Universitatea ,,Dunarea de Jos,, -Galati Facultatea Istorie, Filosofie si Teologie Specializarea: Sociologie

Tipologii ale actorilor sociali si ale regimurilor politice

Student: Felea Lavinia

Tipologii ale actorilor sociali si ale regimurilor politice

Actiunea sociala se co pune din agent !actor", o#iect si scop$ Agentul sau actorul este individul sau grupul care deter ina valorile proprii odificari sau cauta sa orienteze co porta entul altuia cu care este %n relatie$ &arintele actioneaza asupra copilului pentru a-l socializa cu nor ele si ediului sau de viata$ Un partid politic orienteaza co porta entul electoral al edic intervine %n trata entul unei #oli$ Agentul !actorul" social fiinteaza unei colectivitati$ Un

ca ele ent al realitatii sociale, interesat sau i pulsionat de producerea unor transfor ari %n te eiul unui scop %n relatia cu co porta entul altor persoane$ Aceasta actiune din partea agentului !actorului" social se produce asupra altor agenti !actori" sociali pentru ca persoana, asupra careia se fac o#iectul de influentat$ (u %ntotdeauna o#iectul poate sau vrea sa reactioneze %nsa odificarea odata realizata, el odificari, nu le pri este pasiv, fara nici un fel de reactie, di potriva ea le accepta, le respinge sau le negociaza$ Fiind o relatie, actiunea sociala se e'ercita %ntre actor si

nu ra )ne per anent acelasi deoarece poate interveni pe parcursul desfasurarii procesului de actiune asupra sa$ *#iectul %si sta#ileste propria actiune fata de actiunile agentului social din cauza ca o#iectul %nsusi reprezinta un agent !actor" social$ Tre#uie facuta diferenta %ntre actor social si agentul social !I$ Ungureanu, Agentul social, %n Dictionar, +,,-, p$ .+"$ Individul care actioneaza %n sensul confor arii la rolurile prescrise este actor social$ /n orice societate, dupa cu reiese din capitolul despre structuri sociale, ediul %i % piedica sa le indivizii nu accepta per anent rolurile prescrise$ Apar tre#uinte noi sau Agentul social agentul social se

adopte, si, ca ur are a acestei situatii, apare un co porta ent %nte eiat pe transfor are$ odifica o#iectul pe c)nd actorul reproduce rolurile siste ului$ /ntr-adevar, anifesta %ntr-un siste social ca factor de transfor are$

Actorul social este un individ, iar agentii sociali sunt, de o#icei, clase sociale, grupuri politice, econo ice, orale, religioase$Deter inarea sc0i #arilor produse prin actiunea u ana ai ulte tipuri de actiune$ /n este un act rational realizat, %n raport de o#iectul actiunii, prin

te eiul acestei pre ise, 1a' 2e#er a ela#orat o clasificare a actiunilor sociale$

* pri a for a de actiune este activitatea rationala %n raport cu un scop, care per ite actorului social sa-si aleaga cultiva pa )ntul, oa enii %si aleg i3loacele cele ai eficiente %n raport de scop$ De pilda, taranul care edicala a #olnavilor etc$ Actiunea acestora ai larg, ai #ine realizat, iar %n unele edicul care asigura asistenta

pleaca de la nor e, reguli si principii clare$ /ntr-adevar, %n viata sociala %n sensul ei cel i3loacele astfel %nc)t scopul ur arit sa fie c)t cazuri nu e'ista alta alternativa dec)t adoptarea nu ai a

i3loacelor opti e pentru un scop$

Activitatea rationala %n raport cu o valoare reflecta deter inarea actiunii actorului social de catre valorile sale$ /n actiunea sa, actorul ur areste nu ai asigurarea concordantei co porta entului sau cu setul de valori, fara sa-l intereseze consecintele, c0iar si cele negative$ Ase enea valori sunt onoarea, de nitatea, datoria, fidelitatea, erois ul$ 4a e'e ple de actori pute ste, soldatul pe c) pul de lupta etc$ Activitatea %nte eiata pe co porta entul traditional reprezinta actiunea din traditie sau cutu a, iar actorul actioneaza %n virtutea acestor co porta entului u an datorita starilor afective$ &entru sociologul ger an, i portante, %n descifrarea societatii, sunt cunoasterea sensului actiunii individului si ecanis elor de functionare a odificarea co porta entului sau, %n otivata sau derivata odificare a entiona capitanul unei nave ce se scufunda, dar nu o parase

