Sunteți pe pagina 1din 13

II.

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competene Competene Coninuturi

Tipurile de solicitri care intervin n timpul 26.1.Identific funcionrii mainilor, aparatelor i solicitrile echipamentelor electromecanice; instalaiilor i Fenomenele care provoac solicitrile elementelor de echipamentelor electromecanice; instalaii electrice Regimurile de funcionare anormal; n cursul Mijloace i msuri de protecie. funcionrii 26.Protecia instalaiilor electrice 26.2.Realizeaz protecia instalaiilor electrice Tipuri de protecie pentru fiecare tip de receptor protejat Selectarea aparatelor necesare schemei de protecie Efectuarea instalaiei de protecie. Corelarea activitii de supraveghere automat a instalaiilor cu tipurile de protecii; Selectivitatea proteciei; Defectele instalaiilor electrice protejate i cauzele care le genereaz (tehnologice, mecanice, electrice)

26.3.Controleaz instalaiile de protecie

III.Sugestii metodologice Modulul ,,Protecia instalaiilor electrice ofer elevilor oportunitatea de ai forma competene tehnice n legtur cu realizarea unor sisteme de protecie specifice fiecrui receptor, instalaie electric i a tipului de protecie impus. Parcurgerea coninuturilor se va realiza in integritatea lor , dar se impune abordarea flexibil i difereniat a acestora, n funcie de resursele disponibile i de nevoile locale de formare. Pentru formarea competenelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite coninuturi i de a le ealona n timp, utiliznd activiti variate de nvare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Autorii recomand parcurgerea coninuturilor n urmtoarea ordine:

1. Tipuri de solicitri BONEA 2. Fenomenele care produc arcul electric. BOROACA 3. Regimuri de funcionare anormal CALOTA 9 4. Mijloace de protecie. CIOCARLAN 5. Aparate de protecie CIUCA 6. Masuri de protecie. COLTESCU 7. Tipuri de protecii: protecie la suprasarcin, CORNEA 8. la scurtcircuit, COSTEA 9. la supratensiune, DANCIU 10. protecii integrate DUMITRASACU 11. Alegerea aparatelor de protecie ENCIU 12. Protecia generatoarelor sincrone EZEREANU 13. Protecia transformatoarelor GANEA 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. Protecia cablurilor i conductelor. MAGHERU Instalaii de iluminat OTET Protecia motoarelor asincrone PANAICHE Protecia bateriilor de condensatoare PANA Protecia mpotriva trsnetului SGAIA Selectivitatea proteciei STOIENESCU Supravegherea instalaiilor de protecie. SOSOI Analiza defectelor instalaiilor electrice protejate TARZIU cauzele care le genereaz. UNGUREANU Cauze mecanice VADUVA Cauze tehnologice VIRLAN Cauze electrice VLAD

Protectia instalatiilor electrice de joasa tensiune

Protecia instalaiilor electrice reprezint ansamblul mijloacelor i procedeelor aplicate pentru limitarea efectelor perturbaiilor, produse ntr-o instalaie sau echipament electric, de supracureni (n special, cureni de scurtcircuit), supratensiuni, sau cauzale de scderea rezistenei de izolaie ntre prile aflate sub tensiune, ori ntre acestea i pmnt sau corpul utilajelor. Protecia instalaiilor electrice trebuie s fie selectiv, rapid, sensibil la scurtcircuite, indiferent de locul producerii lor i sigur n funcionare.

Protecia instalaiilor electrice contra scurtcircuitelor se realizeaz cu sigurane fuzibile sau cu relee de protecie. Protecia instalaiilor electrice cu sigurane fuzibile se aplic, de regul, la instalaiile de joas tensiune, dar i la cele de nalt tensiune sub 35 kV) la puteri mici (de exemplu, la transformatoarele de msur de. tensiune). Avantajele sale consist n: simplitate, rapiditate, cost redus, iar dezavantajele n: precizie i selectivitate reduse, posibilitatea apariiei supratensiunilor, n special, la siguranele ilizibile ultrarapide, folosite frecvent la proiecia ventilelor semiconductoare. Protecia instalaiilor electrice cu relee de protecie este aplicat frecvent, Iu instalaiile de nalt tensiune i cuprinde: elemente de msur (transformatoare de curent i relee de curent, transformatoare de tensiune

