc, cu paraplegie flasc, cu tulburri sfincteriene(retenie de fecale i urin) i genitale, cu abolirea reflexelor osteotendinoase, semnul Babinski i cu anestezie sub nivelul lezional. In 15 - 20 de zile paraplegia devine spastic, n contractar. Sub tratamen se obin ameliorri evidente, dar persit unele tulburri. 6) TABESUL Definiie: afeciune de natur sifilitic, caracterizat prin atingerea cordoanelor i rdcinilor posterioare ale mduvei . Boala apare dup 5 - 20 de ani de la infecie, insidios i progresiv. Semnele caracteristice sunt urmtoarele: a) Tulburri de sensibilitate, constnd n dureri cu caracter de fulgerturi n membrele inferioare, n special nocturne. b) Tulburri de mers, care constituie ataxia tabetic i se caracterizeaz prin tulburri de mers exagerate la nchiderea ochilor (mers ezitant, controlat permanent cu privirea, lovind pmntul cu clciul); i proba Romberg care este pozitiv (bolnavul n picioare, cu clciele alturate i ochii nchii, oscileaz i cade). Fora muscular, este normal. c) Reflexele osteotendinoase sunt abolite i hipotonia pronunat. Nervii cranieni sunt frecvent prini, cea mai grav fiind interesarea nervului optic, care poate duce la pierderea vederii. SemnulArgyll-Robertson este constant. d) n unele forme de tabes apar complicaii: crize viscerale (gastric, intestinal, faringian, laringian) i tulburri trofice. Cea mai obinuit criz visceral este criza gastric tabetic, caracterizat prin dureri epigastrice atroce, cu debut i dispariie brusc, cu vrsturi i deshidratare mare, durnd ore sau zile i neinfluenate de alcaline sau antispastice. Tulburrile trofice constau n fracturi spontane, nedureroase, la nivelul membrelor inferioare, ulceraii cronice (ulcerul perforant plantar) i artropatii nedureroase,localizate n special la genunchi, cu deformri mari, tumefieri nedureroase. Tratamentul sifilisului nervos utilizeaz Penicilina n doze masive .

psihiatrie PATOLOGIE PSIHIATRICA SECUNDARA ALTOR BOLI TULBURRILE PSIHICE N TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismele cranio-cerebrale care determin la om tulburri psihice acute i cronice sechelare . Dup felul leziunii se grupeaz: comoii, contuzii i compresiuni. Simptomele acute ale traumatismelor craniene sunt concretizate pe prim-plan prin pierderea cunotinei pe o durat mai scurt sau mai lung, mai uoar sau mai profund, mergnd de la obnubilare la com traumatic. La ieirea din com sau chiar n comoiile mai uoare, bolnavul poate desfura un delir traumatic cu halucinaii vizuale sau agitaie psihomotorie cu caracter ocupaional. Dup delirul traumatic poate urma sindromul Korsakov, caracterizat prin tulburri de memorie, confabulaie. El se vindec n 2 - 3 sptmni sau se cronicizeaz, precednd demena traumatic. Tulburrile psihice tardive determin mai des internarea pacienilor n serviciile de psihiatrie, dup ce neurochirurgia i neurologia i-au spus cuvntul.Tulburrile psihice tardive posttraumatice sunt: -cerebroastenia posttraumatic sechelara, ce scoate din munc, prin pensionare de invaliditate, pe cei ce au suferit grave traumatisme cranio-cerebrale; - epilepsia posttraumatic simptomatic; - demena posttraumatic - aceste ultime tulburri constituind de asemenea cauze de invaliditate psihic. TULBURRILE PSIHICE N TUMORILE CEREBRALE Tumorile intracraniene dau tulburri psihice, care, fiind bine cunoscute, pot fi diagnosticate nu rareori chiar n serviciile de psihiatrie i ndrumate spre seciile de neurochirurgie. Obnubilarea, torpoarea, bradipsihia, crizele comiiale, strile de vis patologic sunt semne psihice care nsoec hipertensiunea intracranian din tumorile cerebrale. = Tumorile frontale determin o stare de dispoziie crescut, de euforie ("moria".), care amintete de sindromul maniacal. = Tumorile temporale pot determina stri crepusculare, halucinaii gustative, olfactive. =Tumorile parietale se ntovresc de tulburri senzitive, apraxie. =Tumorile occipitale dau agnozii, halucinoze vizuale. =Tumorile bazei creierului dau mutism akinetic, confuzie mental, sindrom Korsakov. NEUROLUESUL (SIFILISUL CEREBRAL) Sifilisul poate provoca foarte rar tulburri psihice n primele dou perioade. Astfel, au fost descrise n perioada ancrului, stri depresiv-anxioase reactive, destul de grave, cu sfrit suicidal. In perioada secundar s-au descries de asmenea stri depresiv-anxioase, procupri ipohondrice, stri halucinatorii, care sunt declanate de atingerile menigo-encefalitice specifice. Neuroluesului se datoresc tulburrile psihotice majore descrise n cursul sifilisului cerebral, al tabesului i al paraliziei generale progresive. Astzi, la noi n ar, graie msurilor curativo- profilactice exercitate de centrele antiveneriene, neuro-luesul este 3