odele presupuse a-i asigura

realizarea scopurilor$Activitatea #azata pe o conduita afectiva reprezinta actiunea de

raport de co pre0ensiunea sa fata de conduita altora$ Tipologia actiunii ela#orata de 1$ 1a' 2e#er continua sa fie acceptata de sociologia conte porana, adaug)ndu-i-se noi infor atii si noi interpretari$ * alta contri#utie esentiala la analiza actiunii sociale apartine sociologului a erican T$ &arsons$ &entru ca interpretarea data co porta entului celuilalt este %ntotdeauna su#iectiva, aceasta tinde sa fie standardizata prin repetitie, crede &arsons$ 5l a se nalat cinci alternative-tip ale actiunii: +$ orientarea spre sine sau spre colectivitate6 .$ particularis 7universalis 6

-$ calitate7perfor anta6 8$ afectivitate7neutralitate afectiva6 9$ difuziune7specificitate$ Actiunea sociala deriva din interactiunea a cel putin doi actori, %n care fiecare cauta sa realizeze o satisfactie opti a !&arsons, +,9+"$ Sc0e a de analiza a actiunii sociale %ntreprinsa de 1a' 2e#er si &arsons este refle'ul structurii si organizarii societatii occidentale puternic rationalizata si #irocratizata$ /n alte tipuri de societate e'ista particularitati de producere si evaluare a actiunii sociale si u ane, deter inate de traditii istorice, culturale si religioase$ /n definirea conceptului de actiune sociala este necesara operarea de distinctii %ntre: +$ actiunea sociala si procesele fizice$ Ulti ele se desfasoara spontan, confor fara interventia constienta a o ului$ Actiunea sociala, asadar, nu se naturala, cu este, de pilda, procesul %ncalzirii sau racirii vre ii6 legilor naturii,

anifesta %n realitatea

.$ %ntre actiunile sociale si procesele psi0ice, ce se desfasoara la nivelul individului u an izolat, si care nu au produs transfor ari sensi#ile ale individuale6 -$ %ntre actiunea sociala si co porta entul instinctual, ce se anu ita anifesta la ani ale si, %ntr-o ediului natural si social$ De e'e plu, g)ndurile sau trairile unei persoane nu sunt actiune sociala at)ta ti p c)t ele ra )n la stadiul perceperii lor

asura, la o $ 1anifestarile u ane, #azate pe instinct, nu pot fi incluse %n actiunea

u ana si sociala$ Deli itarile discutate reliefeaza se nificatia di ensiunii u ane a actiunii sociale, adica ea fiinteaza ca un tip de co porta ent ce se afla %n interactiune cu conduita altui o se sau altui grup$ Decurge de aici caracterul relational al actiunii sociale$ Actiunea u ana este odifica sau %i da alt sens, iar actiunea sociala anifesta ca relatie transfor atoare %ntre un agent sau su#iect al actiunii si un o#iect al odifica o#iectul$ La #aza oricarei actiuni sociale sta actiunea u ana, anifesta %n lipsa actiunii sociale$ 4o porta entul individual da activitatea individuala asupra unui o#iect pe care-l actiunii, %n care agentul

dar actiunea u ana se poate

e'presie actiunii u ane, iar actiunea sociala deriva dintr-un co porta ent social$ Actiunea are o

#aza

otivationala si un siste

de prescriptii nor ative !nor e, valori"$

Sociologic, actiunea sociala se caracterizeaza prin: +$ intentionalitate sau anga3are voluntara6 .$ rationalitate6 -$ institutionalizare, adica siste de legiti are prin institutii specifice$

