1111

UNIVERSI TATEA TEHNICA

DI N CLUJ-NAPOCA
FACULTATEADE
$
TIINTA
$
IINGINERIAMATERIALELOR
ing. Marius BODEA
TEZA DE DOCTORAT
CERCETARI EXPERIMENTALE IN VEDEREA MODELARII
MATEMATICE
A ELABORARII UNOR OTELURI ALIATE
CU CROM $I MOLIBDEN
PRIN METALURGIA PULBERILOR
CONDUCATOR $TIINTIFIC
Prof. dr. ing. fiz. Ionel CHICINA$
2005
str. Constantin Daicoviciu nr. 15, 400020 Cluj-Napoca, Romnia
tel. 40-(0)264-401200, fax 40-(0)264-592055
http://www.utcluj.ro






CAP. I Stadiul actual al cercetarilor privind elaborarea otelurilor
slabaliatecuCr!$iMoprinmetalurgiapulberilor INTRODUCERE
Metalurgia pulberilor (MP) este un domeniu care s-a dezvoltat cu
precadere in ultimele decenii, datorita progreselor importante care s-au
realizat in domeniul elaborarilor pulberilor metalice ~i tehnologiilor de
procesare a acestora. Avantajele tehnico-economice ale pieselor ob inute
prin metalurgia pulberilor, au constituit motiva ia ~i sursa interesului acordat
acestui domeniu, de catre o serie large de speciali~ti, cercetatori, tehnologi
din diverse ramuri ale industriei ~i cercetarii: construc ii de ma~ini,
O elurile aliate cu Cr ~i Mo sunt frecvent utilizate in industria construc
iilor de ma~ini, datorita proprieta ilor mecanice superioare, pe care acestea le
prezinta. Ponderea produselor sinterizate in domeniul construc iei de
autovehicule, ocupa un volum de 70,3% la nivelul anului 1998 din totalul
produselor ob inute prin metalurgia pulberilor [1].
Piesele ob inute prin tehnologii specifice metalurgiei pulberilor prezinta o serie
de particularita i, care se datoreaza in mod special afinita ii ridicate fa s
electrotehnica si electronics, aeronautics etc.
de oxigen a unor elemente de aliere, precum Cr.
Pornind de la aceste considerente ~i profit5nd de experien a bogata a
colectivului de la catedra de $tiin a ~i Tehnologia Materialelor, Facultatea de
$tiin a ~i Ingineria Materialelor din cadrul Universita ii Tehnice Cluj-Napoca,
prezenta lucrare de doctorat are ca ~i obiectiv continuarea ~i deschiderea de
noi direc ii de cercetare, in elaborarea unor o eluri aliate cu Cr ~i Mo prin
tehnologii specifice MP ~i modelarea matematica a unor fenomene care
Diminuarea porozita ii impreuna cu ob inerea unei forme adecvate a
porilor, cre~terea omogenita ii distribu iei elementelor de aliere in volumul
pieselor sinterizate, respectiv ob inerea unor structuri perlitice fine r eprezinta
principalele obiective urmarite, in vederea atingerii unor valori superioare
ale

proprieta ilor mecanice a pieselor sinterizate.
guverneaza aceste procese.
Diverse colective de cercetare au studiat condi iile optime de elaborare ~i
procesare a pulberilor de fier aliate cu Cr ~i Mo, rezultatele cele mai interesante
fiind prezentate pe scurt, dupa cum urmeaza:
Lucrarea de doctorat cuprinde ~apte capitole ~i prezinta studiile
teoretice, rezultatele experimentale ob inute, precum ~i modelarile
matematice pentru o serie de procese aferente tehnologiei de elaborare
a pulberilor metalice prin pulverizare din faze lichida. Cercetarile efectuate s-
au concretizat in doua programe software dezvoltate in mediul C++ Builder:
MetLAB ~i FRACTALIA. Ambele programe sunt concepute modularizat ~i sunt
disponibile in mod gratuit pentru to i cei care sunt interesa i de utilizarea lor, in
scopuri educa ionale sau de cercetare. Programele pot fi preluate de pe
pagina web a subsemnatului, gazduita pe serverul faculta ii
1.1 Influen ta V asupra proprieta tilor mecanice ale pieselor ob tinute din
pulberi de fier prealiate cu Cr ~i Mo
Temperatura de si nteri zare prezi nta o i nfl uen s puternica asupra
caracteristicilor de rezisten a ale pieselor sinterizate, fig. 1.1. a.
(http://sim.east.utcluj.ro/bodea sau http://zeus.east.utcluj.ro/stm/bodea).
Datorita molibdenului, care induce un efect de intarziere a precipitarii
feritei ~i perlitei din austenita supraracita, este necesar racirea controlata a
pieselor la sinterizare, ~n special pe intervalul de temperatur~ cuprins ~ntre
800 C 400 C. Viteza optima de racire a fost determinate la o valoare de
0,5 C/sec.
Pe aceasta cale, doresc sa aduc mul umiri membrilor catedrei ~i
tuturor persoanelor, care prin discu iile purtate, sugestiile facute ~i-au pus
amprenta pe con inutul prezentei lucrari. In mod special, doresc sa aduc
profunde mul umiri conducatorului de doctorat, prof.dr.ing. fiz. Ionel Chicina~
pentru pertinentele observa ii ~i sugestii, de asemenea d-lui conf.dr.ing.fiz.
Nicolaie Jumate pentru sprijinul acordat in realizarea par ii experimentale, d-
)
1200

1100

1100E

l000
lui prof.dr.ing. Eugen Bicsak pentru indrumarea acordata dupa decesul
1000
900
regretatului profesor dr.ing. Gheorghe Matei , care mi ndemnat spre
900P.
alegerea unei cariere universitare.
800 8001
700
600r.
700
ing. Marius BODEA
500 600

b)
0!0 0:5 Y.0 Y.5
TEMPERATURA (C)
T71EZA DE CRA(

Cslec)
Fig. 1.1. Rezistenta la tractiune a pieselor sinterizate, in functie de a) -
temperatura de sinterizare ~i b) - viteza de racire a pieselor [2].
3 4



Vanadiul imbunataAete rezistenAa oAelurilor aliate cu Cr i Mo datorita
precipitarilor carburilor i a nitrurilor de vanadiu. ConcentraAia optima de
vanadiu a fost determinate intre 0,1 i 0,4 %gr. i a permis obAinerea unor
structuri perlitice la viteze de r cire de 0,6 C/sec sau chiar mai mari, aa
cum se poate observa in fig. 1.2 i fig. 1.3, imbunataAind in acelai timp
proprietaAile mecanice ale acestor oAeluri.
1.2 Infl uenta Mn asupra propri etati l or mecanice al e pi esel or
obti nute di n pul beri de fi er preal i ate cu Cr 8i Mo
Dei Mn marete calibilitatea oAelurilor, in pulberile prealiate cu Cr i Mo,
respectiv cu 1 %gr Cr i 0,30 %gr Mo, care au fost omogenizate cu 0,8 %gr grafit
i 1 %gr stearat de zinc, presate la la o densitate de 7,0 g/cm
3
i sinterizate ntr-
o atmosfera compusa din 90 % N2 +10 % H2, la o temperature de 1150 C timp
de 30 min., s-a constatat formarea oxizilor de Mn in cantitaAi
16100
' y}~~
perlitatfina
I,/.ZCr_o,3_(Mo
-
rO,3.%u

hai iitatsuperiora

olr_03.rMo
mari, dace conAinutul de Mn din pulberea prealiata, depaete 0,08 %gr.