i relee de tensiune); clemente de execuie (relee intermediare, relee de timp); elemente de semnalizare (relee de semnalizare, lmpi de semnalizare, hupe etc.). Protecia instalaiilor electrice poate fi cu acionare instantanee sau temporizat. Dup felul parametrului de msurat, se deosebesc urmtoarele sisteme de protecie a instalaiilor electrice cu relee: de curent (maximal); de curent cu blocare de tensiune minim (la dispariia sau scderea tensiunii sub o anumit valoare); maximal diferenial (transversal sau longitudinal); de curent omopolar; de distan; de cureni de scurgeri (acioneaz la scderea rezistenei de izolaie sub o anumit limit, la reelele cu neutru izolat). Protecia de curent (maximal) acioneaz atunci cnd curentul depete valoarea curentului reglat. Elementele de msur sunt relee de curent, iar cele de execuie, relee intermediare (la protecia instantanee) sau de timp (la protecia temporizat). Dup felul reglrii, exist proiecie cu secionare de curent (instantanee) i protecie maximal temporizat, independent sau dependent. Secionarea de curent se folosete n reelele la care valoarea curentului de scurtcircuit nu este mult influenat de regimul de funcionare i acioneaz la scurtcircuite produse pe o lungime l pentru care curentul de scurtcircuit depete valoarea curentului reglat I r. Se utilizeaz, de regul, asociat cu alte metode de protecie a instalaiilor electrice, de exemplu, cu protecia maximal temporizat. Protecia maximal temporizat independent acioneaz la depirea valorii reglate a Curentului releului maximal, cu o temporizare independent de valoarea curentului de scurtcircuit. Dezavantajul su const n faptul c pentru asigurarea selectivitii, temporizarea trebuie s fie cu att mai mare, cu ct ntreruptorul comandat se afl mai aproape, de surs, deci scurtcircuitele de cureni mai mari vor fi deconectate dup un timp mai ndelungat, deci efectele vor li mai mari. Se aplic numai la linii radiale, alimentate de la un singur capt. Proiecia maximal temporizat dependent utilizeaz relee maximale de inducie, care acioneaz cu o temporizare cu att mai mare, cu ct curentul de defect este mai mare. Din cauza preciziei reduse, domeniul de aplicare este limitat. Protecia maximal direcional acioneaz la depirea valorii reglate a curentului, dar numai cnd puterea de scurtcircuit are un anumit sens. Este necesar, n special, la liniile alimentate de la dou capete n care o protecie maximal temporizat nu ar asigura selectivitatea impus (oriunde ar fi scurtcircuitul, ar declana

ntre-ruptoarele din B i D, care au temporizarea minim, de 0,1 s). Condiionarea acionrii de sensul puterii se face cu relee direcionale, numite i relee de putere (de inducie, electrodinamice), alimentate de la transformatoare de curent i de tensiune. Protecia diferenial longitudinal (comparativ de curent) compar curenii de la cele dou capete ale liniei ca valoare i sens. La funcionare normal sau n caz de scurtcircuit produs n afara zonei protejate, curenii i1 i i2 sunt egali i n faz, iar releul nu este acionat. La producerea unui scurtcircuit n interiorul zonei protejate, curenii prin releu se nsumeaz i acesta acionnd, comand declanarea ntreruptoarelor. Metoda este frecvent aplicat Ia linii aeriene i n cabluri, maini sincrone, transformatoare, motoare etc. Protecia diferenial transversal se aplic la liniile duble (cu dou circuite n paralel) i compar curenii ce trec prin fiecare circuit. Dac cele dou circuite sunt legate la bare printr-un singur ntreruptor se aplic protecia diferenial transversal de curent; dac fiecare circuit are ntreruptorul su, se aplic protecia diferenial transversal de curent direcional, prevzut cu un releu de putere care selecteaz circuitul defect. Protecia de curent omopolar (protecia maximal omopolar) se bazeaz pe apariia unui curent de secven omopolar la punerea unei faze la pmnt sau la carcasa mainilor i transformatoarelor. Curentul omopolar poate fi sesizat prin legarea n paralel a secundarelor transformatoarelor de curent care alimenteaz releul de curent (montaj Holmgreen), sau, mai frecvent, cu ajutorul unui transformator de curent special, de forma unui tor bobinat, prin interiorul cruia se introduce cablul. n cazul reelelor cu neutrul izolat sau compensat, curentul omopolar se nchide i prin liniile sntoase, prin capacitile acestora fa de pmnt, iar pentru asigurarea selectivitii trebuie folosit protecia omopolar direcional. Proiecia de distan, utilizat pe scar larg n reelele cu tensiuni ncepnd de la 110 kV, comand declanarea ntreruptorului cu o temporizare cu att mai mare, cu ct distana pn la defect este mai mare, msurnd impedana, reactana sau admitana circuitului pn la locul scurtcircuitului. Fa de protecia de curent prezint performane superioare (rapiditate,, sensibilitate, selectivitate), dar este mai complex i mai scump, n componena proteciei de distan intr elemente de pornire (de sesizare a defectului), de distan (msoar impedana pn la

