Sunteți pe pagina 1din 9

DREPT PROCESUAL PENAL

1.Obiectul, competenta si actele organelor de urmarire penala.


Obiectul urmaririi penale - urmarirea penala - are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, identificarea faptuitorului sau a persoanelor care au savarsit o infractiune si stabilirea raspunderii penale a acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul de a se dispune trimiterea in judecata - procedura in faza de urmarire penala nu este publica. Competenta organelor de urmarire penala - organele de urmarire penala (procurorul, organele de cercetare ale politiei, organele de cercetare speciale) - competenta procurorului - conduce intreaga activitate de urmarire penala desfasurata de politia judiciara si de organele de cercetare penala speciale prevazute de lege; - supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea cerintelor legale - procurorul poate sa indeplineasca orice act de urmarire penala in cauzele pe care le conduce si le supravegheaza; - in anumite situatii, urmarirea penala se efectueaza in mod direct si nemijlocit de procuror, respectiv actele de urmarire penala care intra sub aspectul jurisdictiei in sfera de competenta a Curtii de Apel sau ICCJ, iar la lit. b se prevad anumite infractiuni in care urmarirea penala se efectueaza direct de procuror; - procurorul efectueaza urmarirea penala in cazul infractiunilor savarsite cu intentie depasita, care au avut ca efect moartea persoanei, in cazul infractiunilor pentru care competenta de efectuare a urmaririi penale apartine DIICOT sau DNA. Actele organelor de urmarire penala - procurorul dispune asupra actelor si a masurilor procesuale si solutioneaza cauza prin ordonanta (daca legea nu prevede altfel) Ordonanta trebuie sa cuprinda: - denumirea parchetului si data emiterii - numele,prenumele si calitatea celui care intocmeste actul - fapta care face obiectul urmaririi penale,incadrarea juridica a acesteia si, dupa caz datele referitoare la persoana suspectului sau inculpatului - obiectul actului sau masurii procesuale, ori dupa caz tipul solutiei precum si motivele de fapt si de drept ala acestora - datele referitoare la masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter medical si masurile preventive luate in cursul urmaririi - alte mentiuni prevazute de lege

-semnatura celui care aintocmit-o - Organele de cercetare penala dispun prin ordonanta asupra actelor si masurilor procesuale si formuleaza propuneri prin referat 2. Modurile de sesizare ale organelor de urmarire penala - organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt prin actele incheiate de organele de constatare ori se sesizeaza din oficiu Plangerea - este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau juridica referitor la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune - plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, cnp, calitatea, domiciliul petitionarului, ori pentru persoanele juridice- denumirea, sediul, cui, cif, nr de inregistrare in registrul comertului, contul bancar, indicarea reprezentantului legal sau conventional, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute. - poate fi facuta fie personal, fie prin mandatar. - mandatul trebuie sa fie special iar procura ramane atasata plangerii. - sub aspectul formei, plangerea poate fi facuta in scris sau direct in fata organului judiciar; trebuie consemnata intr-un proces verbal de catre organul judiciar care o primeste. - plangerea in forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca este certificata prin semnatura electronica in conformitate cu prevederile legale. - plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti. - persoana vatamata poate sa declare ca nu isi insuseste plangerea. - pentru persoana lipsita de capacitate de exercitiu plangerea se poate face de reprezentantul sau legal persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila. - in cazul in care faptuitorul este persoana care reprezinta legal sau incuvinteaza actele persoanei vatamate, sesizarea organelor de urmarire penala se face din oficiu - plangerea gresit indreptata la organul judiciar obliga organul judiciar sesizat sa o trimita pe cale administrativa organului judiciar competent -in cazul in care plangerea este inlocuita de catre o persoana care locuieste pe teritoriul Romaniei cetatenii acestora se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat al U E, organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea si sa o transmita organului competent din tara pe teritoriul caruia a fost admisa infractiunea - regulile privind cooperarea judiciara in materie penala se aplica in mod corespunzator Denuntul -este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni - se poate face numai personal

