ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

MINI - DICTIONAR ALPIN

ABRUPT AC AMONTE ARCAD AVAL AVALANS Perete stncos, accidentat, foarte nclinat sau vertical; termenul se foloseste si pentru pantele puternic nclinate , dar accesibile. Stnc izolat, vrf de form ascutit. Sensul spre izvor pe cursul unei ape sau vi, totdeauna in sus. Element de relief n form de arc, ntlnit, n general, n zonele calcaroase si rezultnd din actiunea apelor meteorice. Sensul spre vrsare pe cursul unei ape sau vi, totdeauna in jos. Mas de zpad desprins de pe panta unui munte, si deplasat n vale prin rostogolire pe jgheaburi, hornuri si vlcele foarte nguste si cu grad mare de nclinatie. Avalansele pornesc n general iarna, dup ninsori proaspete. Pester vertical care ncepe la suprafat cu un put. Regiunea din care si adun apele un ru. Tabr organizat pentru nnoptare, fr a folosi cortul. Instrument folosit n speologie pentru urcarea pe coard. Are calitatea de a se bloca cnd asupra lui actioneaz o tractiune n jos si de a culisa cnd nu este tractionat. Portiune de o ltime variabil, dar n general redus, care ncinge ca un bru versantul unui munte; n general brnele sunt ierboase si practicabile. Se mai numesc si POLITE. Vale adnc si ngust, de natur eroziv, cu versanti abrupti si cu fundul ngust, de obicei ocupat n ntregime de albia minor. Masiv din calcar cu forme specifice de relief nscute prin dizolvarea rocii (pesteri, doline, avene, chei, defilee). Versant, pant a unui deal sau munte. Instrument folosit n ctrare si speologie cu care se coboar pe o coard prin alunecare frnat. Streasin de zpad care se formeaz n timpul viscolului pe linia crestelor. Munte de form rotund, acoperit cu pduri. Versant usor nclinat.

AVEN BAZIN HIDROGRAFIC BIVUAC BLOCATOR BRN (BRU)

CANION CARST COAST COBORTOR CORNIS CLBUCET CLIN

-1-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

CHEI COLT CONCRETIUNI

CUSTUR DIACLAZ

DE-A COASTA CREAST CUMPN DE APE CURMTUR

DEFILEU DOLIN

DOS ENDEMISM EXURGENT FALIE FAT FIR FISUR GROHOTIS GROT HTAS HTIS HIDROGRAFIE HORN IZBUC IZVOR JGHEAB

Despictur adnc, avnd peretii nalti si stncosi, practicat n trupul unui munte, n lungul unei vi. Vrf stncos fcnd parte din trupul unui munte. Forme diverse de depunere a carbonatului de calciu pe peretii unei pesteri, ca urmare a dizolvrii calcarului de ctre apele de infiltratie (stalactite, stalagmite, coloane, pnze, baldachine, cristale, etc.) Creast de munte stncoas si ascutit. Plan de ruptur n scoarta Pmntului, n lungul cruia compartimentele sunt deprtate, lsnd un gol ngust si nalt ntre ele. Termen folosit pentru a arta mersul n lungul unei coaste fr a urca sau cobor. Linia de intersectie a planurilor celor doi versanti oponenti ai spinrii unui masiv muntos. Linia de desprtire dintre dou bazine hidrografice sau dou vi nvecinate, coinciznd n general cu coama sau creasta unui munte. Locul unde coama sau creasta unui munte coboar apreciabil sub nivelul general al acestuia, ngduind trecerea de pe un versant pe cellalt. Se mai numeste SA. Vale ngust si adnc rezultat din procesul de eroziune a unui curs de ap ntr-o zon montan. Adncitur n form de plnie, de dimensiuni variabile, ntlnit n zonele carstice, ca urmare a dizolvrii calcarului din subsol de ctre ape. Versant de munte cu expunere ctre nord, umbrit. Specie de plant sau animal trind numai ntr-o anumit zon sau arie. Sinonim cu IZBUC si RESURGENT. Plan de ruptur n scoarta Pmntului, n lungul cruia compartimentele sunt deplasate pe vertical. Versant de munte cu expunere ctre sud, n general nsorit. Linia de cea mai joas altitudine relativ a unei vi. Crptur ngust practicat ntr-un perete stncos. Mas compact de bolovnisuri provenit din dezagregarea rocilor unui versant de munte, n general asezat n pant. Pester de mici dimensiuni. Crare ngust, rmas n general de pe urma trecerii frecvente a animalelor sau a turmelor de oi. Pdure tnr, deas, nclcit. Reteaua general de vi si ape care strbate o anumit zon. Sprtur ngust si nalt practicat n peretele unui munte. Locul de iesire, de obicei virulent, a unui curs de ap subteran. Locul unde apa unei pnze freatice iese la suprafat. Scobitur mai larg dect un horn, practicat pe versantul unui munte.