locul defectului), de temporizare (care, de regul, se face n 3 trepte), direcionale de putere (controleaz sensul puterii de defect). Protecia instalaiilor electrice contra curenilor de scurgeri se aplic n reelele eu neutru izolat din exploatrile miniere subterane i acioneaz la scderea rezistenei de izolaie sub o anumit valoare (de exemplu, sub 6 k), inclusiv la punerile la pmnt, cu scopul micorrii pericolului de electrocutare, evitrii amorsrii premature a capselor electrice (amorselor pentru explozivi) i eliminrii nclzirii periculoase a instalaiilor provocate de curenii de scurgeri, care pot cauza aprinderea prafului de crbune sau a amestecurilor explozive. Se folosesc relee electronice, conectate ntre un. neutru artificial, format din 3 bobine legate n stea i pmnt, la care scderea rezistenei de izolaie modific negativarea tubului electronic sau polarizarea tranzistorului, care, deblocndu-se, comand declanarea ntreruptorului. Protecia instalaiilor electrice contra supratensiunilor are ca scop prevenirea defectrii echipamentelor unei instalaii electrice ca urmare a apariiei supratensiunilor atmosferice sau interne (de comutaie), inndu-se seama de principiile coordonrii izolaiei. Se obine prin limitarea supratensiunilor interne, evitarea loviturilor directe de trsnet asupra liniilor i staiilor prin ecranare, reducerea supratensiunilor incidente cu ajutorul descrctoarelor cu rezisten variabil, folosirea dispozitivelor de reanclanare automat rapid, pentru limitarea duratei ntreruperilor datorate supratensiunilor.

Prin laturile retelelor electrice de joasa tensiune pot circula in mod accidental, in afara curentilor ceruti si de varf, supracurenti datorati unor cauze ca: - scurtcircuite, constand in scaderea brusca a valorii impedantei sau rezistentei echivalente din circuit; - suprasarcini, constand in solicitarea receptoarelor la puteri mai mari decat cele nominale sau peste durata de actionare normala, fie din motive tehnologice, fie datorita unor variatii prelungite a tensiunii la bornele acestora in raport cu tensiunea nominala.

