Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
07 Partea II CAP 1
07 Partea II CAP 1
IMM-urilor
PE
BAZA
n continuare, analiza activitii IMM-urilor se va efectua folosind informaiile celor 457.011 firme care au depus i le-au fost omolo!ate situaiile financiare pentru anul fiscal "00#. $aracterizarea activitii se va efectua% din punct de vedere al densitii &n teritoriu, dup mrime ' &n funcie de numrul de salariai, dup tipul activitii, dup forma (uridic de proprietate precum i &n funcie de nivelul performanelor economico-financiare.
55
5%
1/.5#
#.0# ".0. ".1# ".15 "."0 ".41 ".4" ".4. ".07 1../ ".04 1.". 1."/ 1."5 1.#0 1.#7 1.4 1.41 1.4" 1.4# 1.4# 1.40 1.. 0,7 0,7/ 0,.0 0,/1 0./0 0./. 0./. 0.// 1.0" 1.14
=l t 6o r( 7a tu Ma re
.i/ura #r%1 Or$o#ar a -r s-!toar a (u$ lor "# *u#-i $ po#$ ril $ i#ut "# #u&!rul total $ *ir& +atorit dimensiunii diferite a (udeelor, pentru cre terea !radului de compara*ilitate, se determin indicatorul @numr &ntreprinderi la 1000 locuitoriA 114otal &ntreprinderiBlocuitori3910003, indicator ce e9prim intensitatea prezentei firmelor &n fiecare (ude. <umrul de locuitori este cel determinat la data de 1 iulie "00# 1detalii &n ,ne9a "3. n fi!ura " se prezint valorile pe (udee. +up acest indicator pe primele locuri se situeaz -ucure ti 140,#C3, $lu( 1#1,"C3, -ra ov 1".,/C3, -i:or 1".,.C3, $onstana 1"0,4C3, iar pe ultimele cinci locuri% ?aslui 1/,0C3, +)m*ovia 111,5C3, 4eleorman 11",1C3, 6iur!iu 11",5C3, $lra i 11",/C31. +ensitatea este puternic difereniat i poate fi considerat o e9presie a mediului de afaceri mai mult sau mai puin favora*il manifestrii spiritului intreprenorial.
40."0
"../5
#1."" "0.#5 17..0 1..71 1#.4/ 1/.5# 1/.0. 1/.00 10..0 14.0. 11.51 1/.4" 1/..4 "1.07 17.05 10.0" 14.51 1.../ 14.#7 1#.10 1/.00 "4.## 17.5. "5.7. "".40 1..54 15.70 15../ 1#.4. 1".05 1"..7 1".51 /.04
1..50
$ara -7everin
+)m*ovia
7atu Mare
Me:edini
7uceava
-uzu
$ovasna
>ra:ova
-rasov
-i:or
Ilfov
Ialomia
<eam
,l*a
=lt
$onstanta
;ar!:ita
;unedoara
?)lcea
,rad
-acu
-istria
-rila
7i*iu
?rancea
?a
-otosani
-ucure ti
4eleorman
Maramure
Pentru creterea expresivitii exprimarea s-a efectuat n promile, deci prin nmulire cu 1000,
$lara i
6iur!iu
6or(
Ia i
6alai
7la(
$lu(
+ol(
4ulcea
?aslui
,r!es
4imis
Mure
57
.i/ura #r%0 .ir& la 1,,, lo-uitori p (u$ ,cest indicator permite o mai *un compara*ilitate, constat)ndu-se o sc:im*are a ierar:iilor, fa de datele ta*elului 1, care prezint valorile a*solute. ,stfel primele cinci locuri sunt% -ucure ti 40,#C, $lu( #1,"C, -ra ov ".,/C, -i:or ".,.C, $onstana "0,4C, iar pe ultimele cinci locuri% $lra i 1",/C, 6iur!iu 1",5C, +)m*ovia 11,5C, -oto ani 10,1C i ?aslui /,0C. 1%0% R partiia "#tr pri#$ rilor p r /iu#i $ $ 12oltar Ee!iunile de dezvoltare, ca zone tipolo!ice de evoluie economic se difereniaz i din punct de vedere al concentrrii &ntreprinderilor. ,stfel, re!iunea -ucure ti cu cele /5.100 societi se deta eaz ca densitate ma9im 1apro9imativ "12 din numrul total3 la e9trema cealalt afl)ndu-se re!iunea 7ud ?est cu #..//5 1su* /23. +etalii &n ta*elul # i fi!ura nr. #. Tab lul 0 R partiia "#tr pri#$ rilor p r /iu#i $ $ 12oltar
R /iu# a 1 - <ord Fst " - 7ud Fst # - 7ud 4 - 7ud ?est 5 - ?est 0 - <ord ?est 7 - $entru . - -ucure ti Total Nu&!r *ir& 5"."70 5/.000 50./". #..//5 41.10/ 0#.004 55./45 /5.100 345%,11 Pro- #t 11,44 1",/1 11,14 .,5# /,00 1#,/# 1","4 "0,.1 1,,6,, Pro- #t -u&ulat 11,44 "4,#5 #5,4/ 44,0" 5#,0" 00,/5 7/,1/ 100,00 7
$omparativ cu nivelul mediu de 57.1"0 firme pentru o unitate re!ional, se &nre!istreaz puternice diferenieri. ,stfel, de e9emplu, re!iunea -ucure ti devanseaz de aproape 1,7 ori media naional, fiind de ",# ori mai ridicat comparativ cu re!iunea 7ud-?est. ,ceste date indic o puternic difereniere a zonelor rii din punct de vedere al mediului intreprenorial.