-2-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

LAPIEZ LAVIN MGUR MEANDRU MUCHIE MUNCEL OROGRAFIE PADIN PAS PESTER

PITON

Relief specific zonelor carstice constituit din santuri si excavatii de ordinul centimetrilor si decimetrilor, ca adncime si lrgime, si de ordinul metrilor ca lungime, nscut prin dizolvare. Mas de zpad care alunec n scnduri, de obicei primvara, pe pante mai putin nclinate, dar cu o suprafat mai mare, nierbat si sub forma unui con rsturnat. Form de relief sub-montan, reprezentat printr-o culme n general mpdurit. Bucl pe care o face un curs de ap. n pester este o galerie contorsionat, cu multe bucle. Linia de culme a unui munte sau a unei creste de munte. Denumirea dat unui munte de o nltime modest, n general fcnd parte dintr-un grup. Sistemul formelor de relief care caracterizeaz o zon montan. Portiunea inferioar a unei vi de abrupt, mai larg, cu vegetatie si, n general, umed. Punctul de trecere de pe un versant pe altul al unui grup de munti, folosind invariabil o curmtur sau o sa. Cavitate adnc, n general desfsurat pe mai multe galerii, determinat n zonele carstice de actiunea dizolvant a apelor asupra calcarelor. Lam de otel care are la capt un orificiu si care se bate n fisurile unui perete pentru a face posibil escaladarea lui. ntindere plan sau usor vlurit, situat ntr-o zon nalt de munte si acoperit n mod obisnuit cu pajisti alpine. depresiune carstic nchis, cu fund plat, nscut prin dizolvare, inundat periodic, drenat de o ap care vine pe ci subterane si dispare tot asa. Loc de pierdere al unui ru ntr-un masiv calcaros. Sinonim cu Opusul IZBUCULUI. Partea inferioar, n general mpdurit, a unei spinri de munte, ramificat dintr-un vrf de pe culmea principal. Picior de munte, usor nclinat, acoperit cu psuni si strbtut de un drum pastoral sau o potec. Gur de intrare (monumental) a unei pesteri de mari dimensiuni. Asperitate sau proeminent a stncii de care ctrtorul se poate prinde cu degetele sau poate pune piciorul, fcnd astfel escalada posibil. Procedeu de coborre frnat pe coard. Ruptur de pant care trebuie escaladat. Zone de stnci golase si foarte nclinate, din abruptul unui masiv muntos. Stnc golas, dar de o nclinatie mai redus dect cea a seninrilor, n general lustruit de actiunea apelor meteorice. Partea cea mai nalt a unui munte, al crei relief se prezint cu doi versanti oponenti. Sinonim cu CREAST sau COAM. Despictur ngust pe linia unei creste. Sinonim cu PORTIT.
-3-

PODIS POLIE

PONOR PICIOR DE MUNTE PLAI PORTAL PRIZ

RAPEL SRITOARE SENINRI SPLTUR SPINARE STRUNG

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

SISTURI SISTOAC TANC VERSANTI VERSANTI VLCEL ZNOAG

Roci metamorfice, care se prezint n general sub form de foi sau lame. Vlcel stncos, ngust, de nclinatie variabil, care brzdeaz panta unui munte. Sinonim cu SURLOI sau JGHEAB. Vrf stncos pe linia de culme a unui munte sau pe versantii acestuia. Fetele unui masiv muntos, oponente n cazul unei culmi, creste sau spinri, divergente n cazul unor blocuri montane. Malurile cu nclinatie variabil ale unei vi de munte. Ramificatie a unei vi de munte, situat la originea sau pe cursul acesteia. Depresiune circular, cu versanti prpstiosi, n zona muntilor nalti.

-4-