Se poate considera ca domeniul de valori pentru curentii de suprasarcina este (1,05 1,50) Ic, in raport cu intensitatea curentului cerut, iar curentii de scurtcircuit sunt mai mari decat 2 Ic. Impotriva acestor curenti accidentali, instalatiile electrice trebuie protejate prin dispozitive de protectie corespunzatoare. Protectia impotriva curentilor de scurtcircuit are semnificatia unei protectii a retelelor de joasa tensiune, deoarece numai acestea sunt solicitate la scurtcircuit. In asemenea situatii, receptoarele electrice fie ca sunt cauza insasi a producerii scurtcircuitului, datorita producerii unui defect interior de izolatie, fie ca le scade la zero tensiunea de alimentare, astfel incat problema protectiei lor este in ambele cazuri nesemnificativa. In ceea ce priveste protectia impotriva curentilor de suprasarcina, aceasta are in schimb semnificatia unei protectii a receptoarelor, deoarece cu 414j91e rentii de suprasarcina nu reprezinta o solicitare deosebita pentru retelele dimensionate a rezista la actiunea curentilor de scurtcircuit. Alte protectii destinate receptoarelor sunt: - contra lipsei de tensiune sau a scaderilor acesteia (tensiune minima); - contra maririi exagerate a turatiei, in cazurile cand aceasta marire ar putea provoca pagube importante sau ar primejdui viata oamenilor (la motoarele de curent continuu cu excitatie serie); - contra functionarii in doua faze. 3.8.1. Conditii de prevedere a protectiei retelelor electrice Impotriva curentilor de scurtcircuit, retelele electrice de joasa tensiune se protejeaza prin sigurante fuzibile si intreruptoare automate cu relee sau declansatoare electromagnetice. In figura 4.30 sunt reprezentate principalele situatii in care, conform normativului [32] in vigoare, trebuie prevazute dispozitive de protectie (pentru simplificare, dispozitivele de protectie sunt reprezentate prin simbolul sigurantelor fuzibile). Acestea sunt urmatoarele:

- la plecarile din tablourile de distributie, ca de exemplu sigurantele e1 e5 de pe plecarile tabloului general TG, e6 e9 de pe cele ale tabloului principal TP2, e10 e12 ale tabloului secundar TS1, e13 e16 ale tabloului de utilaj TU (fig.4.30, a) si e1 de pe plecarea liniei principale LP din tabloul generalTG (fig.4.30, b); - la ramificatiile spre receptoare individuale, ca de exemplu sigurantele e14 e18 (fig. 4.30, a); - pe circuitele secundare de comanda, protectie, masura si semnalizare, exemplificarea fiind data prin siguranta e13 (fig. 4.30, a), cu exceptia cazurilor in care sigurantele circuitelor de forta sunt corespunzatoare si pentru aceste circuite; - in toate punctele in care sectiunea coloanei descreste, astfel de situatii determinand de exemplu, montarea sigurantelor e2, e3 si e5 (fig. 4.30, b). Fac exceptie de la aceasta prevedere cazurile in care dispozitivul de protectie din amonte de punctul respectiv asigura sectiunea cea mai mica a ramificatiei, precum si coloanele executate din bare. Astfel, in reteaua din figura 4.30,bsigurantele e2 pot lipsi, daca sigurantele e1 indeplinesc conditiile de protectie pentru tronsonul liniei principale cu sectiunea s2; - dupa punctul de descrestere a sectiunii pentru coloana ramificata, in locuri accesibile, la distante de cel mult 5 m, daca ramificatia este amplasata in locuri fara pericol de deteriorare mecanica (sigurantele e6, figura 4.30, b) si de cel mult 30 m, daca ramificatia este amplasata in locuri greu accesibile, cu conditia ca sectiunea ramificatiei sa aibe o capacitate de transport egala cu minimum 10% din aceea a coloanei magistrale (sigurantele e7, figura 4.30, b); Fig. 4.30. Principalele conditii de prevedere a protectiei retelelor electrice impotriva curentilor de scurtcircuit: a - retea combinata; b - retea cu linie principala. - la plecarile racordate direct la bornele de intrare ale unui tablou de distributie (sigurantele e19 de pe coloana tabloului TS1', figura 4.30, a) sau inaintea sigurantelor generale ale acestuia (sigurantele e9 de pe coloana TS2', figura 4.30, b). In astfel de situatii, se gasesc coloanele iluminatului de siguranta, pompelor de incendiu, ascensoarelor etc.