1000:F
Oxizii formaAi, constituie bariere pentru realizarea legaturilor metalice
in timpul sinterizarii i astfel zonele respective devin amorsepentru propagarea
fisurilor, micorand in general rezistenAa la oboseala i proprietaAile mecanice
ale compactelor sinterizate. Prin reducerea conAinutului de mangan in
pulberile elaborate la concentraAii sub 0,08 %gr. conAinutul de MnS este
redus, iar cantitatea de sulf dizolvata in soluAia solids crete. Pentru a nu
micora rezistenAa la limita graunAilor, cantitatea de sulf din pulberea
prealiata, trebuie sa fie limitata sub 0,01 %gr., fig. 1.4.
900
800
700
1000

600

9001
O!0 OZ21 :0441 10161 10!8
T1/,IIA DE RR C
S
RIE Clsec}
11`.0
Fig. 1.2. Influenta vanadiului asupra rezistentei la tractiune a pieselor
sinterizate in functie de viteza de racire a pieselor [2].
800
7.00
16100
-
0 1 3 V

A)IICrF0'-25M6
3Mo
Pjpe~lita
BSIbainita superi6ara
1000

600
4M3
0!00 0`05 OM0 OM5 020 M25
900
MILT(,%

eu

800
P.
Fig. 1.4. Influen ta Mn asupra rezisten tei la tractiune a pieselor sinterizate
in functie de viteza de racire a pieselor [4].
7.00
'
1.3 Influenta P asupra proprietatilor mecanice ale pieselor ob tinute din
pulberi de fier prealiate cu Cr 8i Mo 600
soo
PrezenAa fosforului adaugat sub forma de Fe3P in compoziAia pulberilor
prealiate cu Cr i Mo conduce la apariAia fazei lichide in timpul sinterizarii la
temperaturi relativ joase, rezultand o distribuAie uniforms a P in material.
Fosforul difuzeaza in particulele de fier i in unele zone austenita se
zoo tsol NO 150 60
Vitzea'deracire (t;C-IFWj
Fig. 1.3. Rezistenta la tractiune ~i structura pieselor sinterizate
in functie de viteza de racire a pieselor [3].
transforms in ferita, care faciliteaza difuzia Mo.
5
6
o 1
0


Prin acest mecanism, sinterizarea este activate i se produce o
densificare marita, respectiv se obAine o forma rotunjita a porilor cu influenAs
pozitiva asupra proprietaAilor mecanice ale compactelor, in special asupra
tenacitaAii, fig. 1.5 [5].
CAP. II Studii teoretice !$i experimentale privind
caracterizarea pulberilor metalice elaborate
8001MP.a
Pentru caracterizarea unei distribuAii granulometrice se utilizeaza
descriptori statistici care permit analiza matematic-statistics a acesteia
~i totodata ofera posibilitatea determinarii unor relaAii empirice sau analitice
intre parametrii de proces (temperatura baii metalice, proprietaAile de material,
proprietaAile agentului de pulverizare etc.) ~i indicatorii statistici proprii fiecarei
distribuAii granulometrice pentru pulberile elaborate.
17S
~~`c~
150

7001MP_a
p
its
2.1 Diametre medii echivalente. Programul MetLAB

15yv15I
6001MP-a
~cEl100
DistribuAia granulometrica a pulberilor poate fi descrisa printr-o curbs
lognormala Gauss care este descrisa complet prin diametrul mediu i
deviatia standard [6]. Pentru caracterizarea pulberilor metalice, exists o
serie de metode pentru calculul diametrului mediu in funcAie de diferite
criterii de analiza, fi g.2.1.
7,5
500lMea

~
Mo
50
4001MP_a
o,,,,,,V,rla
2~.


7,155
6
1
?
E797 7.0 17,E 17,12 Z,3j IT,.N
d

entea dupe (glc`m

3
a)
- - d i r
Sfeacuc11IMetnd
~s
Sferalcn'peutate
inaxueclvvalen'

eclvvalenta
Fig. 1.5. Influenta P asupra energiei consumate la impact a pieselor sinterizate in
functie de presiunea de compactizare ~i con tinutul de Mo [5].
dniax

'
dL

Intervalul de concentraAii optim din punct de vedere al cre~terii tenacitaAii
este cuprins intre 1 ~i 2 %gr. pentru Mo, (max. la 1,5 %) iar pentru P in jurul
concentraAiei de 0,5 %gr., fig. 1.6.

Sfera t`"`
ecliivalent




Crd1
`
l
v

Sfera" ratade



dvenntue
v


1001-

adsed

Orin
`rs
80:
001

.
4


eare1tere cprui
flCeasl al]eltL a SIte1
so:
00:
Fig. 2.1. Metode de calcul pentru diametrul mediu echivalent
al particulelor de pulbere, dupe [6].
40'- 40.


0.0
RelaAiile pentru calculul diametrelor echivalente le-am integrat ntr-un
program software pe care l-am realizat pentru prelucrarea datelor obAinute din
cercetarile experimentale efectuate. Am denumit programul MetLAB [7] ~i l-am
realizat sub forma de module, fiecare modul trateaza un aspect diferit din
procesul de elaborare a pulberilor metalice:
s
%'greutate'Mo %74r eutateP
Fig. 1.6. Energia consumate la impact a pieselor sinterizate
n functie de presiunea de continutul de Mo ~i P [5].
8
7
0
1 2 a 0L2 04 0
1
6
7
5
1




realizarea unei baze de date n care sunt inregistrate toate datele
referitor la tehnologia de elaborare, proprietaAile fizico-chimice i
Programul MetLAB (fig. 2.3), pe masura introducerii datelor din fereastra
de editare (fracAiile granulometrice), efectueaza in mod automat calculele
pentru diametrele medii echivalente: D[1,0], D[2,0], D[3,0] precum i
pentru deviaAiile standard aferente acestor diametre. De asemenea, pune la
dispoziAia utilizatorului reprezentarile grafice pentru distribuAia granulometrica
in variants: histograms, normalizata sau logaritmica. Toate aceste date pot fi
tiparite sub forma unui raport, inclusiv reprezentarea grafica selecAionata,
pentru fiecare sortiment de pulbere elaborat i introdus n baza de date a
programului.
tehnologice ale pulberilor elaborate;
calculul diametrelor medii echivalente D[1,0], D[2,0], D[3,0]
impreuna cu deviaAiile standard aferente, realizarea distribuAiei
granulometrice sub forma de histograms, normalizata sau
logaritmica;
calculul ajutajelor de pulverizare, studiul proprietaAilor jeturilor de
pulverizare cu apa i gaz, modelarea matematica a curgerii
agentului de pulverizare prin ajutajele de pulverizare;
modelarea matematica a curgerii metal ul ui topit din pal ni a de

'' Isle (~]6aatlaleIPrelu-rlaal7ueoIlM6tleire
turnare;

modelarea procesului de pulverizare cu gaz i apa;
calculul temperaturilor de reducere a pulberilor. Diagrama
Etl

OistnbWia Pranulme[ r -

Curbs lteperss biMale
23

~Nalri Jf



FProPnelahlehZnlogr_
Uenai[alea
paa..nta I9~cm3~
Ellingham;

L
U
De w
modelarea procesului de sinterizare.







I[s/509]


4
R
.
A . e n `
Programul MetLAB este o aplicaAie dezvoltata in mediul de programare
C++ Builder vers.3.0, care utilizeaza motorul pentru baze de date BDE
(Borland Database Engine) conceput n tehnologia Windows pe 32 bits.
Programul permite nregistrarea tuturor datelor ntr-o baza de date tip
dBase IV. Editarea, inserarea, sortarea, filtrarea datelor i interogarea bazei de
date se face cu ajutorul limbajului relaAional SQL. Fereastra de editare a datelor
cuprinde 70 de campuri prin intermediul carora sunt introdui

`
3 Rezis i -;[MPaj

ffim
63f.63f.80f,,66"'25"'6F.2oo"
ProprietafiFizimchimiceITehnologieelaborareIZoomI-MMI
523115400

~ E J ~ d i " 3
SMUM5006P0UM
MPa Seleclie:60.(~


ComP,v,ia~,imiea~n ~eur u~neell

N E W ~ i


G4Mn3
0 04MINMO 061 IDESTINATIE


parametrii de elaborare i proprietaAile fizico-chimice ale pulberii.
0.02MCu.nRC

_

sangSF~:'acF_
.
iM_

Pentru fiecare sortiment de pulbereelaborat, pot fi ataate imagini in
format bitmap, care ilustreaza forma particulelor de pulbere, microstructura, tipul
ajutajului utilizat la pulverizare, sau alte informaAii utile referitor la caracterizarea
sau elaborarea pulberii metalice, fig. 2.2.



IM9 -MC



Mole
DuridIllfis, MV10

0.0190
1 0 - NZ
oi
a,
,tr,ul
llOn1OjJ mm IP'



0 PJ7002rIDi.ewxtanalra [Pml

~ - spa
eTSIG_ce1~2J
~


Fig. 2.3. Fereastra de navigare pentru tabelul pulberi metalice,
programul MetLAB.


