Tratamente naturiste pentru raceala si gripa

in timpul epidemiilor se raspandeste aceasta boala infectioasa, prin intermediul picaturilor de saliva emise de bolnav. Dupa o incubatie de cateva zile sau chiar ore, se instaleaza brusc cu febra, stranut, tuse, lacrimare, cefalee. Este produsa de trei tipuri principale de virus (A, B, C). Unele tipuri de virus au submultipli (Av A2). in cazuri obisnuite, fara epidemii, simptomele de ripa dispar dupa cateva zile, persistand astenia si transpiratia. !ormele sunt variate, de la simple uturaiuri si rinofarin ite pana la larin ite, traheite, bronsite. in epidemii apar complicatii. Complicatiile pot da simptome nervoase, astrointestinale ( reata, voma, dureri abdominale, diaree) sau respiratorii (bronhopneumonie). Boala debuteaza cu febra, chiar peste "#$C timp de %&' zile, apoi scade. Boala atin e in primul rand or anismele invadate de to(ine. Apar dureri musculare, frisoane, returi, tuse, dureri de cap si ochi, infundarea nasului, secretie nazala, usturime in at. Aceasta usturime este de obicei primul semnal al bolii, cu temperaturi de %),'$C. *munitatea data de ripa (+ luni&2 ani) este pentru un sin ur tip de virus, nefiind valabila si pentru alt tip de virus. Antibioticele nu au eficacitate decat in caz de complicatii. Bolnavul va sta la temperatura moderata in aer curat si umezit, in repaus la pat, re imul alimentar cat mai usor, vitaminizant si hidric iar cat tine febra nu se va consuma carne. ,e va lua suplimentar vitamina C fiole (-&2 fiole.zi), se va su e vitamina A care a/uta caile respiratorii. 0asul va fi curatat cu picaturi de apa 1 sare 1 2&% picaturi ulei de menta si pin. ,e va face si ar ara cu aceasta solutie. ,e vor bea ceaiuri antibiotice (cimbru etc.) si dezinfectante. ,e vor face ar are si inhalatii dezinfectante2 se vor bea ceaiuri pentru tuse, calmante sau e(pectorante, dupa caz, sau sirop de ceapa sau ridiche. !ebra va fi combatuta prin ceaiuri contra febrei. 3epausul fizic si alimentar este cel mai eficace remediu natural. 4 febra ce se prelun este %&' zile indica prezenta unor complicati. 5e frunte se pun felii de cartof crud sau de mar. 3epausul in fotoliu este indicat pentru ca previne iritarea farin elui prin reflu(ul de continut astric sau in caz de tuse, prevenindu&se a ravarea unei hernii hiatale. Copiii, in caz de febra mare, vor fi inveliti in prosoape umezite cu apa la temperatura camerei. 6ezi si 7!ebra8. ,e evita suflarea nasului cu insistenta pentru ca astfel se impiedica elimi narea secretiei din sinusuri si se impin e continutul din nas in sinusurile paranazale, unele situate in apropierea creierului. ,e aeriseste des camera, temperatura mediului sa fie moderata si se fac bai calde la picioare. & 98 !umatorii trebuie sa renunte la fumat in acest timp. Daca febra cu %:&"#$C se prelun este peste "& ' zile, daca apar varsaturi repetate, dureri mari de cap si ochi, nu se suporta lumina, apar toropeala si durerile in muschi de&a lun ul coloanei, poate fi vorba despre o menin o&&encefalita. Dupa vindecare se reia alimentatia cu mancare usor di erabila; supe si creme de zarzavat, piureuri de le ume, putina varza murata, prune uscate, rau incoltit, apoi lactate, tarate, supe de carne, peste. ,e fac e(ercitii fizice. <inctura de propolis (cate o lin urita dimineata si seara) la toate tipurile de raceala2 Ceai pe baza de soc (contra febrei), hintura (decoct din - lin ura la '## ml apa & se bea fractionat inaintea meselor & contra febrei), coa/a de salcie (decoct din 2 lin uri.cana), tintaura (se bea -." cana inaintea meselor principale), brustur (decoct din 2 lin uri de radacini la '## ml apa timp de 2 min.2 se bea caldut inainte de mesele principale), scai&vanat (decoct din 2 lin uri.cana & combate tusea), un uras, cimbru (omoara microbii) si alte plante dezinfectante; cimbrisor, musetel, coada& soricelului, eoada&calului, macese, catina, tei, urzica, sovarf, trei&frati&patati, patla ina, busuioc, menta, trandafiri, barba&popii etc. Alimente bo ate in vitamina C; patrun/el, rape fruit, vitamina C (o fiola)2 6itamina A (supta)2 polivitamine, polen, miere.