5&
.i/ura #r%8 9tru-tura *ir& lor p r /iu#i $ $ 12oltar >entru cre terea !radului de compara*ilitate, utilizm indicatorul @numr firme la 1000 locuitoriA. Ee!iunea -ucure ti 14#,1 firme la 1000 locuitori3 este urmat de <ord ?est 1"#," firme la 1000 locuitori3. >e ultimul loc se plaseaz <ord Fst 11#,/0 firme la 1000 locuitori3, reprezent)nd doar 002 din valoarea mediei naionale 1"1 firme la 1000 locuitori3, &n timp ce densitatea din re!iunea -ucure ti este de ",1 ori mai ridicat dec)t aceast medie. ,ceasta este o e9presie a discrepanelor economice dintre zonele rii.
5'
.i/ura #r% 3 .ir& la 1,,, lo-uitori p r /iu#i $ $ 12oltar 1%8% Distribuia "#tr pri#$ rilor p ra&uri al -o#o&i i #aio#al
Eepartiia &ntreprinderilor pe activiti $,F< 1$lasificarea ,ctivitilor din Fconomia <aional3 indic o puternic polarizare ctre activitile din comer. ,cest fapt este le!at &ndeose*i de specificul acestora din punct de vedere intreprenorial, prin nivelul mai sczut al investiiilor, al capitalului de lucru, al duratelor de recuperare a investiiilor, etc.. n totalul firmelor, cele care au ca o*iect de activitate comerul cu amnuntul dein aproape #72, comerul cu ridicata 1#2, iar primele apte activiti dein cumulat o pondere de aproape 752. In ,ne9a # se prezint distri*uia &ntreprinderilor dup codul $,F< cu dou cifre, iar &n fi!ura 5 se reprezint !rafic ponderile primelor 10 activiti din economie. 7e poate semnala faptul c aceste ponderi au suferit modificri sensi*ile comparativ cu anul "001. ,stfel, de e9emplu, &n anul "001 ponderea firmelor cu o*iect de activitate @comerul cu amnuntulA era de aproape 442, iar &n prezent este de #0,52, &n sc:im* construciile au sporit de la #,".2 la 5,#02, transporturile terestre de la #,7#2 la 4,"/2, etc. ,ceste sc:im*ri structurale
%0
semnificative, &ntr-un interval atat de redus, sunt e9presia maturizrii mediului de afaceri rom)nesc.
8;63<
065;
Industria alimentara
068;
,!ricultura
6:31
Informatica
.i/ura #r% 4 Pri& l 1, a-ti2it!i -o#o&i- $up! po#$ ril $ i#ut "# totalul *ir& lor 1%3% R partiia "#tr pri#$ rilor p r /iu#i $ $ 12oltar 'i -las $ &!ri& $up! #u&!rul $ salariai +up dimensiunea &ntreprinderilor, e9primat prin numrul de salariai, preponderente sunt micro&ntreprinderile cu /12 din total, cu unele deose*iri pe re!iuni de dezvoltare 1- detalii &n ta*elul 43, cci pla(a valorilor este &ntre ./,#02 &n ?est i /"2 &n 7ud. >onderea marilor &ntreprinderi este de 0,#12 &n totalul pe economie, av)nd amplitudinea 0,"42 &n re!iunea -ucure ti i 0,#.2 &n <ord Fst. n totalul celor 1.4#7 de mari &ntreprinderi ce funcioneaz la nivelul economiei naionale re!iunea -ucure ti deine 102, iar 7ud ?est doar 0,72. +etalii asupra distri*uiei marilor &ntreprinderi pe re!iuni de dezvoltare &n fi!ura nr. 0.