G
ProprietaAile tehnologice ale pulberilor (capacitatea de umplere i
de curgere, presabilitatea) sunt direct influenAate de forma i marimea
particulelor de pulbere. Analiza cantitativa a formei, suprafeAei i
microporozitaAii particulelor de pulbere este o problems complexa,
pentru care s-au propus o serie de metode de analiza, aranj ate in ordine




cronologica, [8]:

factorii de forma convenAionali;
caracterizarea stereologica;
analize morfologice;
utilizarea fractalilor.
Fi
g
.2.2.Fereastrapentruobservareaunordetali
dinima
g
inilebitmapata~ate,MetLAB.
9 10














2.2 Programul de analizs de imagine FRACTALIA In cadrul cercetsrilor efectuate am dezvoltat in C++ Builder, un
program dedicat calculului dimensiunii fractale, pe care l -am denumit
FRACTALIA [9], fig. 2.5. In cercetsrile pe care le-am efectuat asupra pulberilor elaborate n
cadrul prezentei teze (trei sortimente: S1, S2 i S3), am implementat metoda
reAelei (counting box) pentru caracterizarea statistics a formei i suprafeAei
particulelor, fig. 2.4.


Piovnetati bilmap `ff



640uiiefi

i Drat-307[00p.,e




Numz,dereorelntr,g,

N~3eoi6

~
ma mtaiset


EftI ffM)C



N=38 N=59
IIIIIIII1 ~ABackgiound

1Ueteimina oonl ,,MANUAL
I N so 100 J150j M

L$00414141







eInsfrectela Z I IIIog N(d)

itsUr_eptei yd0}Ilg;
log(1ftnnimeabloculu)
Fig. 2.4. Calculul dimensiuni fractale prin metoda retelei (countingbox).
Fig. 2.5. Programul FRACTALIA pentru calculul dimensiunii fractale
a pulberilor elaborate.
Metoda reAelei m6soar6 creterea nivelului de detaliu a imaginii in raport
cu msrirea rezoluAiei de analiz6. Imaginea particulei obAinut6 prin microscopie
optics sau electronics trebuie prelucrat6 in vederea determinsrii conturului
particulei. Imaginea este binarizat6 i astfel de la 256 nuanAe de gri cat are o
imagine SEM, se reduce numsrul de culori la 2 (alb i negru). In continuare se
suprapune o reAea cu parametrul d cunoscut peste imaginea conturului i se
num6r6 cste blocuri din reAea conAin conturul particulei. Se obAine o pereche
de date N(d) i 1/d care sunt reprezentate pe un grafic
Pentru determinarea caracteristicilor legate de starea suprafeAei
particulelor, am dezvoltat o metod6 proprie de binarizare progresivs a imaginii
fig. 2.6.




_
_
dublu logaritmic, fig. 2.4.


Se repet6 procedura pentru o valoare mai mic6 a dimensiunii d
(parametrul reAelei), obAinsndu-se un ir de puncte care sunt interpolate cu o
dreapt6 de regresie. Panta dreptei ne indic6 dimensiunea fractal6 pentru

particula de pulbere analizats.

In general se obAin dour drepte de regresie, fiecare pants corespunde
unei alte dimensiuni fractale: bs pentru caracteristica structural6 a
dimensiunii fractale, iar bt pentru caracteristica textural6 a dimensiunii
fractale. Fractalii structurali caracterizeazs forma particul ei, n timp ce
fractalii texturali caracterizeazs textura sau starea suprafeAei particulei.
11
}`
I
Fig. 2.6. Binarizarea progresivs a imagini, programul FRACTALIA.
12











Determinarea conturului zonelor de nivel se face printr-un algoritm
complex de calcul, prin interogarea culorii fiecarui pixel din imagine.
Reprezentarea funcAiei de distribuAie continua a frecvenAei particulelor
din fig. 2.7, ne indica faptul ca aceasta poate fi considerata lognormala,
deoarece in coordonate dublu logaritmice prezinta o variaAie cvasiliniara.
Rezultate similare s-au obAinut pentru distribuAiile granulometrice ale arjelor
S2 i S3, tab. 2.1. 2.3 Distribu Aia granulometrica a pulberilor elaborate
Pentru toate cele trei sortimente de pulberi prealiate elaborate, am
determinat distribuAia granulometrica prin cernerea complete a cantitaAii de
pulbere obAinuta dupa pulverizare. Pentru a determina tipul de distribuAie a
marimii particulelor de pulbere, am calculat distribuAia de frecvenAa discrete i
continua a particulelor cu dimensiuni mai mici de 400 pm.
iltarnprcue.
Tab.2.1 Caracteristicile dimensionale ale pulberilor elaborate
10 100 1000
Nr.
crt.
Caracteristica
dimensionala, [pm]
Sarja S1 Sarja S2
Sarja S3
Diametrul mediu D[1,0]
DeviaAia standard 1[1,0]
50.49
38.96
50.71
38.35
50.02
39.33

Diametrul mediu D[2,0]
DeviaAiastandard1[2,0]
63.77
41.16
63.58
40.45
63.63
41.92

Diametrul mediu D[3,0]
DeviaAia standard 1[3,0]
80.50
49.18
80.70
48.30
81.56
50.41

Media geometrica Dg,m
DeviaAia standard 1g,m
42.21
11.87
42.67
11.87
41.94
11.86

1.0000

_
n
~~~~~~~
~~~~~~~~~~
j


Dpj
nt ot al



0.0100
_
O
O
f1




~
2.4 Microduritatea pulberilor elaborate




0

0.0001

Microduritatea particulelor de pulbere a fost determinate pe
microscopul metalografic Zeiss-Neophot 2, cu o sarcina de 20 gf. Analiza
microduritaAii s-a efectuat pe clase granulometrice pentru pulberea rezultata
atat dupa pulverizare, cat i pentru pulberea tratata termic (reducere in
hidrogen la 950 C timp de 60 min.), fig. 2.8 i fig. 2.9.










a
0.0000
Diametrul particulelor, dp (Pm)
80
Sarja S2 dupa pulverizare
Sarja S2 REDUSA
70
Fi
g
.2.7.Functiadedistributiecontinuaanumaruluideparticule,
S
ar
j
aS1
FuncAia continua de distribuAie se calculeaza cu relaAia (2.1), fig. 2.7, [10]:
600

500

400

D3
mj

300
n
j
=
[Pm
-1
] (2.1)
200

N 172
100
pj nt ot ad
AD
J
D3 0
j=1 m,j
63pm +63pm +80pm+100pm+125pm+160pm
unde: mj, Dpj respectiv nj sunt masa, diametrul i numarul particulelor
din clasa granulometrica j, iar .6Dpj este largimea clasei granulometrice j.
Clasa granulometric~ (~m)
Variabila Dmj reprezinta diametrul median al clasei granulometrice j. Fi
g
.2.8.Microduritateaparticulelordepulbere,
S
ar
j
aS2.
13 14
1.
2.
3.
4.















































CAP. III Studii ! $i cercetari experimentale asupra jeturilor de
pulverizare. Modelarea matematica a jeturilor de pulverizare
Sir de amprente Ajutajul de pulverizare transforms in condiAii optime energia potenAials de
presiune a agentului de pulverizare in energie cinetics. Randamentul de
pulverizare este funcAie de raportul dintre debitul agentului de pulverizare ~i
debitul de metal topit, precum ~i de energia cinetics a jeturilor de pulverizare.
Cunoa~terea proprietaAilor jeturilor de pulverizare permite evaluarea
performanAelor ajutajelor de pulverizare, proiectarea geometriei optime a lor,
precum ~i determinarea unor corelaAii intre proprietsAile jeturilor de pulverizare ~i
proprietsAile pulberilor elaborate.



3.1 Jeturile de pulverizare cu ape

_ r
Procesul de pulverizare ia na~tere prin interacAiunea dintre
j
etul/jeturile
de pulverizare ~i vana de metal topit, care este dezintegrata in picaturi fine,
luand na~tere un jet liber combinat in care se produc o serie de procese
fizico-chimice complexe. Datorita turbulenAei din jet, perturbaAiile iniAiale
prezente pe suprafaAa jetului (descrise prin mecanismul de instabilitate
Helmholtz) sunt amplificate de acAiunea forAelor de frecare aerodinamice.
Propagarea undelor de suprafaAa conduce la antrenarea in jet a aerului din
incinta, formandu-se turbioane care reduc din energia cinetics a
j
etului,
densitatea jetului se mic~oreaza continuu, iar dimensiunea radials a
j
etului
create pe masura ce distanAa axiala create, fig. 3.1 [14, 15].
Aootprn
,

Fig. 2.9. Microduritatea ~i microporozitatea interns a particulelor de pulbere, ~ar]a S3
2.5 Presabilitatea pulberilor elaborate
Presabilitatea cea mai buns o prezinta pulberea elaborate in ~arja S3,
urmata in ordine de pulberea din ~arja S2 ~i S1. Presabilitatea mai redusa a
pulberilor prealiate comparativ cu cea a pulberii de fier DWP 200, este
consecinAa durificarii feritei datorita elementelor de aliere Cr ~i Mo, cre~terea
do
I

p
concentraAiei acestor elemente conducand la mic~orarea presabilitaAii.