Contra virusilor se iau; Cu si infuzie de scortisoara si cuisoare &2 lin urite.cana & 2 cani.zi. ,ucuri de le ume cu mere. Dimineata se face cura de ulei. Ulei de eucalipt, anason, fenicul, cuisoare, /neapan, brad, cimbru, levan&tica, isop, menta. ,irop de varza rosie (+'## ml) 1 sofran (% ) 1 miere (2'# ) & se fierbe. Decoct de tarate (2# min.) indulcit cu miere. 5e piept se pune compresa calda cu branza de vaci sau terci de mamali a. 7 <inctura de propolis si cura de ulei care distru e microbii nu trebuie sa lipseasca. 7 ,e vor pune comprese calde pe piept (nu uscate care usuca mueozitatile) sau cataplasme cu mustar. in caz de febra mare, frectiile cu otet aromat, prisnitele pe burta cu otet, sau sosetele umezite cu otet vor face minuni. 7 =asa/ul eneral, in special la membre (maini, talpi) este indicat, cu sau fara otet. Bitterul suedez va a/uta si el. 6ezi si 7!ebra8, 7>uturaiul8 si 7<usea8. 7 5reventiv, in perioada de epidemii, se va intari sistemul imunitar; zilnic se vor consuma dimineata catina, fructe si le ume bo ate in vitamine. 6ezi 7,istemul imunitar8. E(ercitiile fizice trebuiesc facute chiar si in perioada de boala. 7 ,e beau sucuri de le ume ; & morcov 1 sfecla 1 spanac (curata san ele). Acelasi efect are daca in loc de spanac se foloseste castravete. & hrean ras (-&2 lin urite) 1 lamaie (dizolva mueozitatile). & morcov 1 telina 1 spanac (curata, elimina mucozitatile dizolvate de hrean). & morcov 1 telina 1 ridichi (vindeca mucoasele si elimina mucusul dizolvat de hrean). & morcov 1 laptuca 1 spanac (sarurile de = din laptuca refac tesutul bronhiilor). 5resopunctura 4bs.; Cei neinitiati in presopunctura sa se adreseze unui specialist. 7!undul vaii8 & *>", in sensul acelor de ceasornic, de 2&% ori pe zi, timp de -' zile. 7 =asarea zonelor refle(e a punctelor limfatice, a ami dalelor, a splinei, a nasului, a sinusurilor. 7 Bai cu faina de mustar ne ru (vezi 73eumatism8)2 bai fierbinti la picioare. Am observat ca ma vindec mult mai repede (%&" zile) decat cei care iau antibiotice (corpul lupta si cu to(icitatea medicamentelor, care tulbura echilibrul metabolic). De fapt, denumirea de antibiotic spune destul; anti si bios se traduc literal 7contra vietii8. <otul consta in intarirea sistemului imunitar. De altfel, ma imbolnavesc reu. Au fost ani in care nu am racit niciodata. 7 ?a ripa, sunt indicate; saruri de aur, ar int, cupru si multa vitamina C. 7 =estecati seminte de marar pentru prevenire. Consumati varza, portocale. 7 ?a inflamatii sunt bune comprese cu frunze de varza. 7 >ar ara de %&" ori.zi cu tinctura din patla ina & "# picaturi.-# lin uri cu apa. 7 Decoct din viorele & % lin urite.2 cani cu apa & se fierb 2# de minute. ,e face ar ara de %&" ori.zi. 7 *nhalatii dintr&un amestec de flori de busuioc si chimen, 2 lin uri intr&un vas cu apa in clocot. ,e fac 2&% inhalatii pe zi. 7 !rectii cu otet aromat din petale de trandafir sau levantica (vezi la 7!ebra8). ,e fac 2&% frectii pe zi.