- denuntul trebuie sa cuprinda : numele, prenumele, cnp, calitatea si domiciliul petitionarului ori pentru persoane juridice, denumirea, sediul, cui, cif, nr. de inmatriculare in registrul comertului, contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional, descrierea faptului care formeaza obiectul denuntului, precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba daca sunt cunoscute - daca este facut in scris denuntul trebuie semnat de persoana vatamata sau de mandatar - denuntul in forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca este certificat prin semnatura electronica in conformitate cu prevederile legale. - denuntul formulat oral se consemneaza intr-un proces verbal numai de organul care il primeste. - pentru persoana lipsita de capacitate de exercitiu denuntul se face de reprezentantul legal. - persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face denuntul cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila. - in cazul in care faptuitorul este persoana care reprezinta legal sau incuviinteaza actele persoanei vatamate sesizarea se face din oficiu - denuntul gresit indreptata la organul judiciar obliga organul judiciar sesizat sa o trimita pe cale administrativa organului judiciar competent -in cazul in care denuntul este intocmit de catre o persoana care locuieste pe teritoriul romaniei si prin acesta se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat al U E, organul judiciar este obligat sa primeasca plngerea si sa o transmita organului competent din tara pe teritoriul caruia a fost admisa infractiunea - regulile privind cooperarea judiciara in materie penala se aplica in mod corespunzator Sesizarile facute de persoane cu functii de conducere si de alte persoane Orice persoana cu functie de conducere in cadrul unei autoritati a Administratiei publice sau in cadrul altor autoritati publice, institutii publice, ori al altor persoane juridice de drept public, precum si orice persoana cu atributii de control care in exercitarea atributiilor lor au luat cunostinta de savarsirea unie infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu sunt obligate sa sesizeze de indata organul de urmarire penala si sa ia masuri pentru ca urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba sa nu dispara Orice persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului sau supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu de interes public, care in exercitarea atributiilor sale a luat la cunostinta de savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se pune in miscare din oficiu este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala Sesizarea din oficiu -reprezinta modalitatea de sesizare interna care consta in posibilitatea (dreptul si obligatia) organului de urmarire penala de a se sesiza din oficiu ori de cate ori afla pe alta cale decat prin denunt sau plangere ca s-a savrsit o infractiune.

3. Plangerea prealabila -punerea in miscare a AP se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazul

infractiunilor pentru care este prevazuta plangerea prealabila. -plangerea prealabila se adreseaza, dupa caz, organului de cercetare penala sau procurorului. termenul de introducere a plangerii prealabile este de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut sau a aflat despre savarsirea faptei. - in privinta incapabilului sau a minorului, termenul de 3 luni curge de la data la care reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei. -la primirea plangerii prealabile, organul de UP sesizat verifica daca plangerea prealabila indeplineste conditiile de forma si de fond, respectiv daca s-a respectat termenul de 3 luni prevazut in cod - in cazul infractiunilor flagrante, organul de cercetare penala este obligat sa constate savarsirea acesteia chiar in lipsa plangerii prealabile. - plangerea prealabila gresit indreptata se considera valabila daca a fost introdusa in termen la organul judiciar necompetent. - plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite pe cale administrativa organului judiciar competent - obiectul supravegherii de catre procuror a activitatii organului de cercetare penala - procurorul supravegheaza activitatea organelor de cercetare penala, astfel ca orice infractiune sa fie descoperita si orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie trasa la raspundere penala. -procurorul exercita supravegherea activitatii organelor de cercetare penala astfel incat niciun suspect sau inculpat sa nu fie retinut decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. - modalitatile de exercitare a supravegherii - organele de cercetare penala au obligatia sa informeze procurorul, dupa sesizarea lor, despre activitatile pe care le efectueaza sau pe care urmeaza sa le efectueze. - procurorul ia masurile necesare, dand dispozitii organelor de cercetare penala; el poate asiste la efectuarea oricarui act de cercetare sau poate sa il efectueze personal. - procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, iar acesta are obligatia de a inainta dosarul cu toate actele si materialele referitoare la fapta care formeaza obiectul cercetarii. - verificand competenta organului de cercetare, procurorul poate sa dispuna trimiterea dosarului la organul de cercetare competent, daca se constata ca cercetarea penala se efectueaza de un organ necompetent. -procurorul poate sa dispuna trecerea unui dosar de la un organ de cercetare penala la altul sau sa preia o cauza pentru efectuarea urmaririi penale. - procurorul poate da dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de UP sau in legatura cu efectuarea unor acte de cercetare penala obligatorii. - daca se constata modul defectuos in indeplinirea atributiilor de catre un organ de cercetare penala, procurorul poate sesiza conducerea organului de cercetare penala, care are obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse. - daca se constata ca o masura procesuala a fost luata cu nerespectarea disp. legale, procurorul poate infirma actul/masura dispusa in aceste conditii. - in caz de infractiune flagranta organul de cercetare penala este obligat sa constate savarsirea acestuia chiar in lipsa plangerii prealabile. - dupa constatarea infractiunii flagrante organul de cercetare penala cheama persoana vatamata sa dea declaratie iar daca aceasta declara ca face plangere prealabila incepe urmarirea penala, in caz contrar organul de cercetare penala inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea de clasare