o raritate, aa nct numai o proporie de 3%din cei care au suferit o infecie primar luetic fac neurolues. SIFILISUL CEREBRAL Este realizat de lezarea de ctre spirochet a vaselor creierului, provocnd arterite cerebrale luetice, procese meningitice i inflamaii gomoase difuze encefalice, responsabile de accidentele vasculare congestive sau ictusuri, traduse clinic prin pareze, paralizii, afazii, crize de epilepsie jacksonian, de stri confuziv-onirice. In general, n sifilisul cerebral, fenomenele psihice sunt reversibile, ele acionnd bine la tratamentul antiluetic.Sifilisul cerebral este un precursor al meningoencefalitei luetice difuze: prin vasele atacate de infecia luetic,sifilisul cuprinde n civa ani celula nervoas, parenchimul nervos, realiznd P.G.P. PARALIZIA GENERAL PROGRESIV Paralizia general progresiv(P.G.P.) este o meningoencefalit cronic difuz, cu etiologie luetic, care evolueaza spre demen. La adult apare la civa ani dup prima infecie. Incubaia este cu att mai lung, cu ct luesul a fost contractat la o vrst mai tnr, variind ntre 5 i 35 de ani. Mai frecvent la brbai dect la femei, apare numai la cei ce nu au efectuat tratamentul susinut n primii ani ai infeciei luetice, la organisme sensibilizate de boli infecioase sau toxice (alcoolism),surmenate. Simptomatologie: evoluia paraliziei generale progresive trece prin trei stadii: debut, stare i faza de marasm,care duce la exitus. =Debutul P.G.P. este de obicei lent. Se descriu mai multe forme de debut:a) Debutul prin scderea progresiv a funciilor psihice, n care bolnavul ncepe s se plng de tulburri de memorie, de atenie, de fatigabilitate. Cei din jurul su observ c acesta prezint importante tulburri ale simului moral, ale judecii. Exemplu: un contabil face greeli de calcul n scriptele de serviciu, far s-i dea seama; o gospodin pune sod de rufe n mncare, n loc de sare; b) Debutul delictual, prin tulburri de comportamentc) Debutul depresiv: bolnavii i schimb starea de dispoziie nemotivat, devin abtui, fr iniiativ, nu particip la viaa din jur, au mimic depresiv d) Debutul expansiv se caracterizeaz printr-o timie crescut; bolnavul este jovial, logoreic, foarte mulimit de tot ceea ce ntreprinde, se crede mai sntos ca oricnd, bogat i puternic.e) Debutul confuzional este ocazionat de ingerarea de alcool, ca i debutul delirant, mult mai rar ntlnit, bolnavul fiind incoerent, absurd, labil. =Perioada de stare cuprinde o multitudine de simptome pe care le putem grupa n trei sindroame caracteristice: a)sindromul psihic; b) sindromul neurologic; c) sindromul umoral.a) Tulburrile psihice n perioada de stare sunt o amplificare a celor ntlnite la debutul bolii. Acestea sunt:- Halucinaiile ;- Memoria se degradeaz repede;Gndirea sufer modificri de scdere profund ;=Delirul este labil, schimbndu-se de la o zi la alta;-Vorbirea este greoaie, dizartric;- Scrisul prezint omisiuni de litere i alte greeli ortografice i psihografice; -Afectivitatea este modificat n sensul unei labiliti marcate;-Activitatea este dezordonat, fr randament util. b) Semnele neurologice sunt cele descrise de neurologi la neurosifilis. c) Sindromul umoral descris la sifilis reprezint un important element de diagnostic pozitiv al neuroluesului. =Perioada teriar terminal, de marasm, care urmeaz perioadei de stare a paraliziei generale progresive, se ncheie prin exitus, urmnd unei infecii intercurente, infectrii escarelor care decurg din tulburrile trofice ale esutului cutanat sau prin caexie.