7 <inctura de propolis. 7 5entru nas o solutie alcatuita in parti e ale din miere si apa distilata. Cu un tampon steril inmuiat in solutie se picura in fiecare nara cate %&" picaturi, de 2&% ori.zi. 7 >ar ara cu suc de utui sau de lamaie. 7 >ar ara de 2 ori.zi cu infuzie de turita mare (A rimonia Eupatoria) & %&" lin urite de frunze si flori la o cana cu apa. 7 >ar ara de %&ori.zi cu decoct din scoarta de alun & 2 lin urite la o cana cu apa. 7 Decoct din frunze de salcie & 2 lin uri la o cana cu apa & se iau % lin uri pe zi, impotriva durerilor musculare. 7 >ar ara de %&" ori.zi cu infuzie de flori de albenele & '&+ lin urite la o cana cu apa. Are actiune antiseptica impotriva ,taf/lococului auriu si Candidei albicans. 7 >ar ara de %&" ori.zi cu tinctura din flori de albenele & %# picaturi la " lin urite cu apa. 7 Dl. *n . *oan >roza de la ,.C. 70atura8 ,3? Arad confirma recomandarea mea de a trata cu usturoi o ama lar a de boli ca; hipertensiune, diabet, arterita, infectii urinare, cistite, constipatii, diaree, tiuituri in urechi, infectiile cailor respiratorii etc. El are rolul unui antibiotic natural. in caz ca nu este tolerat de or anism pot apare neplaceri di estive, ale ficatului, vezicii biliare etc. in acest caz se vor folosi doar cataplasme cu apa de usturoi, frectii la maini si picioare sau numai cataplasme in talpa piciorului. 5reventiv sa se consume de 2&% ori.saptamana cel putin %&" catei de usturoi. 7 in ripa, dl. >roza da urmatoarea reteta de macerat de usturoi (se poate folosi si in alte afectiuni); ,e zdrobesc +&@ capatani de usturoi, se pun in borcan si se toarna un litru de apa rece. ,e amesteca. 5entru a diminua mirosul se pot pune 2 radacini mici de patrun/el rase sau 2 lin uri cu frunze de patrun/el. Dupa cel putin 2 ore, maceratul poate fi consumat & se beau zilnic '&-# lin uri sau in hitituri din maceratul strecurat. =aceratul se strecoara pe masura ce este consumat. 7 ,e mai beau zilnic % cani cu ceai de tintaura (infuzie) sau un amestec de % plante la ale ere; tintaura, tei, cimbru, nalba, patla ina (cate o lin urita amestec de plante la o cana cu apa clocotita). 7 ,e curata ' cepe mari (preferabil rosii, de !a aras), se maruntesc si se acopera cu @ lin uri miere. ,e lasa o zi si o noapte, amestecand des. ,iropul format se strecoara, se pune intr&o sticla inchisa si se tine in fri ider ma(im o saptamana sau o zi la temperatura camerei. ,e ia cate o lin urita de %&" ori.zi.

Remedii naturale pentru raceala si gripa

An articolul precedent am aflat despre supa de pui cB este un medicament natural pentru rBcealB. Alte remedii naturale impotriva rBcelii la care puteCi apela sunt; & Remedii cu miere pentru rceal, tuse i dureri de gt: 5entru rBcealB Di tuse Dtim cu toCi cB, de ani de zile, se recomanda mierea. *atB cEteva remedii de plante la care este bine sB adau aCi miere; & pentru a face un sirop natural pentru tuse, fierbeCi o lBmEie pentru -# minute. ,trecuraCi sucul Di apoi adau aCi douB lin uri de licerina Di douB de miere. & Daca apare Di o inflamaCie a Etului puneCi douB lin uri de rozmarin uscat peste care turnaCi /umatate de litru de apa clocotitB Di le lBsaCi sB infuzeze -# minute. ,trecuraCi lichidul Di adBu aCi lBmEie Di miere.

- Usturoi amestecat cu miere pentru rceal i dureri n gt: ,e zdrobesc 2&% cBCei de usturoi, Di se amestecB cu "&' lin uriCe de miere de albine. Din acest preparat se ia cate o lin uriCB din /umatate Fn /umBtate de orB. An usturoi s&au descoperit mai mult de douBzeci de substanCe antivirale Di antibacteriene, care fac din el cel mai puternic anti ripal cunoscut. -Lmie amestecat cu miere pentru durerile n gt: AmestecaCi /umBtate de lBmEie curBCatB cu "&' lin uri de miere Di consumaCi compoziCia dupB masB sau Fn timpul mesei de cEteva ori pe zi. ?BmEia vindecB rBceala Di virozele datoritB conCinutului bo at de vitamina C. Din lBmEie se mai poate face un ceai care trateazB foarte bine rBceala Di virozele; Ceaiul de lmie se obCine din % lBmEi tBiate Fn sferturi Di puse la fiert Fn '## ml apB. ,e lasB la fiert '&-# minute Di se consumB Fndulcit cu miere. - Ceaiul de tei i mcee pentru grip CEte o canB de ceai de tei sau de mBceDe combintB cu miere Di lamEie este un remediu si ur contra ripei. Ceaiul de macese proaspete este bun pentru racealB Di ripB, prin conCinutul ridicat de vitamina C. De altfel, tabletele de vitamina C sunt produse din macese. Ceai de ceap pentru tuse: se fierbe timp de -#&-' minute, "&' cepe cu tot cu foi Fntr&un litru de apB. Geama se strecoarB Di se FndulceDte cu miere de albine. Ceaiul de ceapB se bea cu Fn hiCituri rare, pe parcursul unei zile. ,e consumB pEnB cFnd tusea dispare. Ceapa e o comoarB pentru sBnBtatea noastrB. Ea conCine substanCe nutritive, precum calciu, fosfor Di acid ascorbic, adicB vitamina C. -Bile fierbin i: Atunci cEnd de/a simtiCi frisoane, cEnd Fncepe sB vB cur B nasul, iar durerile de Et se fac simCite, bBile fierbinCi sunt a/utorul cel mai la Fndemana pentru a opri boala Fn faza incipientB. Aceste bBi, au un puternic efect anti ripal, deoarece scad considerabil rezistenCa microbilor. Este important, pentru a scBpa de rBcealB, sB te Fmbraci mai ros Di sB te fereDti de la a trece de la o temperatura caldB la una rece.