Pentru a defini presabilitatea pulberilor elaborate, am calculat
factorul de densificare propus de Hirschhorn [11, 12]. Factorul de
densificare Hirschhorn intersecteaza axa abciselor corespunzator densitaAii
aparente pentru fiecare din cele trei sortimente de pulbere elaborate ~i indica pentru
fiecare pulbere densificarea realizata la o anumita presiune de compactizare,

R)
"
W 4 1
w

e
6mC
F
A
inand cont de cea maxima teoretic posibil6.


n literatura de specialitate sunt disponibile ~i alte modele ale
compactizarii pulberilor: Bal~in, Hewit, Shapiro-Konopicky, Kawakita,
zone
,
~nzoaTdE
Cooper-Eaton, Peiyun Hung, Smith, Zdanovici etc. [13].
Tiitiala'itnrazit_ie'
Porozitatea compactelor a fost determinate prin analiza de imagine,
rezultatele obAinute fiind analizate comparativ cu cele determinate
ej__tfortat
jetJIiUer
experimental.
Fig. 3.1. Caracteristicile structurale ale jetului liber de aps, dups (14].
Se constata o buns corelaAie cu compactitatea determinate in funcAie
de masa~i dimensiunile compactelor. Anizotropia distribuAiei porozitaAii in
volumul compactelor se datoreaza forAelor de frecare dintre particule ~i
pereAii matriAei, presarea efectuandu-se fare lubrefiant.
n cadrul catedrei STM de la Facultatea de SIM, UTCN au existat
preocupari continue pentru imbunaAaAirea performanAelor ajutajelor de
pulverizare [16, 17], fig. 3.2i fig. 3.3.
15 16





(
| 1 + ( ~ 2 0 |
0 . 0 5



0

Programul MetLAB, poate trasa diagrama 2D a vitezelor jetului de
gaz n semi-secAiune longitudinala. De asemenea, se pot vizualiza i diferite
curbe de viteza egala (izotahe) suprapuse peste diagrama 2D de viteze,
fig.3.6. Fig. 3.2. Ajutaje de pulverizare. a,b)-convergente c)-lamelare, dupa [16, 17].
L
]








Fig. 3.3. Dispozitive de pulverizare cu ajutaje multiple dispuse simetric, dupa [16, 17].


OQ
-
. 07M

Fig. 3.6. Diagrama 2D a vitezelor u(z,r) in jetul de gaz, MetLAB.
CAP. IV Modelarea matematica a procesului de curgere a metalului
topit din plnia de turnare
Raportul dintre debitul de metal topit i debitul agentului de
pulverizare reprezinta unul din principalii factori de influenAs asupra marimii
particulelor de pulbere ce rezulta in urma procesului de pulverizare.

La curgerea metalului topit apar forAe de adeziune a lichidului la
suprafeAele solide cu care vine in contact (palnia de turnare, suprafaAa
interioar~aduzeiceramice).Astfeldatorit~forAelordeadeziunei vascozitaAii proprii a
metalului topit, rezulta un efect de franare a micarii particulelor lichide din
interiorul jetului de metal. Starea vnei de metal topit
influenAeaz~asupraabsorAieiaerului~njet,oxid~riisecundareaoAelului,
Fig. 3.4. Vedere laterala a jetului liber de
apa combinat din jeturi multiple de apa.
Fig. 3.5. Vedere asupra punctului de
impact asupra vnei de metal topit.
3.2 Jeturile de pulverizare cu gaz
respectiv a conAinutului de incluziuni nemetalice din particulele de pulbere.
Viteza jetului de gaz este maxima la ieirea din ajutaj (u2) i se
diminueaza pe masura ce distanAa axiala Z de la secAiunea de ieire la
punctul considerat, se marete. In funcAie de distanAa parcursa i marimea
secAiunii de ieire a ajutajului de pulverizare Sajutgf , viteza in axa jetului de
gaz se determine cu relaAia empirica (3.1), [18, 19]:
Monitorizarea debitului de metal topit in timpul pulverizarii este o
problems complexa. -In industrie i in staAiile experimentale din laboratoare,
debitul de metal este calculat in funcAie de masa metalica introdusa sau cea a
pulberii colectata, divizata cu timpul de pulverizare. Aceasta metoda nu este
suficient de precise i in mod evident acest parametru nu poate fi utilizat ca i
parametru de control in timpul pulverizarii, deoarece este determinat dupa
incheierea procesului de pulverizare.
17
18
a
b












DetaIiuTduzaiceramica
250

- F- Hm=75 mm
Hm=100 mm
0 Experimental
h- Hm=60mm


l
t
u
200




150

t
YdUza
100
etaliu
-
Fs

ectiueIiesire

dzuf'ceraa'

1
50
HZ

0
"'
Diametrul duzei ceram ice (mm)
!Xj
d,duza
Fig. 4.1. Parametrii geometrici la modelarea curgerii metalului topit
din plnia de turnare. u(m/s)
2.5
Calculul debitului de metal topit Qm s-a efectuat cu relaAia (4.1),
dedus6 din legea continuitsAii de mare a fluidelor Bernoulli aplicat6 pentru
secAiunea corespunzstoare suprafeAei libere a metalului din palnia de
turnare, respectiv pentru secAiunea de ie~ire din duza ceramics S2 , fig. 4.1.
2


1.5
2g

p H
m
+ Hduza
1
Q
m
= S2
+
m
[m
3
/s] (4.1)
0.5
1
duza
+ k
e
+
1
dduza
0
0
Viteza, respectiv debitul de curgere a metalului topit in secAiunea de ie~ire
a duzei ceramice, impreun6 cu ecuaAia Colebrook, care nu are soluAie analitics
[20, 21], formeazs un sistem de ecuaAii implicite a csrui soluAie am determinat-o
prin utilizarea metodei numerice Ridder [22]. Metoda Ridder a fost
implementat6 in programul MetLAB [7], iar rezultatele obAinute in urma modelsrii
matematice sunt prezentate in fig. 4.2 [23].
Hm(mm)
Fi
g
.4.2.Rezultateobtinuteprinmodelarematematicacua
j
utorulpro
g
ramului
MetLAB
(
p=7014k
g
/m3;u=1.0562710"sn>
z
s;a=0.9N/m;e=0.2mm,dduza=6mm).
19
Curgerea metalului topit din plnia de turnare are un caracter
turbulent (Re > 3000), ceea ce favorizeaz6 fragmentarea primary a vsnei de
metal.
20
0 1
0
2
0
3
0
60
0
40
0
20
0
















CAP. V Modelarea matematica a procesului de pulverizare din faze
lichida a otelurilor aliate cu Cr-Mo


Modelarea matematica a procesului de pulverizare consta in
prelucrarea datelor de intrare (parametrii de control, fig. 5.1) i estimarea
unor proprietaAi pentru produsul rezultat (parametrii de produs), respectiv
descrierea proceselor fizico-chimice care se desfaoars in timpul procesului
de pulverizare (prin parametrii dependenAi).



dl
e
d

1. Parametrii de CONTROL
temperatura aliajului topit
geometria ajutajului de
pulverizare
presiunea~idebitul
agentului de pulverizare
debitul aliajului topit
Programul MetLAB



b=
r
Fi
g
.5.2.Mecanismuldefra
g
mentareprimara.Formarili
g
amentelor~ipicaturilor.

Mecanismul de fragmentare secundara poate fi descris pe baza
frecventei i amplitudinii de pulsare a picaturii de metal topit in raport cu un
punct focal local, situat aproximativ ~n centrul particulei, [2~]. Frecventa i
amplitudineapulsatiilor,depinddevitezajetuluidegazideproprietatile termofizice
ale particulei. Sub influenta pulsatiilor particula capata o forma convexa care
se transforma progresiv intr-un elipsoid de rotatie i uneori se
3. Parametrii de PRODUS
marimea ~i distributia
particulelor de pulbere
microstructura
compozitia
chimica forma particulelor

2.ParametriiDEPENDEN~I
viteza particulelor de metal topite
viteza agentului de pulverizare
temperatura particulelor de
pulbere,vitezederacire
pot forma picaturi de forma toroidala, aa cum poate fi observat in fig. 5.3.