Siste ul actiunii sociale se co pune din actiuni practice si actiuni teoretice, cele doua tipuri fiind %ntr-o str)nsa legatura, astfel %nc)t eficienta uneia conditioneaza eficienta celeilalte$Actiunile sociale se concretizeaza %n activitate productiva, activitate ad inistrativa, activitate educativa, activitate ideologica, activitate instructiva, activitate de creatie artistica si literara, activitate de cercetare, activitate de aparare si securitate personala si de grup, activitate politica, activitate de %ngri3ire a sanatatii, activitate de ti p li#er$ Comportamentul actorului social Individul sau grupul actioneaza %n virtutea calificarilor lor ca agenti sociali$ /n cadrul procesului de socializare, o ul este for at si ca agent !actor" social$ /nsusirea nor elor si valorilor grupului si ale societatii este o cale funda entala de pregatire a o ului pentru e'ersarea statusurilor si rolurilor %n actiuni sociale$ *rice o este apt sa desfasoare activitati de odificare a co porta entului celui cu care intra %ntr-o relatie u ana sau sociala$ Unul dintre scopurile esentiale ale procesului de socializare %l reprezinta initierea individului %n ecanis ele actiunii$

5 anciparea u ana si cresterea eficientei actiunii sociale i pun ca agentii !actorii" sociali sa dispuna de anu ite deprinderi: co petenta, constiinta participativa si responsa#ilitatea sociala$ 4o petenta este ansa #lul de cunostinte, deprinderi, a#ilitati ale unui individ sau grup social pe #aza carora se %ndeplineste o functie sau se realizeaza o#iective$ 4o petenta sociala se refera la capacitatea unui o cu i3loace c)t sau grup social de a actiona eficient %n %ndeplinirea unui scop social ai reduse$ 5'ista o di ensiune o#iectiva a ai putine si cu costuri c)t

co petentei si una psi0ologica$ &ri a are %n vedere continutul si co ple'itatea diferitelor activitati sau functii, cea de a doua vizeaza planul do inant psi0ologic, anu e do eniul cunostintelor, priceperilor, aptitudinilor si trasaturilor psi0ice individuale care contri#uie la

%ndeplinirea unor activitati sau functii sociale$ 4o petenta sociala %nsea na si capacitatea de solutionare eficienta a organizarii unui grup, dar si disponi#ilitatea pentru cooperarea cu ceilalti$ &rin co petenta sociala se asigura, indiscuta#il, functionalitatea grupului sau a societatii confor o#iectivelor si scopurilor sociale, evit)ndu-se astfel crizele si tensiunile sociale$ Dar e'istenta co petentei sociale nu este suficienta %n asigurarea eficientei activitatii sociale$ &entru ca ea sa se realizeze este necesara participarea sociala a agentului !actorului" social$ &articipare %nsea na i plicarea individului si integrarea acestuia %ntr-o structura organizationala prin actiune si interactiune$ Asadar, fiintarea unei actiuni este e'presia participarii individului sau grupului la actul de odificare a co porta entului celorlalti %n te eiul relatiei sta#ilite$ &articiparea sociala contri#uie la realizarea perfor antelor u ane$ De altfel, creativitatea si spiritul novator social se instituie %n for e i portante de participare sociala$ :esponsa#ilitatea sociala reprezinta actul aderarii individului la actele altor indivizi sau ale grupului social, ale caror efecte si le asu a pentru sine si pentru colectivitatea sa, %n de raportare a lor la un anu it scop si ideal prin anga3area de raspunderi si riscuri$ Toate aceste trei di ensiuni ale co porta entului agentului !actorului" social: co petenta, participare, responsa#ilitate deriva din actiunea %nte eiata pe nor e si reguli colective$ &rin raportarea la setul de reguli si nor e colective ale grupului sau ale societatii, co porta entul agentului social se contureaza ca se nificativ si coerent$ De aici, rezulta ca actiunea u ana si sociala tre#uie sa fie perceputa astfel de catre ceilalti$ De pilda, profesorul actioneaza asupra elevilor prin conduita sa de agent al socializarii, prin i3loacele instruirii si educatiei %n cadrul organizat al scolii$ &entru elevi, co porta entul profesorului este unul se nificativ si coerent derivat din co petenta sociala !nivelul de pregatire profesionala %ntr-un do eniu al stiintei si capacitatea de a trans ite altora cunostintele stiintifice", participare !interactioneaza continuu cu elevii si se i plica direct %n relatia cu elevii", responsa#ilitate !asu area consecintelor rezultate din actiunea asupra elevilor"$ 4e reiese din acest e'e plu; 4o porta entul este vizi#il si previzi#il, ceea ce %nsea na ca orice actiune este perceputa c0iar si atunci c)nd un individ sau un grup %ncearca sa-si ascunda scopurile si i3loacele de realizare ale acestora, deoarece, %n cele din ur a, ele a3ung sa fie cunoscute de catre ceilalti$ Tre#uie
6