Fig. 4.31. Prevederea protectiei in conditii legate de furnizorul de energie electrica: a - la iesirea din contorul de tarifare; b - la intrarea tablourilor de distributie cu mai mult de 5 circuite, sau Pi>8kW alimentate direct din reteaua de joasa tensiune a furnizorului. Prevederea protectiei in conditii avand legatura cu furnizorul de energie electrica este ilustrata in figura 4.31. Conform acestor conditii, se monteaza dispozitive de protectie la: - iesirea din contorul de tarifare g1 al intreprinderii furnizoare de energie electrica, daca lungimea coloanei pana la tabloul de distributie este mai mare de 20 m (sigurantele e1, figura 4.31, a); - intrarea in tablourile de distributie cu puterea instalata totala mai mare de 8 kW, la consumatori alimentati direct din reteaua de joasa tensiune a furnizorului (sigurantele e2, figura 4.31, b); - intrarea in tablourile de lumina sau forta, cu mai mult de 5 circuite, alimentate direct din reteaua de joasa tensiune a furnizorului (sigurantele e2, figura 4.31, b). In cazul unor puteri instalate de 5 8 kW, necesitatea prevederii dispozitivelor de protectie la intrarea in tablourile de forta, cu mai putin de 5 circuite, se apreciaza de proiectant, in functie de specificul tehnologic al receptoarelor alimentate din tablourile respective. Fig. 4.32. Distributii cu protectii comune pentru mai multe receptoare: a - de mica putere (corpuri de iluminat); b - motoare electrice. Se excepteaza de la prevederea referitoare la montarea dispozitivelor de protectie pe fiecare circuit (ramificatie) de receptor si se admite o protectie comuna mai multor receptoare in urmatoarele situatii, prezentate in figura 4.32:

- daca linia principala din care se ramifica circuitele de alimentare a unor receptoare de mica putere, ca aparate de uz casnic, corpuri de iluminat s.a., este asigurata la plecarea din tablou cu sigurante de maximum 16 A la tensiunea de 380/220 V, respectiv de 20 A la tensiunea de 220/127 V (figura 4.32, a); - daca puterea instalata totala a motoarelor electrice alimentate de la aceeasi linie principala nu depaseste 15 kW (fig. 4.32, b). In acest caz, pentru dimensionarea conductoarelor si fuzibilelor, se va avea in vedere simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire, iar fiecare motor va fi prevazut cu contactor si dispozitiv de protectie (releu termic) contra suprasarcinii. Montarea dispozitivelor de protectie este interzisa in urmatoarele situatii, reprezentate in figura 4.33: - pe conductele utilizate ca nul de lucru (de exemplu, sigurantele e3 si e4). Fac exceptie instalatiile monofazate din constructiile de locuinte sau alte constructii, in care nu este asigurata intretinerea instalatiei prin personal calificat, la care se monteaza dispozitive de protectie (sigurante sau intreruptoare automate mici) si pe conducta de nul de lucru.Aceasta conducta nu se admite a fi utilizata, in astfel de cazuri, pentru protectie si trebuie sa aiba acelasi grad de izolatie ca si conducta de faza; - pe conductele instalatiei de protectie impotriva electrocutarii (pamant, nul s.a.), cazuri concretizate in instalatia din figura 4.33 prin sigurantele e5 de pe conducta Np de nul de protectie si e6 de pe conducta de legare la pamant. Fig. 4.33. Explicativa pentru cazurile interzise de echipare cu dispozitive de protectie: e1, e2 - dispozitive de protectie obligatorii (pe faze); e3 e6 idem interzise; m1 - receptor cu neutru accesibil; N - nul de lucru; Np - nul de protectie. In general, se recomanda utilizarea sigurantelor fuzibile ca dispozitive de protectie impotriva curentilor de scurtcircuit, montarea lor facandu-se pe toate fazele sau polii instalatiei electrice respective. Acestea se fabrica intr-o gama larga de curenti nominali (v. subcap. 4.5), curentul nominal maxim fiind de 1000 A, sunt simple, ieftine si sigure in exploatare.