4. Conducerea si supravegherea activitatii organelor de cercetare penala de catre procuror Obiectul supravegherii - procurorul supravegheaza activitatea organelor de cercetare penala, astfel ca orice infractiune sa fie descoperita si orice persoana care asavarsit o infractiune sa fie trasa la raspundere penala - procurorul exercita supravegherea activitatii organelor de cercetare penala astfel ca nici un suspect sau inculpat sa nu fie retinut decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege Modalitatile de exercitare a supravegherii - procurorul in exercitarea atributiei de a conduce si supraveghea activitatea organelor de cercetare penala vegheaza ca actele de cercetare penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale - organele de cercetare penala sunt obligate dupa sesizare sa-l informeze pe procuror despre activitatile pe care la efectueaza sau urmeaza sa le efectueze - in exercitarea atributiei de a conduce activitatea de urmarire penala, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala care iau aceste masuri - procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa il efectueze personal - in exercitarea atributiei de supraveghere a activitatii de urmarire penala, procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala care este obligat sa il trimita de indata cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapta care formeaza obiectul cercetarii - procurorul poate retine orice cauza in vederea efectuarii urmaririi penale Trimiterea la organul competent - cand procurorul constata ca urmarirea penala nu se efectueaza de organul de cercetare penala prevazut de lege ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent - in cazul in care urmarirea penala nu este efectuata de organul de cercetare penala prevazut de lege actele sau masurile procesuale legal efectuate raman valabile Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penala la altul - procurorul poate sa dispuna dupa necesitate ca o cauza de urmarire penala sa fie efectuata de un alt organ de cercetare decat cel sesizat - preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de catre procurorul de la parchetul care exercita supravegherea urmaririi penale in acea cauza pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care preia cauza Dispozitiile date de procuror

- procurorul poate sa dispuna cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala de organele de cercetare penala ale politiei judiciare sau ale organelor de cercetare penala speciale - dispozitiile date de procuror in legatura cu efectuarea actelor de cercetare penala sunt obligatorii si prioritare pentru organul de cercetare penala precum si pentru alte organe ce au atributii prevazute de lege in constatarea infractiunilor organelor ierarhic superioare ale politiei judiciare sau ale organelor de cercetare penala speciale nu pot da indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala - in cazul neindeplinirii sau al indeplinirii in mod defectuos de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor date de procuror, acesta poate sesiza conducatorul organelor de cercetare penala care are obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse ori poate aplica sanctiunea amenzii judiciare Infirmarea actelor procesuale sau procedurale -cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de cercetare penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale sau este neintemeiata, o infirma motivat din oficiu sau la plangerea persoanei interesate 5. Inceperea urmaririi penale - atunci cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de UP dispune inceperea UP cu privire la fapta. - punerea in miscare a AP are loc atunci cand, din probele administrate, rezulta motive intemeiate de a crede ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista niciunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a AP, cazuri prevazute de art. 16 alin. 1 din cod. - persoana care savarseste o infractiune dobandeste calitatea de inculpat, care ii asigura drepturile specifice, fiind eliminata posibilitatea ca inculparea unei persoane sa poata fi dispusa prin rechizitoriu, in acest mod asigurandu-se exercitarea deplina a dreptului la aparare. - cand din datele si indiciile existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala procurorul dispine ca urmarirea penala sa efectueze in continuare fata de aceasta care dobandeste calitatea de suspect - fata de persoanele pentru care urmarirea penala este conditionata de obtinerea unei autorizatii prealabile sau de indeplinirea unei alte conditii prealabile efectuarea urmaririi penale se poate dispune numai dupa obtinerea autorizatiei sau dupa indeplinirea conditiei 6. Obligatiile organelor de urmarire penala - pentru realizarea obiectului urmaririi penale, organele de cercetare penala au obligatia ca dupa sesizare sa caute si sa stranga datele sau informatiile cu privire la existenta infractiunilor si identificarea persoanelor care au savarsit infractiuni, sa ia masuri pentru limitarea consecintelor acestora sa stranga si sa administreze probele - organele de cercetare penala au obligatia de a efectua actele de cercetare penala care nu sufera amanare chiar daca privesc o cauza pentru care nu au competenta de aefectua urmarirea penala - dupa inceperea urmaririi penale organele de cercetare penala strang si administreaza probele, atat in favoarea cat si in defavoarea suspectului ori inculpatului - organul de urmarire penala se pronunta prin ordonanta motivata