od

li#er$ 5a %nsea na nu nu ai raspundere individuala sau colectiva a indivizilor, ci si o cale activa

su#liniat ca nu %ntotdeauna actiona unor co porta ente, interveni

constient pentru ca, %n virtutea stereotipurilor si a repetarii

%n realitatea sociala$

Tipologia regimurilor politice In cele din ur a, in aceasta pro#le a, in stiinta politica conte porana, s-au constituit doua ari orientari privind pozitiile tipologizarii regi urilor politice, fapt ce nu anuleaza, area diversitate de optiuni, atitudini: indeose#i in interiorul acestor orientari,

a$4lasificarile care pornesc de la funda entarile traditionale !1$&relot si G$<edel, constituind in aceasta orientare autori de referinta"6 #$4lasificarile care depasesc cadrul traditional !1$Duverger, G$=urdeau, :$Aron" Una dintre clasificarile traditionale ale regi urilor politice este cea a lui 1$&relot6 el i parte regi urile politice in grupe, dupa nu arul conducatorilor$ Dupa acest criteriu, el deose#este ur atoarele tipuri de regi uri politice: de ocratia, onocratia, oligar0ia si regi ul i't$ od

De ocratia este reprezentata de acele regi uri >in care in

a3oritate poporul deter ina in

li#er orientarea si isi asu a controlul conducerii si legislatiei>+- $ 4onducerea de catre o persoana este nu ita de &relot > onocratie>: ter enul este deose#it de cel clasic- onar0ie, care dese neaza ??nu ai ostenirea functiilor sefului statului??, pe cand onocratia are un du#lu aspect de detinere a puterii si de a for ula ideologia +8 $ :egi urile oligar0ice sunt, dupa 1$&relot, conducerea politica a societatii de catre o parte a populatiei$ 1ergand ai departe cu analiza, in cadrul regi urilor oligar0ice, el distinge ai ulte tipuri de conducere: -conducerea de catre clasa privilegiata-aristocratia6 -conducerea de catre indivizi instariti-plutocratia de cens6 -conducerea de catre unul sau cateva partide-particratie +9$ In conceptia lui 1$&relot, regi urile i'te sunt cele care ocupa un loc inter ediar intre

de ocratie si

onocratie$

Acestea pot fi de doua feluri: -regi ul -regi ul i't, inclinat spre de ocratie6 i'it, inclinat spre onocratie$ i'te cu tendinte onocratice el include fostele i't

De re arcat, ca in cadrul regi urilor regi uri co uniste$ In sc0i #, nu pute

fi de acord cu includerea in cadrul regi ului

de ocratic a unor regi uri, ca cel din Spania franc0ista sau &ortugalia salazarista$Intr-o anu ita asura si G$<edel ur areste funda entarile traditionale in clasificarea regi urilor politice$ Dupa parerea sa, din punct de vedere politic tre#uiesc distinse doua tipuri de regi uri: -regi urile in care puterile legislativa si e'ecutiva sunt doar diferite ra uri ale activitatii unui partid politic6 -regi urile in care a#senta partidului a3oritatii sau a disciplinei de partid nu per it sa se

infaptuiasca si pla unire a puterilor legislativa si e'ecutiva +@$ Dupa cu precu 1ult si se vede, clasificarea lui <edel ignora orice criteriu de clasa sau sociale, considerand a3oritatea onopartidista in parla ent sau onopolul unui partid$

drept conditii necesare ale acestor regi uri coeziunea si spiritul de disciplina al partidului,