Solutia protectiei la scurtcircuit prin intreruptoare automate de joasa tensiune cu relee sau declansatoare electromagnetice se adopta [32] in urmatoarele cazuri: - cand curentul nominal al dispozitivului de protectie rezulta mai mare de 1000 A; - cand este necesara repunerea imediata (manual sau automat) sub tensiune, a consumatorului alimentat prin portiunea de retea considerata; - cand se cere ca dispozitivul de protectie sa fie comandat de protectii suplimentare sau blocaje (de ex. la utilaje); - cand consumatorul functioneaza frecvent in regim de suprasarcina; - cand reteaua de joasa tensiune functioneaza buclat; - cand capacitatea de rupere necesara pentru dispozitivul de protectie, este cel putin egala cu valoarea curentului de scurtcircuit care ar putea sa apara in punctul considerat, nu poate fi realizata prin montarea sigurantelor fuzibile. Avand in vedere ca intreruptoarele automate de joasa tensiune sunt prevazute, in afara releelor sau declansatoarelor maximale de curent (electromagnetice) si cu relee sau declansatoare, in toate cazurile de mai sus se va face dimensionarea si reglarea protectiei la suprasarcina. Rezulta ca circuitele de utilaj si coloanele electrice se protejeaza la suprasarcina numai in acele situatii, cand protectia lor la scurtcircuit se realizeaza prin intreruptoare automate cu relee sau declansatoare electromagnetice si termice. 3.8.2. Conditii de prevedere a protectiei receptoarelor Principala protectie a receptoarelor electrice de forta este impotriva curentilor de suprasarcina. Aceasta se realizeaza prin dispozitive de protectie cu relee termice, cum sunt contactoarele automate de joasa tensiune cu relee termice (v. par. 4.5). Caracteristica de functionare a releului termic trebuie sa asigure actionarea contactorului inainte de aparitia pericolului de deteriorare (supraincalzirea si strapungerea izolatiei) a receptorului protejat. Pe de alta parte, protectia nu trebuie sa actioneze (sa intrerupa circuitul) la suprasarcini de scurta durata, normale, ca de

exemplu curentii de pornire ai motoarelor electrice, varfurile de curent date de procesul tehnologic etc. Sunt in curs de raspandire elemente termosensibile realizate pe baza de termistoare [10], care au avantajul ca realizeaza o protectie mai sigura decat releele termice, datorita faptului ca termistoarele se implanteaza in mai multe puncte sensibile ale receptorului de protejat. Protectia contra suprasarcinii prin dispozitive automate nu este obligatorie in urmatoarele situatii [32]: - cand nu exista posibilitatea aparitiei unor suprasarcini, fie datorita insasi principiului de functionare a receptoarelor (de ex. sursele de lumina), fie datorita nesimultaneitatii regimurilor lor de suprasarcina (cazul coloanelor si al circuitelor de utilaj); - la motoarele electrice cu puteri mai mici de 1,1 kW, in cazurile cand acestea au un regim de functionare intermitent sau de scurta durata sau in cazurile de regim de lunga durata, daca supraancarcarea lor nu este posibila (de ex. la aeroterme, ventilatoare etc.). Sigurantele fuzibile montate pe circuite, de pe care lipsesc dispozitive de protectie la suprasarcina conform celor de mai sus, ar fi de preferat [32] sa aiba o caracteristica lenta de functionare. Motoarele electrice cu puteri sub 1,1 kW, ale caror circuite sunt protejate numai prin sigurante fuzibile se recomanda sa fie prevazute cu protectie contra functionarii in doua faze. Aceasta protectie se impune a fi aplicata si altor receptoare a caror functionare nu este posibila decat la alimentare trifazata. Protectia la lipsa de tensiune sau tensiune minima se prevede in urmatoarele cazuri [32]: - la motoarele electrice care nu pornesc prin conectare directa la retea, ci prin aparate de pornire cu actionare manuala; - la motoarele electrice a caror autopornire nu este permisa, fie datorita conditiilor procesului tehnologic, fie datorita pericolului pe care-l prezinta pentru personalul de exploatare; - la motoarele electrice cu pornire automata.

Dispozitivele care realizeaza protectia la lipsa de tensiune sau la tensiune minima se monteaza, in general, pentru fiecare motor in parte; se admite utilizarea unui singur dispozitiv pentru mai multe motoare din aceeasi incapere care, daca sunt pornite direct, suma puterilor lor nominale nu depaseste 15 kW sau daca sunt pornite cu aparate speciale, acestea sunt readuse automat in starea initiala de pornire, in cazul lipsei de tensiune.