,PA
F
~_ pS 6
Fig.5.1.Blocuridedateintrare-ie~ire pentru modelarea matematica a
pulverizari.

a
Modelele matematice sunt de doua tipuri, in funcAie de cum au fost


construite: p
modele analitice pornind de la diferite legi i principii matematice care
descriu fenomene implicate in procesul de pulverizare, sunt determinati o
serie de parametrii din grupa parametrilor dependenti sau de produs;
metodele empirice - realizate pe baza masuratorilor experimentale
efectuate ntr-o serie de pulverizari. Se determina corelatii empirice ntre
parametrii de proces (de control) i parametrii de produs.

I




Metodele analitice prezinta un model matematic bazat pe mecanismul
instabilitatii ondulatorii a v5nei de metal topit. Modelul matematic cuprinde
trei stadii, in functie de mecanismul predominant [24]:
dezintegrarea primara;
dezintegrarea secundara;
solidificarea particulelor.
Weber a determinat diametrul picaturilor primare (dp), care se formeaza
prin dezintegrarea ligamentelor, in ipoteza ca amplitudinea in punctul de
fragmentare este egala cu raza ligamentului i ca o singura picatura se
formeaza pe o lungime de unda, fig. 5.2 [24].
Fig. 5.3. Mecanismul de fragmentare secundara.
22
21









2.5

Relatia (5.1) este o ecuatie diferentials neliniars de ordin I care nu are
solutie analitics, pentru rezolvarea ei fiind necesars utilizarea unei metode
numerice de integrare. n cadrul programului MetLAB am implementat
algoritmul Runge-Kutta de ordin IV pentru rezolvarea numerics a relatiei de
micare a particulelor in jetul de pulverizare, fig. 5.6.
Di
i i)(lttmmrecrmuac
2.0
1.5
00
T
r
a
-300

-050

90:
-400
1.0
X250
350

70,
200 -300
0.5

60
2501
~
1
50,-
-200
0.0
40:-
6100

150
30:

-100
-se 20:
Viteza relativagaz-particula(m/s
)

o_

10_

so
40016901980
Argon Azot
01210410620830LL12011 0 210410620&3011,120 1400 1690 1980
Deturda'Z
,
(mm) Dislarda'Z-(mm)
Fi
g
. 5.4. Diametrul critic al picaturilor de metal lichid, (am=1.6N/m,T=1850K).
?o[um]EGaz1eRe 60[um]EGazjERe
1007
`}
1-100

S00
1.5E-02
90;
90:

700
Ti()fldturapmenearemsecg
Diametrul particulelor (m)
5
-500
Aso
80-
see
1.3E-02

1.00E-03

1.25E-03
1.50E-03

1.75E-03
2.00E-03

aoor

500

1.1E-02
F p w u m A M M
S r ~ r` rr r Wrr rY
400


8.5E-03 so 200
~
` r
'
L
' ~ _Jw
2G
"
-100
6.5E-03
50
10_
0121041062083 0L1120614001169061980 4006169061980 OF1741762683Tlt12061
4.5E-03
Distarta'f(mm)
Dmta,WZ
4
(mm)
80[um]GGazi CRe 100[um]CG-j ,Re
2.5E-03

1,000 100-
r
~ ~

~~ 900 ~0



1!100
5.0E-04

300
1'000

-700

900
Viteza relativagaz-particula(m/s)
se:-

seo

69:_
00

50:-
.500 50__
600
Fi
g
.5.5.Fra
g
mentareasecundaraapicaturilordemetaltopit,
(
am=1.84 N/m, T=1850 K, r7m=0.0061 Pa. s, pg=1.78kg/m
3
,We=16).
40
400
40- -soo
30

30L
300
:400
20'-

20:- 200
Particula metalics fazs lichids este supuss actiunii de accelerare sau
frsnare de cstre forta aerodinamics, ca urmare a vitezei relative dintre
10
L
100

p100
0122043065086













0.1160614701177012070
~
t J

01220430650860L1160047
0
7012070
D ada'rrmm) Dlsada'a(mm)
particuls ~i jetul de gaz, [26] relatia (5.1).
126[um]LcwxCRe se[um]_Ga:jtRe
forta_ rezul tanta
forta_ ascensionala(Basset)
forta_frecare_aerodinamica
r p 3 ) m
( u p )
4 r
3
( ) ) )
C
D
r
p
) g (u
p
u )u
p
u
g

Fig. 5.6. Modelarea vitezei particulelor de metal topit la pulverizarea cu gaz.
(
am=1.84 N/m, T=1800 K, nm=0.0061 Pa. s, pg=1.78kg/m
3
)
3 d ( 3
2 24
23
1
0
0
1
5
0
20
0
25
0
30
0
100 120 14
0
16
0
1
8
0
2
0
0






























EcuaAia bilanAului termic pentru o particula (5.2), ia in considerare
caldura disipata de particula jetului de gaz prin convecAie, respectiv caldura
disipata prin radiaAie i a fost deasemenea soluAionata cu ajutorul metodei
numerice Runge-Kutta de ordin IV, pentru fiecare din cele V stadii la
solidificare, fig. 5.7.
CAP. VI Modelarea matematica a procesului de reducere a oxizilor la
pulberi de tipul Fe-Cr-Mo
OperaAia de reducere a oxizilor pentru pulberile Fe-Cr-Mo prezinta o
importanAa deosebita pentru procesul de sinterizare, datorita particularitaAilor
oxizilor de Cr care sunt stabili termic la temperaturi foarte ridicate (depaesc
4
r 3
dTp
convectie radiatie
temperaturile uzuale de sinterizare ale materialelor feroase), fig. 6.1.
T 8 ~ 4
r p
Conditia de desfaurare a reducerii este ca potenAialul de 02 al sistemului
sa fie mai mic dect cel al oxidului. n cazul sistemelor complexe, cand oxizii
se gasesc sub forma de combinaAii sau solubilizaAi in diferite faze, potenAialul de
oxigen al oxidului se modifica i implicit condiAiile de reducere
)
p
p C
= h
e
~T
p
T
8 ). 44;; _ . rrp
+ k
SB
(Tp
3 d
(

gs
-0.9
1,800 '7

-0.9
1,600-
-0. 8
a acestuia.
Yl i . h0~
~
iI
I
T
mp Y1,400

v.
1 ~-

R

'
`A`~~7+~
~FCppLS51~
~!!!frl200_j
2


P1T@;
-0.5
1x,000-~' -0"
4
1i !
1r000 -0
R

Rc
8 0 0 . r w 8 0 0 -
5

-0:3



600n 600=
' ~_-'
-0:2


4 0 0 [ i r w a w w w a w + r 1 aoo'
-0
'
1

~
~~'~ -0 012,

0[21 0 420 640 850 L115011 4501'74012040 0 92 104 20 64 085 0 . 1 .1 50 020 40 45007401
i

DistarWZ
,
.(mm) Distarrta'Z~(mm)
EGaz 40,[pm]Mfs EGaz 60,[pm]Gfs '013.
N
0!0196oi
1,800-


^^^^




.0.0L

-08
-08 011 2506
-
767
-
IT50n1000j;1.250
Temperituraj'[G]

Yi?'400,

YL1ri4~00~=
`AF
6m

y200

Fig.6.1.Intervalele de temperaturepentru reducerea
oxizilor
la pulberea Astaloy CrM [27].
-0:s
-0.5
Q--OLOA
- 0J
WJ 000
-
1
_n
880000n[ T
800
-0.3
600
tiT~
600~9i -0:2
T
aoo= a
-0
'
1
-0.1
400
X
06210 420 8 40 850 L1 X150114501174012040