ai co ple'e si

ai apropiate de realitatea vietii politice sunt clasificarile facute

regi urilor politice de politologii orientarii care depasesc cadrul traditional$ Una dintre aceste clasificari este cea facuta de 1$Duverger$ 5a pune la #aza clasificarii regi urilor politice patru criterii, care in esenta vizeaza: #aza puterii politice6 pro#le a alegerii si structurii conducatorului6 for area organelor de conducere6 relatiile dintre acestea etc$ &ornind de la aceste criterii, 1$Duverger distinge doua grupuri funda entale de regi uri: -regi urile li#eral-de ocratice6 -regi urile autoritare6 In cadrul regi urilor li#eral-de ocratice sunt incluse regi urile prezidentiale si cele

parla entare$:egi urile autoritare sunt i partite in: regi uri co uniste, fasciste si regi urile politice ale tarilor in curs de dezvoltare+A$* interesanta clasificare a regi urilor politice o intalni la G$=urdeau$ In pri ul tip de regi uri, ale de ocratiei conduse, poporul, sustine G$=urdeau, este condus de sus$ Ase enea regi uri au fost cele ale de ocratiilor li#erale clasice din secolul al BIB-lea$ In acest tip de regi uri politice de ocratice conduse, sunt incluse si fostele regi uri co uniste$ Incepand cu secolul al BB-lea, se constituie regi urile de ocratiei care conduce$ 5le se caracterizeaza prin faptul ca asigura posi#ilitatea poporului de a e'ercita o influenta directa asupra infaptuirii puterii de stat$ In acest ulti #urg0ezo-de ocratice conte porane$ La randul sau, :aC ond Aron porneste in clasificarea regi urilor politice de la partidele politice, ai precis de la nu arul partidelor politice ce conduc in societate$ din acest punct de vedere el distinge ur atoarele tipuri de regi uri politice: -regi urile politice onopartidiste, considerate prin continutul si esenta lor regi uri tip de regi uri politice, G$=urdeau include tarile

nede ocratice, totalitare6 -regi uri politice ultipartidiste sau constitutional pluraliste, de ocratice prin caracterul lor$

-la #aza tipologizarii regi urilor politice, tre#uie sa stea o varietate de criterii, intrucat nu ai acestea sunt in asura sa releve adevarata natura, se nificatie si individualitate a lor6 odul de

-dintre criteriile care tre#uiesc folosite in clasificarea regi urilor politice evidentie : acestora"6

constituire si functionare a organelor puterii de stat !nu ire, alegere directa sau indirecta a odul de alegere a conducatorilor6 continutul si sfera drepturilor si li#ertatilor ai ales, a odului cu se regasesc si se aterializeaza cetatenilor, in special a celor politice si, ! onopartidist, #i si pluri partidis "6 -natura, profunzi ea si a plitudinea relatiilor sociale si in special a celor politice$ &ornind de la aceste orientari, regi urile politice pot fi clasificate in:
9

in practica vietii social-politice, natura si #aza ideologica a regi ului6 siste ul partidist

a"regi uri politice de ocratice6 #"regi uri politice dictatoriale sau totalitare$ Desigur, o ase enea tipologizare a regi urilor politice nu poate fi rigida si nu poate epuiza area varietate de for e si anifestari pe care acestea le pot i #raca in viata politica politic la alta, reala, practica a fiecarei societati$ La aceasta tre#uie avut in vedere a plul feno en de o#ilitate la care sunt supuse regi urile politice$ Trecerea de la o for a de regi este astazi o realitate si este rezultatul unor odificari in planul raportului de forte, de co #inatii

politice ce pot aparea in peisa3ul politic al unei societati$ Un e'e plu elocvent il constituie pra#usirea regi urilor politice co uniste din 5uropa rasariteana si centrala si anga3area lor spre regi uri de ocratice$

10

BIBLIOGRAFIE: +$ Duverger 1aurice, La sociologie politique, &UF, &aris, ed$ --a, +,DD !+,A-"$ SITEOGRAFIE: +$ EEE$scri#d$ro , accesat la data de FA-F+-.F+8$ .$ EEE$EiGipedia$ro, accesat la data de FA-F+-.F+8$

11