- cand organul de cercetare penala apreciaza ca este necesara administrarea unor mijloace de proba sau folosirea unor metode special;e de supraveghere, care pot fi autorizate ori dispuse, in faza de urmarire penala numai de procuror sau de judecatorul de drepturi si libertati formuleaza propuneri motivate care trebuie sa cuprinda datele si informatiile care sunt obligatorii in cazul acelei proceduri - referatul este trimis procurorului impreuna cu dosarul cauzei - secretul bancar si cel profesional cu exceptia secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorului dupa inceperea urmaririi penale - organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru identificarea bunurilor si valorilor supuse confiscarii speciale si confiscarii extinse potrivit CP 7. Punerea in miscare a actiunii penale - actiunea penala se pune in miscare de procuror prin ordonanta in cursul UP de indata ce se constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista niciun caz de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale, potrivit art. 16 alin. 1 CPP. - punerea in miscare a actiunii penale este comunicata inculpatului de catre organul de urmarire penala care il cheama pentru a-l audia - organul judiciar comunica suspectului sau inculpatului calitatea in care este audiat, fapta prevazuta de legea penala pentru savarsirea careia este suspectat sau pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si incadrarea juridica a acesteia, I se aduc la cunostinta drepturile si obligatiile incheindu-se in acest sens un proces verbal - la cerere, inculpatului I se elibereaza o copie a ordonantei prin care a fost dispusa masura - atunci cand considera necesar procurorul poate proceda personal la audierea inculpatului - organul de urmarire penala continua urmarirea si fara a-l audia pe inculpat atunci cand acesta lipseste nejustificat, se sustrage sau este disparut 8. Suspendarea urmaririi penale Cazurile de suspendare -doua cazuri de suspendare: - in cazul in care se constata, printr-o expertiza medico-legala, ca inculpatul sau suspectul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile impreuna cu dosarul pentru a dispune suspendarea urmaririi penale; - al doilea caz priveste situatia in care exista un impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale fata de o persoana; - suspendarea u.p. se poate dispune si pe perioada procedurii de mediere - dupa suspendarea urmaririi penale procurorul restituie dosarul cauzei organului de cercetare penala ori poate dispune preluarea sa - pe perioada suspendarii u.p., procurorul are obligatia de a comunica partilor, precum si subiectilor procesuali personali principali ordonanta de suspendare a urmaririi penale - pe perioada suspendarii u.p., organele de cercetare penala continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata in situatia suspectului sau inculpatului, cu respectarea dreptului la aparare al partilor si al subiectilor principali