4 0
0L1X1506120
450 L17401
Distarrta}Z:(mm)
Distarrta'Z:(mm)
-'Gaz' -
-
80 [pm]fs
- Gaz
-
100 [pm] - fs
Fi
g
.5.7.Modelareatemperaturiparticulelordepulbere,temperaturi
j
etuluide
g
az~ia
fractieisolidificatelapulverizareacu
g
az,pro
g
ramulMetLAB.
(
am=1.84N/m,T=1800K,nm=0.0061Pa.s,pg=1.78kg/m
3
)
Particulele de metal topit cu dimensiunile sub 100 pm se solidifica
total n primii 1000 mm parcur~i in jetul de pulverizare ~i Ainand cont de
viteza la care sunt accelerate, cca. 40 60 [m/s], conform diagramelor
din fig.5.6, rezulta viteza mare de racire la care sunt supuse aceste particule,
10
3
~i 10
5
[K/sec]. Viteza mare de racire, conduce la obAinerea unei
4 6F-7
uu Suale4018 ds Cursor 0000 keV keV
Fig. 6.2. Analiza EDX pentru pulberea S3.
microstructuri foarte fine ~i la cre~terea duritaAii particulelor de pulbere, care f~r6
un tratament de recoacere prezinta o slabs presabilitate dupe operaAia de
pulverizare.
Analiza EDX a pulberii S3 dupe reducere, confirms prezenAa oxigenului
pe suprafaAa particulei de pulbere, care provine de la cromatul de fier ~i
oxizii inferiori de crom care nu s-au redus in cursul operaAiei de reducere,
fig. 6.2.
25 26
0 5 e 9








-








l



















Pentru calculul condiAiilor de reducere a oxizilor metalici cu C0, H2 i
disociere n vid, am realizat n cadrul programului MetLAB un modul care
conAine o baza de date cu constantele pentru calcul variaAiei entalpiei libere
CAP. VII Modelarea matematica a sinterizarii compactelor
obtinute din pulberi Fe-Cr-Mo
de formare a oxizilor metalici de Fe, Cr i Mo.
Modelul matematic al sinterizarii considers evoluAia punAii de legatura
X/D (fig. 7.1) i contracAiei de sinterizare .6L./L0in funcAie de mecanismele de
Baza de date poate fi editata de utilizator in vederea adaugarii i altor
compui chimici. Energia libera Gibbs de reacAie este ilustrata grafic (cu
funcAie de zoom dinamic), iar in funcAie de poziAia cursorului pe diagrama
Ellingham sunt afiate dinamic coordonatele acestuia: temperatura i energia
libera, fig. 6.3.
transport de material.


IhMe[La6 - UTCN Fac.de Sliin[a xi

N
-
MrrF.NM.rrtl
M II { ~' II
~9J J

I JJJBazedate'PrelucraridatejCtilitareIModelare


T1,1111 ro 1.1.(K)

ol... lsoo. .v,000Tjrsoo 2,000 2s00

_ COMPl15
I
T)min'IiC) T)maxliC) low On
am


r~4~
=50
Z~atGa LEEN~AIetA 9a _
-7
rfA,&aavlor
nrataa ia Kelvi' Sa17a2 Fig. 7.1. Elementele geometrice ale modelului de sinterizare.
~PazRre moga INgrams


r/e
4LY9Iliemveralua
JPdt,t,widaoxigen
;Jaedr.CO
Elemente g eometrice initiale

ARedr_~ N2
COMENTAKI
t r v PnleNlaI.1 de. n

-150

~jlt
dx
F1~ de ~
P
~
J F e
Enl al pia l i6iea de Fo`rmt
P (ate) = 10
-13
determfili pertm fieeare


z~as n~=K
`
mecarzm de tanspcat.

Relatiile:(8.14)-(823)
A paso
AGnO A+13-T-IgT+CTB

C I s
k p_

a Fe203
Df
P0
2 a 4Fe304 E pu

ois~oeeaa

11
IF
Calculul
,,,a,;,,,;;
pttrtrn de

legatura perdumecart>_arce

r + l _ r + Q
de transport ce m Mdw
eckractve.
P,

,50
-
0]
-
2,000
Actualaaregeomettie i++
TemPera[oaI,CI
v
Calm Iul
rai n
*+
,
;; pttrttii de
i + 1
=
~ ' ; + d T
Fig. 6.3. Fereastra dinprogramul MetLAB, pentru calculul condiAilor de reducere.
PotenAialul de oxigen, reducerea cu CO ~i H2.
t e
g
a t
~Per
i
mme~

detransportcarem
codrxtie.
7 o~
Programul MetLAB permite calculul dinamic al presiunii parAiale de 02
funcAie de temperature, determinarea condiAiilor de echilibru dintre metal-
oxid, precum i sensul desfaurarii reacAiei de oxidare/reducere in funcAie de
variaAia energiei libere a sistemului. Deasemenea, calculeaza dinamic
raportul presiunilor parAiale: PCO/PCO2, PH2/PH2O i potenAialul de oxigen in
funcAie de temperature.
Actualiaaregeometrie
Nu
Limrta geometxra propttsa
)p=as1n(1-2/N,)
de German-M= P161

REZULTATE
Fig. 7.2. Schema logics pentru determinarea evoluAiei marimi punAi de legatura X/D
28
27





VIII CONCLUZII $I CONTRIBUTII PERSONALE



Modelarea matematica a anumitor procese din cadrul tehnologiei de
elaborare permite inAelegerea mai profunda a fenomenelor care guverneaza
aceste procese, stabilirea modului de influenAs a diferiAilor factori care
acAioneaza, reducerea costurilor de producAie, automatizarea i controlul




unor etape din procesul de producAie, imbunataAirea calitaAii etc.


BalanAa dintre proprietaAile mecanice ale pieselor obAinute i costurile
de fabricaAie reprezinta factorul principal care determine o anumita
tehnologie de procesare a acestor oAeluri, respectiv:
- metoda de pulverizare (cu ape sau cu gaz). Pulverizarea cu ape conduce
a)20C, 2AO PLQ la o pulbere puternic oxidate care necesita un tratament de reducere la
temperaturi superioare de 1000C (procesul de reducere fiind
incomplet datorita oxidului de crom (III) Cr2O3 care se reduce la 1250C).
Acesta se reduce parAial pe durata sinterizarii prin reacAia de reducere directs
cu carbonul. Pulverizarea cu gaz produce o pulbere cu conAinut redus de





oxigen, dar cresc costurile de fabricaAie.
- durata ~i temperatura de sinterizare. Durata uzuala este de 30-60 min.

i temperatura de sinterizare este cuprinsa intre 1150 i 1280C.
a
- atmosfera de sinterizare. Cele mai bune rezultate se obAin in cazul
sistemelor complexe, cu atmosfere specifice diferitelor zone ale
cuptorului de sinterizare insa necesita echipamente mai scumpe.
Amestecul de (75=95%) N2 i (25=5%) H2 reprezinta raportul optim pentru
atmosfera de sinterizare a oAelurilor aliate cu Cr i Mo. Vidul este deasemenea
un mediu foarte bun de sinterizare a acestor oteluri dar este mai puAin agreat pe


scars industrials.

- viteza de racire. Pe domeniul de temperaturi cuprins intre 800 i 400C
,.

trebuie asi gurata o viteza de racire controlata pentru a asi gura o
microstructure optima i o rezistenAa mecanica superioara. Molibdenul

intarzie transformarea perlitica.
- tratamentele termice. Tratamentele termice post-sinterizare asigura

performanAa maxima a acestor materiale prin precipitarea fins a carburilor
formate. Se aplica in cazul pieselor puternic solicitate mecanic.






Concluzii privind modelarea matematica a elaborgrii o telurilor aliate cu Cr ~i Mo
prin metalurgia pulberilor


Fig. 7.3. Evolutia porozitaAi in jurul unei particule sferice.
Microstructura probelor S3, p=700[MPa].
1. Modelarea matematica a anumitor procese din cadrul tehnologiei de
Analiznd structura probei R/S3 prezentata in fig. 7.3, luata pe
aceeai suprafaAa a probei la temperatura ambianta i diferite temperaturi de
sinterizare, se constata reducerea porozitaAii din jurul particulei de forma
sferice datorita micorarii particulelor adiacentei repoziAionarii acestora n
raport cu particula sferice. Programul de modelare este in curs de execuAie i
se bazeaza pe o abordare reologica a sinterizarii [28, 29].
elaborare permite inAelegerea mai profunda a fenomenelor care
guverneaza aceste procese, stabilirea modului de influenAs a
diferiAilor factori care acAioneaza, reducerea costurilor de producAie,
automatizarea i controlul unor etape din procesul de producAie,
imbunataAirea calitaAii pulberilor elaborate etc.;
2. Monitorizarea parametrilor de sinterizare, corelat cu studiul
proprietaAilor pulberilor utilizate, compactelor i a pieselor sinterizate
permite dezvoltarea unei baze de date care furnizeaza o serie de
29 30