TULBURRILE PSIHICE N ATEROSCLEROZA CEREBRAL Ateroscleroza cerebral debuteaz lent, prin tulburri nevrotice: cefalee, astenie, insomnie, vjituri n urechi,senzaie de furnicturi sub pielea capului, ameeli. Treptat se instaleaz tulburri de memorie, scderea capacitii de lucru, instabilitatea sau labilitatea emoional. Pe acest fond pot aprea sindroame depresive,confuzionale, paranoid-halucinatorii sau cu aspect pseudo-demenial. Caracteristic este faptul c pacienii spre deosebire de cei ce sufer de psihoze i demen senile - sunt contieni de bolile lor i de multe ori, n stare depresiv se sinucid. Ateroscleroza duce curnd la demena aterosclerotic, aceast faz urmnd de obicei accidentelor cerebrale (microictusuri) sau episoadele psihotice.Evoluia dureaz ntre 2 i 15 ani. TULBURARI PSIHICE LEGATE DE MATERNITATE In timpul sarcinii femeia traverseaza o criza psihica intensa, o stare care se dezvolta gradual, pentru a atinge un grad de sensibilitate ridicata, mai ales in ultima perioada. Manifestarile psihice caracteristice femeii gravide sunt: - cresterea gradului de anxietate si a sentimentului de insecurizare psihologica; - iritabilitate; - scaderea pragului senzorial; - cresterea reactivitatii; - scaderea rezistentei la frustrare; - oboseala, stari de somnolenta. Evaluarea psihologica a mamei si depistarea eventualelor afectiuni precum schizofrenia cronica, tulburarile alimentare (anorexia sau bulimia nervoasa), dependenta de drog, tulburarile de personalitate devin o urgenta ca urmare a riscurilor ce pot apare ulterior la fat. Aceste riscuri trebuie sa intre in ecuatie atunci cand se stabileste un tratament obligatoriu. Manifestarile patologice din timpul sarcinii, intrapartum si post partum Pe toata perioada sarcinii, in unele cazuri, pot sa apara tulburari nevrotice si tulburari psihotice. Tulburarile nevrotice - apar mai ales in primele luni si pot imbraca aspecte diferite ale:- sindomului obsesional (idei obsedante, verificari, ritualuri obsesive); - sindromului fobic (fobii legate de momentul nasterii, de aspectul somatic al copilului, agorafobie sau claustrofobie); - sindromului isteric (apare ca o cerinta a unui surplus de afectivitate, tandrete, ca o dorinta a femeii insarcinate de a fi in centrul atentiei). In perioada de post partum probabilitatea de recurenta a bolilor psihice este semnificativa de aceea evaluarea prenatala precisa si corecta, este esentiala pentru planificarea momentului in care mama este luata in evidenta serviciilor clinice de obstretica si ingrijire primara. Tulburarile psihotice - pot aparea mai ales in a 2 a perioada a sarcinii, nasterea fiind considerata ca posibil factor in declansarea primului episod al unei tulburari afective. Exista 3 forme de manifestare specific patologica a caror denumire sugereaza asocierea cu nasterea: - depresia usoara de maternitate; - depresia postnatala; - psihoza post partum. 5

Depresia usoara de maternitate Ca un fenomen universal, episoadele scurte de labilitate emotionala apar caracteristic in jurul celei de a 4-a sau a 5-a zi de post partum. Tabloul clinic este de disforie, dar in unele cazuri poate fi dominat si de hiperactivitate, insa aceste episoade nu pot constitui o boala sau un sindrom. Cele doua puncte de interes clinic sunt: - identificarea caracteristicilor ce sugereaza evolutia spre depresia postnatala - delimitarea modificarilor de dispozitie ale maternitatii de simptomele premergatoare ale psihozei afective. Depresia postnatala Simptomele depresiei postnatale sunt aceleasi cu cele ale tulburarilor depresive standard. In plus, femeile prezinta frecvent idei obsesive de vinovatie si inadecvare legate de dorinta de a fi mame bune sau competente. Uneori descriu tendinte agresive ce se manifesta prin dorinta de a face rau copilului, rareori traduse in fapt, dar care intretin sentimente de vinovatie. Psihoza puerperala Se defineste ca un ansamblu de tulburari psihice care apar in perioada graviditatii si nasterii sau in perioada imediat urmatoare. In raport cu momentul aparitiei se diferentiaza: - psihoza puerperala propriu-zisa care apare in primele 10-15 zile dupa nastere; - psihoza post partum care apare la mai mare distanta de la nastere si anume in perioada cuprinsa intre cateva saptamani si pana la 3-4 luni dupa nastere. Printre trasaturile caracteristice ale psihozei puerperale sunt incluse urmatoarele: - agitatie sau inhibitie psihomotorie; - modificari ale constiintei de tip confuz; - tulburari de perceptie; - modificari de dispozitie. Spre deosebire de psihoza puerperala, psihoza post partum se caracterizeaza prin tablouri clinice mult mai conturate. Tulburarile psihice pot fi grupate in: tulburari nevrotice (astenie, indiferenta si dezinteres fata de copil, insomnii, iritabilitate); tulburari psihotice. In determinarea psihozei post partum un rol important il au si factorii ereditari. Psihoza postpartum are influente deosebit de grave asupra copilului si evolutiei acestuia. Datorita riscului mare pentru nasterile ulterioare se impune un intens si amplu tratament profilactic si curative( metode de consiliere si psihoterapie in pregatirea pentru nastere si adoptarea statusului de mama).