-la reluarea urmaririi penale actele efectuate in timpul suspendarii pot fi refacute daca este posibil, la cererea suspectului sau a inculpatului -organul de cercetare penala este obligat sa verifice periodic dar nu mai tarziu de 3 luni de la data dispunerii suspendarii, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale 9. Solutiile de neurmarire si de netrimitere in judecata - sunt reglementate situatiile privind solutiile de neurmarire: - astfel avandu-se in vedere principiul oportunitatii, procurorul are la dispozitie solutii alternative in privinta UP, respectiv renuntarea la UP si clasarea. Clasarea se dispune in urmatoarele cazuri: -atunci cand nu se poate incepe UP intrucat nu sunt intrunite conditiile de fond si de forma ale sesizarii -ori exista vreunul din cazurile prevazute de art. 16 alin. 1 din cod privind impiedicarea punerii in miscare a AP -renuntarea la UP poate fi dispusa ca solutie, potrivit art. 318 din cod, atunci cand nu exista interes public in UP a inculpatului. -lipsa interesului public care conduce la solutia de renuntare la UP trebuie avuta in vedere de catre procuror care, atunci cand constata din probatiunea administrata ca inculpatul a savarsit fapta, trebuie sa aiba in vedere atat gradul de pericol social al infractiunii, cat si persoana inculpatului, asigurand astfel aplicarea unei masuri eficiente in cursul UP. -procurorul poate stabili anumite obligatii in sarcina inculpatului, cu precizarea ca neindeplinirea acestor obligatii inauntrul termenului stabilit atrage sanctiunea revocarii masurii de renuntare la urmarire si imposibilitatea pe viitor de a se aplica o noua masura de acest gen. -impotriva solutiilor date de procuror in cursul UP se poate formula plangere, competenta de solutionare a plangerii revenind judecatorului de camera preliminara, potrivit art. 342 CPP. -in solutionarea plangerii, judecatorul de camera preliminara poate pronunta una din urmatoarele solutii: > sa respinga cererea ca tardiva, ca inadmisibila sau nefondata; >admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a completa UP; >admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si dispune inceperea judecatii cu privire la faptele si la persoanele pentru care, in cursul cercetarii penale, a fost pusa in miscare AP (numai cand sunt suficiente probele legal administrate); >admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei atacate numai daca, prin aceasta, nu se creeaza o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea. - NCPP a eliminat procedura prezentarii materialului de UP, intrucat se asigura apararea efectiva a inculpatului in faza de UP prin reglementarea expresa a dreptului avocatului inculpatului de a asista la efectuarea tuturor actelor de procedura, implicit in consultarea dosarului in cursul UP. 10. Terminarea urmaririi penale - de indata ce urmarirea penala este terminata, organul de cercetare penala inainteaza dosarul procurorului, insotit de un referat, ce trebuie sa cuprinda mentiunile expres prevazute de art. 286 alin. 4 din cod, precum si datele suplimentare referitoare la mijloacele materiale de proba si masurile luate cu privire la aceste date in cursul cercetarii penale, respectiv locul unde se afla mijloacele materiale de proba

- in situatia in care urmarirea penala se refera la mai multe fapte sau la mai multi inculpati, referatul intocmit trebuie sa cuprinda mentiunile referitoare la toate faptele si la toti inculpatii si sa arate pentru care fapte ori faptuitori se propune solutia de clasare sau de renuntare la urmarire penala - in termen de 15 zile de la primirea dosarului trimis, procurorul procedeaza la verificarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta asupra acestora - rezolvarea cauzelor privind inculpatii arestati se face de urgenta si cu precadere - art. 323 prevede posibilitatea restituirii cauzei sau trimiterea la alt organ de urmarire penala in situatia in care procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau se constata ca ea nu a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale, astfel incat restituirea se impune in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale, ori trimiterea cauzei spre solutionare la un alt organ de cercetare penala competent sa efectueze urmarirea penala - procurorul poate sa efectueze orice act de urmarire penala, poate sa dispuna preluarea unei cauze in care exercita supravegherea urmaririi penale, indiferent de stadiul acesteia; el poate delega, prin ordonanta, efectuarea urmaririi penale de catre un alt organ de cercetare penala sau sa efectueze acte de urmarire penala privind masurile restrictive de drepturi si libertati, sa incuviinteze efectuarea unor probatorii sau sa dispuna masuri procesuale care nu pot forma obiectul delegarii