informaAii pentru calculul unor indicatori tehnico-economici n vederea
realizarii unui raport optim intre proprietaAi obAinute i costuri de
din Cluj-Napoca. Am formulat modelul matematic al jeturilor
de pulverizare i am realizat un program software (MetLAB) care
modeleaza matematic proprietatile jeturilor libere de pulverizare.
Vizualizarea rezultatelor modelarii matematice poate fi facuta sub
forma unor harti de distribuAie color 2D, in funcAie de parametrii alei
de utilizator (distanAa parcursa in jetul de pulverizare, geometria
fabricaAie;
3. S-au creat o serie de aplicaAii profesionale pentru studiul i modelarea
proceselor specifice metalurgiei pulberilor (n special pentru
compactizare i parAial pentru sinterizare), respectiv pentru controlul
echipamentelor de sinterizare prin aplicaAii client-server ce opereaza ajutajului, debitul agentului de pulverizare etc.);
prin tehnologii web; 3. Am prezentat ultimele noutaAi in ceea ce privete echipamentele de
4. Pornind de la aceste argumente, in cadrul lucrarii de doctorat am masura i control utilizate in procesul de elaborare a pulberilor
metalice, respectiv pentru caracterizarea acestora. Am
prezentat principalii indicatori de caracterizare morfologica a pulberilor
diametrele medii echivalente precum i diferenAele dintre acestea.
Am implementat in cadrul programului MetLAB relaAiile de calcul pentru
diametrele medii echivalente i pentru deviaAiile standard
efectuat o serie de studii teoretice i experimentale menite sa puns
bazele unor serii de aplicaAii software destinate modelarii matematice
a unor procese din tehnologia de elaborare, caracterizarii pulberilor
metalice elaborate, reducerii oxizilor i sinterizarii compactelor in
general, insa cu particularizari pentru oAelurile aliate cu crom i

molibden; aferente acestor diametre;
5. Datele obAinute prin modelare matematice cu aj utorul programului 4. Amrealizat un program software de analiza de imagine (Fractalia)
MetLAB sunt in concordanAa cu datele obAinute pe cale experimentale, care permite analiza i caracterizarea morfologica a pulberilor elaborate
dupe cele mai recente metode de investigaAii care se bazeaza pe teoria
fractalilor. Au fost evidenAiate caracteristicile dimensiunii fractale ale
pulberilor elaborate, respectiv caracteristica structurala i cea
texturala delimitate de modificarea pantei dreptelor de regresie. Am
introdus o metoda originals de binarizare progresiva
precum i cu cele publicate in literatura de specialitate;
6. O i mportanAa deosebi t a i n cal cul el e de model are o reprezi nt a
cunoaterea legilor de dependenAs a parametrilor de material in funcAie
de temperature, care de cele mai multe ori este dificila in cazul
aliajelor, datorita interacAiunii dintre elemente;
7. Procesele fizico-chimice care se desfaoars pe durata operaAiei de a imaginilor, care a fost implementata in cadrul programului Fractalia;
pulverizare sunt foarte complexe i au loc intr-un interval de timp
foarte scurt, ceea ce le face foarte dificil de analizat prin metode
5. Am realizat o baza de date in cadrul programului MetLAB, unde sunt
directe;
inregistraAi principalii parametrii de elaborare i proprietaAile pulberilor
elaborate. Baza de date poate fi completata cu datele provenite de la
mai multe centre de cercetare, unitaAi de producAie etc, n vederea
prelucrarii lor statistice i stabilirii unor relaAii de dependenAs analitice
sau empirice, intre proprietaAile pulberilor elaborate i parametrii de
proces. De asemenea, baza de date poate fi interogata utilizand limbajul
relational SQL, prin selectionarea unor casute tip "checkbox"
8. In prezent, pe baza datelor obAinute prin modelare matematice i cu
ajutorul unor corelaAii empirice se pot estima anumite proprietaAi pentru
pulberile elaborate, de ex. diametrul mediu pe distribuAia
granulometrica. De asemenea, este posibila determinarea distribuAiei
granulometrice n timp real (metoda PDA), ceea ce deschide
posibilitatea automatizarii i conducerii procesului de pulverizare spre
atingerea criteriilor de performanAa i calitate impuse.
i completarea valorilor limits pentru variabilele respective;
6. Am efectuat studii asupra presabilitaAii pulberilor elaborate i care au
Principalele contributii personale in cadrul prezentei lucrari
fost confirmate prin utilizarea unor programe de analiza de imagine. In
acest scop am utilizat factorul de densificare Hirschhorn pentru
caracterizarea pulberilor elaborate, comparativ cu pulberea de
fier DWP 200.Am realizat un studiu documentar asupra modelarii
proprietaAilor termo-fizice ale oAelurilor aliate cu crom i molibden i am
introdus aceste date in calculele i programele de modelare matematice
realizate pentru pulverizare, reducere i sinterizare a
1. Am elaborat prin pulverizare din faze lichida cu ape, trei sortimente de
pulbere prealiata cu crom i molibden. Pulberile elaborate au fost
caracterizate morfologic prin microscopie optics i SEM, chimic
(spectroscopie chimica i EDX) i s-au determinat proprietaAile
tehnologice ale acestora, atat inainte, cat i dupe operaAia de reducere
a oxizilor. Datele obAinute au fost utilizate pentru validarea
acestor materiale;
7. Am real i zat model area mat emat i ce a procesul ui de cur gere a
programelor de modelare matematice realizate; metalului topit din plnia de turnare, datele calculate prin modelare
au fost in buns concordanAa cu cele determinate pe cale experimentale pe
instalaAia pilot din dotarea catedrei STM. Datele servesc pentru
2. Am real i zat studi i t eoreti ce i experi ment al e asupra j et uri l or de
pulverizare cu ape i gaz pe instalaAia pilot de pulverizare aflata in
dotarea Catedrei STM, Facultatea de $tiinAa i Ingineria Materialelor modelarea procesului de pulverizare sau pentru modelarea procesului
31 32

spray forming etc. Pentru rezolvarea sistemului de ecuaAii care conAine

i relaAia Colebrook, am utilizat metoda numerics Ridder, care a fost BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
implementata in programul MetLAB;
8. Am realizat un amplu program de modelare matematica a procesului 1. R.L.Orban, Powder Metallurgy - A technology for the third
de pulverizare din faza lichida cu gaz, care permite calculul vitezei i
evoluAiei temperaturii particulelor de pulbere in funcAie de distanAa parcursa
in jetul de gaz, precum i de condiAiile iniAiale: dimensiunea particulei i
viteza iniAials. Am prezentat stadiile la solidificare i am modelat matematic
fracAia solidificata din particula in funcAie de distanAa parcursa in jetul de
gaz. EcuaAiile diferenAiale neliniare din modelele matematice au fost
rezolvate cu ajutorul algoritmului Runge Kutta de ordin IV. Am
efectuat o serie de studii comparative asupra datelorobAinute prin
modelare matematica, in funcAie de diferite valori
millennium, 2
nd
Intern. Conf. of Powd. Metall., RoPM 2000, Cluj-
Napoca, 1 (2000), 9-20.
2. Unami, Shigeru, et .al., Patent No. US 5605559, Alloy steel
powders, sintered bodies and method, 1995.
3. S.Unami, K. Ogura, S. Uenosono, Effect of V on the strength of
sintered Cr-Mo alloyed steel powder compacts, Proc. of the 1998
Powder Metall. World Cong. & Exib., Granada, Spain, 3 (1998),
173-176.
4. Unami, Shigeru, et .al., Patent No. US 5666634, Alloy steel
ale diametrului particulelor; powders for sintered bodies having high strength, high fatigue
strength and high toughness, sintered bodies, and method for 9. Am realizat un modul n cadrul programului MetLAB destinat studiului

i modelarii procesului de reducere a oxizilor cu ajutorul diagramei

Ellingham-Richardson. Programul permite determinarea condiAiilor de
echilibru dintre metal-oxid, precum i sensul desfaurarii reacAiei de
oxidare/reducere in funcAie de variaAia energiei libere Gibbs a
sistemului. Deasemenea, calculeaza dinamic raportul presiunilor
parAiale: PCO/PCO2, PH2/PH2O i potenAialul de oxigen in funcAie de
temperature, care stau la baza determinarii condi Aiilor de reducere a