%1
.i/ura #r% ; Distribuia stru-turii "#tr pri#$ rilor -u p st 04, $ salariai p r /iu#i $ $ 12oltar +at fiind ponderea redus a marilor firme &n totalul firmelor active &n continuarea lucrrii, se va analiza numai activitatea &ntreprinderilor din cate!oria IMM-urilor. Tab lul 8 .ir& p r /iu#i 'i -las $ &ari&
=rup $up! #u&!rul $ salariai Nr% Crt% , 1 0 8 3 4 ; 5 : < R /iu# a 1 <ord Fst 113 7ud Fst 1"3 7ud 1#3 7ud ?est 143 ?est 153 <ord ?est103 $entru 173 -ucure ti 1.3 TOTAL ,-< 0 47.""5 54.#"4 40.400 #0.##1 #0.7## 57.."# 50.#07 .0."00 314%3;< 1,-3< 8 #./1/ #.00/ #.400 ".1"" #.#75 4.0#. 4.##5 7.0// 80%;38 4,-03< 3 /"7 .#1 .00 440 .00 1.004 1.01/ 1.50/ 5%3;0 P st 04, 4 1// 170 1/0 /0 141 1// "04 "#" 1%385 Total ; 5"."70 5/.000 50./". #..//5 41.10/ 0#.004 55./45 /5.100 345%,11 Po#$ r a IMM-urilor "# total *ir& >?@ 5 //,0" //,70 //,0# //,75 //,00 //,0/ //,04 //,70 <<6;<
%2
>onderea IMM-urilor &n totalul firmelor este de //,0/2 la nivel naional cu pla(a de valori //, 0"2 &n <ord Fst i //,702 &n -ucure ti. 7tructura firmelor pe re!iuni de dezvoltare, dup clase de mrime se prezint &n ta*elul 5 i fi!ura nr. 7. Tab lul 3 9tru-tura *ir& lor p -las $ &!ri& 'i p r /iu#i $ $ 12oltar >?@
Nr% Crt% , 1 0 8 3 4 ; 5 : < R /iu# a 1 <ord Fst 113 7ud Fst 1"3 7ud 1#3 7ud ?est 143 ?est 153 <ord ?est103 $entru 173 -ucure ti 1.3 TOTAL ,-< 0 /0,#5 /",07 /1,1" /#,17 ./.#0 /0,.# /0,0# /0,70 <,6<1 Clas $ "#tr pri#$ ri 1,-3< 4,-03< 8 3 7,50 1,77 0,"" 1,41 0,.1 1,70 5,44 1,14 .,"1 ",0/ 7,"/ 1,5. 7,7. 1,." 7,40 1,5/ 5613 16;8 P st 04, 4 0,#. 0,#0 0,#7 0,"5 0,#4 0,#1 0,#0 0,"4 ,681 Total ? ; 100 100 100 100 100 100 100 100 1,,
Micro&ntreprinderile &nre!istreaz o pondere mai ridicat &n 7ud ?est 1/#,1723 i mai redus &n ?est 1./,#023, comparativ cu media naional 1/0,/123G micile &ntreprinderi dein ponderi mai ridicate &n ?est 1.,"123 i mai reduse &n 7ud Fst 10,""23, iar cele mi(locii au o pondere redus &n 7ud ?est 11,1423 i mai ridicat &n ?est 1",0/23.
9 0 .3 5 9 2 .0 7 9 1. 12 9 3 .17 8 9 .3 6 9 0 .8 3 9 0 .0 3 9 0 .7
100 90 80 70 60 50 40 30 20 1 0 0 1.77 0.38 No rd Est 0.3 Sud Est 7.5 6.22 1.41 0.37 Sud 1.7 0.25 Sud Vest 6.81 1.14 5.44 2.09 0.34 Vest 8.21 1.58 0.31 No rd Vest 0.36 Centru 7.29 1.82 7.78 1.59 0.24 B ucure ti 7.46 M ici M ijlo cii M ari M icro M ari M ijlo cii M ici M icro
.i/ura #r% 5 9tru-tura "#tr pri#$ rilor $up! &!ri& p r /iu#i $ $ 12oltar
%3
A9PECTE 9EMNI.ICATIVE +in punct de vedere al numrului de firme active, &n repartiia pe (udee, capitala rii se deta eaz ca unitate teritorial atipic 11/,5#2 din total3 &n restul (udeelor funcion)nd &ntre 0,7/2 - 6iur!iu i 4,072 - $lu( din firmele e9istente la nivel naional $a densitate 1firme la 1000 de locuitori3 -ucure tiul este pe primul loc 140,"0C3, celelalte (udee plas)ndu-se &n pla(a% /,04C ' ?aslui i #1,""C ' $lu(, fapt ce indic puternice diferenieri ale dezvoltrii economice i ale mediului de afaceri >e re!iuni de dezvoltare se &nre!istreaz de asemenea diferenieri ma(ore &n ceea ce prive te densitatea firmelor% re!iunea -ucure ti devanseaz de circa 1,7 ori media naional, respectiv de ",# ori re!iunea 7ud-?est >e ramuri ale economiei comerul cu amnuntul deine ponderea cea mai ridicat 1#723, dar aceasta este sensi*il mai redus comparativ cu anul "001 1apro9imativ 4423 ,u sporit numeric firmele cu o*iect de activitate &n construcii, transporturi, servicii diverse prestate &ntreprinderilor Marile &ntreprinderi i-au redus ponderea &n totalul &ntreprinderilor 10,#123, iar dintre acestea 10,12 se afl &n re!iunea -ucure ti, iar 0,72 &n 7ud-?est >reponderente numeric rm)n IMM-urile 1apro9imativ //,72 la nivel naional3 cu u oare diferenieri re!ionale% //,0"2 &n <ord-Fst i //,702 &n -ucure ti