manufacturing such sintered bodies, 1997.
5. Engdahl, Per, et.al, Patent No. US 5728238, Iron based powder,
component produced therefrom and method of producing the
component, 1998.
6. Alan Rawle, Basic principles of particle size analysis, Malvern Instr.
Ltd.UK, 2003.
7. M.Bodea, E.Bicsak, N.J umate, A software program for computer
oxizilor superficiali ai pulberilor metalice; modeling of powder elaboration process, Acta Tech. Napocensis 45
10. Amprezent at ul t i mel e nout aAi i n ceea ce pri vet e model area (2002), 507-512.
sinterizarii i am realizat o analiza cronologica a evoluAiei modelelor de
sinterizare. Am realizat o serie de studii experimentale asupra
operaAiei de sinterizare realizata pe microscopul metalografic la cald
Reichert, in vederea determinarii dinamice a porozitaAii probelor in
funcAie de parametrii de proces. Datele experimentale obAinute prin
analiza de imagine, urmeaza sa fie confruntate cu cele obAinute prin
modelare matematica cu ajutorul unui program aflat momentan in faza
de execuAie.
8. ASM, Metals Handbook, 9
th
Edition, Powder Metallurgy, 7 (1984).
9. M.Bodea, N.J umate, M.Danca, Characterization of the powder
particles shapes and properties using the fractal theory, Third Int.
Conf. on Powder Metall. RoPM 2005,
10. S.L.Miller, Indoor Air Pollution Engineering, Ch.8, Motion of
particl es, University of Colorado, Boul der, 2002.
http://stripe.colorado.edu/~shellym/teaching.htm
11. E.Bicsak, N.J umate, M.Bodea , Pulberi metalice elaborate pentru
acoperiri prin metalizare termica, Int. Conf. ASR, 25-27 sept.2002,
Rezultatele cercetarilor experimentale i teoretice efectuate in cadrul
prezentei teze de doctorat au facut parAial obiectul unui contract de cercetare
Ploieti, 151-157.
12. M.Bodea, Z.Sprchez, Geometrical model for improving the
CNCSIS [65]. homogeneity of powder mixtures and compacts obtained from
two components with different plasticity, 2
nd
Int. Conf. on Powder Cu rezultate ale cercetarilor din cadrul tezei de doctorat, au fost
publicate in volumele unor publicaAii sau manifestari tiinAifice, o serie de Metallurgy, RoPM 2000, Cluj-Napoca, 1 (2000), 95-99.
lucrari dupe cum urmeaza: 13. I.Vida-Simiti, ProprietaAi tehnologice in metalurgia pulberilor,
- 4 lucrari prezentate oral i publicate in Ed.Enciclopedica, 1999.
volumele unor conferinAe internaAionale [41,
14. Research Center for Advanced Manufacturing, Basic fluid
49, 50, 136]; mechanics behind the formation of high speed water jets, School of
2 lucrari n cadrul revistei Acta Technica
Engineering, Southern Methodist University USA, 2003.
Napocensis [35, 137]; 15. D.L.Eddingfield, J .L.Evers, Ali Setork, Southern Illinois University,
b 1 lucrare trimisa spre publicare la revista Modelling and Mathematical modeling of high velocity water jets, Contract for the
Simulation in Materials Science & Engineering, cotata ISI [89].
US Department of Energy (no.DE-AC 2279PD20091-06).
33 34

16. G. Matei, E.Bicsak, Universal equipment for metal powders
CUPRINS
production by melted metal jet atomization with gas or water under
pressure, Metall. and New Mat., 3(1995), 39-52.
INTRODUCERE
CAP. I Stadiul actual al cercetarilor privind elaborarea o AHOXULORU
VODE DOLDWH FX &U L 0R SULQ PHWDOXUJLD SXOEHULORU
3
17. Z. Sprchez, Development of new procedures and devices for
metallic melt disintegration using specific methodes of engineering
creativity. I. Classification criteria of procedures and devices for
metallic melt atomization using energetic fluids, Proced. EuroPM
4
2001 Cong., Nice, France, EPMA IV (2001), 180-187.
1.1 ,QIOXHQAD9DVXSUDSURSULHW~ALORUPHFDQLFHDOHSLHVHORU
REALQXWHGLQSXOEHULGHILHUSUHDOLDWHFX&UL0R
Influenta Mn asupra proprietatilor mecaniFH DOH pieselor REALQXWH
GLQ SXOEHUL GH ILHU SUHDOLDWH FX &U L 0R ,QIOXHQAD 3
DVXSUD SURSULHWaALORU PHFDQLFH DOH SLeselor obtinute din
pulberi de ILHU SUHDOLDWH FX &U L 0R
4
18. G.Vedovato, A.Zambon, E.Ramous, A simplified model for gas
1.2
atomization, Mat. Sc. and Eng., A304-306 (2001), 235-239.
6
19. E. Bicsak, N. J umate, M. Bodea, L. Sorcoi, Cercetari fundamentale
1.3
~i experimentale in vederea modelarii pe calculator a procesului
de elaborare a pulberilor metalice prin pulverizare din faza lichida,
6
Contract nr. 34970/2001, 62/1339, MEC, 2001.
&$3 ,, 6WXGLL WHRUHWLFH L H[SHULPHQWDle privind
caracterizarea pulberilor metalice elaborate
20. S.J . van Vuuren, Pipe flow theory and hydraulic analysis, University
of Pretoria 2004, http://www.up.ac.za/academic/civil/divisions/water/ 2.1 Diametre medii echivalente. Programul MetLAB 2.2
3URJUDPXOGHDQDOL]~GHLPDJLQH)5$&7$/,$ 2.3 'LVWULEXALD
JUDQXORPHWULF~ D SXOEHULORU HODERUDWH 2.4
Microduritatea pulberilor elaborate
2.5 Presabilitatea pulberilor elaborate
111
download/courses 1
21. *** Moody Diagram . The fluid flow calculations website, 2005,
www.LMNOeng.com
22. W.H.Press, S.A.Teukolski, W.T.Vetterling, B.P.Flannery, Numerical
recipes in C, Cambridge Univ. Press, 1992. http://www.nr.com
23. M.Bodea, Modeling of melt flow rate in powder atomization, trimis &$3 ,,, 6WXGLL L FHUFHWaUL H[SHULPHQWDOH DVXSUD MHWXULORU GH
S
XOYHUL]DUH. 0RGHODUHDPDWHPDWLFaDMHWXULORUGHSXOYHUL]DUH
spre publicare la Modelling and Simulation in Mat. Science & 16
Engineering, IoP electr. Journals, 2005. 3.1 -HWXULOH GH SXOYHUL]DUH FX DSa
3.2 Jeturile de pulverizare cu gaz
16
24. S.P.Mehrota, Mathematical modelling of gas atomization process 17
for metal powder production, part 1, Powder Metall. Int., 13 (1981),
80-85.
&$3. ,9 0RGHODUHD PDWHPDWLFa D SURFHVXOXL GH FXUJHUH
D metalului topit din plnia de turnare
25. S.M.Sheikhaliev, A.V.Beryukhov, J .J .Dunkley, Metal droplets
18
deformation and break-up by a gas stream, Proc. of the World PM
2004 Int.Conf., Vienna, 2004.
&$3. 9 0RGHODUHD PDWHPDWLFa D SURFHVXOXL GH SXOYHUL]DUH
GLQ ID]a OLFKLGa D RtHOXULORU DOLDWH FX &U-Mo
26. N.S.Mahesh, J .Mendonca, M.K.Muralidhara, et.al., Modeling of
droplet dynamic and thermal behaviour during spray deposition,
21
Bul.Mater.Sc., 26 (2003), 355-364.
27. H.Danninger, D.Nikolov, G.Leitner, K.J .Roessler, Deoxidation
&$3 9, 0RGHODUHD PDWHPDWLFa a procesului de
reducere a oxizilor la pulberi de tipul Fe-Cr-Mo processes during sintering of steel compacts prepared from pre- 26
oxidized iron and steel powders, Int. Conf. on the Science, Tech.&
Applic.of Sintering, Pennsylvania USA, 2003,
&$3. 9,, 0RGHODUHD PDWHPDWLFa D VLQWHUL]aULL FRPSDFWHORU
REtLQXWH GLQ SXOEHUL )H-Cr-Mo
http://www.mri.psu.edu/conferences/ sint03/pdf/Danninger 3 Plenary.pdf
28
28. E.A.Olevski, Theory of sintering: from discrete to continuum, Invited
Review, Mat.Science and Engineering, 1998.
29. R.German, D.Blaine, New Developments in Continuum Modeling of
&21&/ 8=, , , &2175, %8T, , 3( 5621$/ ( 30
Sintering, Sintering 2003, State College of Pennsylvania USA,
15- 17 March 2003, http://www.mri.psu.edu/conferences/sint03/
%, %/ , 2* 5 $ ) , ( 6 ( / ( &7 , 9 34
35 36